Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem la dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară.

Rog membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să îşi ia locul la tribună şi dau cuvântul domnului preşedinte al comisiei, domnul prof.univ.dr. Ion Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Stimaţi colegi,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 8 decembrie 2003.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil acest proiect de lege.

Iniţiativa legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare organizarea judiciară şi urmează a înlocui prevederile în această materie din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

Prin această nouă reglementare se preconizează realizarea unei reforme instituţionale a sistemului judiciar şi asigurarea unei cooperări cu instituţii din afara României, în primul rând cu instituţiile şi sistemele judiciare din Uniunea Europeană.

În acest context, proiectul de lege se înscrie pe coordonatele justiţiei recomandate de Comisia Europeană, în acord cu principalele exigenţe europene în materie, constituindu-se, din punct de vedere legislativ, într-un pas important pe calea aderării României la Uniunea Europeană.

La comisie au fost depuse în scris amendamente formulate de mai mulţi deputaţi.

La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitaţi, din partea Ministerului Justiţiei, doamna Cristina Tarcea - secretar de stat la acea vreme, şi doamna Adina Vlăsceanu - director.

De asemenea, au mai participat, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Paul Florea - preşedintele acestei instanţe, doamna Lidia Bărbulescu - vicepreşedinte al acestei instanţe, domnul Ilie Picioruş - procuror-şef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Ion Dumitru - procuror-şef secţie la Parchetul Naţional Anticorupţie, şi doamna Viorica Costiniu - vicepreşedinte al Asociaţiei Magistraţilor din România.

La dezbaterile asupra acestui proiect de lege au mai participat şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale - şi sunt enunţaţi aici cei care au luat parte la aceste dezbateri.

În urma supunerii la vot, unele amendamente au fost admise, altele au fost respinse, iar unele au fost retrase de către iniţiatorii acestora.

Faţă de cele de mai sus, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind organizarea judiciară, cu amendamentele admise, care sunt prevăzute în Anexa nr.1, şi amendamentele respinse - redate în Anexa nr.2.

Din numărul total de 24 de membri ai comisiei, au fost prezenţi la dezbateri 22 de deputaţi.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim şi noi, stimate domnule profesor.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Lucrăm pe raportul comisiei, pe raportul suplimentar al comisiei şi pe Anexa nr.2, cu amendamente respinse. Deci, trebuie să urmărim trei texte, concomitent.

Dar, înainte de a începe, dau cuvântul domnului Bolcaş, în cadrul secţiunii de dezbateri generale, cu rugămintea de a ne mulţumi pentru amabilitatea de care dăm dovadă, la cererea domniei sale.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat cuvântul, deoarece acest proiect de lege, în afară de reglementările de amănunt, ne pune o problemă de principiu. Şi noi considerăm că această critică a noastră trebuie să se refere, în primul rând, la aceste probleme principiale care guvernează alcătuirea unei noi legi, care să guverneze sistemul instanţelor de judecată.

Vreau să spun că, din punct de vedere principial, s-a greşit. Am fost urmăriţi de realitatea politizării actului de justiţie, începută în 1997. Şi, acum, am trecut în extrema cealaltă, în care depolitizarea creează o situaţie ambiguă, care permite aceloraşi grupuri de interese care au condus administrativ justiţia în 1997, să conducă de pe alte structuri, tot în sens politic, destinele justiţiei, şi aceasta nu este bine.

Ne aflăm în prezenţa unei legi care nu creează, în primul rând, un echilibru constituţional real între puterile statului. Balanţa, pentru că este vorba de justiţie, balanţa aceasta s-a înclinat grav.

Ministerul Justiţiei, care rămâne organ central al administraţiei de stat, a fost golit, practic, de orice formă de activitate. Şi-l întrebam retoric pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi - distinsul nostru coleg, domnul profesor Neagu -, dacă domnia sa ar fi numit ministrul justiţiei acum, în afară de a face curte secretarelor, ce alte atribuţii i-ar mai reveni?

Este o realitate dincolo de glumă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vi se pare puţin?

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Din punctul meu de vedere, mi se pare absolut ineficient; nu ştiu din punctul de vedere al domnului profesor. Dar este o realitate care va greva în mod negativ întreaga activitate a aparatului de justiţie.

Din acest punct de vedere, există o serie întreagă de prevederi care, pentru mine, sunt zguduitoare. Mă refer la modificările aduse art.124 - nu voi mai discuta apoi pe articole -, conform dispoziţiilor căruia era posibil ca ministrul justiţiei să fie informat cu privire la desfăşurarea proceselor, la calitatea actului de justiţie, la abaterile disciplinare ce se petrec în perimetrul justiţiei; toate acestea sunt eliminate. Deci, simpla informare a ministrului justiţiei este eliminată, sub pretextul lipsei sale de atribuţii. Deci, mai întâi îl lipsim de atribuţii, apoi nu-i permitem să mai fie informat, dar îi cerem să răspundă. Pentru că eu nu voi adresa de la această tribună o interpelare preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sau preşedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii, ci ministrului justiţiei. Aşa ceva nu se poate!

Este o mare deficienţă şi în ceea ce priveşte sistemul; sistemul normativ, dacă vreţi.

Este vorba de o lege care trebuie să fie lege-cadru. Dar ea s-a dovedit, prin modul în care a fost construită, că este o lege a unor conexiuni prost făcute, creând nu numai paralelisme de prevederi, dar creând ambiguităţi, contradictorialităţi şi, mai ales, o certă lipsă de stabilitate.

Corelările care trebuie făcute în acest sistem - în primul rând cu codurile de procedură, care primează - fac din această lege o lege foarte instabilă, în condiţiile în care şi procedurile de-abia acum le adoptăm. Nu există reglementări unitare pentru ceea ce se regăsesc în reglementări speciale - Parchetul Naţional Anticorupţie, de exemplu, sau chiar funcţionarea instituţiei Parchetului General - şi ajungem la un haos legislativ.

Se creează o situaţie cu totul specială Ministerului Justiţiei, în condiţiile în care, prin texte de lege, prin multiple texte de lege din acest proiect ce vă este înfăţişat, ministrului justiţiei i se cer anumite lucruri, fără ca atribuţiile ministrului să fie reglementate tot în corpul aceleiaşi legi. Aşa cum în Constituţie există un capitol, frumos şi bine structurat, privind relaţiile Parlamentului cu Guvernul, aşa se putea face un capitol special şi în acest proiect de lege.

Există vicii multiple care dau curs unui posibil arbitrar - şi nu aş spune unei posibile supremaţii, pentru că supremaţia legii trebuie să fie asigurată prin anumite organisme, ci unei simple dictaturi puse, posibil, şi aceasta sub semnul politicului. Prin modul de structurare, ne-am îndepărtat de la scopurile propuse.

Vreau să mai adaug un singur lucru. Apreciez în mod deosebit lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Aveţi în faţa domniilor voastre două rapoarte complete, care au trebuit să fie modificate pe parcurs, datorită modificărilor temporare ce au intervenit în Codul de procedură civilă şi în Codul de procedură penală. Este o ilustrare a ceea ce am spus înainte.

Există această problemă a corelării, peste tot în cuprinsul textelor de lege. O lege-cadru nu reglementează până la amănunt. Poate a denumi secţiile - şi aici s-au produs modificări - Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prea mult, în condiţiile în care noi de-abia începem să structurăm lucrările pe secţii. Termenul generic pentru o lege-cadru se putea menţine, şi anume este vorba de faptul că se organizează secţii şi că dăm autonomie Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să-şi organizeze propriile sale secţii; nu ne-ndepărtăm de scop. Există posibilităţi de structurare în alt fel a acestei legi.

Am spus că apreciez lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Un bătrân croitor m-a învăţat că o haină care este croită prost de la început nu mai poate fi retuşată. Aceasta este şi situaţia acestui proiect de lege şi, de aceea, participând la dezbateri şi încercând să fim constructivi, noi ne vom abţine de la votarea sa.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Diaconescu (ministrul justiţiei):

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând, daţi-mi voie să spun că sunt deosebit de onorat de acest prilej de a veni în faţa dumneavoastră cu un pachet de legi, aş îndrăzni să spun - şi nu vreau să fiu dramatic - extrem de important pentru viaţa Puterii judecătoreşti în continuare. Nu vă reţin decât cu două-trei chestiuni generale.

Ne-am străduit, pe de o parte, ca aceste trei legi privind organizarea în viitor a Puterii judecătoreşti în România să respecte cât mai adecvat posibil momentul social, momentul politic în care se află România la această dată.

Deci, din acest punct de vedere, aceste legi au fost elaborate cu consultarea extrem de largă a tuturor celor care reprezintă, într-o formă sau alta, nu numai autoritatea judecătorească, dar şi corpul magistraţilor, ca atare. Sigur că această consultare largă are şi un oarecare dezavantaj. Nu am reuşit - şi probabil că ar fi chiar imposibil - să găsim un numitor comun la care toţi cei care participă la înfăptuirea actului judecătoresc să fie satisfăcuţi.

Pot să vă spun că acest pachet de legi are şi o armonizare în ceea ce priveşte norma internaţională şi norma europeană. Este o chestiune importantă, de care trebuie să ţinem seama.

Totodată, ne-am străduit ca acest pachet de legi să fie armonizat, în interiorul său, prin prevederile şi amendamentele introduse şi, din acest punct de vedere, după cum cunoaşteţi, cele trei legi sunt armonizate între ele, inclusiv cu acte normative adiacente, cum este cel privind organizarea şi competenţa Parchetului Naţional Anticorupţie.

Vreau să vă spun că este un moment extrem de important pentru Corpul magistraţilor din România. Nu este vorba de un proces de disoluţie, sau de dezorganizare în ideea obţinerii unui corporatism al magistraţilor din România. Este, în opinia noastră, o măsură care priveşte întărirea credibilităţii şi întărirea responsabilităţii judecătorilor.

Între varianta tradiţională, a participării foarte serioase a Ministerului Justiţiei sau a ministrului justiţiei, ca reprezentant al Executivului în ceea ce priveşte organizarea şi disciplinarea Corpului magistraţilor, şi ideea de a porni reforma pe baza unei autocredibilizări şi a unei autoclarificări din punctul de vedere al magistraţilor, am ales această variantă. Este varianta tuturor statelor care sunt în procesul de integrare, care au fost integrate la 1 mai, sau se află în procesul de integrare în Uniunea Europeană.

Norma europeană, cum vă spuneam, a fost asimilată, sigur, ţinându-se cont de specificul dreptului românesc, fără a fi o asimilare automată, lipsită de un temei obiectiv.

Noi, Ministerul Justiţiei, susţinem în continuare aceste texte şi vreau să mulţumesc foarte mult Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru efortul depus în realizarea acestor legi şi în stabilirea unui cadru normativ modern privind organizarea judecătorească în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul general Bădoiu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că, prin adoptarea acestui proiect de lege, practic, legiferăm desprinderea Justiţiei din România de politic; practic, o scoatem de sub influenţa politicului. Şi, astfel, dăm substanţă şi viaţă principiului constituţional potrivit căruia magistratul răspunde de tot ceea ce face.

Aseară, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a fost adoptat un amendament, zic eu, istoric, şi anume justiţia se află doar sub autoritatea administrativă a ministrului justiţiei. Este un pas, zic eu, esenţial, o cotitură de 180^o faţă de ce a fost până în prezent.

De aceea, îmi permit să spun că, de aici încolo, nici un magistrat - fie el judecător sau procuror - nu mai poate invoca, vezi Doamne!, influenţa politicului, lipsa de independenţă în a adopta o soluţie sau alta.

De data aceasta, stimaţi domni, toată responsabilitatea le apasă, acestor oameni, pe umeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Székely Ervin-Zoltan.

Domnul Székely Ervin-Zoltan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Chiar dacă, în aprecierea acestui proiect de lege, nu aş fi avut alt reper decât cel la care a făcut referire distinsul meu coleg, domnul Bolcaş, că "a zguduit" acest proiect de lege, şi numai acest aspect ar fi suficient ca noi să votăm, pentru că înseamnă că este un act normativ bine făcut. Dar, lăsând gluma, într-adevăr, după părerea noastră, este esenţial ca Justiţia să îşi desfăşoare activitatea, ferită de orice influenţă politică. Aceasta este esenţa tuturor legilor care reglementează organizarea Justiţiei, organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, Statutul magistraţilor şi aşa mai departe.

Dacă, în această direcţie, putem să facem un pas înainte, atunci UDMR va sprijini aceşti paşi. Iar proiectul de lege care se află în faţa noastră a realizat paşi chiar mari în această direcţie - şi aş aminti instituirea instanţelor specializate, aş aminti creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, care este un organ ales şi asupra căruia nu poate să planeze nici o suspiciune că ar fi sub o influenţă politică şi, în al treilea rând, limitarea rolului ministrului justiţiei - care este, totuşi, un om politic şi membru al Guvernului - şi limitarea competenţei acestuia asupra problemelor administrative în ceea ce priveşte justiţia, ceea ce a amintit colegul meu, domnul Bădoiu.

De aceea, Grupul parlamentar al UDMR va vota în favoarea adoptării acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu şi vă propun să trecem să lucrăm pe rapoarte.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog, o problemă de procedură!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaş. Cred că este ultima problemă de procedură.

Domnul Augustin Lucian Bolcaş:

Este o problemă de procedură, pentru a clarifica caracterul regulamentar al dezbaterilor noastre de astăzi.

În şedinţa Biroului permanent şi a Comitetului ordinii de zi, cu acordul tuturor partidelor participante, al reprezentanţilor tuturor grupurilor parlamentare, s-a stabilit înscrierea acestui proiect de lege pe ordinea de zi, urmând ca raportul suplimentar solicitat să sosească în aceeaşi zi. Nu a sosit în aceeaşi zi, ci a sosit astă-noapte; este rodul muncii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Eu nu consider că este un impediment procedural această situaţie, în a dezbate în continuare proiectul de lege, pentru că în mod formal - şi aş vrea să adoptaţi această hotărâre, domnule preşedinte, -, în mod formal, proiectul de lege a fost înscris pe ordinea de zi fără raport, ceea ce regulamentul ne permite.

În aceste condiţii, singura consecinţă este că, dacă unul dintre cei prezenţi doreşte să intervină la un articol la care nu sunt amendamente, are dreptul să ia cuvântul. Dar, prin aceasta, se cantonează caracterul reglementar al dezbaterilor noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu şi cred că sunteţi de acord să ne asumăm acest risc, cu toţii.

Dacă la pct.1, Anexa nr.1, la capitolul de "amendamente admise", aveţi observaţii? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Adoptat.

Pct.3.

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă rog, domnule preşedinte!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu urmăresc raportul suplimentar ...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Eu lucram pe raportul de bază, după care, în momentul în care ajung la raportul suplimentar, la pct.26, intru pe raportul suplimentar; şi mai am alături şi raportul cu amendamentele respinse. Deci, lucrăm pe trei direcţii, ca să spun aşa.

Deci, acum noi suntem pe raportul de bază, la pct.3, care este titlul de fapt. Nu-mi dau seama ce obiecţii aveţi, dar, dacă aveţi, sunt de acord să le ascult.

Domnul Cornel Bădoiu:

Eu mă uitam pe raportul suplimentar.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog frumos, uitaţi-vă pe ce trebuie, domnule general.

Deci, adoptat.

Pct.4. Adoptat. Pct.5. Adoptat. Pct.6. Adoptat.

Pct.7. Adoptat. Pct.8. Adoptat. Pct.9. Adoptat.

Pct.10. Adoptat. Pct.11. Adoptat. Pct.12. Adoptat.

Pct.13. Adoptat. Pct.14. Adoptat.

Pct.15, de asemenea, text nemodificat.

Pct.16, text nemodificat.

Pct.17. Dacă aveţi obiecţii? Adoptat.

Pct.18, texte nemodificate.

Doar la alin.6, dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.19, text nemodificat.

Pct.20. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.21. Adoptat.

Pct.22, text nemodificat.

Pct.23, text nemodificat.

Pct.24, text nemodificat.

Pct.25. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.26, avem raportul suplimentar.

Pct.1 din raportul suplimentar.

Dacă aveţi obiecţii?

Nefiind, este adoptat.

În continuare, la pct. 27 din raportul iniţial. Este text nemodificat.

La pct.28 este text nemodificat.

La pct.29 venim la raportul suplimentar. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.30, vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am aşteptat parcurgerea tuturor textelor, pentru că toate se referă la funcţionarea pe secţii şi, eventual, pe complete speciale a înaltei Curţi de casaţie şi justiţie. Aţi văzut că în raportul suplimentar se limitează numărul de secţii, având în vedere că au intervenit prefaceri în codurile de procedură care stabilesc competenţele. Această situaţie se mai poate întâmpla. Legea trebuie să fie stabilă, şi atunci singura soluţie este ca, eliminând toată această enumerare care îmi creează acest deficit al instabilităţii, să rămân la menţiunea a alin.1 din art.26 - "Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din preşedinte, vicepreşedinţi, 5 preşedinţi" - fără număr - "preşedinţi de secţie şi judecători. Înalta Curte de Casaţie este organizată în secţii". Şi cu asta am terminat. Nu trebuie să nominalizez nici secţiile, nici completele speciale. Deci, propun eliminarea tuturor celorlalte articole care se referă la această situaţie, păstrând articolul 16 de la pct.26, alin.1 şi alin.2 parţial.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră aveţi vreun amendament respins, domnule Bolcaş?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, domnule preşedinte, dar v-am spus de la început şi de aceea am ridicat incidentul de procedură, mă prevalez că acest proiect de lege a fost înscris fără raport, deci putem participa la dezbaterea oricărui articol.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul profesor Neagu. Vă rog.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu nu am nimic împotrivă, însă aş dori să consultăm Ministerul Justiţiei, întrucât este o chestiune de organizare şi cum vedeţi dumneavoastră organizarea Curţii Supreme, care avea o lege separată, cum ştiţi, stimate coleg, a fost inclusă aici. Dacă Ministerul Justiţiei achiesează la punctul dumneavoastră de vedere, în ce ne priveşte nu am avea opunere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Cristian Diaconescu:

Domnule preşedinte,

Întotdeauna aceste secţii au fost stabilite şi organizate prin lege. Dar, în ideea unei modificări de substanţă şi în forma în care această modificare va trebui reflectată şi la Înalta Curte, nu am avea nimic împotrivă să se realizeze această delimitare pe secţii, printr-un regulament al curţii, dacă credeţi că aceasta ar fi vrut.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule Bădoiu, în nume propriu, sau cum?

Domnul Cornel Bădoiu:

În nume propriu.

Ideea domnului Bolcaş e tentantă şi seducătoare chiar. Numai că, stimaţi colegi, corpul legii a fost croit în modul acesta şi, dacă veţi observa, în continuare se vorbeşte de competenţa fiecărei secţii. Aşa stând lucrurile, e foarte greu să admitem punctul dumneavoastră de vedere, pentru că, practic, trebuie să schimbăm, să modificăm aproape toată legea, cel puţin, bineînţeles, în partea care se referă la Curtea Supremă de Justiţie. Şi, totuşi, titlul acestei legi este Legea de organizare judiciară. în mod firesc, totuşi, este să identificăm aceste secţii, pentru că fiecare secţie, la rândul ei, constituie o instanţă. Ce ne facem, domnule Bolcaş, cu completul de 9 judecători, care şi el trebuie nominalizat, pentru că, neprecizându-l, nu mai ştim ce competenţe o să-i revină acestei instanţe.

De aceea, eu nu sunt de acord cu propunerea domnului Bolcaş.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Bolcaş, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă îmi permiteţi o glumă colegială, tot ce fac eu este tentant şi mă bucur că poate să fie şi seducător. Îmi pare rău că domnul general a apreciat asta, şi nu altcineva.

Problema însă este foarte serioasă. Şi se induce, de fapt, o dublă logică în cadrul acestei legi. Prima logică, a domnului Bădoiu, expusă şi este valabilă, ne aflăm în prezenţa unei legi care reglementează organizarea judecătorească, domnul profesor Neagu a spus pe drept cuvânt "am inclus şi legea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie" - este perfect, dar de ce pentru unii mumă, şi asta este bine, şi pentru alţii ciumă. Pentru că, în ceea ce priveşte Parchetul Naţional Anticorupţie nu s-a procedat în acelaşi mod. Iar domnul Bădoiu aduce un argument care este fals, completul de 9 judecători este altceva decât o secţie a Curţii Supreme de Justiţie. Completul de judecători trebuie, într-adevăr, reglementat în cuprinsul acestei legi. Faptul că secţiilor li se dau atribuţii, asta este deja procedură civilă, procedură penală, procedură comercială, nu mai este organizarea instanţelor. De câte ori vom schimba regulile de procedură va trebui să schimbăm această lege-cadru. Ceea ce nu este corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule profesor Neagu, vă rog.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea pe care o face domnul Bolcaş, am şi precizat la început, sigur că n-ar fi de respins de plano, implicaţiile sunt extraordinare însă. În întreaga economie a legii ar iradia aceste modificări, stimate şi apreciate coleg, pentru că, mai târziu, dacă veţi observa, vorbim de competenţa secţiei: civilă, penală etc. Dacă le scoatem de aici, întreaga structură, întreaga fizionomie a legii ar trebui modificată. Or, în aceste condiţii, vă rog să fiţi de acord că umblând la acest articol am paraliza întreaga organizare şi alcătuire a textelor, unde, mai departe, şi veţi observa cu uşurinţă, că sunteţi specialist, fixăm competenţa fiecărei secţii în parte. Poate de lege ferenda, mă gândesc că nici o lege nu e neperfectibilă şi definitivă, poate va fi regândită şi această manieră a organizării judecătoreşti. Deocamdată, însă, avem rugămintea faţă şi de dumneavoastră ca, ţinând seama de imperativele legate de adoptarea acestui pachet de legi, să fiţi de acord ca să mergem cu legea în această formă, pentru că am subliniat care ar fi inconvenientul şi, sigur că da, noi sau cei care vor urma după noi în acest Parlament vor putea opera aceste modificări. Dar, argumentul adus de mine este cel legat de însăşi structura legii. ceea ce ne propuneţi, poate, repet şi subliniez, ar fi corect, însă vă rog să vă uitaţi mai departe ce ar însemna în întreaga lege.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnul profesor Neagu are perfectă dreptate, dar ce am făcut eu acum a fost numai o ilustrare a faptului că legea nu este bine gândită şi-i mulţumesc că mi-a dat dreptate pe principiu, pentru că a spus că este perfectibilă.

Domnule preşedinte, ca să scurtăm discuţia juridică care e frumoasă, dar prea lungă, vă rog să puneţi la vot amendamentul meu, de eliminare, şi mai departe să curgă legea aşa cum trebuie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îl pun oricum la vot, pentru că legătura între perfectibil şi lipsit de..., cum v-aţi exprimat dumneavoastră, nu există. Totuşi, am rugămintea să facem legăturile corecte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Există un singur lucru. Viitorul Parlament dacă va lucra prost va da vina pe noi, asta este necazul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu cred eu că se pune problema aşa şi nici noi nu cred că am lucrat chiar prost. Supun votului dumneavoastră respingerea amendamentului domnului Bolcaş.

Cine este pentru respingere? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Cu 15 voturi împotrivă şi 42 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Vă mulţumesc.

Trecem mai departe la punctul 29 din raportul iniţial, uitându-ne şi la raportul suplimentar, tot la punctul 2. Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La pct.30 din raportul iniţial. Dacă sunt observaţii?

Vă rog, domnule Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Este vorba de lit.b) de la art.19. Mi-aş permite să propun o completare a acestei litere, în sensul că "secţia penală judecă recursurile şi alte căi de atac, în condiţiile prevăzute de lege". Pentru că, noi ieri, aseară lucrând în ritmul pe care vedeţi şi dumneavoastră că îl facem, ne-a scăpat. Aici ar putea fi incluse, de pildă, contestaţiile în anulare pe care nu le-am prevăzut. şi, ca atare, vă rog să fiţi de acord cu acest amendament.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Suntem de acord.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am o completare: "recursurile şi alte căi extraordinare de atac".

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am o rugăminte.

Domnule Bolcaş, nu mai completaţi dumneavoastră la amendamentul domnului general Bădoiu. Deci, am rugămintea să luaţi loc în sală...

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Are dreptate, pentru că această contestaţie este o cale extraordinară: "şi alte căi extraordinare de atac".

Domnul Radu Liviu Bara (din sală):

De ce n-ai spus de la început tu?

Domnul Cornel Bădoiu:

Uite, ca să intervii tu.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La pct.31 din raportul de bază, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.32, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.33, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.34. Adoptat. Pct.35. Adoptat. Pct.36. Adoptat.

Pct.37. Adoptat. Pct.38. Adoptat. Pct.39. Adoptat.

Pct.40. Adoptat. Pct.41. Adoptat. Pct.42. Adoptat.

Pct.43. Adoptat. Pct.44. Adoptat. Pct.45. Adoptat.

Pct.46. Adoptat. Pct.47. Adoptat. Pct.48. Adoptat.

Pct.48. Adoptat. Pct.49. Adoptat. Pct.50. Adoptat.

Pct.51. Adoptat. Pct.52. Adoptat. Pct.53. Adoptat.

Pct.54. Adoptat. Pct.55. Adoptat. Pct.56. Adoptat.

Pct.57. Adoptat. Pct.58. Adoptat. Pct.59. Adoptat.

Pct.60. Adoptat. Pct.61. Adoptat. Pct.62. Adoptat.

Pct.63. Adoptat. Pct.64. Adoptat. Pct.65. Adoptat.

Pct.66. Adoptat. Pct.67. Adoptat. Pct.68. Adoptat.

Pct.69. Adoptat. Pct.70. Adoptat. Pct.71. Adoptat.

Pct.72. Adoptat. Pct.73. Adoptat. Pct.74.

O clipă, că aici avem o problemă în raport. Da. Adoptat.

Pct.75. Adoptat. Pct.76. Adoptat. Pct.77. Adoptat.

Pct.78. Adoptat. Pct.79. Adoptat. Pct.80. Adoptat.

Pct.81. Adoptat. Pct.82. Adoptat. Pct.83. Adoptat.

Pct.84. Adoptat. Pct.85. Adoptat. Pct.86. Adoptat.

Pct.87. Adoptat. Pct.88. Adoptat. Pct.89. Adoptat.

Pct.90. Adoptat. Pct.91. Adoptat. Pct.92. Adoptat.

Pct.93. Adoptat. Pct.94. Adoptat. Pct.95. Adoptat.

Pct.96. Adoptat. Pct.97. Adoptat.

Domnul Cornel Bădoiu (din banca comisiei):

Mai rar, domnule preşedinte, sunt trei părţi de citit.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă):

Se face o numărătoare, vă rog nu deranjaţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am o rugăminte, dar eu cum pot să mă uit la trei părţi, şi dumneavoastră nu puteţi. Lucraţi la legea asta de un an jumate şi acum îmi spuneţi că nu puteţi s-o urmăriţi. Ce vreţi să spuneţi? Eu cum pot să o urmăresc pe loc?

Suntem la pct.97, art.73, domnule general.

Pct.98. Adoptat. Pct.99. Adoptat. Pct.100. Adoptat.

Pct.101. Adoptat. Pct.102. Adoptat.

Avem şi raportul suplimentar, domnule general, ca să ştiţi ce urmărim. Uitaţi acum, sunteţi la art.77, pct.19 din raportul suplimentar. Îl aveţi? Dar, s-a adoptat cu raportul suplimentar, că eu aşa le am, că...

Domnul Cornel Bădoiu:

Da.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, vedeţi, domnule general? Vedeţi? Dacă nu ştiţi, le urmărim cum trebuie, aici sus. Aşa. Nefiind obiecţii, adoptat.

Pct.103. Adoptat.

Pct.104. Adoptat. Pct.105. Adoptat.

La pct.106 avem şi raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.107. Adoptat. Pct.108. Adoptat. Pct.109. Adoptat.

Pct.110. Art.84, acum este cazul la ce spuneţi dumneavoastră, dacă vă referiţi la raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.111. Adoptat. Pct.112. Adoptat. Pct.113. Adoptat.

Pct.114. Avem şi raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.115. Adoptat.

Pct.116, avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.117. Adoptat. Pct.118. Adoptat.

La pct.119 avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.120, de asemenea, avem şi raport suplimentar, adoptat.

Pct.121. Adoptat.

Pct.122, avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.123, de asemenea, avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.124. Adoptat.

Şi cu aceasta a fost adoptată lege în întregime. Ce mai aveţi? Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Pentru că s-a adoptat legea în întregime, vreau să se consemneze că sunt profund mâhnit de penibilul acestor dezbateri. Nu aşa se construieşte un aparat de justiţie. Iar un proiect de lege privind justiţia nu este o numărătoare matematică, ci este o problemă ce poate să fie dezbătută. Regret că s-a întâmplat aşa, este unul din cele mai triste şi penibile momente trăite de mine în calitate de deputat în aula acestei camere. Nu am pentru ce să vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

La pct.125 dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.126, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.127. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.128, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.129, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.130, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.131, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.132. Dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.133. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Pct.134. Dacă sunt observaţii? Adoptat.

Pct.135. Adoptat. Pct.136. Adoptat.

Pct. 137. Adoptat. Pct.138. Adoptat.

Pct. 139. Adoptat. Pct.140. Adoptat.

Pct.141. Adoptat. Pct.142. Adoptat.

Pct.143. Adoptat. Pct.144. Adoptat.

Pct.145. Adoptat. Pct.146. Adoptat.

Pct.147. Adoptat. Pct.148. Adoptat.

Pct.149. Adoptat.

Pct.150. Avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.151. Adoptat. Pct.152. Adoptat. Pct.153. Adoptat.

Pct.154. Adoptat. Pct.155. Adoptat.

Pct.156. Avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.157. Adoptat.

Pct.158. Avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.159. Avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.160. Avem şi raportul suplimentar. Adoptat.

Pct.161. Avem şi raportul suplimentar. Adoptat.

Pct. 162. Adoptat. Pct.163. Adoptat.

Pct.164. Avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.165. Adoptat.

Pct.165. Avem şi raport suplimentar. Adoptat.

Pct.166. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.167. Text nemodificat. Adoptat.

Pct.168. Avem şi raport suplimentar, cu anexa. Adoptat.

Cu aceasta am încheiat aprobarea legii. O pregătim pentru votul final.

Vă mulţumesc.