Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor.

Are cuvântul domnul Oltean din partea Comisiei de administraţie publică.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată pentru dezbaterea în procedură de urgenţă a proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor acestuia. Comisia s-a întrunit în şedinţă ieri după masă şi în dimineaţa acestei zile, a luat în dezbatere în prezenţa domnului ministru Gaspar, reprezentant al iniţiatorului, al Guvernului, atât proiectul de lege cât şi amendamentele care au fost înaintate de grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, ale Partidului România Mare şi ale Partidului Democrat.

Raportul care a fost întocmit în urma dezbaterii la nivelul comisiei este un raport favorabil, iar eu nu pot decât să-l susţin şi să rog plenul Camerei Deputaţilor în numele comisiei să voteze acest raport, aşa cum a fost el înaintat fiecărui membru al Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

În raport au fost o serie de amendamente respinse, circa 20. Dacă cineva vrea să susţină... Domnule Nicolăescu, vă rog. Numai o clipă. Poftiţi, domnule Bolcaş.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Tot procedură doream şi eu, domnule Bolcaş, dacă nu vă supăraţi.

Domnule preşedinte, sunt două lucruri de spus aici.

În primul rând, proiectul de lege a sosit la casetă, la deputaţi ieri după ora 16.00; nu s-a respectat termenul legal pentru întocmirea şi depunerea de amendamente la comisie.

Al doilea lucru, şi de aceea eu cred că nu putem discuta raportul acum. Şi al doilea lucru, raportul a fost distribuit în urmă cu aproximativ o jumătate de oră în această sală. Ca atare, nu se poate discuta în acest moment pe proiectul de lege şi ca atare, vă rog să suspendaţi această dezbatere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nicolăescu, ceea ce spuneţi dumneavoastră este perfect adevărat, dar ieri, în cadrul şedinţei de birou, ne-am consultat cu liderii tuturor grupurilor parlamentare, le-am supus atenţiei acest lucru. În cadrul şedinţei de plen de ieri care aţi lipsit, am anunţat faptul că deputaţii sunt invitaţi să-şi depună amendamente, explicând că membrii Comisiei de administraţie publică s-au întâlnit încă în cursul zilei de ieri, au stabilit de comun acord să mai lase timp pentru amendamente, plecând de la caracterul de urgenţă al acestei legi, deci, nu a fost decât o întâmpinare în ceea ce priveşte ajutorul pe care vi l-am cerut dumneavoastră ca partid de opoziţie.

Domnule Bolcaş, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu sunt un om de cuvânt. Într-adevăr, în şedinţa Biroului permanent, reprezentanţii tuturor partidelor politice în Biroul permanent au fost de acord să dezbatem acest proiect de lege astăzi în condiţiile întocmirii raportului. Comitetul ordinii de zi din care am cinstea să fac parte nu a avut nici o obiecţiune şi nu pot face nici un fel de obiecţiune în faţa domniilor voastre asupra acestui acord intervenit.

Problema este alta. Dacă am fi avut raportul întocmit până la această oră, pentru că aşa ni s-a spus şi aşa a fost convenţia noastră, am fi constatat că în raportul prezentat, la amendamentele lejer respinse, nu fac nici un comentariu la această oră, de la pct.7, pag.4, pag.5, pag.6, pag.7 şi pag.8 nu există nici motivarea amendamentului şi nici motivarea respingerii în comisie. Din acest punct de vedere, raportul este informal, eu susţin în faţa domniilor voastre că aceste amendamente nu au fost discutate în comisie şi din acest punct de vedere nu putem să-l dezbatem astăzi; cu toată bunăvoinţa noastră şi cu tot caracterul nostru constructiv, acesta nu este un raport care să poată să fie dezbătut de plen. Vă rog să apreciaţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte, sper să se înţeleagă clar ce spun. Nu este vorba că ne luăm cuvântul înapoi, este vorba de altceva, este vorba că Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi nu pot să încalce regulamentul. Aceste organisme de conducere nu pot să stabilească alte termene decât regulamentul. Aceasta este problema. Cine ne dă nouă voie să încălcăm regulamentul?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Nicolăescu, nu a fost încălcat regulamentul, suntem în termenul de 5 zile, nu interzice nici un regulament să faci mai repede de 5 zile şi să pui în discuţie un raport. Domnul Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Încă de la început, la observaţia domnului deputat Bolcaş, liderul Grupului parlamentar al PRM, este necesar să fac următoarea precizare. Comisia a luat în dezbatere şi s-a pronunţat în urma unor dezbateri contradictorii asupra fiecărui amendament care a fost depus la comisie şi în primul rând, asupra amendamentelor pe care domnul Bolcaş le-a depus în numele grupului pe care-l conduce. Este adevărat că pentru motive de operativitate, să ne înscriem într-un termen şi o oră rezonabilă pentru a intra în dezbatere acest raport, am renunţat la ultimele articole în a prezenta motivaţia în raport, apreciind că de la tribuna Camerei Deputaţilor, cei ce au depus amendamente în cadrul comisiei vor avea posibilitatea să le susţină şi să le motiveze, în aşa fel încât Camera să fie în deplină cunoştinţă de cauză atunci când îşi va exprima votul.

Acestea au fost argumentele pe care le-a avut în vedere comisia atunci când a redactat raportul în forma în care este prezentat astăzi şi considerăm că acest lucru nu este de natură a împiedica dezbaterea, ci, dimpotrivă, sunt elemente care justifică o atitudine de operativitate în dezbaterea acestui proiect de lege care, de altfel, ştim cu toţii, a fost aprobat a se dezbate în procedură de urgenţă. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Eu aş dori tot o problemă de procedură, eu aş ruga pe domnul Bolcaş, care a semnat amendamentele propuse de către PRM, să vină aici în faţa microfonului, să citească motivaţiile pe care le-a făcut la amendamentele respective. dacă dânsul, în amendamentele pe care le-a scris, nu şi-a făcut motivaţia, de ce am face-o, noi, comisia, puteam noi să motivăm în locul dânsului amendamentele propuse de către dânsul? Mă îndoiesc. Deci, motivul acesta este. Unul dintre motive acesta este. Dacă cei care au propus amendamentele, şi nu este numai cazul dânsului ci şi alţi colegi, au dat şi motivaţia, până la pct.3 de exemplu, art.20, au existat motivaţii din partea celor care au propus amendamentele, am trecut şi noi în raport. Unde dânşii nu şi-au motivat amendamentele, să mă scuze, dar nu puteam să le motivăm noi. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Acuma noi trebuie să ne limităm la capacitatea de înţelegere a fiecăruia cu privire la modul în care se motivează sau nu amendamentele, dar ca să înţeleagă şi distinsul nostru coleg pentru că toate amendamentele depuse de noi au motivarea succintă pe care o cerea operativitatea, eu vă spun altceva. Din raportul comisiei lipseşte tot, o comisie nu poate să admită sau să respingă fără să scrie dacă amendamentul este admis sau respins; o comisie nu poate să respingă ceva fără o motivare, nu ne putem bate joc de propriul nostru statut. Repet, nu vreau să fiu distructiv, vroiam să discutăm acest proiect de lege important astăzi, dar în aceste condiţii nu se poate.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Marcu Tudor viteazul.

Domnul Tudor Marcu:

Vladimirescu, viteazul nu e, e Mihai.

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi pentru că mi-aţi arătat şi ce istorie cunoaşteţi, vă răspund şi eu că este bine să fim atenţi şi la ce argumente aducem, mai ales din funcţia de preşedinte al comisiei pe care o reprezintă domnul Oltean şi care motivează aşa. Dacă aţi adus amendamentul, motivaţia amendamentului o ştiţi dumneavoastră şi v-o susţineţi atunci când e cazul. Dacă domnia sa, ca de obicei, atâta a înţeles din democraţia prin care funcţionează Parlamentul României, este pentru a nu ştiu câta oară când eu o contest, în concepţia pe care o are domnia sa şi îi spun că nu numai pentru noi am pus amendamentele şi motivaţia acestor amendamente nu ţine de înţelegerea noastră, pentru că noi le-am făcut, motivaţia respingerii acestor amendamente trebuia să fie pentru toată lumea, ca fiecare dintre noi să înţeleagă despre ce e vorba şi să poată discuta în cunoştinţă de cauză. Domnia sa ne-a şi dat votul de la început: nu ne interesează motivaţia, noi, oricum, votăm altfel. dar poate eraţi atenţi la motivaţia mea şi la aberaţia motivaţiei, eventuală, a comisiei, de respingere şi eraţi de acord cu votul meu.

Nu este neapărat nevoie să veniţi şi să influenţaţi în acest mod absolut superficial şi penibil votul colegilor dumneavoastră, mai ales că îi şi jigniţi, domniile lor stau degeaba în bancă, nu trebuie să aibă şi dânşii, dumneavoastră, motivaţiile în faţă, ale noastre şi ale comisiei, pentru ca să votaţi în cunoştinţă de cauză? Chiar suntem toţi o masă de manevră? Aceasta nu e democraţia pe care de nu ştiu câte ori o prezintă cu persiflare şi cu ironie domnul Oltean. Sunt împotriva unui asemenea comportament în Parlamentul României.

De aceea, eu solicit să se ducă înapoi în comisie, care, superficial, pentru a nu ştiu câta oară, a muncit, aceste amendamente, să se uite atent asupra lor că nici măcar nu s-a uitat, nici măcar nu au spus dacă sunt admise sau respinse, pur şi simplu le-au trecut aşa, ca gâsca prin apă. Aceasta este comisia pe care o reprezintă domnul Oltean?

Eu, în poziţia de vicepreşedinte al Comisiei de apărare, şi colegii mei care conduc şedinţa Comisiei de apărare nu avem un asemenea comportament. Dacă ne veţi prinde în situaţia aceasta, îmi fac mea culpa şi sunt capabil să-mi asum orice responsabilitate şi pentru sancţiune, aşa cum de altfel îl atenţionez şi eu pe domnul Oltean să nu mai vină cu asemenea superficialităţi în plenul Parlamentului. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Aveţi posibilitatea să vă susţineţi amendamentele respinse în plenul Camerei şi să primiţi şi răspunsul şi motivarea fiecărui amendament respins.

Trecem să discutăm raportul comisiei pe amendamente respinse. Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, nu insist, dar s-a făcut o propunere procedurală de retrimitere la comisie pentru a se întocmi un nou raport corespunzător regulamentelor şi cutumelor. Rog să o supuneţi la vot. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte, pentru că discuţiile sunt aprinse, noi cerem o pauză de consultări cu liderii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, sunt de acord, o pauză de 10 minute. Invit liderii în biroul domnului Dorneanu.

- după pauză -

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

La întâlnirea liderilor de grup s-a stabilit să supunem la vot retrimiterea sau nu la comisie şi în funcţie de rezultatul votului, plenul decide.

Am rugămintea să luaţi loc să trecem la vot.

Cine este pentru retrimiterea proiectului de lege la comisie? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Deci, cu 38 de voturi pentru şi 152 împotrivă proiectul de lege intră în discuţie.

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc că aţi supus la vot această propunere pentru ca să stabilim exact cine îşi asumă responsabilitatea pentru această manieră de lucru a Camerei Deputaţilor, cei care au votat împotriva retrimiterii la comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Bolcaş.

Intrăm pe raportul comisiei - amendamente respinse. Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În cadrul amendamentelor respinse, primul amendament este amendamentul Grupului parlamentar al PD. În ce constă acest amendament?

Potrivit Constituţiei şi mă refer aici la art.102 alin.2 din Constituţie, Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. Interpretarea logică şi gramaticală a textului constituţional conduce la concluzia că legiuitorul constituant a urmărit să consacre o formulă de guvern fără scară ierarhică interioară. Potrivit acestei interpretări, enumerările într-o propoziţie au o semnificaţie foarte precisă şi de vreme ce între funcţia de prim-ministru şi funcţia de ministru este pusă virgulă, rezultă logic că ceea ce urmează după funcţia de ministru poate fi ori echivalentul acestei funcţii ori mai mic, în nici un caz nu poate fi vorba de o funcţie superioară. Ce vrem să demonstrăm prin asta? Că propunerea Guvernului de a introduce categoria miniştrilor de stat ca şi o categorie intermediară între primul ministru şi miniştri este neconstituţională, pentru că textul Constituţiei nu a creat în acest sens o asemenea structură a Guvernului. Alţi membri stabiliţi prin lege organică, formula sub care evident, Guvernul va veni şi va spune că trebuie să avem şi putem avea miniştri de stat, se referă la alţi miniştri de cel puţin acelaşi rang ca şi miniştrii obişnuiţi sau evident, pe ordine pe o scară ierarhică în decădere. Altfel spus, miniştrii delegaţi sunt pe acelaşi palier cu miniştrii, or, miniştrii de stat se situează imediat după primul-ministru. Din acest punct de vedere, am propus eliminarea acestei categorii a miniştrilor de stat şi nu pentru considerente politice, că nu am vrea să fie domnul Mitrea, domnul Rus sau altcineva ministru de stat, este voinţa partidului de guvernământ şi voinţa primului ministru. Din punct de vedere constituţional, pe analiza acestui text rezultă că această categorie nu este posibilă.

În consecinţă domnule preşedinte, amendamentul nostru vizează eliminarea miniştrilor de stat din Legea de organizare a Guvernului, întrucât contravine textului Constituţiei sau se modifică textul legii şi se dau miniştrilor de stat atribuţii, dar nu atribuţii de coordonare a altor ministere, de fapt nişte viceprim-miniştri, că de fapt asta este ministrul de stat în concepţia legii, este un viceprim-ministru şi din moment ce nu avem în Constituţie, s-a spus: hai să găsim pe uşa din dos o formulă de a consacra nişte viceprim-miniştri care sunt de fapt miniştri de stat.

Atunci, propunerea este să nu le dăm aceste atribuţii pe care le conferă legea, pentru că dacă veţi consulta legea, veţi vedea că aceşti miniştri de stat coordonează sub conducerea nemijlocită a primului ministru realizarea programului de guvernare acceptat de Parlament într-un domeniu de activitate în care scop conlucrează cu miniştri sau conducători. Deci, el este un ministru cu un rang mai mare, un ministru care coordonează alte ministere. Dacă rămâne la rang de ministru delegat, nu avem nimic împotrivă.

Deci, iată esenţa amendamentului nostru. Vă mulţumim.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Înainte de a da cuvântul domnului Bara şi domnului Bolcaş, vreau să intrăm totuşi pe lege, să vă supun votului titlul legii în primul rând.

Cine este pentru titlul legii? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Cu 2 abţineri şi 15 voturi împotrivă, titlul legii a trecut.

La art.1 a fost acest amendament al domnului Boc, al Grupului PD, de fapt. Are cuvântul domnul Bara din partea comisiei. Domnul Bolcaş înainte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Întâmplarea face ca distinsul nostru coleg, domnul deputat Boc, să aibă dreptate şi să n-aibă dreptate. Să aibă dreptate într-un sens formal, în sensul că denumirea ca atare nu se regăseşte în textul constituţional, nu putem adăuga textului constituţional ca atare şi să nu aibă dreptate pentru că este vorba numai de o chestiune formală şi de pură terminologie. Nu putem nega dreptul primului ministru de a-şi organiza măcar acum în ceasul al XII-lea, activitatea după capacităţile domniei sale.

din acest punct de vedere eu v-aş propune o formulă de compromis, în sensul că formularea textului să nu se refere - pot face parte şi miniştri de stat care nu sunt prevăzuţi în Constituţie ca atare - ci, din Guvern pot face parte şi miniştri cu însărcinări speciale pe lângă primul ministru, denumiţi miniştri de stat. E vorba de o singură categorie, deci este vorba de miniştri cărora li se conferă însărcinări speciale şi asta este posibil şi pentru că li s-au conferit însărcinări speciale, li se dă denumirea de miniştri de stat. Este aceeaşi mărie, dar cu altă pălărie, de data aceasta constituţională. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul Bara şi pe urmă domnul Gaspar.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întâi v-aş ruga, având în vedere că suntem în procedură de urgenţă, vă propun ca timp pentru fiecare articol, având în vedere că avem 6 modificări, să fie 12 minute, deci, în total 15 minute pentru întreaga lege.

Deci propun aceşti timpi, urmând ca dumneavoastră să-i supuneţi aprobării Camerei. Aş vrea întâi să arăt că s-a discutat despre două amendamente: amendamentul de la pct.1 şi amendamentul de la pct.2. În ceea ce priveşte amendamentul de la pct.2, care de fapt era amendamentul domnului Boc, privind eliminarea sintagmei de miniştri secretari de stat, aş dori să arăt că nu este vorba despre ranguri diferite; noi aşa am considerat în comisie şi din discuţiile pe care le-am avut, unde au participat şi o parte din membri PD-ului şi chiar şi de la PRM, s-a constatat că nu este vorba despre rang, ministrul de un rang şi ministru secretar de stat, ci datorită atribuţiilor care le au cei doi miniştri apare această denumire. Sigur că aşa cum spunea şi domnul Bolcaş în cuvântul dânsului, tot prin acelaşi articol din Constituţie, prin 102 alin.3, prin lege organică se poate modifica şi alte legi organice şi cu aceasta vreau să închei.

Deci, comisia aşa a considerat: că nu este vorba despre ranguri diferite ci despre atribuţii care sunt diferite.

În consecinţă, vă rog frumos să propuneţi plenului Camerei la alin.1 şi 2, fiindcă văd că pe amândouă, cele două admise, le-am discutat, aprobarea conform raportului prezentat de comisie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere propus de domnul Bara.

Cine este pentru?

Staţi că are domnul Bolcaş o problemă. Vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Regret, domnule preşedinte, dar cred că dumneavoastră aveţi o problemă. Conform celor convenite şi comunicate direct întregului plen, după ce s-a supus la vot propunerea de retrimitere a comisiei, am căzut de acord şi aţi comunicat şi plenului faptul că puteam să ne susţinem şi să ne motivăm toate amendamentele.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În aceste condiţii nu se mai pune problema unui timp de dezbatere. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine. Aveţi dreptate. Vă rog domnule Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că problemele legate de structura şi componenţa Guvernului trebuiesc interpretate nu numai în legătură cu art.102 alin.3 din Constituţie, dar trebuie să ne mai uităm şi la art.117 şi pe urmă să vedem, într-adevăr, dacă se poate sau nu se poate să se introducă sau să se facă o diferenţiere între miniştri şi miniştri de stat. Art.102 alin.3 spune: "Guvernul este alcătuit din primul ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică".

Potrivit principiului consacrat de acest text, numărul membrilor şi calitatea în virtutea cărora fac parte din Guvern sunt probleme de ordin constituţional, cred că aici nu este nici un fel de problemă.

Deci, din guvern fac parte, în primul rând, primul ministru şi miniştri. Întrucât însă art.117 alin.1 stabileşte că ministerele se înfiinţează potrivit legii, rezultă că numărul ministerelor şi numărul miniştrilor este acelaşi. Nu este mai puţin însă adevărat că există posibilitatea ca unii miniştri, unele persoane să aibă calitatea de miniştri, cum ar fi miniştrii de stat, miniştrii fără portofolii dacă, prin lege organică, iar legea organică este legea de organizare a Guvernului, se prevede acest lucru.

noi am venit şi am introdus această sintagmă cu miniştri de stat în două texte. În textul de la art.2, care este textul de principiu cu privire la componenţă şi dacă o să luaţi legea în vigoare, o să vedeţi că art.3 alin.1 vorbeşte despre faptul că Guvernul este alcătuit din primul ministru şi miniştri, iar în alin.2, în virtutea textului, partea finală de la 102 alin.3, se spune că din Guvernul pot face parte şi am adăugat: alături de miniştri delegaţi şi miniştri de stat.

Pe de altă parte, dacă mergeţi la art.37 din lege, la alin.1 - şi pe urmă o să vedeţi de ce noi am introdus şi alin.2 - la alin.1, se spune foarte clar: "primul ministru poate cere Parlamentului înfiinţarea, desfiinţarea sau, după caz, divizarea şi comasarea unor ministere". Legat de acest mod de organizare, sigur că implicaţiile sunt şi asupra componenţei Guvernului şi atunci am introdus alin.2 la acest text, prin care am spus că primul-ministru poate solicita Parlamentului ca unii dintre miniştri, deci, cei care sunt deţinători de portofolii să poată să aibă şi calitatea de miniştri de stat pentru coordonarea unor domenii de activitate. Din punctul acesta de vedere, nu există nici un fel de discuţie sub aspect constituţional.

De altfel, stimaţi colegi, dacă vă aduceţi aminte, această ţară, în legătură cu organizarea Guvernului, a avut două legi: Legea nr.37 din 1990 şi Legea nr.90 din 2001. Ce spunea Legea nr.37 din 1990? "Guvernul României este format din primul ministru, miniştri, miniştri de stat şi secretari de stat." Pe baza acestui text, Parlamentul, când a aprobat componenţa Guvernului a luat şi a prevăzut, cei care sunt miniştri aveau în conducere ministere, iar ceilalţi, cum au fost secretarii de stat - secretar de stat, Dudu Ionescu la Ministerul Apărării era şi membru al Guvernului. Deci nu avea calitatea de ministru, dar făcea parte din componenţa Guvernului în virtutea textului şi a listei pe care Parlamentul a aprobat-o.

Vreau să vă spun că, dacă această lege va fi aprobată, Guvernul va veni în faţa Parlamentului să propună şi să ceară votul de încredere pe modificările în structură şi în componenţa Guvernului.

De aceea, domnule preşedinte, stimaţi colegi, vă rog să vedeţi că, totuşi, textele sunt constituţionale, îşi găsesc explicaţia şi în literatura de specialitate cu privire la modul de organizare şi de funcţionare a Guvernului şi, ca atare, vă rog să aprobaţi textul aşa cum a fost propus de către Guvern.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Fascinantă, seducătoare şi aproape convingătoare argumentaţia domnului ministru, dar totuşi nu poate fi acceptată. Pe bună dreptate, domnul ministru a spus "au mai fost legi de organizare ale Guvernului României care au prevăzut miniştri de stat".

Da, este aşa, numai că este vorba de Legea nr.37/1990, adică o lege înainte de intrarea în vigoare a Constituţiei României din 1991. Şi a fost o îndelungă dezbatere în literatura de specialitate, în ce măsură acea lege mai este constituţională, în condiţiile în care conţinea prevederi contrare textului Constituţiei din 1991.

Deci pe Legea nr.37/1990 aveam categoria miniştrilor de stat, pentru că aşa s-a conceput în 1990, să avem nişte viceprim - miniştri, dar care să nu fie numiţi viceprim-miniştri, ci să fie numiţi miniştri de stat, şi să dăm posibilitatea ca în Guvern să fie şi secretari de stat cu rang de membru al Guvernului.

Apropo, domnule Bara, aici nu e vorba de miniştri secretari de stat, e vorba de miniştri de stat. Dumneavoastră aţi folosit la un moment dat conceptul de miniştri secretari de stat. Nu despre aceştia este vorba aici, în legea aceasta.

În consecinţă, în anul 2001 s-a pus capăt Legii nr.37/1990 când am adoptat o nouă lege şi care respectă exigenţele constituţionale şi pune capăt dezbaterii din literatura de specialitate: primul ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică. Prin alţi membri înţelegem miniştri delegaţi care sunt miniştri, dar cu portofoliu, fără portofoliu pe un domeniu determinat.

În consecinţă, acum ce se doreşte? Se doreşte practic revenirea la o formă a legii din 1990 cu viceprim-miniştri. Dacă doream să facem acest lucru am avut la dispoziţie revizuirea Constituţiei. N-a existat nici un amendament de pus pentru a introduce în Constituţie calitatea de viceprim-ministru. Puteam s-o facem fără nici un fel de probleme. Acum după încă un an ne-am trezit că ar fi bine să avem în interiorul Guvernului o asemenea structură. Din acest punct de vedere, propunerea formulată încalcă stricto-senso textul Constituţiei pentru că, aşa cum v-am menţionat, enumerările într-o propoziţie au semnificaţie foarte precisă. Şi, de vreme ce între funcţia de prim-ministru şi funcţia de ministru nu mai există altceva decât virgulă, rezultă logic că ceea ce urmează după funcţia de ministru poate fi echivalentul acestei funcţii ori mai mic. Şi în nici un caz nu poate fi vorba de o funcţie superioară. Cred că o interpretare, şi-i rog pe cei care fac analize lingvistice, analize gramaticale să vină şi să ne spună dacă acest lucru se justifică din punct de vedere lingvistic, dincolo de interpretarea lingvistică, interpretarea logică şi politică ne conduce la acest lucru. Iată, încă o dată, motivul pentru care noi solicităm să acceptaţi amendamentul nostru nu pentru că, repet, am avea noi ceva împotriva reorganizării Guvernului într-o formă sau alta. Este treaba primului ministru, dar avem un cadru constituţional din care nu putem ieşi şi pe care trebuie să-l respectăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Vreau să aduc doar două argumente. Susţinerea amendamentului ar fi într-o oarecare măsură posibilă, în condiţiile în care am vorbit nu de miniştri de stat, ci de viceprim-ministru. În textul nostru este vorba despre miniştri de stat, iar eu îmi permit să aduc o singură argumentaţie, este o argumentaţie legată de dreptul internaţional comparat.

Această instituţie a miniştrilor de stat, a miniştrilor delegaţi se găseşte în legislaţia multor ţări din Uniunea Europeană. Eu am să vă dau un exemplu care îmi este apropiat, este vorba despre Franţa. Ori de câte ori se doreşte ca o anumită problemă care preocupă un anumit guvern să fie scoasă în evidenţă, ministrul sau unul dintre miniştri care se ocupă cu domeniul respectiv, sunt numiţi miniştri de stat. Vă dau un exemplu, în timpul guvernării Rocard, când au existat multe probleme în domeniul învăţământului, se producea o mişcare de reformă în acest domeniu, ministrul învăţământului era ministru de stat pentru problemele respective şi cuprindea tot domeniul acesta social. Pentru ca să vedeţi că aceasta este logica textului, am să vă dau alt exemplu. Instituţia ministrului delegat este instituţia prin care primul ministru deleagă pe o problemă specifică, tot aşa arzătoare, un anumit membru al cabinetului. Este cazul să aduc din nou în discuţie legislaţia franceză când au apărut probleme, în legătură cu aglomeraţiile oraşelor, a existat şi există şi acum în Guvernul Francez un ministru delegat pentru problema oraşelor.

În aceste condiţii, textul constituţional este mai mult decât acoperitor, pentru că nu este vorba de un alt nivel ierarhic între primul ministru şi miniştri, toţi aceştia sunt miniştri, în afară de primul ministru care îndeplineşte funcţia de şef al Guvernului, deci şef al cabinetului, şi aceşti miniştri, în funcţie de această concepţie şi de nişte priorităţi, îndeplinesc nişte atribuţii. Acesta este sensul constituţional şi este suficient acoperitor în art.102 alin.3.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc. Domnul Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc.

Eu vă propun să fim cât mai scurţi, pentru că e firesc ca primul ministru să-şi organizeze aşa cum crede de cuviinţă Guvernul, şi să-şi înfiinţeze nişte funcţii cum crede de cuviinţă şi, de fapt, şi cum votăm noi, pentru ca acesta să funcţioneze bine, mai ales în situaţia asta destul de dificilă în care se află ţara noastră. Dar nu din vina noastră. Nu am putut să scap fraza asta.

Dar, în Constituţie spune că abia am votat-o. Noi nu. Doar cei care au votat-o. Guvernul este alcătuit din primul ministru, miniştri, miniştri şi alţi membri ai Guvernului. Să înţeleg că aceşti miniştri secretari de stat intră la etc.? La alţi membri ai Guvernului? Pentru că dacă se dorea, nu, să nu-mi spună mie distinsul nostru coleg că nu există o ierarhizare aici, ministrul secretar de stat, imediat după primul ministru.... Ministru de stat, bun, era înainte secretar de stat. Nu este pe o poziţie ierarhic superioară, chiar dacă nu recunoaştem noi, pentru că altfel, am încălca puţin prevederile Constituţiei, dar această poziţie există. Şi, ca atare, întrebarea este: se doreşte cumva ca aceşti secretari de stat, miniştri de stat să fie prin votul nostru băgaţi acolo la etc., la "şi alţi miniştri"? Atât am vrut.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Bădoiu.

Domnul Corneliu Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş dori să-l informez pe domnul Emil Boc că, potrivit alin.3 al art.102 din Constituţie, nu se stabileşte nici un fel de ierarhizare între membrii Guvernului. Se face o enumerare a compunerii Guvernului: prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică, punct şi nimic mai mult. Aş vrea să-i mai amintesc colegului nostru, faţă de care am tot respectul şi ştie că, de fapt, un guvern este un organ colegial de conducere, aşa stând lucrurile, nu are nici o importanţă cum vor fi denumiţi cei care urmează să constituie sau să completeze echipa premierului Năstase. Vă rog să fiţi de acord cu propunerea dezbaterii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Boc şi după aceea trecem la vot.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

De data aceasta voi mai folosi doar un argument de autoritate. Această interpretare, pe care v-am prezentat-o dumneavoastră, aparţine în literatura de specialitate şi domnului senator Antonie Iorgovan, nu facem parte din aceeaşi familie politică, dar facem parte din aceeaşi familie profesională şi îi respect punctul de vedere. În tratatul de drept administrativ, volumul I la pag.133, exact acest argument, în 1996 din acel volum, acest punct de vedere îl susţine.

Aşa că, domnule Bădoiu, nu mă aveţi doar pe mine de partea acestei interpretări, ci şi pe părintele Constituţiei, care a participat la elaborarea Constituţiei din 1991, textul n-a fost modificat, are o asemenea interpretare. Din acest punct de vedere nu vreau să mai reiau celelalte argumente, am folosit acest exemplu din literatura de specialitate pentru a demonstra că, într-o interpretare constituţională viguroasă şi strictă, categoria miniştrilor de stat nu pot apărea. Să nu uităm că acest proiect de lege merge la Senat în cameră decizională. Ar fi bine să o corectăm încă de aici această soluţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, având în vedere că textul din 1996 mai poate fi modificat.

Domnul Árpád Francisc Márton.

Domnul Árpád Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt surprins de aceste susţineri de la acest microfon. În primul rând, ni se promite o interpretare strictă a textului prin care ni se va demonstra că este contrar Constituţiei înfiinţarea acestui text. Eu aşa ştiu că atunci ar trebui să existe o enumerare concretă de funcţii la care se pune punct. Orice enumerare care se termină cu "şi alţii", gata. Deci nu se mai susţine, trecem la interpretare literară şi fantezistă cum că ar trebui să fie mai mare decât miniştrii. Pot să zic că pot să fie măcar doi miniştri - un prim-ministru şi mai vedem, după cum hotărâm prin lege organică.

Mai mult, ni se aduce aici un alt argument istoric. În 1996, deja s-a argumentat într-o lucrare de drept constituţional cum că, conform constituţiei din 1991, cred, nu pot să existe miniştri de stat. Îmi aduc aminte de un guvern în care mi se pare că şi PD-ul era parte şi parcă erau şi acolo nişte miniştri de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Cu 52 de voturi pentru şi 176 voturi împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.2 al PRM-ului.

Cine este pentru?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu s-a discutat, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

L-aţi ridicat, domnule Bolcaş, nu mai discutăm acum. Fantastic! Păi, nu aţi ridicat... despre ce aţi vorbit mai înainte?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am vorbit despre amendamentul şi am susţinut amendamentul domnului Boc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aţi susţinut amendamentul domnului Boc, făcând apel la amendamentul de la pct.2.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, dar aici este o problemă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bun, hai susţineţi-l, am înţeles, atunci aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu aş fi intervenit şi nu voi interveni de câte ori ideea se repetă, ci nu mai o voi puncta, că este amendamentul nostru, aici intervine o problemă specială. Şi anume, textul aşa cum este redactat, "din Guvern pot face parte şi miniştrii de stat, precum şi miniştrii delegaţi cu însărcinări speciale etc." creează posibilitatea şi creează ideea că miniştrii de stat sunt alţii, pot să fie alte persoane decât miniştrii membri ai Guvernului. Aceasta este o problemă deosebit de importantă, pentru că în condiţiile acestui articol pot numi ministru secretar de stat pe oricine altcineva care nu are calitatea de miniştri.

Comisia a înţeles şi ea acelaşi lucru şi mi-a replicat, potrivit art.102 din Constituţie, prin lege organică se pot stabili şi alţi membri ai Guvernului, ceea ce este corect. Dar, de data aceasta, venim în contradicţie cu însăşi ideea legii şi cu un text care modifică art.37, este la pct.7 din proiectul de lege, art.1 pct.7 în care se precizează în mod expres că miniştrii de stat sunt desemnaţi dintre membrii Guvernului. Pentru ca să nu existe coliziune între aceste două articole, am propus ceea ce este firesc şi cred că a fost şi intenţia că dintre miniştrii care compun Guvernul se pot desena miniştri de stat, precum şi miniştri delegaţi. Altfel, rămâne o contradicţie directă între două texte diferite.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaş.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Sunt 54 de voturi pentru şi 150 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Domnul Brudaşcu.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Având în vedere că nu aţi acceptat amendamentele propuse nici de Grupul PD, nici de Grupul PRM, totuşi se impune o corecţie a textului pe care legea în forma adusă la cunoştinţa noastră o are: "Din Guvern pot face parte şi miniştrii, precum şi miniştrii delegaţi", pentru că nu e vorba de miniştri oarecare, ci din miniştrii care sunt membri ai Guvernului şi, prin urmare, este nevoie de această precizare gramaticală în text.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Se aprobă. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră art.1 al legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 130 de voturi pentru, 54 voturi împotrivă, art.1 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.1 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 130 de voturi pentru şi 54 de voturi împotrivă, pct. 1 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.2 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu 130 de voturi pentru şi 55 de voturi împotrivă, pct.2 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct.3 din proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Aici este o problemă pe care o consider generică şi revine în toate obiecţiunile noastre. Ea se însumează sub un singur titlu, modul în care se constituie Cancelaria primului ministru.

Este vorba de crearea unei structuri administrative, este vorba de crearea unei structuri cu personalitate juridică, este vorba de înzestrarea, învestirea şefului acestei structuri cu atribute de ordonator principal de credite. Aş vrea, pentru economie de timp, să subsumez toate obiecţiunile pe care le am la toate aceste articole şi să mă refer, atunci când le vine rândul, numai la câte o diferenţă specifică mică şi să-mi permiteţi să dezvolt generic această problemă. Comisia răspunde la toate obiecţiile noastre privind constituirea Cancelariei primului ministru. În mod stereotip, acest organism se regăseşte în majoritatea statelor europene, are personalitate juridică, tocmai asta criticăm, şi urmează să asigure îndeplinirea programelor şi acţiunilor guvernamentale în vederea integrării României în Uniunea Europeană.

Iertaţi-mă, dar de unde visează comisia acest lucru? Ca să ştiţi atribuţii ale unui organism pe care îl creezi, aceste atribuţii trebuie să fie bine sintetizate şi nu poţi scăpa acestui proiect de lege. Nu poţi să constitui un organ al administraţiei, să-i conferi personalitate juridică prin lege, să-l învestesc pe conducătorul acestuia cu atribuţii de ordonator principal de credite, fără să ştiu sfera atribuţiilor sale. Mi se va răspunde şi, de altfel, în discuţiile purtate, mi s-a şi răspuns şi poate, e un argument de ţinut seamă ca atunci când constituim ministere, lege de organizare şi funcţionare a ministerelor, hotărârea de organizare şi funcţionare a ministerelor se dă ulterior, şi aşa se va face şi cu această cancelarie a primului ministru.

Argumentul nu poate să fie reţinut pentru că ministerele sunt create prin actul constituţional şi atribuţiile ministerelor ca persoane juridice de drept public şi privat sunt prevăzute în Constituţie.

Nu există persoană juridică constituită chiar prin efectul legii căruia să nu i se fixeze obiectul de activitate. În afară de interesul unei acurateţe juridice pe care v-o propun, fără de care nu avem personalitate juridică, chiar dacă veţi vota acest text care este, în felul lui, o bazaconie, vă rog să constataţi că se menţine în organizarea Consiliului de Miniştri şi Secretariatul general al Consiliului de Miniştri.

Ce atribuţii revin unora, ce atribuţii revin altora, cum nu se vor călca pe picioare sau cum nu se vor bate pentru aceste atribuţii, această lege trebuia să stabilească.

Nu mă interesează, acum i se acordă unei persoane deja nominalizate pentru un post care nu există, şi o mai mare sfidare la adresa unui vot al Parlamentului eu nu am mai întâlnit. Domnul Alin Teodorescu deja dă, în calitate de cancelar neînvestit de noi, interviuri în ziarul "Adevărul". Nu mă interesează persoana pentru care se creează acest post. Nu mă interesează că atributele primului ministru cuprind şi faptul de a-şi organiza mai bine activitatea. Pe mine mă interesează să organizeze legal şi să nu sfideze Parlamentul. De aceea, ne-am pronunţat pe toate amendamentele şi am vorbit de principiu pe toate împotriva înfiinţării acestei..., nici măcar struţo-cămilă nu pot s-o numesc, a ceea ce nu există şi nu va exista din punct de vedere juridic în pofida acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Bolcaş.

Acum vreau să consult sala la o problemă. Având în vederea că suntem sub lupa presei şi ne-am apropiat de ora 13,00, când normal ar trebui să se întrerupă programul, vă consult dacă sunteţi de acord să prelungim programul până la epuizarea ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate. Vă mulţumesc.

Domnul Bara, vă rog.

Domnul Liviu Radu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că toată dizertaţia pe care a făcut-o aici domnul Bolcaş se referă la art.21, nu la art.15 pe care îl discutăm noi. Deci motivaţia pe care a făcut-o la amendamentul pe care l-a făcut dânsul la art.15 lit. c) este următoarea: "Constituirea Cancelariei primului ministru conduce la crearea de posturi cu un statut privilegiat cărora nu li se aplică prevederile Legii statutului funcţionarilor publici". Nu discutăm despre treaba asta la art.15, discutăm la art.21. Deci, însăşi motivaţia pe care a făcut-o dânsul cred că nu se referă la acest articol. Probabil la art.21 vom discuta ceea ce a spus dumneavoastră.

A fost o întrebare... de unde ştiau cei din comisie că ce funcţii sau ce atribuţii vor avea cei din ".. dacă aveaţi timp şi nu vă uitaţi, vă uitaţi şi peste expunerea de motive, în expunerea de motive scrie clar. Chiar la ultimul paragraf din prima pagină, eu cred că şi comisia de acolo ştia. Eu aş vrea totuşi să ţineţi cont că din cadrul comisiei fac parte 4 membri ai PRM-ului care nu cred că au votat, chiar dacă au votat împotrivă, nu puteţi să spuneţi că nu s-au discutat în comisie asemenea amendamente.

În proiectul iniţial de lege la alin.5 la art.22 vă citez, domnule Bolcaş, scrie aşa: "Secretariatul general al Guvernului asigură prin aparatul propriu continuitatea derulării operaţiunilor tehnice aferente actelor de guvernare, constituind elementul de legătură şi stabilitate a Guvernului". Asta am aprobat în 2001. Deci, asta este aprobată. Nici măcar nu l-am modificat art.22.

În consecinţă, domnule preşedinte, la pct.3 de pe ordinea de zi, la lit. c) art.15, vă rog la cele două propuneri, că sunt două propuneri ale PRM şi PNL de eliminare a pct.3, vă propun să supuneţi Camerei aprobarea pct. 3, aşa cum a ieşit din raportul comisiei.

Urmând, sigur, că la pct.21 art.21 să discutăm despre ceea ce spunea domnul Bolcaş.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am dreptul la replică, vă rog, domnilor colegi, să-l priviţi pe colegul nostru, este primul deputat care nu ştie că se aplică un text al legii şi nu expunerea de motive.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am impresia că prin intervenţia făcută de colegul nostru, dânsul a făcut intervenţia numai pe lectura proiectului de lege, fără ca totuşi să citească în paralel şi legea în vigoare, pentru că atunci ar fi înţeles care este semnificaţia acestor modificări. O aveţi, dar nu aţi avut timp să o citiţi, probabil. Vreau să vă spun că în ceea ce priveşte modificarea de la pct. 3, la lit. c) a art. 15, o să vedeţi că în cadrul Secţiunii a IV-a din Legea nr. 90/2001 de organizare a Guvernului, care se referă la primul-ministru, la art. 15 se precizează în felul următor: "Primul-ministru numeşte şi eliberează din funcţie".

Iar la lit. c) despre ce era vorba? De personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru. Acest aparat de lucru al primului-ministru, sigur că într-o formă revăzută şi adaptată la noile cerinţe în ceea ce priveşte sarcinile actuale ale Guvernului, se organizează sub această formă şi sub această denumire de cancelarie a primului-ministru. Deci, nu va mai exista această noţiune de aparat de lucru, care, de altfel, este o noţiune din trecut şi nu o s-o găsiţi la nici un guvern din statele europene, unde funcţionează ca formă, ca structură pentru îndeplinirea sarcinilor primului-ministru, cancelaria primului-ministru.

Cât priveşte statutul acestei cancelarii, sigur că ea, pentru că va avea responsabilităţi deosebite, va avea şi un statut deosebit. Ea se organizează în subordinea directă a primului-ministru şi este organ de specialitate.

Pe de altă parte, pentru a avea calitatea de ordonator principal de credite trebuie să aibă şi personalitate juridică, iar în ceea ce priveşte atribuţiile şi modul de organizare, sigur că acestea nu puteau fi stabilite în această lege, care este legea de regim de organizare şi funcţionare a Guvernului şi a ministerelor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să-mi explic răspunsul pe care l-am dat la nedumeririle domnului avocat, nu-i spun numele. Fiindcă dânsul îşi făcea probleme că cei din comisie nu au înţeles cu ce se ocupă această lege.

Ţin să vă anunţ că au înţeles, inclusiv şi colegii dumneavoastră. Că nu sunt de aceeaşi părere cu dumneavoastră, aceasta este cu totul altă problemă. Să ştiţi că am înţeles foarte bine şi legea şi articolele.

Sigur, eu mi-am permis, că s-ar putea ca, totuşi, în lege, prin "Expunerea de motive" pe care probabil nu a fost timp să o citiţi, şi s-au făcut amendamente, probabil că dacă o citeaţi, aflaţi şi dumneavoastră cu ce se ocupă această lege. Aşa că nu vă faceţi nici un fel de probleme, să fiţi liniştiţi, comisia sigur a înţeles.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul P.R.M.-ului, susţinut de domnul Bolcaş.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 53 de voturi pentru şi 173 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 3 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 173 voturi pentru şi 51 împotrivă, pct. 3 a fost aprobat.

Trecem la pct. 4 din lege.

Domnul Bolcaş are un amendament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să luaţi act de amendamentul pe care l-am susţinut. Este pentru eliminarea acestei cancelarii a primului-ministru din structura actului normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaş.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 54 voturi pentru şi 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 4 din lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Cu 174 voturi pentru şi 54 împotrivă pct. 4 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Domnul Bolcaş are un amendament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aceeaşi situaţie, de eliminare a acestei cancelarii a primului-ministru din structura aparatului guvernamental.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaş.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru şi 174 împotrivă amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Vă rog, domnule Coifan.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentul nostru se referă la faptul că noi dorim ca şeful cancelariei primului-ministru să aibă calitatea de ordonator secundar de credite.

Chestiunea este foarte simplă. În aparatul de lucru al Guvernului există trei categorii: există cancelaria primului-ministru, secretariatul general al Guvernului şi alte departamente.

În această situaţie ne găsim cu o dublă calitate de ordonatori principali de credit: pe de o parte, secretarul general, iar pe de altă parte, şeful cancelariei. Credem că se dublează şi se măreşte aparatul de lucru propriu al ordonatorului principal de credite, ceea ce este şi împotriva reducerii birocratizării şi împotriva transparenţei.

Considerăm că şeful cancelariei trebuie să aibă doar calitatea de ordonator secundar de credit, pentru că bugetul este bugetul Guvernului şi este bugetul de stat şi nu poate exista un buget separat al cancelariei primului-ministru, decât dacă se urmăreşte altceva decât ceea ce a fost expus în "Expunerea de motive".

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră amendamentul P.N.L.-ului.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru şi 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Cine este pentru?

Aveţi amendament? Vă rog, domnule Coifan.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Amendamentul nostru este: "Conducerea compartimentelor din cadrul cancelariei se asigură de personal cu funcţii de conducere". Am eliminat "după caz" şi pe "demnitari", pentru că considerăm că în momentul în care cancelaria este populată cu demnitari se urmăreşte altceva decât asigurarea propriei cancelarii a primului-ministru.

Prin urmare, coroborând cu Legea funcţionarului public, credem că ar trebui să eliminăm demnitarii din text.

Acesta este amendamentul nostru.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Coifan.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Cu 54 voturi pentru şi 174 împotrivă, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 5 din lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 174 voturi pentru şi 55 voturi împotrivă, articolul a fost aprobat.

Trecem la pct. 6 din lege.

Cine este pentru?

Amendament, vă rog, domnule Coifan.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi propunem la pct. 6, la paragraful 4: "Guvernul aprobă proiectul bugetului propriu, care face parte din bugetul de stat, şi urmează procedurile aprobării potrivit Legii finanţelor publice".

Ministrul pentru coordonarea secretariatului general al Guvernului sau, după caz, secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, definit conform art. 20.

Urmează aceeaşi logică, în sensul că bugetul propriu va face parte din bugetul de stat şi nu se include în bugetul de stat. Este o diferenţă de nuanţă semnificativă. A se include în bugetul de stat înseamnă că eu îmi fac bugetul şi apoi îl lipesc la un buget pe care Guvernul îl propune spre aprobare Parlamentului.

Vă rog să reflectaţi la această diferenţă de nuanţă. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Redactarea textului este la fel ca şi la Parlament. Camera Deputaţilor îşi aprobă bugetul, Senatul îşi aprobă bugetul, care se include în bugetul de stat. Aceasta este formula din Legea nr. 500 cu privire la Legea finanţelor publice.

În ceea ce priveşte calitatea de ordonator principal de credite, lucru acesta l-am tranşat atunci când am discutat la punctul respectiv, în legătură cu organizarea cancelariei şi cu statutul pe care-l are şeful cancelariei, de ordonator principal de credite, şi deci actualul buget al SGG-ului se va disjunge în două părţi: partea care va reveni noii structuri, care este cancelaria, şi partea pentru secretariatul general al Guvernului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Coifan.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 54 voturi pentru, 176 împotrivă şi o abţinere, a domnului Marcu, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră pct. 6 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă şi o abţinere, pct. 6 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 7 din lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 176 voturi pentru şi 55 împotrivă, pct. 7 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră pct. 8 din textul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă şi 2 abţineri, pct. 8 a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art. II din lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 176 voturi pentru, 54 împotrivă şi o abţinere, art. II a fost aprobat.

Supun votului dumneavoastră art. III.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 176 voturi pentru şi 55 împotrivă art.III a fost aprobat.

Cu aceasta, legea trece la votul final.

Vă mulţumesc.