Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Trecem la dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului, modificată şi completată prin Legea nr.181/2002 şi Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.35 din 13 martie 1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului.

Iniţiatorul, dacă doreşte să prezinte câteva elemente?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constituţia din 1991, aprobată prin Referendumul naţional din 8 decembrie, a instituit, printre alte instituţii ale statului de drept, Instituţia Avocatului Poporului, pentru apărarea drepturilor şi libertărilor persoanelor fizice.

În urma revizuirii Constituţiei, aprobată prin Legea nr.429 din 2003, Instituţiei Avocatului Poporului i s-au adus o serie de îmbunătăţiri, ţinând seama de modul de organizare şi funcţionare în perioada din decembrie şi până la acea dată.

În acest sens, doi deputaţi şi un senator au iniţiat o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997, care cuprinde, în principal, următoarele reglementări:

• Avocatul Poporului este numit pe o perioadă de 5 ani de Camera Deputaţilor şi Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, mandatul putând fi reînnoit;
• textul prevede, de asemenea, procedura de numire, modul în care se depun candidaturile, cum se realizează audierea în cadrul comisiilor de specialitate ale celor două Camere şi dezbaterea în plen;
• de asemenea, sunt reglementate aspectele referitoare la specializarea adjuncţilor Avocatului Poporului pe domenii de activitate, şi anume: drepturile omului, drepturile copilului, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap, ale celor cu nevoi speciale, minorităţilor şi familiei, armată, justiţie, poliţie, penitenciare şi culte religioase, proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe. Aceştia vor îndeplini atât atribuţii ce le revin potrivit domeniului de specializare, precum şi orice alte atribuţii care sunt stabilite prin lege şi care le sunt încredinţate de Avocatul Poporului;
• sunt completate atribuţiile Avocatului Poporului cu cele referitoare la posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor înainte de promulgare şi, direct, cu excepţii de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor.

Propunerea legislativă a fost examinată în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, a primit şi avizul Consiliului Legislativ.

Cu prilejul examinării în comisie, s-au făcut o serie de amendamente care au fost însuşite de autorii propunerii legislative, de comun acord şi cu profesorul Ioan Muraru, Avocatul Poporului în funcţie.

De asemenea, în cadrul comisiei a fost examinată şi o propunere legislativă care a fost formulată de unii deputaţi şi care, în final, a dus la concluzia ca să facă corp comun cu propunerea de bază.

Faţă de cele prezentate, vă rugăm ca, pe baza raportului comisiei sesizate în fond, să adoptaţi această propunere legislativă, ţinând seama de rolul pe care urmează să-l îndeplinească în continuare Avocatul Poporului.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Comisia. V-aş ruga să prezentaţi raportul.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu două iniţiative legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului.

Datorită faptului că, în general, ambele iniţiative legislative aveau acelaşi conţinut, de comun acord cu iniţiatorii şi cu Avocatul Poporului în funcţie, comisia a dezbătut ambele propuneri legislative şi s-a pronunţat asupra lor.

Iniţiativele legislative au avut ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.35/1997, ca urmare a revizuirii Constituţiei României, cu dispoziţii referitoare la: numirea Avocatului Poporului pe o durată de 5 ani, de către Camera Deputaţilor şi Senat; numirea a patru adjuncţi ai Avocatului Poporului specializaţi pe domenii de activitate; completarea atribuţiilor Avocatului Poporului cu cele referitoare la posibilitatea sesizării Curţii Constituţionale cu privire la neconstituţionalitatea legilor înainte de promulgare şi, direct, cu excepţii de neconstituţionalitate a legilor şi ordonanţelor; protecţia legală a Avocatului Poporului restrânsă doar la opiniile exprimate şi la actele îndeplinite în exercitarea atribuţiilor pe care acesta le are.

La dezbateri, au participat atât iniţiatorii, cât şi Avocatul Poporului, prof.univ.dr. Ioan Muraru.

După dezbateri generale, s-a trecut la examinarea iniţiativei legislative nr.134, concomitent cu examinarea amendamentelor depuse în scris în termen, sau formulate verbal în cursul dezbaterilor de către membrii comisiei, precum şi cu discutarea ca amendamente a propunerilor susţinute de iniţiatorii propunerii legislative P.L.X.nr.149/2004.

Faţă de cele constatate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997.

În raport de obiect şi de conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

La dezbateri generale, dacă grupurile parlamentare doresc să ia cuvântul?

Domnul deputat Boc. Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine această iniţiativă legislativă, din cel puţin următoarele motive:

1. După revizuirea Constituţiei, era absolut necesar ca Legea Avocatului Poporului să fie modificată, pentru ca noile atribuţii conferite prin Constituţia revizuită, prin Legea de revizuire a Constituţiei, să capete o consistenţă reală în cadrul legii care vizează organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului.

2. Prin această iniţiativă legislativă, practic, sunt întărite mecanismele de protecţie a drepturilor şi libertăţile cetăţeanului în raporturile acestuia cu administraţia locală, cu autorităţile publice şi-l protejează mai bine faţă de abuzurile la care este supus din partea autorităţilor menţionate. Altfel spus, această iniţiativă legislativă are câteva componente care vin în sprijinul cetăţeanului, motiv pentru care ea trebuie să fie susţinută.

Această instituţie "Avocatul Poporului" nu are o tradiţie îndelungată în România, ca în Suedia, de exemplu - din secolul al XIX-lea. Ea funcţionează după 1997, când a apărut pentru prima dată Legea de organizare şi funcţionare a instituţiei, dar a reuşit, în aceşti ani, - şi mai ales în ultimii patru ani -, să se impună în conştiinţa publică ca o instituţie cu rezultate, ca o instituţie la care cetăţeanul merge cu speranţe şi, de foarte multe ori, a reuşit să găsească soluţia prin intermediul medierii realizate de Avocatul Poporului. Avocatul Poporului nu împarte dreptatea, el nu dă sentinţe, dar îşi pune la dispoziţie bunele oficii şi sesizează, acolo unde constată abuzurile respective. Cred însă că, pe viitor, ne revine şi nouă datoria - mă refer aici la factorul politic, fie că este vorba de Guvern, fie că este vorba de Parlament, de prefecturi - ca vocea Avocatului Poporului să fie auzită de către noi, iar noi să-i sancţionăm pe aceia privitor la care Avocatul Poporului sesizează că încalcă drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Sancţionându-i pe aceia, de fapt, facem auzită vocea cetăţeanului prin intermediul Avocatului Poporului.

Din nefericire, nu prea ne-am afirmat în acest domeniu în ultima vreme şi multiplele sesizări realizate de Avocatul Poporului nu au fost sancţionate de factorul politic, aşa cum ar fi trebuit. În ţările occidentale, în urma publicării unui raport al Avocatului Poporului, se ajunge la demisii spectaculoase pentru că, atunci când eşti menţionat acolo, imediat autorităţile competente trec la sancţiuni şi se ajunge până la demisia şi demiterea acelora care exercită abuzuri în raporturile cu drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

Revenind la conţinutul acestei propuneri legislative, - şi, iată, să nu mai fim acuzaţi că doar criticăm Puterea, distinşii noştri colegi din Cameră, autorii acestei iniţiative, sunt reprezentanţi ai P.S.D. -, susţinem cu toată convingerea această iniţiativă legislativă. Mă refer la domnul profesor Dorneanu, la domnul ministru Gaspar, la domnul ministru Tărăcilă, la colegii noştri de la UDMR care au avut o propunere similară ce a fost preluată; nu am la mine numele lor exact şi, pentru aceasta, nu vreau să greşesc, dar sunt convins că vor spune domniile lor.

Deci, fiind vorba despre un proiect de interes general, cred că trebuie să-l susţinem, indiferent de culoarea politică a iniţiatorilor; dimpotrivă, trebuie să subliniem faptul că vine în interesul cetăţeanului.

Alte argumente: aşa cum s-a spus aici, se instituie adjuncţii Avocatului Poporului. Pentru prima dată vom avea, pe domenii de activitate, adjuncţi ai acestei instituţii. Vom avea adjuncţii Avocatului Poporului, şi anume:

• un adjunct se va ocupa de problemele drepturilor omului, cultelor religioase şi minorităţilor naţionale;
• altul se va ocupa de problemele drepturilor copilului, ale familiei, ale tinerilor, ale pensionarilor şi ale persoanelor cu handicap; aşa că mult discutata temă a înfiinţării Avocatului Copilului capătă consistenţă, unul dintre adjuncţii Avocatului Poporului ocupându-se de această problemă; după părerea mea, ar trebui să mai venim şi cu o completare legislativă, pentru a-i da forţă acestui adjunct, aşa cum există şi în alte ţări, unde avem această instituţie a Avocatului Copilului distinctă, condusă de unul dintre adjuncţii Avocatului Poporului sau de o altă persoană, având în vedere problemele cu care se confruntă copiii în România şi recentele legi care vizează adopţiile internaţionale, ceea ce demonstrează necesitatea unui asemenea adjunct al Avocatului Poporului pentru problemele legate de drepturile copilului;
• de asemenea, ar fi un adjunct pentru armată, justiţie, poliţie, penitenciare şi un adjunct al Avocatului Poporului pentru proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe.

În toate aceste domenii de activitate, cetăţeanul va fi mai bine protejat din perspectiva modificării legislative.

3. Posibilitatea Avocatului Poporului de a sesiza direct, pe cale de excepţie, Curtea Constituţională. Este o inovaţie constituţională care-şi capătă consistenţă în lege. Dacă până acum, după ce intra o lege în vigoare sau o ordonanţă, pentru a o ataca la Curtea Constituţională puteai să faci acest lucru numai în cadrul unui proces în faţa unei instanţe de judecată, iată că acum, fără să fie nevoie de un proces în faţa unei instanţe de judecată, Avocatul Poporului poate el direct să atace la Curtea Constituţională o normă pe care o apreciază că este neconstituţională, ceea ce este şi în interesul protejării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Deci, iată o garanţie suplimentară dată cetăţeanului - că niciodată o lege neconstituţională nu-l va afecta şi nu-i va produce prejudicii; o modificare constituţională absolut necesară.

De asemenea, cred că înfiinţarea, prin lege, a birourilor teritoriale ale Instituţiei Avocatului Poporului reprezintă un mare pas înainte şi, din acest punct de vedere, trebuie să existe după modelul curţilor de apel. Şi aici depinde de noi dacă vom reuşi ca prin legea bugetară să alocăm fondurile necesare - şi sperăm că vom reuşi să facem acest lucru, este absolut necesar. Vom avea filiale ale Instituţiei Avocatului Poporului, după modelul curţilor de apel, în Alba Iulia, în Piteşti, în Bacău, în Oradea, Suceava, Braşov, Alexandria, Cluj, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Tg.-Mureş şi Timişoara. La aceste localităţi se vor aronda judeţele apropiate, după modelul curţilor de apel.

Deci, iată, cetăţeanul nu va mai fi nevoit să vină până la Bucureşti, ci va putea merge acolo, mai aproape de domiciliul lui, şi să depună plângerile, sesizările la adresa Avocatului Poporului, să aibă audienţe din acest punct de vedere.

Şi tot un text cu noutate absolută - şi depinde de noi în primul rând -, se spune în iniţiativa legislativă: prin legile bugetare anuale, poate fi aprobat un fond la dispoziţia Avocatului Poporului pentru acordarea de ajutoare. Nu sunt ajutoare de căldură sau de hrană. Este vorba de o dispoziţie generoasă, care-i dă posibilitatea Avocatului Poporului ca unui petent dintr-un colţ al ţării care nu are resursele materiale să se deplaseze la Avocatul Poporului la Bucureşti, sau la un birou teritorial, să-i poată pune la dispoziţie cheltuielile legate de transport, de tren, pentru ca el să vină şi să ajungă la Avocatul Poporului şi să spună problema pe care o are; să poată, cu alte cuvinte, avea acces la o primă formă de justiţie ca, după aceea, Avocatul Poporului, prin demersurile pe care le va face, să-l sprijine în soluţionarea problemei.

Depinde, iar, de noi dacă prin legile bugetare vom da consistenţă acestei iniţiative legislative. Fără voinţă politică, această iniţiativă legislativă rămâne pe jumătate; fără voinţă politică bugetară vreau să spun. Dacă prin legile bugetare, însă, noi vom demonstra că această instituţie merită - lucru pe care noi l-am gândit în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pornind de la iniţitiva distinşilor colegi -, atunci, această instituţie va fi şi mai auzită în peisajul politic românesc.

Eu cred că merită să-i acordăm toată susţinerea, să acordăm în continuare creditul şi girul actualei conduceri a instituţiei care a făcut din Avocatul Poporului o instituţie de referinţă în România, cu menţiunea că rămâne de datoria factorului politic să ţină cont de vocea cetăţeanului prin intermediul Avocatului Poporului.

Iată motivele pentru care Grupul parlamentar al Partidului Democrat susţine această iniţiativă legislativă a colegilor din PSD şi UDMR.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog.

Domnul Varga Attila:

Domnule preşedinte,

Domnule Avocat al Poporului,

Onorată Cameră,

Instituţia Avocatului Poporului, activitatea acesteia, rolul său de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, astfel cum este prevăzut în art.58 din Constituţia revizuită, precum şi experienţa anilor trecuţi, când activitatea sa a avut un impact social deosebit ce s-a exprimat prin numeroasele sesizări din partea cetăţenilor, toate acestea justifică pe deplin existenţa şi importanţa acestei instituţii, dovedind, în acelaşi timp, că s-a integrat perfect în sistemul autorităţilor publice, evident, cu particularităţile sale specifice.

Prin urmare, pe de o parte se confirmă justeţea deciziei Constituantei din 1991, când s-a înfiinţat această instituţie a Avocatului Poporului, iar, pe de altă parte, - întărirea şi eficientizarea instituţiei atât din punct de vedere al competenţei, cât şi al structurii, cu ocazia revizuirii Constituţiei în 2003.

Principalele modificări care au impus însăşi Constituţia revizuită privesc, pe de o parte, aspecte funcţionale, de competenţă, iar, pe de altă parte, - aspecte structurale, de organizare.

Cea mai importantă modificare în competenţa Avocatului Poporului este aceea că poate interveni direct - atât în procedura a priori, cât şi în procedura a posteriori - în controlul constituţionalităţii legilor. Aceasta este deosebit de importantă în privinţa eficientizării activităţii instituţiei, pe de o parte; pe de altă parte, implicaţia Avocatului Poporului în activitatea de control al constituţionalităţii legilor este de asemenea de o deosebită importanţă, pentru că s-a creat un nou factor care exercită, sau poate declanşa, controlul constituţionalităţii legilor şi, prin urmare, există o garanţie în plus pentru acest control şi, implicit, pentru valorificarea supremaţiei Constituţiei.

În privinţa aspectelor structurale organizatorice, sunt o serie de modificări care, însă, au şi vor avea mai degrabă un impact puternic şi asupra funcţionării instituţiei. Astfel, Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani, faţă de cei 4 ani, cum este acum.

Cea mai importantă modificare este, însă, apariţia la nivelul Constituţiei a adjuncţilor Avocatului Poporului pe diferite domenii de activitate.

Atribuţia principală a Legislativului - deci a noastră - este aceea de a determina aceste domenii de activitate. Deşi noi, în propunerea noastră legislativă, am determinat sau oarecum am grupat în mod diferit aceste domenii faţă de iniţiativa colegilor de la PSD, dar, în urma dezbaterilor în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi mai ales în discuţiile avute cu Avocatul Poporului, cu distinsul profesor Ioan Muraru, s-a ajuns la un compromis acceptabil şi pentru noi. Astfel, apar patru adjuncţi ai Avocatului Poporului pe următoarele domenii: drepturile omului, culte religioase, minorităţi naţionale; drepturile copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap; un alt adjunct al Avocatului Poporului - pe domeniul problemelor armatei, justiţiei, poliţiei, penitenciarelor; un alt adjunct - pe probleme de proprietate, muncă, protecţie socială, impozite şi taxe. Toate acestea considerăm că sunt pe deplin acoperitoare în privinţa protecţiei drepturilor persoanelor fizice.

În privinţa numirii adjuncţilor, în propunerea noastră am avut o poziţie diferită faţă de iniţiativa PSD, dar care a fost acceptată şi însuşită de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Noi am considerat că este justificat datorită creşterii legitimităţii adjuncţilor ca aceştia să fie numiţi de către Parlament, la fel cum este numit şi Avocatul Poporului, evident, într-un sistem structural şi de raport de subordonare-supraordonare determinat atât de Constituţie, cât şi de lege.

Astfel, creşterea legitimităţii, dar şi a responsabilităţii adjuncţilor, - care era, în opinia noastră, un element pozitiv -, nu ar afecta integritatea, unicitatea sau funcţionalitatea instituţiei.

La urmă, s-a acceptat ideea ca adjuncţii să fie numiţi de către Avocatul Poporului, pe bază de concurs, astfel creând o mai clară unitate a instituţiei.

Considerăm că s-au confruntat două concepte legate de organizare care, deopotrivă, pot fi valabile şi pot asigura buna funcţionare, dar opţiunea politică s-a exprimat pentru aceasta din urmă, pe care, de asemenea, o putem accepta.

În final, o ultimă problemă pe care am propus-o şi care a fost acceptată este aceea a înfiinţării birourilor teritoriale regionale, pentru asigurarea unei mai bune funcţionări a instituţiei, pentru evitarea centralizării excesive şi inutile a activităţii instituţiei şi, nu în ultimul rând, pentru asigurarea unei mai bune accesibilităţi pentru cetăţeni.

Toate aceste modificări - atât la nivelul Constituţiei, cât şi în prezent, la nivelul legii, - pe care urmează să le adoptăm, sunt subordonate unui singur scop, care este acela ca instituţia să fie un instrument eficient - şi, evident, nu singurul - în apărarea drepturilor persoanelor fizice, ale cetăţenilor, precum şi de a garanta, şi pe această cale, respectarea principiului legalităţii şi al valorificării drepturilor fundamentale ale omului.

Evident, vom susţine această iniţiativă legislativă, astfel cum a propus-o Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc.

Doamna Angela Bogea, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Doamna Angela Bogea:

Şi Grupul parlamentar al PRM susţine iniţiativa legislativă a colegilor noştri de la PDSR şi UDMR şi v-aş sugera, domnule preşedinte, să găsiţi o modalitate, pentru că la nivelul cetăţeanului importanţa acestei instituţii, atribuţiile şi rolul pe care-l are se cunosc mai puţin; de asemenea, se cunoaşte foarte puţin despre aceste birouri teritoriale.

Deci, cred că atât instituţia ca atare, cât şi administraţia teritorială, administraţia locală, ar trebui să facă mai mult pentru mediatizarea rolului acestei instituţii.

În rest, repet, susţinem iniţiativa legislativă.

Şi, pentru că am avut şi un amendament la această lege, aş vrea să vă propun să-l luaţi în considerare cu toată seriozitatea şi, chiar dacă a fost respins în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, să-l acceptaţi şi mă gândesc să-i schimbăm şi locul. Am în vedere la art.6 alin.1 lit.a) - "Drepturile omului, egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi ..." şi după aceea textul curge.

Deci, consider că este o coordonare cu legislaţia care există în unele ţări membre ale Uniunii Europene. Eu nu zic că în toate ţările membre ale Uniunii Europene există această egalitate de şanse prevăzută la o anumită direcţie a Avocatului Poporului, dar sunt ţări în Uniunea Europeană care au prevăzut acest domeniu. Şi, prin urmare, pentru ca mai târziu, peste luni de zile, să nu ne găsim în situaţia de a modifica legea, vă propun să o facem acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

O să discutăm acest aspect la punctul respectiv.

Domnul deputat Ştirbeţ, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne alăturăm şi noi colegilor noştri de la celelalte grupuri parlamentare şi susţinem modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului, bazându-ne pe faptul că aceste propuneri de modificare corespund nevoii de armonizare cu normele constituţionale şi cu normele europene în materie.

Sigur că propunerile privind posibilitatea de intervenţie a Avocatului Poporului în ce priveşte controlul constituţionalităţii legilor, lărgirea sau stabilirea domeniilor de activitate în care pot să funcţioneze adjuncţii sau avocaţii poporului la nivel teritorial, sunt elemente care credem că vor conduce la eficientizarea acestei instituţii şi nu ne rămâne decât să punem în aplicare şi să respectăm întru totul prevederile legale care vor fi adoptate, pentru ca această instituţie să ajungă într-adevăr la nivelul de eficienţă pe care îl atinge şi în alte ţări şi care este necesar şi României.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă mulţumesc şi eu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul legii, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.I urmăriţi pct.1 din raport. Dacă sunt observaţii? Comisia n-a avut.Votat în formularea iniţiatorului.

La pct.1. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.2. Dacă sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

Pct.3, respectiv modificarea art.7 cu alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.4. Modificarea art.8 cu alineatele 1, 2, 3 şi 4. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.5, respectiv modificarea alin.2 şi 3 de la art.9. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.6. Alin.1. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La subpunctul a), modificarea propusă de doamna Angela Bogea, respectiv drepturile omului, egalitate de şanse, culte religioase, minorităţi naţionale. Dacă sunt obiecţiuni? Comisia este de acord. Toată lumea este de acord. Sala este de acord cu această problemă.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Pct.b) din pct.2 din raport. Comisia a modificat acest punct. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Votate în formularea comisiei.

Pct.c), de asemenea, comisia a modificat acest articol. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

Pct.d) text nemodificat şi varianta iniţiatorului, votată în unanimitate.

Pct.7. Aici observaţi pct.3 la pag.4 din raport, comisia a modificat art.1 introducând noul alin.1¹. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

La pct.8 alin.1 al art.11, urmăriţi la pag.5, pct.4 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.9, urmăriţi pct.5 din raport la pag.5. Comisia a modificat varianta iniţiatorului. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.10, urmăriţi pag.6, pct.6 din raport, respectiv la pct.c¹ textul rămâne în varianta iniţiatorului. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.c². Dacă aveţi observaţii? Comisia n-a avut. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.c³ urmăriţi raportul, a fost modificat de comisie. Dacă aveţi dumneavoastră observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.11, la alin.1 şi alin.2 urmăriţi pct.7 de la pag.6. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Dacă nu, varianta comisiei.

Pct.12, urmăriţi alin.1 al art.19 respectiv pct.8 din raport. Comisia a modificat varianta iniţiatorului. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Pct.13, comisia n-a avut observaţii, dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.14 urmăriţi pct.9 de la pag.8 din raport. Comisia a modificat acest articol. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Plct.15, respectiv modificarea art.28 cu alin. 1, 2 şi 3. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.16 cu modificarea art.29 alin.1 şi 2. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.17 cu modificarea art.30. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu. Votată varianta iniţiatorului.

Pct.18 cu modificarea art.31. Dacă aveţi observaţii? Nu aveţi, votată varianta iniţiatorului.

Pct.19 cu modificarea art.32. Dacă aveţi observaţii? Comisia n-a avut. Votat în varianta iniţiatorului.

Pct.20. V-aş ruga să urmăriţi pct.10 din raport, pag.9, respectiv modificarea alin.3. Dacă sunt obiecţiuni? Nu aveţi. Votată varianta comisiei.

Pct.21, se propune ca alin.2 al art.33 să se abroge. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

Pct.22 cu abrogarea art.34. Comisia n-a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votată varianta iniţiatorului.

Pct.23, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în varianta iniţiatorului.

După pct.23, urmăriţi raportul la pag.9.11, comisia propune introducerea pct.24. Vă rog, există o observaţie aici.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După pct.23 se propune un nou pct.,24, cu o anexă privind birourile teritoriale ale instituţiei Avocatului Poporului. În această listă sunt enumerate judeţele, aproape toate, cu excepţia judeţului Dâmboviţa care nu figurează cu nici un sediu pe nicăieri. Noi propunem să fie arondat la Piteşti, unde merg şi judeţele Argeş, Vâlcea, deci şi Dâmboviţa, pentru care optează, fiindcă o parte din judeţul Dâmboviţa a făcut parte din fosta regiune Argeş şi dialoghează mult mai apropiat. În acelaşi timp, observaţi la poz.7 din anexă, merg 5 judeţe la Alexandria, iar oraşul Bucureşti nu apare pe nicăieri, este mult mai bună propunerea UDMR-ului ca sediul să fie fixat în Bucureşti, iar în lista judeţelor să figureze şi oraşul, municipiul Bucureşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, iniţiatorul?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ceea ce priveşte omiterea judeţului Dâmboviţa, este exact, s-a omis, suntem de acord să fie introdus acest judeţ la Piteşti, unde, de fapt, e şi sediul Curţii de Apel. Însă în ceea ce priveşte judeţele din jurul Bucureştiului, ne-am consultat şi cu iniţiatorul şi credem că sensul birourilor teritoriale, acela de a aduce mai aproape de oameni adjuncţii Avocatului Poporului, aici nu se realizează cel mai bine, că va trebui practic cei din Ialomiţa să meargă prin Teleorman. Să punem în text că pentru judeţele din jurul Bucureştiului, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Ialomiţa, aici nu se organizează birouri teritoriale şi se adresează direct instituţiei Avocatul Poporului.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Comisia este de acord cu aceste propuneri?

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi este de acord cu aceste propuneri, ca judeţele din jurul Bucureştiului să vină la Bucureşti şi cu introducerea judeţuluiDâmboviţa la pct.2.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, pct.24 care se introduce acum în lege v-aş propune să aibă următoarea redactare: "Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se completează cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege." Şi vom avea anexa la lege cu textul în ceea ce priveşte cuprinsul ei.

Domnul Constantin Niţă:

Da. O altă observaţie, vă rog, domnule deputat.

Domnul Timotei Stuparu:

În calitate de teleormănean, domnule preşedinte, daţi-mi voie să-mi exprim regretul pentru intervenţia colegilor mei şi vă propun să rămână anexa aşa cum este făcută, nu numai din raţiuni de descentralizare, dar eu cred că e bine ca şi Alexandria să figureze în cadrul acestor centre de organizare a birourilor teritoriale. Dacă aveţi ceva de rezolvat la acest punct, poate asupra judeţului Ialomiţa şi Călăraşi, într-adevăr, aici se poate discuta, dar eu cred că e normal ca Alexandria să rămână centru pentru Giurgiu, pentru Ilfov, pentru Teleorman. De ce toată lumea să vină la Bucureşti, nu am înţeles aceasta. Să rămână la Alexandria.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, iniţiatorul şi comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

În mod sigur, dacă stabileam sediul la Slobozia, colegul meu ar fi venit să ţipe că nu e corect. Deci v-aş ruga să-i întrebaţi pe cei de la Slobozia dacă sunt de acord să traverseze Bucureştiul şi să ajungă la ".. criteriul după care s-au constituit aceste birouri teritoriale a fost criteriul Curţilor de Apel. Toate judeţele din jurul Bucureştiului vin la Bucureşti la Curtea de Apel.

Şi va fi şi o situaţia mai favorabilă pentru dumneavoastră că nu vă veţi adresa unui birou teritorial, ci direct instituţiei Avocatul Poporului.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Supun votului dumneavoastră pct.24 în varianta comisiei, cu modificarea adusă de domnul deputat Acsinte Gaspar şi cu modificarea pct.7 din anexă.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Deci cu marea majoritate s-a votat varianta comisiei.

Trecem la art.II, urmăriţi pag.12 pct.12, comisia a modificat acest articol, dacă dumneavoastră aveţi observaţii? Nu aveţi. Votat în varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final.