Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 septembrie 2004
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.113/2004
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 septembrie 2004 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 7 septembrie 2004
 |
3. | Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului (amânarea votului final). |  |
||
consulta fisa PL nr. 420/2004 |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, La Proiectul de Lege pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului vă amintesc că adoptasem titlul legii şi art.1 şi 2, ne-am oprit la art.2, unde au fost mai multe... |
|
Domnul Metin Cerchez (din sală): Art.4 alin.3. |
|
|
|
La art.4 alin.3. Domnul Márton Árpad. Vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, În şedinţa trecută, au fost prezentate toate amendamentele, cred eu, la acest alin.3. Urmează să votăm conform prevederilor Regulamentului Camerei Deputaţilor, care spune că, în situaţia în care, la un alineat, este un amendament al comisiei, se supune prima dată la vot acest amendament al comisiei, urmând să fie supuse celelalte amendamente, dacă acest amendament nu a fost votat. La acest art.4 alin.3, este un amendament al comisiei. Vă rog să supuneţi votului, prima dată acest amendament. |
|
|
Mi se pare regulamentară intervenţia dumneavoastră. Deci la art.4 s-au votat alin.1, 2 şi 3 şi la alin.4 au fost şi amendamente respinse. Pentru că ele vizau acelaşi conţinut, după Regulament, propun întâi votului dumneavoastră... |
|
Domnul Márton Árpad Francisc (din sală): Alin. 3. |
|
|
|
Alin 3, pardon! Supun întâi votului dumneavoastră amendamentul comisiei. Dacă acesta va fi adoptat, implicit celelalte amendamente au căzut. Cine este pentru amendamentele 3, 4 care vizează alin.3 de la art.4? Vă rog să fiţi atenţi, stimaţi colegi! Deci amendamentul comisiei. 100 voturi pentru. Împotrivă? 54 voturi împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Cu 100 pentru, 54 contra şi 7 abţineri, au fost adoptate amendamentele 3 şi 4. La alin.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 5 al comisiei. Există o intervenţie din partea domnului Toro. Poftiţi. Aveţi un amendament respins sau vreţi să comentaţi amendamentul comisiei? Vă rog. Domnul Szilágyi. Îmi cer scuze că v-am botezat, dar eraţi coautor cu domnul Toro. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Într-adevăr, împreună cu domnul deputat Toro, am depus mai multe amendamente la acest articol, printre care şi la alin.3, 4 şi 5, deoarece considerăm că numărul de 15%, precum şi numărul de 25.000 din 15 judeţe şi 300 de semnături din fiecare judeţ este arbitrar. Este o discriminare grosolană faptul că pot depune liste numai organizaţiile minorităţilor reprezentate în Parlament, deoarece în faţa organizaţiilor minorităţilor nereprezentate în Parlament sunt ridicate bariere de netrecut. Adoptarea acestui articol în formularea comisiei ar fi cu atât mai regretabilă cu cât din cauza aplicării acestui text, cu ocazia alegerilor locale, a cauzat, de fapt, ca România să devină o ţară monitorizată de mai multe instituţii europene şi, precum bine ştiţi, Partidul Popular European, cea mai puternică forţă politică din Uniunea Europeană, a trimis o comisie de monitorizare pentru a cerceta efectele care violează principiul democraţiei şi al pluralismului, cu ocazia alegerilor locale. Deci nu este corect şi nu sporeşte şansele de integrare a României faptul că o prevedere criticată de instituţii europene urmează să fie adoptată din nou şi această discriminare se va repeta din nou. După cum bine ştiţi, în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, un grup de parlamentari, mi se pare 15 parlamentari din mai multe ţări, au iniţiat o moţiune de cenzură împotriva procedeului ce a fost aplicat în urma textului ce urmează să fie repetat, aşa cum v-am spus, iar moţiunea, în momentul actual, se află în faţa Comisiei de la Veneţia. În cazul în care aceste două rapoarte vor fi negative şi aceste instituţii, respectiv Partidul Popular European va constata că s-a violat un drept democratic, un drept de la care nu se poate priva o comunitate, în acest caz, România riscă să fie considerată o ţară care nu respectă criteriile politice de aderare la Uniunea Europeană, respectiv criteriile de la Copenhaga. Întreb şi comisia, bineînţeles, de unde apare această cifră de 15%, o organizaţie a unei minorităţi care nu este reprezentată în Parlament nu poate candida la alegeri, conform textului legii, numai dacă depune o listă la Biroul Electoral Central, o listă care nu poate să fie mai mică decât 15% din numărul total al comunităţii respective. Numărul se ia din recensământ. De unde apare acest 15% ori de ce nu se cere acelaşi lucru de la partidele politice? De ce nu se cere de la un partid oarecare, indiferent dacă este partid parlamentar sau neparlamentar, să strângă 15% din numărul total al majorităţii române, de ce partidele româneşti sunt avantajate, iar organizaţiile minorităţilor dezavantajate? Şi întreb comisia, bineînţeles, de unde apare această cifră de 25.000, de ce nu 2.500, de ce nu 250.000, de unde apare această cifră de 15 judeţe, de ce nu două judeţe, de ce nu 40 de judeţe, având în vedere răspândirea minorităţilor, avem în ţară 20 de minorităţi reprezentate în Parlament. De ce aceste minorităţi, având în vedere răspândirea lor, de ce această cifră de 15, de ce nu este un judeţ, 5 judeţe sau 40 de judeţe. Cine stabileşte, cu ce drept stabileşte, de fapt, bariera prin care o organizaţie a unei minorităţi este oprită să nu depună liste la alegerile parlamentare? Cer, deci, adoptarea amendamentului depus de domnul Toro şi de mine şi cer, bineînţeles, din partea comisiei, o explicaţie în acest sens. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
|
O să-i dau domnului Viorel Hrebenciuc dreptul să vă dea o explicaţie, însă v-aş ruga, domnule Szilágyi, să vă amintiţi că, în şedinţa trecută, noi am discutat amendamentul dumneavoastră 2 în ansamblu, cu privire la art.4, pentru că ne-aţi demonstrat atunci că toate alineatele sunt legate între ele şi am supus votului amendamentul 2 cu privire la întreg art.4 şi l-am respins. Deci v-aş ruga, la alte amendamente, să nu mai veniţi. S-a respins amendamentul 2 în întregime. Domnule Hrebenciuc, aveţi dreptul la cuvânt. |
|
|
Vreau să explic plenului Camerei Deputaţilor considerentele care au stat la baza respingerii amendamentelor pe care domnul Toro Tibor şi domnul Szilágyi Zsolt le-au depus. Stimaţi colegi, Noi avem reprezentanţi în Parlament pentru 18 minorităţi naţionale, plus a 19-a, minoritatea maghiară, care are grup parlamentar propriu. Problema pe care ne-am pus-o la comisie şi pe care şi-au pus-o şi minorităţile naţionale reprezentate în Parlament este aceea că acest număr de 18, în contextul în care viitoarea Cameră a Deputaţilor va avea doar 314 deputaţi, reprezintă un procent destul de mare de minorităţi, în contextul în care un partid politic are nevoie de un minim 5% ca să intre în Parlament. Creşterea acestui număr al minorităţilor depăşeşte cu mult standardele europene la care domnul Szilágyi face referire şi are dreptate când spune că Partidul Popular European a depus acea moţiune de cenzură, dar nu v-a informat cu un lucru. Cei care au iniţiat această moţiune de cenzură sunt Grupul FIDES din Ungaria, ştim exact cine l-a depus domnule Zsolt Szilágyi, ştim şi relaţiile dumneavoastră speciale cu FIDES, dar FIDES-ul din Ungaria nu a informat Consiliul Europei şi Parlamentul European cu faptul că atunci când a fost la putere nu a fost de acord cu faptul ca minorităţile naţionale din Ungaria să fie reprezentate măcar în Parlament. (Aplauze.) Noi, acolo, nu avem nici un fel de reprezentant în Parlamentul Maghiar, dar FIDES-ul are grijă ca minorităţile din România să fie reprezentate. Noi considerăm că minorităţile din România sunt suficient de reprezentate şi cred că cei 44 de parlamentari care reprezintă minorităţile, care reprezintă 12% din actualul Parlament înseamnă suficient de mult. Este foarte clar că nu vrem să avem alte minorităţi netradiţionale în continuare şi atunci ne-am gândit la restricţii, dacă vreţi, şi am pus aceste restricţii la care dumneavoastră făceaţi referire, dar am fost în următoarea ipostază: sunt minorităţi care au 1000 de membri în România cărora nu le-am cerut să aibă 25.000 de semnături, că nu au de unde, dar sunt minorităţi care au sute de mii sau un milion şi ceva de reprezentanţi, care, conform Legii partidelor politice, ar fi de 25% de semnături, ar fi însemnat 3-400.000 de semnături, ceea ce este imposibil şi atunci am zis, minim 25.000 de semnături ca să ajutăm minorităţile naţionale care au un număr mare de reprezentanţi şi am luat această cifră din Legea partidelor politice pe care am negociat-o cu cei de la Parlamentul European data trecută, dacă ţineţi minte, la Legea partidelor politice, când iniţial am pus 50.000 de semnături după care am redus acest număr la 25.000. Deci, acestea au fost considerentele şi îmi pare rău pentru FIDES care face parte din partidul Popular European că nu-şi rezolvă problema în propria ţară şi are grija altor ţări. Vă mulţumesc. |
|
|
Da. Domnul Szilágyi. |
|
|
Tot respectul domnule Hrebenciuc. Eu am încercat să... |
|
|
Vă rog să nu dialogaţi cu dânsul, trebuie să convingeţi sala. Uitaţi-vă la sală! |
|
|
Da. Eu am încercat să vorbesc despre lege, nu despre FIDES, nu despre altceva, despre lege, ceea ce se adoptă în România la momentul actual. Permiteţi-mi să vă spun că Legea partidelor politice este aspru criticată de Comisia Mixtă Interparlamentară Uniunea Europeană România, domnul preşedinte Domenico Menisi a luat poziţie foarte ferm, imediat după aprobarea legii, deoarece practica europeană consideră un prag extrem de ridicat, numărul de 25.000. Şi aici trebuie să facem o distincţie între dreptul la libera asociere, şi anume că într-o societate liberă nu trebuie să ridicăm bariere în faţa cetăţenilor de a forma partide, de a avea organizaţii şi bineînţeles nici în faţa minoritarilor. pe de altă parte, reprezentativitatea unui partid, reprezentativitatea unei organizaţii care doreşte să reprezinte o comunitate naţională care este dată numai şi numai de numărul de voturi. Deci, a ridica bariere în faţa partidelor sau în faţa organizaţiilor minorităţilor naţionale să concureze liber la alegeri, asta însemnă un atentat la pluralism, înseamnă un atentat la democraţie. Acea rezoluţie ce a fost iniţiată în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei nu a fost iniţiată de Partidul Popular European. A fost iniţiată, într-adevăr, de câţiva deputaţi maghiari, însă din cei 15 semnatari, domnule preşedinte Hrebenciuc, sunt membri şi socialişti şi liberali şi de dreapta ş.a.m.d., din Portugalia, din Slovacia şi din alte părţi. Deci, eu am vorbit despre Comisia de monitorizare care a fost condusă de domnul Ilkka Suominen din Finlanda şi a fost compus dintr-un un domn din Austria, Christian Passin şi într-adevăr, a fost şi un membru de la FIDES, însă această acţiune nu este o acţiune a maghiarilor, fiindcă noi nu vorbim despre o acţiune a maghiarilor, vorbim despre lezarea unor principii ale democraţiei. Îmi pare foarte rău în felul în care va fi adoptată această lege. în cazul în care se votează varianta comisiei, pluralismul din România va suferi, se produce o discriminare clară în ceea ce priveşte tratamentul minorităţilor, se produce o discriminare clară în ceea ce priveşte şansele de a candida, se face o distincţie între organizaţiile care sunt reprezentate în Parlament şi între cele care nu sunt reprezentate în Parlament, ceea ce nu se permite în nici o lege. Dacă se face o diferenţiere în cazul minorităţilor, de ce nu se face, domnule Hrebenciuc, şi la partidele româneşti? De ce nu există o diferenţă de tratament între partidele care sunt reprezentate în Parlament şi între partidele care nu sunt reprezentate în Parlament? Deci, arbitrariul şi modul discriminatoriu se aplică în acest caz numai pentru minorităţi. Protestez în modul cel mai ferm împotriva acestui lucru şi, domnule preşedinte Dorneanu, permiteţi-mi să închei cuvântarea cu faptul să vă spun că noi am depus amendamente la fiecare alineat al acestui articol. Am deci, dreptul, indiferent dacă raportul întocmit de comisie le tratează ca un singur punct, fără doar şi poate au o legătură alineatele respective, au o legătură între ele, dar, conform Regulamentului, deputatul care a depus amendament la un alineat are dreptul să susţină acest amendament, chiar dacă amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
|
Ştiu că beneficiaţi de o bună memorie, dar oricum, dacă nu vă ajută acum, în momentul de faţă, vă trimit la stenogramă, unde domnul deputat Szilágyi, vorbind de cele trei alineate între care există o perfectă legătură, 2, 3 şi 4 a spus aşa: "Domnule preşedinte, vă rog astfel să supuneţi la vot aceste trei alineate, pentru că la alin.5 voi mai reveni". Deci, cele 3 alineate ale dumneavoastră au fost votate o dată şi nu încercaţi dumneavoastră, prin diverse subterfugii, să încurcaţi lucrurile şi să vorbiţi de trei ori mai mult decât oricare dintre deputaţii de aici. Vă rog. Domnul Olteanu a cerut. Însă, repet, vorbiţi la 3 alineate respinse deja. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Mă simt dator cu o precizare, mai degrabă de ordin tehnic. Ca unul care am fost negociatorul României pentru Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, convenţie care reprezintă primul instrument juridic multilateral, caracter juridic obligatoriu din istoria Dreptului internaţional, trebuie să menţionez că această proporţie semnificativă este terminologia utilizată de această convenţie şi, de altfel, de alte instrumente ale Consiliului Europei. Prin urmare, statele au latitudinea, posibilitatea să aprecieze în ce măsură există sau nu o proporţie semnificativă. Al doilea aspect, este vorba de o discriminare, într-adevăr, aşa cum există chiar în condiţiile propunerii noastre, variantei pe care noi v-o propunem, aşa cum există, de altfel, în sistemul actual care promovează, iată, 18 minorităţi naţionale cu reprezentanţi în Parlament, dar această discriminare este pozitivă, deja o discriminare pozitivă. Prin urmare, nu se încalcă nici un principiu al democraţiei, pentru că democraţia presupune în primul rând reprezentativitate, este adevărat, cu proporţiile respective semnificative apreciate de ţările respective. O ultimă chestiune. Propunerea de rezoluţie la care s-a referit colegul meu şi domnul preşedinte Hrebenciuc nu a rămas decât în stare de propunere de rezoluţie la Consiliul Europei şi aşa va rămâne, vă asigur ca membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pentru că nu are şanse să fie promovată în raport de standardele europene în vigoare. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul deputat Pambuccian. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Nu aş fi vrut să iau cuvântul, dar am auzit aici că o minoritate este legitimată prin numărul de voturi. Păi, domnule Szilágyi, dacă este aşa, de ce minoritatea armeană care a avut 22.000 de voturi, fiind plasată a patra ca număr de voturi între minorităţi, şi minoritatea evreiască, care a avut peste 15.000 de voturi, este discriminată în proiectul dumneavoastră, dispărând total ca minorităţi din România? Vă mărturisesc că şi armenii şi evreii au interpretat această reacţie ca o reacţie a unei părţi din minoritatea maghiară împotriva lor, directă. Şi dacă tot vorbim de asociaţii internaţionale, pot să vă dau şi eu exemple de asociaţii internaţionale care au fost informate despre lucrul acesta. Mi-aţi spus astăzi că veţi repara chestiunea aceasta de la microfon. Nu aţi făcut-o. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): O să cer şi eu cuvântul. |
|
|
|
o clipă v-aş ruga, pentru că văd solicitări care chiar depăşesc limita suportabilităţii. Vreau să vă supun votului o chestiune care este absolut conformă cu Regulamentul. La amendamentele respinse se ia o singură dată cuvântul, cel care a făcut amendamentul şi câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Cine este de acord cu acest lucru? De fapt, cine este de acord cu Regulamentul? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Cu 5 voturi împotrivă şi o abţinere s-a adoptat această măsură. Domnul Bolcaş. Vă rog, îmi cer scuze că v-am întrerupt. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, este de datoria mea, după aceste dezbateri, să vă spun că tot Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota versiunea care a fost propusă de comisie, pentru că înţelegem în modul cel mai democratic să dăm posibilitatea tuturor minorităţilor să se exprime liber, civilizat şi cu dragoste de această ţară în Parlamentul României. Vreau să-i mulţumesc domnului Hrebenciuc, poate pentru prima dată în această legislatură, pentru răspunsul corect şi echilibrat pe care l-a dat. Voi mai adăuga un sigur lucru: nu vom admite în nici un caz în Parlamentul României ameninţări care, chiar drapate sub egida unor organisme internaţionale, sunt de fapt nişte acte de şantaj împotriva voinţei noastre politice. Asta să fie spus clar şi răspicat. Vom vota în Parlamentul României legile româneşti care ne permit integrarea noastră în Uniunea Europeană, nu aşa cum vrea o politică de monitorizare străină. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.) |
|
|
Stimaţi colegi, Deşi v-am spus că am votat respingerea acestui amendament, pentru că am admis discuţii după acest lucru, supun votului dumneavoastră... (Domnul Zsolt Szilágyi doreşte să vină la microfon din nou.) Stimate domnule Szilágyi, v-am explicat că aţi vorbit de 3 ori, adineauri am votat că pentru susţinerea unui amendament se poate vorbi o singură dată. Cine este pentru amendamentul 4 la pag.2 al domnului Szilágyi? Cine este pentru? Un singur vot pentru. Împotrivă? Toată lumea împotrivă. Cere un drept la replică domnul Szilágyi. Vă rog. |
|
|
Vă promit, domnule preşedinte, că nu voi abuza. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din bancă): Iertaţi-mă! Este dreptul meu să cer o procedură, da? |
|
Am început să vorbesc! |
|
|
|
Procedura prevalează, domnule deputat, poftiţi. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Problema de procedură este simplă. Dreptul la replică se dă atunci când se face referire prin nominalizare sau prin individualizare la o anumită persoană, pentru că replica este individuală. Eu nu aveam de ce să fac referire la această persoană. Aşa că nu puteţi să-i acordaţi dreptul la replică. |
|
|
Vă mulţumesc pentru apreciere. |
|
|
Dumneavoastră aveaţi dreptate, dar apucasem să-i dau dreptul la replică, aşa că... |
|
|
Vă mulţumesc pentru apreciere, cred că trebuie totuşi să avem o anumită ţinută în ceea ce priveşte dezbaterile parlamentare, domnule Bolcaş. Deci, nu voi abuza de timpul dumneavoastră, îi răspund domnului Pambuccian că nu a fost intenţia iniţiatorilor să introducă o nouă discriminare, bineînţeles, nu a fost intenţia noastră să eliminăm minorităţile istorice din Parlament, consider că este un lucru benefic faptul că aceste comunităţi naţionale istorice îşi găsesc locul aici în forul legislativ, însă, din păcate... |
|
|
Dreptul la replică vizează răspunsul exact la ceea ce a spus, nu să faceţi discursuri despre reprezentanţii dumneavoastră. |
|
|
Îmi cer scuze de la domnul Pambuccian şi vă rog să consideraţi că aş dori să repar această greşeală. Oricum nu s-a adoptat propunerea noastră. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
|
La alin.5 aveţi amendamentul 6 al comisiei. Dacă sunt obiecţiuni la amendamentul comisiei? La art.4, amendamentul 5 - nu sunt obiecţiuni. Amendamentul 6 cu privire la alin.5 a fost adoptat. La alin.6, amendamentul 7. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 7. Adoptat amendamentul, modificat alin.6. La alin.7 urmăriţi amendamentul 8 de la pag.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Da. Domnul Ştefan Cazimir. |
|
|
Corect, din punct de vedere al limbii române pe textul cules cu litere aldine, trebuie să spunem "o listă comună a două sau mai multe organizaţii" şi nu "a două sau mai multor organizaţii". |
|
|
Comisia este de acord, neîndrăznind să vă contrazică. Amendamentul 8 a fost deci adoptat în formula corectată din punct de vedere a rigorii gramaticale de domnul Ştefan Cazimir. La alin.8 şi 9, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formula prezentată. La alin.10 urmăriţi alin.9, pag.2. Poftiţi! Domnul Wittstock. |
|
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Stimate colege, stimaţi colegi, O problemă de gramatică la acest alin.10, care devine alin.11. "Organizaţiile prevăzute la alin.3 şi 4 pot participa la alegeri şi pot depune liste de candidaţi numai sub denumirea şi cu semnul electoral al", ar trebui "ale" respective organizaţii. Aşa apare şi în Legea 67 din anul 2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale; "ale respectivei organizaţii". |
|
|
Corect. Stimaţi colegi, v-aş ruga la chestiuni de acest gen, evidente deci, de erori materiale, de corecturi să depuneţi amendamentul direct la comisie şi la corpul tehnic. Nefiind alte obiecţiuni la amendamentul 9, constat că este adoptat şi, în consecinţă, s-a modificat alin.10 cu această corectură. După alin.10, comisia propune la pag.3 un amendament nou. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 10? Votat în unanimitate. De asemenea, comisia mai propune un amendament 11, prin care propune introducerea unui articol nou, 51. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art.5. Vă rog. Domnul Stanciu. |
|
|
Domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Stimaţi colegi, La pct.8, în speţă la art.4, grupul nostru parlamentar a propus în comisie un nou alineat, deci un art.4 alin.1, care priveşte o chestiune de extremă importanţă, este pe pag.4, pentru românii din Covasna şi Harghita. Nu este o noutate. Ţin să menţionez aici, pentru că este normal şi firesc să spun că această problemă a fost ridicată pentru prima dată printr-un proiect de lege de domnul deputat Adrian Severin la timpul respectiv, a fost reluată în discuţii la Comisia constituţională şi evident la comisia care priveşte dezbaterea Legii electorale. În esenţă, grupul nostru parlamentar care a respectat totdeauna dorinţele cetăţenilor români de altă naţionalitate de a putea fi reprezentaţi în Parlament şi în felul acesta de a putea să creeze o punte, o legătură între majoritate şi minoritate, propune ca acest principiu care a fost respectat şi care este implementat pentru prima dată în Europa de către Parlamentul nostru prin prezenţa colegilor noştri de la minorităţi în Parlament, să se extindă sub o anumită formă şi pentru românii din Covasna şi Harghita. Este vorba de un loc de deputat în cele două judeţe, care excede numărului de deputaţi stabilit pentru aceste judeţe. Deci, din punctul acesta de vedere nu afectează. Acest unic loc de deputat ar urma să fie ocupat, fie de candidatul independent, fie de candidatul unui partid care nu a întrunit numărul de voturi pentru a fi ales. Există acelaşi principiu că acest deputat trebuie să întrunească 5% din norma medie pentru un deputat. Noi credem că aceste principii ale Recomandării 1201 şi altor documente europene sunt în concordanţă cu practica Parlamentului nostru şi ele justifică, zicem noi, şi o legătură conexă între minoritatea românească din aceste judeţe şi majoritatea de altă etnie. Nu cred că ar fi cineva care să se opună, pentru că, evident, colegii noştri care sunt reprezentaţi în Parlament prin voinţa majorităţii, nu vor expune acum o altă voinţă a majorităţii faţă de o minoritate locală. Sperăm ca, prin votul dumneavoastră, să faceţi ca şi membrii comisiei să-şi dea seama că au fost într-o mică eroare atunci când au respins acest punct, respectiv acest amendament. De aceea, domnule preşedinte, fac un apel şi spre dumneavoastră, spre a direcţiona în mod corespunzător discuţiile, având în vedere că aţi putea fi chiar beneficiarul unui astfel de loc, făcând şi liceul, nu? Şi, născându-vă într-un astfel de judeţ, cunoaşteţi bine situaţia şi cred că, în acest mod, vom ajunge la un anumit echilibru care este necesar şi oportun în acest moment. Vă mulţumesc. |
|
|
Din partea comisiei? Domnul Viorel Hrebenciuc. |
|
|
Este o problemă veche pe care o dezbatem în Parlament. Din anumite considerente ale dreptului internaţional, pe care prefer să nu le discutăm acuma aici, noi am respins acest amendament. În esenţă, practic, se pune problema numai a judeţului Harghita, pentru că din judeţul Covasna, din 90 până astăzi, tot timpul a fost reprezentat de către unul din partide; întâi a fost PUNR-ul - domnul Ţurlea, pe urmă în acest mandat - domnul Căşuneanu, din grupul nostru parlamentar, tot timpul va fi un român care reprezintă judeţul Covasna; problema se pune doar a judeţului Harghita, dar nu vrem să creăm acum, când se discută atâtea chestiuni despre autonomie, autonomia sub diferite forme, să creăm un precedent în care discutăm despre majoritatea românească care este minoritate într-o porţiune a teritoriului naţional. Vă mulţumesc şi mă opresc aici. Comisia respinge amendamentul. |
|
|
Mulţumesc. Supun votului dumneavoastră amendamentul Grupului PRM. Aţi ascultat argumentele şi aţi văzut şi argumentele scrise în raportul comisiei. Cine este pentru? 32 de voturi pentru. Împotrivă? Da, este evident, marea majoritate a celor prezenţi, împotrivă. Amendamentul a fost respins. Stimaţi colegi, pentru că la art.4 au fost atâtea amendamente, şi pentru şi contra, îl supun votului totuşi art.4 în ansamblu, aşa cum a reieşit din votarea amendamentului. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Cu 12 voturi împotrivă, art.4 a fost votat cu acest scor. Art.5 alin.1, comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate în formula prezentată Camerei. La alin.2 urmăriţi amendamentul 12 de la pag.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul 12, modificat alin.2. La alin.3 de la art.5 urmăriţi amendamentul 13. Admis amendamentul, modificat alin.3. Alin.4 de la art.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate în formula iniţială. Alin.5. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La alin.6 urmăriţi amendamentele 14 şi 15. Şi-a manifestat întâi dorinţa colegul dumneavoastră, domnul Titus Gheorghiof. |
|
|
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, Alin.5, număr de criteriu, aşa cum l-aţi denumit şi dumneavoastră, 14, este adevărat, s-a solicitat anterior să se pună în discuţie amendamentul comisiei sau ceea ce a propus comisia, dar aici vă rog să observaţi că, potrivit art.103, atunci când există un amendament care solicită eliminarea, se pune în discuţie amendamentul care solicită eliminarea. Este adevărat că în ultimul alineat al art.103, dacă sunt mai multe amendamente care vizează acelaşi obiect de reglementare, atunci are prioritate amendamentul care este al comisiei, dar, întrucât am solicitat împreună cu ceilalţi colegi ai mei, domnul Onisei, cu doamna Paula Ivănescu şi cu domnul Radu Stroe, eliminarea, atunci articolul care dă posibilitatea preşedintelui României în funcţie ca să participe independent pe listele unui partid, atunci vă rog să supuneţi votului acest amendament care solicită eliminarea art.5, alin.6, aşa cum am solicitat noi, văzând şi prevederile constituţionale, şi anume art.80 şi 84 din Constituţie. |
|
|
Stimaţi colegi, o să supun votului, ca să nu existe nici un fel de dubii, eliminarea alin.6 care are următoarea prevedere: "Prin excepţie de la prevederile alin.5, preşedintele României în funcţie poate candida ca independent pe listele unui partid politic, alianţă politică sau alianţă electorală pentru obţinerea unui mandat de deputat sau senator dacă se află în ultimele 3 luni", a spus comisia, da? Vă rog. Domnul Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Domnule preşedinte, este vorba de un alineat care comportă discuţii, pentru că, în afară de propunerea de eliminare, există şi propuneri de modificare sau de reformulare a acestuia. V-aş ruga ca să supuneţi dezbaterii propunerile pe rând, iar pe urmă ce a propus domnul Gheorghiof, după încheierea acestor dezbateri, să le puneţi la vot în ordine procedurală: eliminare, amendament de modificare respins, amendament de modificare admis şi textul respectiv. |
|
|
Stimate coleg, exact acest lucru îl făceam eu acum, dar am citit textul ca să ştie colegii noştri. Cine este pentru eliminarea acestui text? Aveţi vreo problemă cu eliminarea? Bun. |
|
Nu. |
|
|
|
Cine este pentru eliminarea alin.6? 24 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 135 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Amendamentul de eliminare a fost respins. Acum, cu privire la amendamentele 14 şi 15, care vizează acest alineat 6, vă rog să le urmăriţi la pag.4. Dacă sunt observaţii la amendamentul 14? Domnul Ştefan Cazimir. |
|
|
Nu este vorba de o obiecţie, ci de nişte amendamente de ordin redacţional care nu vizează însă numai aspectul de gramatică, ci şi logica juridică. Voi începe cu partea mai puţin importantă, după opinia unora, nu şi după a mea, şi anume cu aspectul gramatical. La rândurile 4 şi următoarele trebuie să realizăm acordul necesar spunând: "listele unui partid politic, unei alianţe politice sau alianţe electorale", şi cu asta am lichidat problema de gramatică. Iar în ceea ce priveşte problema de logică juridică, mie personal mi se pare că enunţarea condiţiei trebuie pusă mai devreme şi nu la sfârşit. Ceea ce-i cules cu aldine, "dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului", s-ar putea plasa pe rândul 3, după cuvântul "Senatului", şi atunci enunţul ar suna astfel: "Preşedintele României în funcţie la data alegerii Camerei Deputaţilor şi Senatului, dacă se află în ultimele 3 luni ale mandatului, poate candida ca independent...", şi textul curge până la sfârşit, unde vom pune, fireşte, punct. |
|
|
Rog comisia să se pronunţe, nu asupra articulării textului, adică a utilizării corecte a articolului, ci asupra inversării sintagmei. |
|
|
Domnule preşedinte, Noi suntem de acord cu cele două propuneri ale domnului Cazimir. |
|
|
Bun. Supun, în consecinţă, alin.14 şi 15 reformulate, potrivit propunerii domnului Ştefan Cazimir. Cine este pentru? 135 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? 14 abţineri. Cu 135 voturi pentru, 2 împotrivă, 14 abţineri, amendamentele 14 şi 15 au fost adoptate. La alin.7 de la art.5, dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formula care s-a prezentat Camerei. La alin.8 urmăriţi amendamentul 16, la pag.4. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat alin.8. La alin.9 nu sunt amendamente. Votat alineatul în unanimitate în formularea care ni s-a prezentat. La art. 6 de la alin.1 până la alin.6 dacă aveţi obiecţiuni? Comisia n-a avut amendamente. Votat în formula iniţială. La alin.7, vă rog să urmăriţi amendamentul 17. Admis amendamentul 17, modificat alin.7. Art.7 alin.1 şi 2. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni, votate în formularea iniţială. La alin.3, urmăriţi amendamentul 18. Admis amendamentul, modificat alin.3. Art.7 alin.4 nu sunt amendamente. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formula iniţială. Titlul Capitolului II şi al Secţiunii I. Votate în unanimitate. Art. 8. Votat în unanimitate. Art.9, alin.1 nu sunt amendamente. Votat în unanimitate. La alin.2 urmăriţi amendamentul 19. Votat în unanimitate. Deci la art.9, alin.2 are o intervenţie domnul Onisei. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi propunem, cei din Alianţa D.A. PNL - PD, eliminarea acestui alineat, pentru aşa cum veţi remarca... ce aţi admis? |
|
A fost admis! |
|
|
|
Amendamentul comisiei? a bun, şi de ce nu mai pot să susţin eliminarea? Păi, la modul acesta, eu cel puţin nu prea mai am treabă pe aici. În fine... |
|
|
Făcând şi dumneavoastră parte din comisie, rog şi comisia să se pronunţe în mod unitar. |
|
|
Domnule preşedinte, Conform cutumei, toate amendamentele care au fost admise de comisie, colegii nu le mai susţin, aşa am discutat în comisie, şi vă propun să mergem mai departe, exact sub forma aceasta. Vă mulţumesc. |
|
|
Nefiind alte obiecţiuni la amendamentul 19, constatăm că a fost votat şi modificat, în consecinţă, alin.2. La alin. 3 şi 4 nu sunt amendamente, nu sunt nici obiecţiuni. Votat în unanimitate. Alin.5 amendamentul 20. Admis amendamentul, modificat alin.5. Alin.6 urmăriţi amendamentul 21. Votat amendamentul, modificat alin.6. Art.10 alin.1, amendamentul 22. Admis amendamentul, modificat alin.1. Alin.2 urmăriţi amendamentul 23. Admis, modificat alin.2. Alin.3 urmăriţi amendamentul 24. Admis amendamentul, modificat textul. Art.10 alin.4, urmăriţi amendamentul 25. Admis amendamentul, modificat textul. Art.11. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.12, urmăriţi amendamentul 26. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat art.12. Art.13 alin.1 amendament 27. Admis amendamentul. Domnul deputat Bolcaş doreşte să intervină la alin.1 din art.13. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Vă semnalez o eroare de sistem aici, care ar trebui rectificată din mers. Se vorbeşte despre obligaţia alegătorului care are dreptul şi îndatorirea să verifice înscrierea pe listele electorale permanente. Dar nu se vorbeşte în nici un fel de două obligaţii pe care le are primarul. În primul rând, obligaţia de a face publice aceste liste, în ce termen şi în ce condiţii. Şi o a doua obligaţie, care rezultă tocmai din textul acestei legi de a trimite aceste liste autorităţii electorale permanente care, în conformitate cu textul acestei legi, trebuie să ţină evidenţa, registrul listelor permanente de alegători. În aceste condiţii, întreg textul privind posibilitatea cetăţenilor de a-ş exercita îndatorirea, nu dreptul, ceea ce este grav, este apă de ploaie, pentru că o singură obligaţie este reglementată în art.14, şi anume de a afişa copii cu 3 zile înainte de data alegerilor, când e prea târziu, pentru că orice contestaţie se soluţionează în termen de 3 zile. Deci, vă propun şi propun comisiei să regândească acest art.13 alin.1 la ceea ce a modificat în acest scop: Primarii organizează acţiuni de informare şi alte mitinguri şi chermeze populare cu obligaţia fermă a primarului de a afişa la dispoziţia cetăţenilor pentru consultare şi cu titlul gratuit (pentru că aici iarăşi mai intervine o altă bizarerie, dar o să vorbim la timpul potrivit.) Deci, obligaţia primarului care să permită cetăţeanului să-şi îndeplinească obligaţia sa, obligaţie care-i revine primarului din cuprinsul Capitolului IV al acestei legi, nu al alteia, de a transmite aceste liste autorităţii electorale permanente. Vă mulţumesc. |
|
|
Din partea comisiei? Domnul Márton Árpád Francisc. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Această problemă a fost mult dezbătută în comisie. Este şi o problemă tehnică şi vă rog să fiţi atenţi. Este o mică problemă aritmetică. La o secţie de votare sunt înscrise în liste în jur de 2000 de persoane, de cel mult 2000 de persoane. La Bucureşti, de exemplu, primăria de sector are în jur de 300 de mii de oameni sunt înscrişi în această listă. Afişarea unor liste cu 300-400 de mii de oameni este irealizabilă. Este, şi actualmente funcţionează posibilitatea că la nivelul primăriei există dosare, pe străzi pe nume, fiecare poate intra şi poate să verifice. Este singura modalitate. Afişarea acestor liste, permanentă, pentru că este o obligaţie şi o posibilitate permanentă de a intra, ar bloca pur şi simplu primăriile. Nici măcar la nivelul municipiilor mari nu se poate realiza. De aceea este această formulare tehnică care permite fiecărui cetăţean să verifice oricând doreşte, pentru că este o activitate permanentă, spun încă o dată, chiar şi în cursul celor 4 ani. Primăria este singura care este informată dacă o persoană de exemplu decedează sau nu, şi alte asemenea treburi care toate sunt centralizate de primărie, este obligaţia primarului să corecteze aceste liste şi cetăţeanul poate oricând să verifice, să intre acolo unde sunt ţinute aceste liste. Afişarea lor este practic imposibilă. Deci solicitarea dumneavoastră a căzut la o înţelegere între toţi membrii acestei comisii, pentru că ne-am dat seama că este imposibil de realizat. |
|
|
Da. Vă rog, domnule Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Eu nu am cerut afişarea, pentru că nu ştiu să mă ocup de probleme din acestea organizatorice cu lipiri, afişări etc., problema este juridică. Alegătorului, deci mie, mi se instituie dreptul, şi e foarte bine când li se instituie drepturi cetăţenilor, e foarte bine, nu discut, dar şi îndatorirea, deci mi se instituie o obligaţie de a face ceva. Dar tu, organ de stat care gestionezi această problemă, care eşti organul administraţiei, primar, n-ai nici o obligaţie, strict juridic, formal juridic, înscrisă aici. Atunci, cum îmi impui mie o obligaţie care devine imposibil de realizat în lipsa unor atribuţii, unor sarcini pe care tu, organ de stat, trebuie să-l îndeplineşti. Soluţia este simplă. Alegătorii au drepturi şi îndatorirea să verifice înscrierea pe listele electorale, deşi îndatorirea este mai mult cetăţenească aici şi cuvântul ar putea dispărea. În acest scop, primarii organizează şi se indică un termen cu o lună, două, trei, înainte de data alegerilor, accesul liber la dosarele care cuprind aceste liste în forma în care au fost comunicate autorităţii electorale permanente. Şi, gata am rezolvat problema, de aceea am spus că trebuie regândită. |
|
|
Domnul Zgonea din partea comisiei. |
|
|
Distinse coleg, faceţi o gravă confuzie. Şi are două elemente: 1. Lista electorală este permanentă şi se află la primar şi orice cetăţean al României între două perioade electorale poate să verifice dacă el se află sau nu se află pe lista electorală şi este un atribut al primăriei şi al serviciului de evidenţă informatizată a persoanei şi nu al autorităţii electorale permanente care are rolul de a supraveghea între două campanii electorale, în timpul campaniei electorale, Biroul Electoral Central fiind cel care supraveghează această problemă. Deci dacă dumneavoastră vă referiţi la cetăţean, el are obligaţia, şi avea şi în textul de lege începând cu 1992 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, să verifice lista electorală permanentă care se află în fiecare comună din România şi în fiecare oraş. Ce am introdus noi suplimentar, am cerut primarului să organizeze acţiuni între cele două campanii electorale prin care cetăţenii să vină să verifice dacă ei se află în lista electorală permanentă, în aşa fel încât să reducem numărul cetăţenilor care constată în data alegerilor că nu se află pe această listă. Deci, problema din această perspectivă, dumneavoastră nu aţi înţeles-o. Autoritatea electorală permanentă nu strânge datele de la Serviciul de evidenţă informatizată a persoanei, pe care să le păstreze. El se ocupă de alegeri, de cu totul şi cu totul alte argumente şi avem un capitol special pentru autoritatea electorală permanentă. Deci aici am prevăzut, şi dacă coroboraţi cu art.9, o să observaţi că lista electorală permanentă se află numai la primar care predă un exemplar judecătoriei. Deci dumneavoastră n-aţi înţeles foarte bine şi aş vrea, din această perspectivă, să închidem discuţia aici. Comisia a acceptat acest amendament, cerându-i primarului să facă şi el ceva între două campanii electorale în această perioadă de 4 ani de zile, în care să ceară cetăţeanului să vină să se verifice în lista electorală permanentă, dacă se află cu datele pe care dânsul le are pe buletinul de identitate sau pe paşaport. Vă mulţumesc. |
|
|
Stimaţi colegi,... |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Dacă îmi îngăduiţi... |
|
|
|
Vă îngădui, stimate coleg, dar am rugămintea totuşi să ţinem cont de prevederile... v-am spus, vă îngădui. Pe viitor însă v-aş ruga totuşi să vedeţi că ar trebui ca o singură intervenţie să susţină un amendament, aşa cum spune şi regulamentul, şi, pe de altă parte, vă rog şi pe dumneavoastră şi pe cei din comisii, să vă referiţi strict la argumente şi să nu folosiţi cuvinte care pe urmă îl îndeamnă pe celălalt să vină să dea replică. Cu eleganţă şi cu decenţă, şi mai ales cu referire la argumente. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: În ceea ce priveşte eleganţa şi decenţa, Doamne, să mă ierţi, fiecare vine la acest microfon cu bagajul de bună-cuviinţă cu care l-a înzestrat mămica sa, chiar dacă unii sunt mai puţin înzestraţi în materia aceasta. Mie să nu-mi explice nimeni ce am înţeles sau nu am înţeles. Asta este prima problemă şi e dreptul meu la replică. |
|
|
Deci apelul meu a fost zadarnic. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Nu apelul dumneavoastră a fost bine venit şi mi-a permis această intervenţie. În al doilea rând, vreau să vă spun că art.29, şi de data aceasta decent, ca să vă citiţi propria propunere, art.29, lit.f) din această lege prevede că: "Autoritatea electorală permanentă monitorizează şi controlează modul de întocmire şi actualizare a listelor electorale permanente şi de păstrare a registrelor cuprinzând listele electorale permanente". Înainte de a face afirmaţii, cu privire la înţelegerea unora sau altora, puneţi mâna pe carte şi citiţi. Vă mulţumesc. |
|
|
Stimate coleg, chiar că aţi fost mai dur decât colegul meu. Haideţi, vă rog, pe toţi, toate părţile interesate, şi comisia şi colegii, să se refere cu colegialitate la ceilalţi şi să nu ne încărcăm de mai multă tensiune decât cea derivată din importanţa legii. Aveţi cuvântul, domnule Onisei. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Dincolo de argumentele pe care le-a expus deja domnul Bolcaş, absolut temeinice, şi de trimiterea pe care a făcut-o, vreau să vă rog să observaţi că noi avem un amendament în acest sens la poz.22 din amendamente respinse şi ceea ce spunem este exact instituirea unei obligaţii corelative a primarului de a pune la dispoziţie. Noi nu spunem în ce formă, dar, apropo de ce a remarcat domnul Bolcaş, oricum listele permanente care, sigur se reactualizează în funcţie de decese şi aşa mai departe, oricum trebuie îndosariate. Problema este că dacă nu instituim această obligaţie pentru primar, nu văd cum susţinem procedurile care urmează. Deci art.13 alin.2 şi 3, art.14 alin.1 etc. sunt nişte termene în care cetăţenii pot să se verifice în liste, pot să facă contestaţii, nişte termene în care primarii trebuie să soluţioneze aceste contestaţii şi aşa mai departe. Pentru că noi, practic, suntem în apropierea începerii procedurilor electorale şi pe baza acestor liste se vor face duplicatele care vor fi trimise la secţiile de votare, unde este târziu ca cetăţeanul să mai observe omisiuni sau greşeli în înscrierea în listele electorale permanente. Deci eu cred că este o soluţie absolut logică şi de bun simţ. |
|
|
Domnul Márton. |
|
|
Este aceeaşi problemă de fond. Aceste liste sunt tot timpul acestei perioade de 4 ani la dispoziţia cetăţeanului. Nu cu o lună, nu cu 3 luni, nu cu 15 zile, tot timpul pot fi consultate. Primarul trebuie să se organizeze în aşa fel încât în orice zi de lucru al oficiului respectiv, orice cetăţean, oricât de departe ar fi alegerile, să poată consulta dacă este sau nu este pe lista electorală. Deci asta este diferenţa esenţială de la varianta comisiei şi celelalte propuneri care într-adevăr s-ar putea susţine dacă ar fi o altă filozofie a acestor liste. |
|
|
Este obligaţie teoretică a primarului. dacă noi instituim în mod expres prin lege, vă întreb cum facem controlul şi ce măsuri, eventual, coercitive ia autoritatea electorală permanentă sau ce măsuri de tip contravenţional, pentru că amendamentul nostru se corelează şi cu amendamente care privesc regimul sancţionatoriu, ce măsuri de tip contravenţional, punitiv, în general, putem lua dacă primarul ţine aceste liste închise într-un fişet? Şi, noi spunem la art.13 alin. 2 şi 3 că în 3 zile cetăţeanul trebuie să le consulte şi poate să facă contestaţie. Face contestaţie la ce? La dreptul lui teoretic de a consulta listele, dar listele nu există nicăieri la dispoziţia cetăţeanului. |
|
|
Poftiţi, domnule coleg. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Accesul la acest liste se instituie pentru ca cetăţeanul să vadă dacă este pe liste, dar şi în alt scop, să vadă dacă pe listă nu figurează, să spunem 10 decedaţi şi scopul este ca listele să fie corecte şi ca procesul electoral să fie corect. Şi trebuie instituite norme pentru primari şi sancţiuni, dacă nu funcţionează, altfel nu procedăm în mod corect. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Zgonea vă va prezenta un text de compromis cu privire la amendamentele domnului Bolcaş şi al domnului Onisei. Vă rog, domnule Zgonea. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia este de acord cu următoarea formulare: "În acest scop, primarul este obligat să pună la dispoziţia alegătorilor, spre consultare, listele electorale permanente". Şi rămâne textul pe alin.1 al art.13, text nou. |
|
|
De acord toată lumea? Supun votului dumneavoastră amendamentul nr.27 la art.13 alin.1, în formularea prezentată de domnul Zgonea. Cine este pentru? Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.13 alin.2, urmăriţi amendamentul nr.28. Admis amendamentul, modificat alin.2. După alin.2, comisia propune prin amendamentul nr.29 un alineat nou la art.13, alin.21. Îl găsiţi la pag.7. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul şi se introduce acest text. La alin.3, prin amendamentul nr.30, comisia propune modificarea acestui text. Admis amendamentul, modificat alin.3. La art.14, 15 şi 16, dacă aveţi obiecţiuni? |
|
Domnul Szilagyi Zsolt (din sală): Eu am un amendament. |
|
|
|
La care aveţi dumneavoastră, domnule Szilagyi? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală) : Şi eu am. |
|
|
|
A cerut întâi cuvântul domnul Szilagyi. Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
Poftiţi, domnule Bolcaş, dacă ... |
|
|
|
Haideţi că v-am dat cuvântul, stimate coleg. |
|
|
Voiam să fiu politicos. |
|
|
A sesizat colegul meu şi ... |
|
|
Că merită domnul coleg. |
|
|
Da. |
|
|
La art.15 am avut un amendament care, din punct de vedere al substanţei, coincide cu alte amendamente care se referă la disponibilitatea listelor electorale actualizate. În formularea comisiei primarul este obligat să pună la dispoziţie listele electorale permanente, la cererea şi pe cheltuiala partidelor politice. Ştim foarte bine că s-au scris multe articole, s-au vehiculat multe zvonuri în ceea ce priveşte transparenţa, corectitudinea şi rezultatul votării în mai multe cazuri, în perioada ce-a trecut din '90 încoace. Deci, amendamentul nostru, pe care l-am propus, conţine o singură modificare, şi vă rog să observaţi textul art.15, care se termină în felul următor: "la cererea şi pe cheltuiala acestora" - este vorba despre partide, alianţe politice ş.a.m.d. - "la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente". Noi am mai adăugat un cuvânt, şi anume: "actualizate". Deci "copii de pe listele electorale permanente actualizate", tocmai în ideea ca alegerile să fie controlabile, corectitudinea lor să fie accesibilă tuturor partidelor. Au fost cazuri în care aceste actualizări au depăşit chiar 10% din numărul persoanelor cu drept de vot înscrise pe listele electorale. Deci, nu este fără substanţă şi nu este doar un fleac acest lucru. În multe cazuri aceste actualizări pot aduce modificări serioase şi este bine ca toţi cei care participă în procesul electoral să aibă posibilitatea să controleze listele electorale actualizate. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
|
Domnul Zgonea. Aşteptaţi puţin, domnule Zgonea! Dumneavoastră la acelaşi text vreţi să interveniţi? La art.15, da? Vă rog. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Am să vă rog să-mi permiteţi să-i reamintesc distinsului nostru coleg că disputa noastră nu a fost cu caracter personal, ci principial. Aşa că respectul reciproc se menţine, spre deosebire de alte dispute ce le-am avut astăzi. În ceea ce priveşte amendamentul la acest articol, este justificat nu atât de considerente teoretice, cât de însăşi această lege, pentru că acest articol nr.15 este în flagrantă contradicţie cu art.108 alin.3 din legea ce o votăm, care spune: "Orice acte întocmite în exercitarea drepturilor electorale prevăzute în prezenta lege sunt scutite de taxe de timbru". Fiind scutite de taxe de timbru, nu pot să îmi ceri să efectuez un act pe propria-mi cheltuială. În aceste condiţii, susţin amendamentul. Vă mulţumesc. (Rumoare.) Iertaţi-mă, cine cunoaşte raţiunea taxelor de timbru, scopul urmărit de acesta şi consecinţele scutirii de taxă de timbru, îşi dă seama despre ce am spus. |
|
|
Domnul Zgonea. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Lista electorală permanentă se reactualizează până la 1 martie, după care, pe textele pe care noi le-am prezentat până acum şi le-am aprobat, un cetăţean căruia i-am introdus acest amendament are obligaţia să se ducă la primar şi să vadă dacă el se află pe lista electorală permanentă; la o contestaţie, în trei zile primarul este obligat să o soluţioneze. Lista electorală permanentă care se pune la dispoziţia partidelor parlamentare pe cheltuială proprie este unică şi ea este actualizată în acel moment. Dacă un cetăţean sau doi, să presupunem că este în această procedură, de vrea actualizare şi a făcut o contestaţie la Primărie, automat, n-a venit în clipa respectivă, dar poate să voteze pe listă suplimentară, pentru că primarul nu a avut timpul necesar să facă modificarea în lista electorală permanentă. Din perspectiva noastră, ceea ce aţi propus dumneavoastră - "actualizată" - este un nonsens. Deci, lista electorală permanentă, care se pune la dispoziţia partidelor parlamentare, este actualizată în momentul în care dumneavoastră o primiţi. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Marton |
|
|
Legat de taxa de timbru aici amintită, trebuie să facem o diferenţiere între o taxă de timbru şi o plată a unui serviciu, cum este o diferenţă între taxele de timbru plătite pentru justiţie şi onorariul avocaţilor, care nu este o taxă de timbru. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Îndeplinirea unor îndatoriri electorale nu este un serviciu. Sau dacă vreţi este un serviciu public, făcut să funcţioneze mecanismele statului, şi trebuie să fie gratuit. |
|
|
Fiind obiecţiuni la art.15, îl supun votului dumneavoastră în formula prezentată, aşa cum a fost votat de Senat. Cine este pentru? |
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: În ce formulă? |
|
|
|
În formula iniţiatorului. 86 de voturi pentru. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? 33 de abţineri. Cu 86 de voturi pentru, unul contra şi 33 de abţineri, art.15 a fost votat în formula iniţiatorului. Vă amintesc că la art.14 n-au fost obiecţiuni. La art.16 nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Titlul Secţiunii a 2-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.17 alin.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. La alin.2 ... Domnule Onisei, la care vreţi să interveniţi? La alin.2? |
|
|
La alin.1. |
|
|
Vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi, cu secţiunea cu acest titlu şi cu art.117, de la "Dispoziţii tranzitorii şi finale" ne ducem direct în ridicol. Deci, reglementăm cartea de alegător, regimul acesteia şi spunem că lucrul acesta se va întâmpla din 2006. Noi susţinem, la amendamente respinse - 30, 31, 33, 34 şi următoarele până 37 - nu numai obligativitatea ca votul să se poată exercita de către cetăţenii aflaţi în ţară numai pe baza cărţii de alegător, însoţită de actul de identitate, ci şi aceea ca Guvernul să facă operaţiunile tehnico-administrative necesare pentru tipărirea, editarea cărţilor de alegător care nu au fost distribuite - dacă nu mă înşel vreo 7 milioane şi ceva sunt deja distribuite - şi înmânarea acestora, astfel încât scrutinul să se desfăşoare pe această bază. Vă semnalez şi faptul că şi societatea civilă, îndeosebi Asociaţia Pro Democraţia a insistat foarte mult pe acest aspect. Şi motivul, care aparent este strict tehnic, este unul însă foarte important, şi anume: cei mai mulţi dintre cetăţenii cu drept de vot au carte de identitate, iar procedura de lipire a autocolantului cu menţiunea "Votat" este, aşa cum s-a demonstrat în repetate rânduri, una de natură să poată duce la fraudarea scrutinului, în sensul că un cetăţean poate dezlipi autocolantul şi poate vota la o altă secţie de votare, câtă vreme scrutinul este unul naţional, şi cetăţeanul nu este ţinut să voteze numai la domiciliul, ci poate vota şi în alte localităţi, în gări, aerogări ş.a.m.d. Noi susţinem, Alianţa "DA" PNL-PD, introducerea Cărţii de alegător, potrivit amendamentelor la care m-am referit, şi desfăşurarea scrutinului strict pe baza acesteia, însoţită de actul de identitate, singura excepţie putând să o constituie cetăţenii aflaţi temporar în străinătate, care să poată să-şi exercite dreptul de vot pe bază de paşaport, paşaport de serviciu sau paşaport diplomatic. Mulţumesc. |
|
|
Poftiţi, domnule deputat Petruş. |
|
|
Domnul Octavian-Constantin Petruş: Stimaţi colegi, Într-adevăr, acest autocolant de pe cartea de identitate se poate dezlipi uşor şi lipi un altul. Am aici cartea de identitate, la ultimele alegeri, se dezlipeşte şi iese curat. Adică, propunerea ca să avem alegeri corecte, cu cărţi de identitate este bună, şi haideţi să încercăm să fim şi noi civilizaţi. Mulţumesc. |
|
|
Domnul Zgonea. Din partea Ministerului Administraţiei, este cineva pe aici? |
|
|
Domnule preşedinte, Trebuie să apreciez sinceritatea domnului Onisei, dar trebuie să spunem care au fost cutumele şi cum am discutat în această comisie. Secţiunea a 2-a se referă la cartea de alegător. În acest moment, în ţară sunt 10 milioane de cărţi de alegător care nu au fost distribuite. Constatând că nu există timpul fizic să putem să le distribuim, la propunerea Partidului România Mare, colegii din comisie, pentru prima dată în textul de lege apare şi un termen în care Ministerul Administraţiei şi Internelor este obligat să distribuie cărţile de alegător - 2006. Analizând această secţiune, am mers şi am modificat-o astfel încât cărţile de alegător, începând cu anul 2008, să poată fi utilizate în toată România. Şi am pus o excepţie pentru anul 2004 - în unanimitate de voturi. Toţi colegii din comisie am acceptat ca pentru anul 2004 să mergem pe buletinul de identitate şi să nu mergem cu votul pe cartea de alegător. Acesta este principiul pe care am mers, am acceptat toţi, şi de aceea a apărut la Capitolul "dispoziţii tranzitorii şi finale" propunerea respectivă. Din perspectiva noastră, această secţiune clarifică ce trebuie să se facă cu cartea de alegător, cum se distribuie ea, şi când Ministerul Administraţiei şi Internelor are obligativitatea să încheie acest proces, care - aşa cum spunea şi domnul Onisei - are o perioadă destul de mare de timp de când n-a fost finalizat. Propunerea noastră rămâne cu textul stabilit în comisie şi este bine să respectăm cutumele aşa cum le-am stabilit. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Onisei. |
|
|
Doar două mici precizări. Prima, nu ştiu să avem cutume în această comisie, dacă mă gândesc la sensul acestui cuvânt. Şi doi, nu s-a votat în unanimitate această prevedere, pentru că dacă s-ar fi votat în unanimitate, vă rog să mă credeţi că nu susţineam aceste amendamente. Mulţumesc. |
|
|
Fiind obiecţiuni la art.17 alin.1, în formula adoptată de Senat, supun votului dumneavoastră această formulă, amendamentul contrar ei, al domnului Onisei şi Titu Gheorghiof, care a fost respins de către comisie. Deci, cine este pentru art.17 alin.1, în formula în care s-a prezentat Camerei Deputaţilor? Cine este pentru? 115 voturi pentru. Împotrivă? 14 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Adoptat alin.1, în formula iniţiatorului. La alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr.31. Admis amendamentul, modificat alin.2. Alin.3, amendamentul nr.32. Admis amendamentul, modificat textul. Art.18 alin.1. Votat în formula iniţiatorului, nefiind obiecţiuni. Comisia n-a avut amendamente. Art.18 alin.2, urmăriţi amendamentul nr.33. Admis amendamentul, modificat textul. Art.19 şi 20. Nu sunt amendamente. Nici dumneavoastră nu aveţi obiecţiuni. Adoptate în unanimitate. Titlul Cap.III. Votat în unanimitate. Art.21, 22 votate în unanimitate. Art.23 alin.1 şi 2, dacă sunt obiecţiuni? La art.21 n-au fost obiecţiuni. Votat în unanimitate. La art.22 alin.1 şi 2 sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate. La alin.3, domnul secretar Vasilescu, poftiţi. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare vine să întărească exercitarea votului direct prevăzut de Constituţia României şi vă propune să se interzică votul electronic, votul prin corespondenţă sau cu delegaţie, în condiţiile în care avem deja ceva experienţă în acest sens, experienţă care afectează aşadar exprimarea votului direct, prevăzut în Constituţia României. Este un element pe care-l introducem aici pentru că noi considerăm că sediul în care el poate fi introdus este Legea electorală. Aşadar, asigurăm exprimarea directă a votului, cât şi înlăturarea unor posibile fraude datorate votului indirect. |
|
|
Dar, stimate coleg, eu n-am văzut aici nici vot electronic, nici vot indirect. De unde le-aţi scos? (Rumoare.) Stimate coleg, este o tehnică legislativă numai de dumneavoastră cunoscută. |
|
|
Domnule preşedinte, Deci comisia a respins pentru că nu există în textul art.22 şi nici în cuprinsul legii tot ceea ce distinsul meu coleg a prezentat, şi propunem să rămânem la amendamentele acceptate. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Onisei. |
|
|
Îmi pare rău, dar colegul nostru nu a fost foarte atent în susţinerea propriului amendament, pentru că acest amendament are, faţă de textul care a rămas, art.23 alin.1, în forma Senatului, are o raţiune majoră, şi anume: posibilitatea cetăţenilor români aflaţi în străinătate ... |
|
|
Domnule deputat Onisei, noi suntem la art.22 alin.3. Vă rog să reveniţi, la art.23. |
|
|
Păi, nu, nu, că nu am greşit deloc. |
|
|
De ce? |
|
|
Pentru că se corelează cu art.23. |
|
|
Ce treabă au studenţii cu misiunile diplomatice, stimate coleg? |
|
|
Deci art.22 cu alin.31, amendamentul de la poziţia nr.37 "cetăţenii români aflaţi în străinătate, cei aflaţi în voiaj pe nave româneşti vor vota la secţiile de votare organizate la misiunile diplomatice oficiale, consulare sau pe navele ş.a.m.d." Şi vă rog să vedeţi că la art.23 alin.1, în forma Senatului, vreţi să faceţi secţii de votare în străinătate pentru peste 50 de cetăţeni cu drept de vot. Deci, iată care este corelarea. Eu sunt atent, probabil că altcineva nu este atent. Deci, amendamentul de la punctul 37 introduce, în opinia noastră ... |
|
|
Domnule deputat Onisei, dumneavoastră aveţi comentarii nu la amendamentul PRM-ului ... Eu văd că există o legătură între ele, dar dumneavoastră aveţi comentarii la textul din ... |
|
|
Nu, şi la amendamentul PRM-ului, pe care-l susţin, pentru că el introduce posibilitatea pentru cetăţenii aflaţi în străinătate de a vota numai la misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Aceasta este esenţa şi nu cred că trebuie să ne facem că nu observăm. Domnul Marton Arpad. |
|
|
Atât amendamentul PRM-ului, cât şi intervenţia domnului Onisei nu se justifică la articol. Vă propun să supuneţi votului art.22 şi să trecem la art.23, care reglementează procedura de vot în străinătate. Acest articol 22, în nici un alineat votat şi nici un amendament nu are legătură cu străinătatea. |
|
|
Domnul Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Scurt în susţinerea amendamentului. Este vorba de reglementarea modalităţilor de exprimare a votului, reglementare care nu se găseşte nicăieri în cuprinsul acestei legi electorale, atenţie! Aceasta este problema. Doi: împrejurarea că nu se face vorbire de aceste modalităţi de vot nu constituie un argument în a le interzice în folosirea lor, pentru că sunt modalităţi posibile. Şi vă readuc aminte că, prin ordonanţă de urgenţă, s-a introdus, la referendumul pentru Constituţie, modalitatea de vot electronic. Dacă ne trezim la aceste alegeri generale ca printr-o ordonanţă de urgenţă, cum este obiceiul, în plin proces electoral, să se introducă votul electronic. Eu fac apel la cunoştinţele pe care le-au dobândit colegii noştri de la PSD, şi care ştiu ce dezastru înseamnă votul electronic în materie de democraţie şi în materie de corectitudine de votare. Vă mulţumesc. |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Îmi pare rău că va trebui să vă citesc fiecare alineat, ca să ştiţi exact despre ce vorbim. Deci, la art.22 alin.1 şi 2, n-au fost nici un fel de obiecţiuni. Textul este adoptat. La alin.3 din art.22, cel care se referă la studenţii de la cursurile de zi, vă întreb dacă aveţi vreo obiecţie? Nu. Votat în unanimitate. Alin.4. Votat în unanimitate. La art.22 mai exista o propunere de text nou. O găsiţi la pag.37, propunere făcută de grupul PRM. Aţi ascultat argumentele pentru care comisia susţine că textul a fost respins şi trebuie respins în continuare. Supun amendamentul grupului PRM, cel care interzice votul electronic. Cine este pentru amendamentul PRM-ului? 33 voturi pentru. Împotrivă? 81 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Amendamentul a fost respins. Dacă sunt obiecţiuni la art.23 alin.1? Domnul Titu Gheorghiof. |
|
|
Vă rog să observaţi că art.23 alin.1 a rămas în forma prevăzută de Senat, votată de Senat, şi introduce posibilitatea organizării de secţii de votare şi în alte localităţi din străinătate, unde se găsesc, "grupuri de cel puţin 50 de cetăţeni români cu drept de vot. secţiile de votare prevăzute de prezentul alineat aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti". Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Vă rog să observaţi că în legea încă în vigoare, nr.68/1992, republicată în '96, cu toate modificările aduse de-a lungul timpului (şi le-am examinat pe toate) dispoziţia este următoarea: "pe lângă misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României se organizează câte o secţie de votare pentru alegătorii membri ai acestor reprezentanţe şi familiile lor, precum şi pentru cetăţenii români din ţară sau străinătate aflaţi în ţările respective în ziua alegerilor. Aceste secţii de votare aparţin de circumscripţia electorală a municipiului Bucureşti". Sunt, după părerea mea, evidente trei lucruri din încercarea de a introduce acest articol, care se corelează şi cu următoarele, cine stabileşte aceste secţii ş.a.m.d. Primul lucru care este evident, este faptul că partidele politice parlamentare şi neparlamentare care vor participa la scrutin nu au nici un fel de control asupra activităţilor birourilor electorale ale acestor tipuri de secţii de votare. Doi: nu ştiu unde se organizează aceste secţii de votare, pentru că avem comunităţi româneşti de peste 50 de oameni în diverse localităţi din Franţa, Spania, Italia ş.a.m.d., care unii dintre ei stau într-un fel de cămine de nefamilişti, în bungalouri ş.a.m.d. Trei: votul este pentru Parlamentul României. Sediile misiunilor diplomatice şi serviciilor consulare sunt teritoriu al României. În afara lor, ar fi ca şi când cetăţenii - ce-i drept români - votează dintr-o altă ţară pentru Parlamentul României. Noi credem că trebuie să rămânem la textul în redactarea din legea acum în vigoare, şi atunci, şi eventualele următoare amendamente nu-şi vor mai avea rostul. |
|
|
M-aţi pus în încurcătură, stimate coleg, pentru că trebuia să-i dau cuvântul domnului Titu Gheorghiof, autorul amendamentului. |
|
|
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Mulţumesc, domnule preşedinte. De fapt, motivarea pe care a făcut-o colegul meu o făceam şi eu, atâta timp cât solicit prin amendament să se elimine partea a doua a art. 23, aşa cum a fost el adoptat în Senatul României, care prevede organizarea de secţii de votare, acolo unde, în străinătate, se găsesc grupuri de cel puţin 50 de cetăţeni români. Raţionamentul pe care l-a susţinut colegul meu este justificat. Eu pun două întrebări doar: cine garantează, de vreme ce în primul alineat, este adevărat, se organizează la misiunile diplomatice secţii de votare, dar celelalte secţii de votare, în localităţile unui stat străin, acolo unde sunt români, cum organizăm secţiile de votare, în baza cărei prevederi legale, cu ce drepturi pe teritoriul străin, cum sunt garantate drepturile partidelor politice care participă în alegeri? Că, potrivit legii, noi avem un drept, ca fiecare secţie de votare să aibă un birou de secţie de votare, compus din preşedinte, vicepreşedinte şi reprezentanţii partidelor politice. Practic, faţă de imposibilitatea de a garanta aceste minime drepturi şi imposibilitatea de a organiza aceste secţii de votare pe teritoriul unui stat străin, am solicitat eliminarea părţii a doua a acestui articol care a fost adoptat de către Senatul României. |
|
|
Am înţeles. Din partea comisiei cine doreşte să răspundă? Domnul Márton Arpád. |
|
|
Eu încerc să susţin punctul de vedere al grupului, nu din partea comisiei. În mod evident, într-o lege electorală pot fi mai multe interese, pot fi interesele unor partide, ale puterii, ale opoziţiei, pot fi interesele cetăţeanului şi alte asemenea, şi câteodată aceste interese sunt divergente. Este important să decidem care este interesul primordial. În mod evident, există cetăţeni români, nimeni nu contestă acest lucru, în străinătate, care lucrează; ştim cu toţii. Foarte mulţi dintre aceştia lucrează departe de consulatele României, de ambasadele României. Dorim sau nu dorim să dăm posibilitate acestor cetăţeni, ca în posibilitatea în care se pot organiza aceste secţii, să-şi spună punctul de vedere asupra Parlamentului. Dacă este prioritar acest drept al cetăţeanului, votăm aşa, dacă este mai bine să avem o precauţie ca nu cumva votul a 50 de persoane să influenţeze determinant votul de la Bucureşti, atunci eliminăm partea a doua. |
|
|
Stimaţi colegi, Am convenit că la un amendament intervine susţinătorul şi câte un reprezentant al grupului parlamentar. Domnule Onisei, este a doua oară... |
|
|
Promit că a doua oară nu se mai repetă. Vreau doar să fac o mică precizare superfluă, de altfel, pentru colegi. Potrivit Constituţiei este dreptul de a alege şi de a fi ales, nu obligaţia de a alege, şi sunt foarte mulţi, din păcate, cetăţeni români care în ţară nu participă la scrutin, fie că este vorba de alegeri locale, fie că e vorba de alegeri parlamentare sau prezidenţiale. Problema este aceea ca cei care vin, să-şi regăsească în mod corect, fidel votul, în consemnarea rezultatului scrutinului. Mulţumesc. |
|
|
Domnul Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Este o problemă de principiu, în ceea ce priveşte uzanţele diplomatice internaţionale. Eu nu pot să organizez o activitate oficială, statală, pe teritoriul unei alte ţări, unde-mi trăzneşte mie sau unde mai găsesc un grup mai mare sau mai mic de români. Deci, practic, fără autorizarea expresă a unui stat străin nu pot să desfăşor o asemenea activitate. Degeaba prevăd în lege acest lucru, pentru că nu pot desfăşura activitatea normal, diplomatic, decât în cadrul misiunilor diplomatice, inclusiv ale consulatelor noastre. În al doilea rând, este şi o problemă pur pragmatică, cum poate să facă faţă personalul unei ambasade, unor solicitări de grupuleţe de către 50 de persoane, la care trebuie să le organizeze, cu toate rigorile acestei legi şi respectând toate prevederile ei, secţii de votare în adevăratul înţeles al cuvântului. Eu cred că nu putem face - şi suntem împotriva unor uzanţe diplomatice - cred că nu putem face, pentru că nu vom reuşi să acoperim acest teritoriu din punct de vedere material. De aceea, propun să se menţină numai posibilitatea votului în redactarea iniţială, şi nu cu acest adaus de 50 de cetăţeni, grupuri şi aşa mai departe. |
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc. Îmi cer scuze domnului Oltean că nu i-am dat cuvântul, dar deja din partea grupului vorbise de două ori... |
|
|
Suntem de acord să scoatem această prevedere cu 50 de alegători. Discuţia care a pornit atunci la comisie a fost aceea să dăm posibilitatea cetăţenilor români care lucrează în afară să voteze. Apar discuţii şi, eu ştiu, gândul că s-ar putea crea anumite fraude, ca să vă demonstrăm că nu avem acest gând, renunţăm la această chestiune. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnule Titu Gheorghiof, aveţi o intervenţie de procedură, să înţeleg, că de vorbit aţi vorbit. |
|
|
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: Domnule preşedinte, Mă bucur că s-a adoptat de către unii membri ai comisiei, numai buna parte din comisie a fost de acord. Domnule preşedinte, Mulţumesc, domnule Viorel Hrebenciuc, dar v-aş ruga, domnule Viorel Hrebenciuc, să credeţi că nu ne-am gândit nici o clipă la motivaţia pe care aţi făcut-o dumneavoastră. Ne era teamă doar de un conflict diplomatic cu o terţă ţară. |
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc. V-aş ruga să precizaţi încă o dată, după dreptul la replică, ce tăiem de aici, şi prima frază şi a doua? |
|
|
Domnule Titu Gheorghiof, eu zic că v-aţi gândit numai la treaba aceasta, că dacă iau stenogramele cu luările de cuvânt, poate nu ale dumneavoastră personal, dar ale domnului Onisei, ale altor colegi de-ai dumneavoastră, o să vedeţi că suferiţi de sindromul "fraudei". De aceasta am şi spus, că acesta era gândul subînţeles pe care-l aveaţi şi de aceasta suntem de acord să vă demonstrăm, cum am demonstrat şi până acum, că nu avem asemenea gânduri şi nici practica necesară. Vă mulţumesc. |
|
|
Supun votului dumneavoastră amendamentul 38, al domnului Titu Gheorghiof, eliminarea frazei care se referă la posibilitatea organizării de secţii de votare unde sunt minim 50 de cetăţeni români. Cealaltă frază, cu "municipiul Bucureşti" rămâne. Cine este pentru acest amendament? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Majoritatea a votat pentru admiterea acestui amendament. Articolul 23 alin. 1 a rămas în redactarea rezultată din eliminarea acelei menţiuni cu 50 de cetăţeni. La alin. 2 dacă sunt obiecţiuni? Votat textul iniţial. Prin amendamentul 34 comisia propune un text nou. Urmăriţi-l la pagina 8. Nu există nici o necorelare între textul acesta nou, Ministerul Finanţelor şi nu ştiu mai cine asigură dotarea pentru secţiile de la ambasade? Bun. Nu există nici o necorelare între eliminarea... Nu sunt obiecţiuni. La amendamentul 34 se introduce art. 23 alin. 3. La art. 24 dacă sunt obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art. 25, alin. 1, 2, 3 şi 4. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate. După alin. 4 comisia propune, prin amendamentul 35, un alineat nou. Îl găsiţi la pagina 8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 35? Domnul Onisei. |
|
|
Pentru corelare cu forma pe care am votat-o, a art. 23 alin. 1, propun ca la acest amendament care se referă la art. 25 alin. 5 să reformulăm lit.d) şi să ne referim numai la Ministerul Afacerilor Externe, în cazul secţiilor de votare prevăzute la art. 23 alin. 1, că nu mai are ce să caute prefectul, să stabilească el secţiile de votare, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, care secţii de votare sunt prevăzute în lege ca fiind la "misiuni diplomatice sau oficii consulare". Mulţumesc. |
|
|
Propunerea domnului Onisei o supun votului dumneavoastră, cu aprobarea comisiei. Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Amendamentul 35, cu privire la art. 25 alin. 5, va avea alcătuirea rezultată din această propunere. Titlul Capitolului IV şi al Secţiunii 1. Votat în unanimitate. La art. 26. Domnul Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Vă cer scuze, dar este o problemă de principiu şi este greu de soluţionat. Articolul 26 prevede că: "În scopul ".. nu ştiu ce, pentru buna desfăşurare a operaţiunilor electorale, se înfiinţează Autoritatea Electorală Permanentă". Păi, nu pot să înfiinţez ceva ce deja fiinţează. Autoritatea Electorală Permanentă este înfiinţată şi funcţionează şi la această oră, conform Legii nr. 286 din 27 iunie 2003. A, că aceasta fiind o lege de modificare a Legii electorale anterioare, care va fi abrogată, este o altă problemă, dar nu pot să înfiinţez de două ori exact aceeaşi autoritate. Şi iată de ce: pentru că aici există o procedură de creare a unor structuri în primul rând de conducere, care au un mandat determinat pe o anumită perioadă de timp, pe 8 ani parcă. În condiţiile în care o înfiinţez, această autoritate electorală permanentă, prin această lege, în aceleaşi condiţii, înseamnă că vechea autoritate nu mai există, şi cei numiţi ca preşedinţi şi vicepreşedinţi ai acestei autorităţi electorale permanente nu-şi mai au funcţii. În acelaşi timp, dacă eu acum înfiinţez această autoritate, toate dotările fostei autorităţi nu mă interesează şi încep să o redotez din nou şi cu personal şi cu funcţionari, ceea ce nu se poate. Deci, nu pot înfiinţa din nou ceea ce în clipa aceasta există. |
|
|
Domnul preşedinte al Comisiei electorale, Viorel Hrebenciuc. |
|
|
Îi dau dreptate domnului Bolcaş şi vă propun în loc de "se înfiinţează", "realizează Autoritatea Electorală Permanentă". Deci, "Asigurarea condiţiilor logistice necesare aplicării întocmai a dispoziţiilor legale privitoare la exercitarea dreptului de vot, precum şi a condiţiilor corespunzătoare pentru buna desfăşurare a operaţiunilor electorale se realizează de Autoritatea Electorală Permanentă" şi atunci curge... |
|
|
Nu sună bine, domnule Hrebenciuc. Tăiaţi "în scopul", atunci. |
|
|
Daţi-mi, ca jurist, o soluţie. |
|
|
"Asigurarea condiţiilor logistice ".. nu ştiu ce ".. se realizează prin"... |
|
|
"... se realizează de către" sau "de". |
|
|
Sau "condiţiile sunt "..". Poftiţi, domnule. |
|
|
"... În scopul... şi curge textul ".. funcţionează Autoritatea Electorală Permanentă". Acesta este cuvântul. "În scopul "...şi aşa mai departe.... funcţionează Autoritatea". |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Ambele propuneri sunt foarte bune şi parţial ar rezolva problema, dar ce mă fac cu alineatul ultim, care îmi abrogă Legea electorală anterioară, cu toate modificările sale, îmi abrogă expres şi Legea nr. 286, prin care s-a înfiinţat Autoritatea Electorală Permanentă. |
|
|
Păi, dacă funcţionează în continuare? Cuvântul domnului Onisei a fost fericit, domnule Bolcaş. |
|
|
Domnul Lucian Augustin Bolcaş: Da, şi aceasta este o soluţie, dar trebuie găsită... Este o problemă de formă, dar trebuie lămurită. |
|
|
Supun votului art. 26, în formularea rezultată din înlocuirea verbului "se înfiinţează", cu "funcţionează". Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 27 alin. 1. Urmăriţi amendamentul 36. Admis, modificat alin. 1. La alin. 2 urmăriţi amendamentul 37. Admis, modificat textul. La alin. 3 urmăriţi amendamentul 38. Admis, modificat textul. Prin amendamentul 39, comisia propune un alineat nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduce alineatul. Alineatele 4, 5, 6, 7, 8, 9 şi 10. Nu sunt obiecţiuni, votate în unanimitate. Prin amendamentul 40 comisia propune un text nou. Admis amendamentul. Prin amendamentul 41, de asemenea, comisia mai propune un alineat. Admis şi acest alineat. Articolul 281. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate. Articolul 282. Urmăriţi amendamentul 42. Admis amendamentul, modificat alin. 2. Alineatele 3 şi 4. Nu sunt amendamente. Votate în formula iniţiatorului. Articolul 29 alin. 1 lit. a). Urmăriţi amendamentul 43, de la pagina 10. Admis amendamentul, modificată lit. a). Pentru lit. b) nu sunt obiecţiuni. Votată în formula iniţiatorului. La lit. c) urmăriţi amendamentul 44. Admis, modificată lit. c). Literele d), e), f) şi g). Votate în unanimitate. La lit. h) urmăriţi amendamentul 45. Votat amendamentul. La lit. i), j) nu sunt amendamente. Votate textele iniţiale. La lit. k) urmăriţi amendamentul 46. Admis amendamentul, modificată lit. k). Literele l), m), n), o), p), q), r), s) şi ş). Nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. La lit. t) urmăriţi amendamentul 47. Votat în unanimitate amendamentul, modificată litera. La lit. ţ), amendamentul 48. Admis, modificată lit. ţ). La lit. u) nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate textul iniţial. După lit. u), prin amendamentul 49 de la pagina 11, comisia propune două litere noi, ca să termine tot alfabetul, lit. v) şi x). Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, introduse cele două noi litere. La alin. 2 şi 3 nu sunt amendamente. Votate textele iniţiale. Alineatul 4, amendamentul 50. Votat amendamentul. La art. 30 alin. 1 şi 3 nu există amendamente din partea comisiei. Votate textele iniţiale. La alin. 2 urmăriţi amendamentul 51. Admis amendamentul, modificat alin. 2. La art. 31 alin. 1 nu sunt amendamente. Votat textul iniţial. La alin. 2, amendamentele 52, 53. La 52 sau 53 domnul Onisei are ".. Vă rog. La 51 aţi avut obiecţiuni şi n-am văzut. Poftiţi. |
|
|
La poziţia 51 din "Amendamente admise", care se referă la art. 30 alin. 2. Vă rog să observaţi că interdicţia aceea, care iniţial a fost pusă şi a şi rămas în Legea alegerilor locale, nu are nici regim sancţionatoriu şi nu este nici expresă, şi în realitate s-a întâmplat la alegerile locale să găsim în birourile electorale de secţii rude sau afini şi aşa mai departe ale candidaţilor. Şi singurul lucru care s-a putut a fost pe presiune, mass-media, observator - să plece de acolo. În aceste condiţii, aş vrea să acceptaţi amendamentul de la pct. 53 din "Amendamente respinse", care se referă la acest articol şi la acest alineat şi să-mi daţi voie să-l citesc: "Birourile electorale sunt alcătuite numai din cetăţeni cu drept de vot. Nu pot fi membri ai birourilor electorale, sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege" şi corelativ vom avea dispoziţii la regimul sancţionatoriu, sigur dispoziţii contravenţionale, "soţii, rudele şi afinii acestora până la gradul al II-lea inclusiv", şi, am propus noi, "precum şi funcţionarii publici". De ce funcţionarii publici? Este foarte simplu. Ei ar trebui să nu fie expuşi procesului electoral, să nu fie acolo nici măcar în calitate de preşedinţi sau locţiitori de preşedinţi de birou electoral de secţie de votare, pentru că de obicei ei sunt sau nu au încotro şi trebuie să fie într-un fel de partea şefului administraţiei publice locale, care este primarul, indiferent de ce culoare politică este acela. Mulţumesc. |
|
|
Din partea comisiei, domnul Zgonea. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Restricţia pe care am introdus-o în acest articol este cea legată de candidaţi şi rudele şi afinii lor. Noi am acceptat această propunere a colegului nostru, dar am considerat că orice altă selecţie a celor care intră în birourile electorale de circumscripţie sau în birourile electorale ale secţiilor de votare, bazată pe apartenenţa la un sector economic sau a fi funcţionar public sau a nu fi funcţionar public, nu intră şi nu are relevanţă la acest articol. Am pus o limită numai pentru rudele şi afinii şi tot ceea ce înseamnă rudele de gradul maxim II, pentru candidaţi. Dar, a fi sau a nu fi funcţionar public, a fi sau a nu fi inginer, nu este un sistem limitativ pentru cei care participă în birourile electorale ale secţiilor de votare sau în birourile electorale de circumscripţie. Drept pentru care, noi am acceptat acest amendament, parţial, al Grupului parlamentar al P.D. şi vă rog frumos să mergem pe el, aşa cum am stabilit. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnule Onisei, la fiecare articol solicitaţi o excepţie de la Regulament, să vă dau cuvântul de două ori. |
|
|
Nu, am promis că nu o fac... |
|
|
Aţi promis, dar uite că nu vă ţineţi de cuvânt! |
|
|
Nu mă ţin de vorbă, dintr-un alt motiv, că este o chestiune de nuanţă, domnule preşedinte, şi vă rog să observaţi. Bine, să spunem că, în numele comisiei şi al majorităţii, scoatem teza care adaugă funcţionarii publici, dar mi se pare important să rămânem cu teza introdusă de mine, deci, propoziţia subordonată: "sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege". Pentru că dacă nu avem această teză, această propoziţie subordonată inclusă în text, rămânem cu un deziderat, şi dacă vor fi membri în birourile electorale, fie de circumscripţie, fie de secţie de votare, nu avem ce face. Ce o să-i facem? O să-i dăm în şuturi afară, iertaţi-mi expresia?! Pe când, dacă spunem: "sub sancţiunile prevăzute de prezenta lege" şi ne ducem la contravenţii şi punem corelativ la acest text o contravenţie, atunci vom avea şi instrumentul pozitiv, punitiv pentru a pune în aplicare această normă. |
|
|
Domnule Zgonea, vă rog să răspundeţi obiecţiei domnului Onisei la răspunsul dumneavoastră iniţial. |
|
|
Există trei argumente, dacă începem să discutăm tehnic despre acest articol. 1. Pe cine sancţionăm? Pe candidat? Îl sancţionăm pe cel care a greşit şi a numit în Biroul electoral de secţie de votare o rudă sau un afin de gradul II al candidatului? Îl sancţionăm pe cel care a apărut în Biroul electoral al secţiei de votare şi a aflat sau a constatat că este rudă cu unul dintre candidaţi, indiferent de partidul politic, pentru că noi ne referim la toţi membrii Biroului electoral al secţiei de votare sau al circumscripţiei şi la toţi candidaţii. Dar dacă eu, de exemplu, sunt rudă cu un candidat la Baia Mare şi sunt într-o secţie de votare la Craiova? Împiedică acest amendament şi propunerea pe care domnul Onisei a făcut-o, împiedică cumva procesul de votare în Baia Mare? Nu. Şi atunci, am lăsat la latitudinea birourilor electorale ale secţiilor de votare şi a birourilor electorale de circumscripţie, care numesc aceşti cetăţeni, şi am lăsat la latitudinea judecătorului care selecţionează şi judecătorii şi juriştii, să constate dacă ei sunt rude sau nu cu cei care sunt înscrişi pe listele de candidaţi ale partidelor parlamentare sau dacă sunt candidaţi independenţi, în circumscripţia electorală în care votează. Pentru că fratele unui coleg de-al dumneavoastră, distinse domnule Onisei, poate să voteze şi poate să fie într-un birou electoral al secţiei de votare în altă circumscripţie electorală decât cea pe care dumneavoastră o reprezentaţi şi poate să aparţină şi altui partid politic, nu este o restricţie. Dar, în zona în care dumneavoastră votaţi şi dumneavoastră candidaţi, trebuie să avem această restricţie, tocmai pentru a avea transparenţă şi nu a avea posibilitatea ca alt partid politic sau alt candidat independent sau alianţă electorală să conteste votul din secţia de votare respectivă. Vă mulţumesc. |
|
|
Stimaţi colegi, Revin la art. 30. Alin. 1 şi 3 au fost votate, nefiind obiecţiuni. La alin. 2 aţi văzut, a fost un amendament de completare. Potrivit Regulamentului, în aceste condiţii, trebuie să supun votului amendamentul comisiei, în primul rând, ceea ce şi fac. Cine este pentru amendamentul 51, cu privire la art. 30 alin. 2? Vă rog să votaţi. 101 voturi pentru. Împotrivă? 10 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Amendament adoptat cu 101 voturi pentru, 10 împotrivă, nici o abţinere. Revenim la art. 31. La alin. 1 dacă sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate. La alin. 2 urmăriţi amendamentele 52, 53. Admis amendamentele, modificat textul. La alin. 3 urmăriţi amendamentul 54. Admis amendamentul, modificat alin. 3. Pentru alin. 4, 5, 6, 7 şi 8 nu sunt obiecţiuni. Votate în unanimitate. După alin. 8, prin amendamentul 55 de la pagina 13, comisia propune un text nou. Dacă aveţi obiecţiuni? Adoptat textul. La alin. 9, urmăriţi amendamentul 56. Admis amendamentul, modificat alin. 9. La alin. 1 de la art. 32, amendamentul 57. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificat alin. 1. Prin amendamentul 58 comisia propune modificarea lit. a). Nu sunt obiecţiuni, admis amendamentul. Amendamentul 59, cu privire la lit. b). Admis amendamentul. La lit. c) nu sunt amendamente. Adoptat textul iniţial. La lit. d) urmăriţi amendamentul 60. Adoptat amendamentul. La lit. e), amendamentul 61. Adoptat amendamentul. La lit. f), g) dacă aveţi obiecţiuni? Adoptate în formula iniţială. Pentru lit. h) urmăriţi amendamentul 62. Adoptat amendamentul, modificată lit. h). Pentru amendamentul 63? La ce articol aveţi amendament? Vă rog să interveniţi, domnule, dar v-aş ruga să interveniţi la timp, ca să nu ne întoarcem. |
|
|
Îmi cer scuze, dar discutam tot pe amendamente şi n-am fost atent. Deci, la pct. 61 din amendamentele respinse, care se referă la art. 30 alin. 1, după lit. b), noi propunem o nouă literă, b1, prin care gândim să se asigure tipografierea unitară, prin intermediul Regiei Autonome "Monitorul Oficial", a tuturor buletinelor de vot necesare scrutinului, pe baza datelor transmise de birourile electorale de circumscripţie. Fireşte, după rămânerea definitivă a candidaturilor. Şi aceste buletine de vot să fie cu elemente de securizare şi, eventual, să fie inseriate, tocmai pentru a elimina orice fel de suspiciuni sau de posibilităţi de fraudare a alegerilor. Aceasta, ca să-i dau satisfacţie, pentru că nu am avut replică atunci, domnului Hrebenciuc, care spunea că în timpul dezbaterilor din comisie păream să am această obsesie. |
|
|
Domnul deputat Vasilescu. |
|
|
Grupul parlamentar al Partidului România Mare susţine acest amendament, cu atât mai mult cu cât motivaţia precizată de comisie, aceea că nu există posibilitatea tehnică de tipărire într-un foarte scurt timp a unui număr foarte mare de buletine de vot la o singură tipografie nu stă în picioare. Vreau să vă spunem că am avut o serie întreagă de discuţie cu directorii celor două regii: Regia Autonomă "Monitorul Oficial" şi Imprimeria Naţională şi dânşii au spus că pot să execute în timp util aceste comenzi. |
|
|
Domnul Viorel Hrebenciuc. |
|
|
Am discutat mult în comisie această chestiune şi în principiu nu aveam ceva împotriva amendamentului ca atare, dar am făcut şi analiza, luând-o pe date: de la 30 octombrie şi până la 23 noiembrie, câte lucruri trebuie făcute, rămân pentru tipărire 7 zile. Nu e problema că nu se pot tipări într-o zi cele 18 milioane de buletine de vot, dar mă gândesc şi ne-am gândit cu toţii la ce logistică şi cât de atent trebuie să împarţi buletinele de vot pe 40 de judeţe, să le duci în judeţe, din centrul de judeţ să ajungă în fiecare localitate. Sunt 16 mii de secţii de vot şi ca să nu încărcăm centrul, fiindcă, dacă se va întâmpla la un singur judeţ sau la o localitate să ajungă buletinele din altă parte, vă daţi seama câte discuţii se vor crea. Aşa încât am lăsat responsabilitatea acestei chestiuni la nivelul fiecărui judeţ. Dacă se întâmplă o defecţiune la un judeţ, nu afectează restul ţării. Deci, nu avem aici decât considerente practice, nu de altă natură. Vă mulţumesc. |
|
|
Stimaţi colegi, Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Onisei: amendamentul nr. 61, pag. 16. Cine este pentru? 33 voturi pentru. Împotrivă? 83 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Amendamentul a fost respins, cu 83 de voturi contra şi doar 33 pentru. Revenim la lit. h), amendamentul nr. 62, de la art. 32. Admis amendamentul nr. 62, modificată lit. h). Prin amendamentul nr. 63 comisia propune o literă nouă, urmăriţi amendamentul de la pag. 15. Admis amendamentul. La lit. i) nu sunt amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votată în unanimitate formula iniţială. Lit. j). Urmăriţi amendamentul nr. 64. Admis amendamentul nr. 64, cu privire la lit. j). După lit. j), comisia mai propune o literă, prin amendamentul nr. 65. Admis amendamentul. La alin. 2, comisia nu are amendamente. Votat în formula iniţială. Alin. 3. Urmăriţi amendamentul nr. 66. Admis amendamentul, modificat alin. 3. După alin. 3, comisia propune un nou alineat, prin amendamentul nr. 67. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul. Alin. 4. Urmăriţi amendamentul nr. 68. Admis amendamentul, modificat textul. Alin. 5 şi 6? Votate în unanimitate în formula iniţiatorului. Art. 33 alin. 1, urmăriţi amendamentele nr. 69 şi 70. Admise amendamentele şi modificat acest text. Art. 33 alin. 2, urmăriţi amendamentul nr. 71. Admis amendamentul, modificat textul. La alin. 3 nu sunt amendamente, votat în unanimitate în formula iniţială. Alin. 4 amendament 72. Admis amendamentul. Alin. 5 amendamentul 73. Admis amendamentul, modificat textul. Art. 34 alin. 1, urmăriţi amendamentul nr. 74. Admis amendamentul. Pentru lit. a) de la art. 34? Admis amendamentul, modificată lit. a). Lit. b), c), d), e), f)? Nu sunt amendamente, votate, toate, în formula iniţială. Lit. g) amendamentul. nr. 76. Admis, modificată lit. g). Lit. h)? Nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţial. Lit. i) amendamentul nr. 77. Admis amendamentul, modificată lit. i). Lit. j), urmăriţi amendamentul nr. 78. Admis, modificată lit. j). Alin. 2? Nu sunt obiecţiuni. Votat textul în formula iniţiatorului. Prin amendamentul nr. 79, comisia propune un text nou, îl găsiţi la pag. 18. Admis amendamentul, se introduce acest text. Art. 35 alin. 1, urmăriţi amendamentele 80 şi 81. Admise amendamentele. La alin. 2, urmăriţi amendamentele 82 şi 83. Admise şi aceste amendamente, modificat textul. Art. 36 lit. a). Urmăriţi amendamentul nr. 84. Admis amendamentul, modificată lit. a). Lit. b), c), d). Nu mai sunt obiecţiuni. Votat textul iniţial. Art. 37 alin. 1. Nu sunt obiecţiuni. Textul iniţial se votează. Alin. 2. Urmăriţi amendamentele nr. 85 şi 86. Votate amendamentele. La alin. 3 şi 4, nu sunt amendamente. Votate textele iniţiale. La alin. 5, urmăriţi amendamentul nr. 87. Admis amendamentul, modificat alin. 5. Alin. 6. Nu sunt amendamente. Votat textul iniţial. Alin. 7, amendamentele nr. 88 şi 89. Modificat alin. 7 în mod corespunzător. Alin. 8 amendamentul nr. 90. Votat amendamentul. Alin. 9 amendamentul nr. 91. Votat amendamentul. Alin. 10 amendamentul nr. 92. Votat amendamentul, modificat alin. 10. Alin. 11. Nu sunt amendamente. Votat textul iniţial. Art. 39, până la lit. f), nu sunt amendamente. Votat textul iniţial. După lit. f), comisia propune, prin amendamentul nr. 93, pag. 21, un text nou. Nu aveţi obiecţiuni. Se introduce acel text. Art. 39, urmăriţi amendamentul nr. 94. Admis amendamentul. După amendamentul nr. 94, la pag. 21, prin amendamentul nr. 95, comisia propune modificarea art. 40. Admis amendamentul. După amendamentul nr. 95, prin amendamentul nr. 96, comisia propune un alineat nou. Admis amendamentul, se introduce acel text. Art. 41 alin. 1 şi 2. Nu sunt amendamente. Votate textele iniţiale. La amendamentul nr. 97, comisia propune un text nou. Votat acest text. Prin amendamentul nr. 98, de asemenea, comisia propune un alt articol. Votat şi acesta. Titlul Cap. V. Votat în unanimitate. Domnule Onisei, vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, La pct. 97, articolul nou introdus de comisie, noi propunem, la pct. 88 din "Amendamente respinse", un alineat nou, care să completeze dispoziţiile alin. 1 din acest articol propus de comisie, şi care sună aşa: "Componenţa birourilor electorale ale secţiilor de votare din străinătate se completează cu câte un reprezentant din paratea fiecărui partid politic parlamentar. Participarea reprezentanţilor acestora se asigură pe cheltuiala partidelor politice parlamentare care îi desemnează". Este vorba, cum bine de amintim, de birourile electorale, care, rămânând la forma iniţială a art. 26 alin. 1, se organizează la misiunile diplomatice sau serviciile consulare. Pentru că regula generală din cuprinsul întregii legi este ca partidele politice să fie reprezentate în birourile electorale de secţii de votare este necesar şi riguros să avem şi această dispoziţie aici, în legătură cu aceste birouri electorale. Mulţumesc. |
|
|
Domnul Zgonea. |
|
|
Domnule preşedinte, Aşa cum am retras secţiile de votare unde erau 50 de cetăţeni cu drept de vot, nu putem să punem la îndoială acum capacitatea reprezentanţilor Ministerului Afacerilor Externe, care îşi exercită profesia în toate consulatele şi misiunile diplomatice ale României. De altfel, pentru prima dată în textul de lege această listă din care se selecţionează preşedintele şi cei doi membri ai comisiei este făcută cu consultarea partidelor politice parlamentare. Există un text de lege mai încolo, în care atât în secţiile de votare, cât şi în birourile electorale de circumscripţie în care nu ai posibilitatea să ai un reprezentant poţi să desemnezi un delegat, care să supravegheze alegerile pe tot parcursul lor şi, pentru prima dată, intră şi la numărarea voturilor. La fel, partidele politice, pe cheltuiala proprie, pot să desemneze un delegat care să supravegheze alegerile. Dar, din perspectiva noastră şi ca punct de vedere al comisiei, noi rămânem cu prevederile aşa cum au fost acceptate de comisie şi vă propun să votăm amendamentul comisiei. |
|
|
Încă o intervenţie pentru autorul amendamentului, domnul Onisei. |
|
|
Domnul coleg încearcă să vă convingă în legătură cu un text pe care nu l-a lecturat, acum o să îl reauziţi şi care este redactat tocmai pentru că trebuia să se coreleze cu ceea ce noi am scos de la art. 26 alin. 1. Şi vă citesc textul: "Birourile electorale ale secţiilor de votare din străinătate se constituie dintr-un preşedinte, desemnat de şeful misiunii diplomatice, - apropo de încredere în reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, avem încredere - şi din câte 2 membri stabiliţi de preşedintele Biroului Electoral Central prin tragere la sorţi dintr-o listă întocmită de Ministerul Afacerilor Externe, cu consultarea partidelor politice parlamentare. Gruparea în listă în vederea tragerii la sorţi se face avându-se în vedere ca persoanele în cauză să aibă domiciliul sau să locuiască în localitatea în care se organizează secţia respectivă sau cât mai aproape de aceasta". Este evident că e un text care se referea la vechea formă a art. 26, şi nu la cea nouă. Şi atunci, haideţi să-l corelăm şi să spunem: Da, domnule, din reprezentantul ministerului, 2 reprezentanţi, nu ştiu ce, şi completat cu "reprezentanţii partidelor politice". Pentru că acum suntem, de fapt, în ipoteza în care birouri electorale ale secţiilor de votare facem numai la birouri consulare şi misiuni diplomatice. |
|
|
Domnul Árpád Márton. |
|
|
Din păcate, aşa este, ne aflăm în această situaţie şi sper ca românii care lucrează undeva, în toată lumea, să ştie cine le-a retras dreptul de vot prin această amendare impusă, la care s-a cedat, eu zic, destul de uşor. Dar această prevedere are sens şi atunci când este vorba de secţiile de votare organizate în cadrul consulatelor şi al reprezentanţelor României, pentru că şi acelea sunt nişte localităţi undeva, în lume, şi e bine ca persoanele care fac parte, să-şi aibă acolo domiciliul şi activitatea, pe de o parte. Pe de altă parte, dacă noi, aici, în România, pentru numărarea a 2.000 de voturi credem că e suficient ca în secţia de votare să fie prezente partidele politice prin 5-7 membri, prin amendarea propusă de dumneavoastră, în aceste secţii s-ar putea să fie prezenţi 23, pentru că sunt 23 de partide politice în România, mai există şi cele 19 organizaţii ale minorităţilor naţionale, deci, fără nici o limitare a acestei comisii, ar putea să aibă un număr de 50 de membri, la 15 voturi. Deci, iacătă, dumneavoastră sunteţi cei care nu corelaţi propunerea dumneavoastră cu ceea ce, practic, trebuie să realizaţi. |
|
|
S-a înţeles. Cu aceste explicaţii, supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 88, al domnului Onisei. De altfel, însoţit şi de alţi colegi. Cine este pentru? 26 de voturi pentru. Împotrivă? 74 de voturi împotrivă. Abţineri? Amendamentul a fost respins. Stimaţi colegi, Revin la amendamentele nr. 97 şi 98, nemaifiind alte obiecţiuni, au fost adoptate, şi trecem la art. 42. (În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Constantin Niţă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.) |
|
|
Titlul Cap. V, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate. Art. 42 alin. 1, dacă sunt observaţii sau obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. Alin. 2 al art. 42, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votat în unanimitate. Aliln. 3? Poftiţi, domnule deputat. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. La art. 42 alin. 3, există un amendament pe care l-am făcut şi pe care comisia l-a respins, aş dori să-l susţin. Este vorba de posibilitatea depunerii documentelor de candidatură în formă electronică, semnate cu semnătură electronică. Sunt multiple avantaje. În primul rând, documentele sunt imposibil de modificat, o dată ce au fost realizate în formă electronică şi semnate cu semnătură electronică. În al doilea rând, documentele pot fi transmise şi prelucrate foarte uşor de către Biroul Electoral Judeţean. În al treilea rând, cred că facem un pas important, de la o formă destul de primitivă, în care documentele trebuie scrise de mână, la o formulă care ne apropie mai mult de zilele în care trăim. Şi aici, chiar aş vrea să captez puţin atenţia colegilor de la PSD. Dumneavoastră aţi organizat un vot electronic în interiorul partidului, eu vă propun infinit mai puţin decât un vot electronic, doar depunerea electronică, simplă, civilizată a documentelor de candidatură. Au fost argumente că este foarte greu, tehnic, de realizat aşa ceva. Nu e adevărat, este foarte simplu şi costă foarte puţin, este infinit mai simplu decât votul electronic: nu necesită nici un fel de program de suplimentar, nu necesită nici un fel de modificare a unei reţele. Şi eu nu cred că un partid poate să organizeze un vot electronic în interiorul său şi, ca partid de guvernământ, are dificultăţi în a organiza depunerea electronică a unor documente în 41 de secţii judeţene. Deci, nu cred că acest argument, că nu există posibilităţi tehnice de rezolvare a problemei acesteia... În 41 de capitale de judeţ? Păi, avem internet, avem măcar un calculator, luăm unul de la prefectură, şi avem un prim pas: o depunere civilizată a documentelor electorale, atât. E un prim pas spre mai mult, sper, în câţiva ani, în legislatura viitoare, să adoptăm şi formula de vot electronic. Dar e un prim pas, mărunt, civilizat şi care ne permite să depunem aceste documente simplu şi eficient. Eu v-aş ruga să votăm acest amendament. Nu este obligatoriu, deci, cine doreşte să continue depunerea documentelor pe hârtie o poate face, dar să dăm şi posibilitatea celor care doresc să depună documentele în formă electronică şi să poată să facă lucrul acesta. Vă mulţumesc. |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Comisia, v-aş ruga să...? Nu sunteţi de acord. Atunci, vă propun să votăm propunerea comisiei, aşa cum este formulată în raport, la poz. 99, după care vom supune votului şi amendamentul domnului Pambuccian. Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să votaţi! |
|
Domnul Varujan Pambuccian (din sală): Nu există varianta comisiei! Era un alineat suplimentar! |
|
|
|
A, iertaţi-mă! Bine, atunci o să supunem votului amendamentul suplimentar. Cine este pentru amendamentul domnului Pambuccian? Vă rog să votaţi! 11 voturi pentru. Împotrivă? Marea majoritate de voturi. Abţineri? 3 abţineri. Deci, respins amendamentul domnului Pambuccian. La alin. 3 al art. 42 v-aş ruga să urmăriţi, la pag. 22 din raport, pct. 99, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votată varianta comisiei. La alin. 4, comisia nu a avut observaţii, dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Alin. 5, 6 şi 7, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votate în unanimitate. La alin. 8, v-aş ruga să urmăriţi, la pag. 22, pct. 100 din raport, prin care comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin. 9, dacă sunt observaţii? Comisia nu a avut. Nu, nu sunt. Votat alin. 9 în varianta iniţială. Art. 43 alin. 1, dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Votată varianta iniţială. Alin. 2. Comisia propune modificarea acestui alineat, urmăriţi pag. 22 pct. 101 din raport. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Votată varianta comisiei. Aveţi? Vă rog. V-aş ruga să indicaţi numărul amendamentului. |
|
Domnul Titu Nicolae Gheorghiof: 91 şi 92. |
|
|
|
Vă rog. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, În varianta, aşa cum a fost ea admisă şi, pe urmă, trecută şi prin comisie, noi am solicitat şi am depus un amendament care se referă la restricţionarea prefecţilor şi subprefecţilor sau şefilor de servicii ministeriale şi ai celorlalte autorităţi publice centrale descentralizate de la nivelul judeţelor de a participa la desfăşurarea acţiunii de campanie electorală, dacă în ultimele 3 luni şi-au exercitat mandatele înainte de alegeri. Cu un al amendament, tot pentru art. 43 alin. 2, am solicitat ca prefecţii şi subprefecţii, ca să poată să candideze, trebuie să demisioneze cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor. Motivaţia şi raţiunea sunt indubitabile: unii prefecţi sau subprefecţi - de fapt, aşa cum s-a întâmplat şi în campania electorală pentru alegerile locale - s-au implicat în mod deschis în campania electorală, Guvernul a fost chiar nevoit să suspende prefecţi sau subprefecţi din funcţie, pentru că au încălcat prevederile legale. Am solicitat şi situaţia de a demisiona din funcţie cu cel puţin 60 de zile înaintea datei alegerilor, pentru că a propune doar suspendarea lor din funcţie începând cu data când şi-au depus candidatura, înseamnă maxim 40 de zile. Deci, dacă cu 30 de zile sau maxim 40 de zile înainte de data alegerilor ei se suspendă din această funcţie, asta presupune că în mod cert le-am dat posibilitatea de a participa activ la toate demersurile şi toate acţiunile care se fac pentru pregătirea alegerilor, chiar pentru campania electorală. Şi, prin aceasta, considerăm că se aduce atingere posibilităţii unei loiale concurenţe din partea celorlalţi şi chiar a celor care candidează din partea partidului de guvernământ pe listele respective. Pentru că, ştim cu toţii, într-un judeţ, prefectul sau subprefectul, ce suprafaţă ar avea, cum se manifestă şi ce autoritate are, chiar în cadrul partidului de guvernământ. În această situaţie, ca să dăm posibilitatea egalităţii de şanse pentru toţi, am solicitat admiterea celor două amendamente. |
|
|
Domnul deputat Onisei. |
|
|
Susţin amendamentul cu 60 de zile, de altfel, sunt şi coautor. Raţiunile sunt numeroase. Prima, care este de bun simţ: prin amendamentul comisiei, introdus, de fapt, de Grupul PSD, faceţi din prefecţi şi jucători şi arbitri. Prefecţii au responsabilităţi importante în buna organizare şi desfăşurare a alegerilor şi ori se hotărăsc să rămână prefecţi şi să-şi facă datoria, aşa cum prevăd Constituţia, Legea alegerilor locale, Legea administraţiei publice şi această lege ori vor să facă un alt tip de carieră politică şi, atunci, candidează. Cu atât mai mult cu cât dumneavoastră, prin acest scrutin intern - mă refer la majoritatea parlamentară -, cam ştiţi care sunt acei prefecţi care sunt pe locuri eligibile. Sigur, dacă domnul Năstase nu le face nu ştiu ce surpriză lansând PUR sau altceva, dar asta este problema dumneavoastră, nu e problema ţării. Problema ţării este că prefectul trebuie să-şi facă datoria. Şi, vedeţi, dacă e să fac o paralelă cu felul în care unii prefecţi au organizat alegerile interne în PSD, îmi exprim temerea că la fel vor face şi în organizarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. Vă amintesc, de asemenea, că în Legea nr. 68, republicată în 1992, 1996, şi modificată, ce e drept, această dispoziţie, în 2000, dacă nu mă înşeală memoria, prefecţii care candidau aveau un termen în care să aleagă, să opteze între a candida pentru Parlament şi a rămâne prefecţi, era vorba de demisie, şi nu de suspendare din funcţie. |
|
|
Mulţumesc. Comisia? Îşi menţine punctul de vedere din raport. Supun votului dumneavoastră varianta comisiei, aşa cum este redactată la pag. 22, pct. 101. Cine este pentru? 61 de voturi pentru. Împotrivă? 14 voturi contra. Abţineri? Nu sunt abţineri. Votată varianta comisiei. Trecem la art. 44 alin. 1. V-aş ruga să urmăriţi, la pag. 22, pct. 102 din raport, comisia propune modificarea acestuia. Sunt cumva amendamente aici? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră varianta comisiei. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2 al art.44, pag.23, pct.103 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat. Alin.1 al art.45. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Votat varianta iniţială. Alin.2 al art.45, pag.23, pct.204. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta comisiei. Alin.3, pct.105 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat. Alin.4, pct.106 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta comisiei. Alin.5 şi 6. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.7, pag.23 pct.107 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Cap.VI. Titlul cap.VI. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat. Art.46. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.47. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat. Alin.2, 3 şi 4. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.5, pag.23, pct.108 din raport. Comisia a modificat acest alineat. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.6, pct.109 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei. Alin.7 şi 8, lit.a) şi b). Comisia nu a avut observaţii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Alin.9. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votată varianta iniţială. Alin.10, pag.24, pct.110 din raport. Comisia propune eliminarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.11 şi 12. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.48. Comisia nu a avut observaţii. Dacă sunt observaţii. Votată varianta iniţială. Alin.2, 3, 4, 5 şi 6. Comisia nu a avut nici un fel de obiecţiuni. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Alin.7, pct.111 din raport, pag.24. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Art.49. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.1 şi 2 ale art.50. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.3, pct.112 din raport, pag.24. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1 şi 2 ale art.51. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Art.52. De asemenea, comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Titlul cap.VII. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Alin.1, 2, 3, 4, 5 şi 6 ale art.53. Comisia nu a avut nici o observaţie. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.54, pct.113 din raport, pag.25. Comisia propune modificarea acestui alineat, alin.1 lit.a). Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Lit.b) şi c). Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.2 al art.54. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în varianta iniţială. Alin.1 al art.55, lit.a), b) şi c). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.2, 3, 4 şi 5, pct.114 din raport, pag.25. Comisia propune modificarea acestor alineate. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1, 2, 3 şi 4 ale art.56, pct.115 din raport, pag.25. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 şi 11 ale art.57, pct.116 din raport, pag.26. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Urmăriţi pct.117 din raport, pag.28. Comisia propune introducerea unui articol nou, art.571. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1 şi 2 ale art.58, pct.118 din raport, pag.29. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1, 2, 3 şi 4 ale art.59. Comisia nu a avut observaţii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.60. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.2 lit.c), pct.119 din raport, pag.29. Comisia propune modificarea lit.c). Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Lit.a), b) şi d). Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Art.61. Lit.a), b), c), d) şi e). Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Art.62. Alin.1 lit.a), b), c) şi d) şi alin.2. Comisia nu a avut nici un fel de observaţie. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Art.63, pct.126 din raport, pag.29. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta comisiei. Lit.b) şi c). Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Art.64. Comisia nu a avut nici un fel de observaţie. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Art.65. Alin.1, 2, 3 şi 4. Comisia nu a avut nici un fel de observaţii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Art.66. Alin.1 şi 2. Comisia nu a avut observaţii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Art.67. Alin.1 şi 2. Comisia nu a avut observaţii. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Art.68. Alin.1, 2, 3, 4, 5, 7, 8, 9 şi 10. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.6, pct.121, pag.30. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveţi observaţii. Nu aveţi. Votată varianta comisiei. Alin.1 al art.69, pct.122 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.3, pct.123 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.4, pct.124 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Titlul cap.VIII. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat titlul în varianta iniţială. Alin.1 al art.70, pct.125 din raport, pag.30. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2, 3, 4, 5 şi 6. Comisia nu a avut nici un fel de observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.71, pct.126, pag.30. Comisia propune modificarea acestui alineat. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2. Comisia nu a avut nici un fel de observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Art.72. Alin.1, 2, 4 şi 5. Comisia nu a avut nici un fel de observaţie. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votate în varianta iniţială. Alin.3 al art.72, pct.127, pag.31. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.6 al art.72, pct.128 din raport, pag.31. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votat în varianta comisiei. Alin.7, pct.129 din raport. Dacă sunt observaţii. Comisia propune modificarea acestuia. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.8, pct.130 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.9 şi 10. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votate în varianta iniţială. Art.73. Comisia nu a avut nici un fel de observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.74, pct.131, pag.32. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2 al art.74, pct.132 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.3 şi 4. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.75, pct.133 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2, 3, 4, 5, 6, 8 şi 9. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.7, pct.134, pag.32 din raport. Comisia propune modificarea alin.7. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.8, pct.135, pag.32. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Deci, alin.8 se modifică conform pct.135 din raport, varianta comisiei. Art.76, pct.136 al raportului, pag.33. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1 al art.77. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.2 al art.77, pct.137, pag.33. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1 al art.78, pct.138, pag.33. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.3 al art.78, pct.139 din raport. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.4, pct.140 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1 al art.79. Comisia nu a avut nici un fel de observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.2 al art.79, pct.141 şi 142 din raport care sunt acceptate de comisie. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1 al art.80, pct.143 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2 al art.80, pct.144 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Art.81, pct.145, pag.34. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Titlul cap.IX. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Secţiunea I. Titlul secţiunii I. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.82, pct.146 şi 147. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii la propunerea de modificarea a alin.1. nu sunt. Votat în varianta comisiei. După alin.1 al art.82, la pct.148 se propune un alineat nou, alin.11, pag.35. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2, pct.149. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.3, pct.150 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.4. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.5, pct.151 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Vă rog. Domnul Iriza. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Grupul parlamentar al Partidului România Mare doreşte la art.82 alin.5 completarea cu următorul text: "Alegerile sunt valabile numai dacă şi-au exprimat votul majoritatea alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente plus majoritatea celor înscrişi în listele speciale." Şi, aceasta, deoarece validarea alegerilor, în situaţia în care numărul alegătorilor prezenţi la urne este mai mic decât cel al celor care nu şi-au exprimat votul, ar însemna un simplu joc politic şi nu ar da legitimitatea celor aleşi. |
|
|
Comisia? Comisia nu agreează punctul dumneavoastră de vedere. Supun votului dumneavoastră alin.5, conform propunerii comisiei. Cine este pentru? 64 de voturi pentru. Împotrivă? 12 voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Votată varianta comisiei. Alin.6. Comisia nu a avut observaţii. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.83. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votat în varianta iniţială. Alin.1 lit.a). Comisia propune modificarea acesteia la pct.152 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Lit.b), pct.153 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Lit.c), d), e), f), g), h) şi i). Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.2, pct.154 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.3 şi 4. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votate în varianta iniţială. Alin.1 al art.84, pct.155 şi 156 din raport, pag.36. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2 al art.84. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Alin.3, pct.157 din raport, pag.37. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.1 al art.85, pct.158 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2. Comisia nu a avut observaţii. Dacă aveţi dumneavoastră. Nu aveţi. Votată varianta iniţială. Art.86, pct.159 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Secţiunea a II-a. Titlul secţiunii a II-a. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta iniţială. Alin.1 al art.87, pct.160 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Votată varianta comisiei. Alin.2, pct.161 din raport. Vă rog, domnule deputat, să ne spuneţi şi numărul amendamentului. |
|
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Mă refer la amendamentul respins nr. 139, şi anume cel care se referă la teza finală a părţii introductive a acestui alineat 2, şi la lit.a). Citez din proiectul de lege: "Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară calculat după cum urmează: a) 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară pentru toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi candidaţii independenţi." Consider că această formulare din partea introductivă poate da naştere la confuzii, şi cea mai bună dovadă este chiar explicaţia respingerii dată de comisie, care spune astfel: "Pentru a accede în Parlament, un candidat independent trebuie să câştige 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară." Cred că dacă într-un judeţ se înscrie un candidat independent în cursă fie pentru Camera Deputaţilor, fie pentru Senat, nici nu are posibilitatea să obţină 5% din voturile valabil exprimate pe toată ţara pentru că avem 42%, iar 5% reprezintă a 20-a parte. Vă daţi seama că, pe undeva, ceva nu este în ordine. Deci, aşa se poate înţelege că candidaţii independenţi ar avea nevoie de 5% din voturi pe toată ţara. De altfel, este o contradicţie cu articolul următor, art.88, unde se spune la alin.3: "Pentru candidaţii independenţi se atribuie fiecăruia câte un mandat dacă au obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz." Este corect. Deci, aici, pe undeva, este o chestiune care dă naştere la confuzii, şi rog Comisia să analizeze această situaţie. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Szilagyi. |
|
|
Din păcate, acele discuţii care au vizat schimbarea sistemului electoral introducând ideea şi sistemul uninominal în România s-au soldat cu eşec. S-a spus de multe ori că acei candidaţi care cer încrederea alegătorului, de fapt trebuie să aibă şi o responsabilitate personală. Independenţii de fapt ar reprezenta acest fenomen de a cere încrederea alegătorului prin asumarea răspunderii personale. Din păcate, la începutul acestei legi, la art.4 sau 5, unde s-au reglementat condiţiile în care cineva poate să-şi depună candidatura ca independent, am admis ca pragul să fie de 5% de susţinători din numărul total al alegătorilor al circumscripţiei respective. Acest număr este extrem de mare. Eu sunt din judeţul Bihor. În judeţul Bihor avem circa 500 de mii de alegători, ceea ce înseamnă 25 de mii de semnături numai pentru a depune o candidatură de independent. Acest articol este extrem de ambiguu. M-aş fi înclinat şi eu să interpretez în felul următor: că, de fapt, pragul, 5% se calculează din numărul total al voturilor exprimate ce s-au exprimat pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi candidaţi independenţi. Dar iată că însăşi comisia dă explicaţie şi spune că pentru a accede în Parlament un candidat independent trebuie să câştige 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară. Este vorba de poz.139, motivarea comisiei. Mă scuzaţi, dar este o aberaţie matematică, juridică şi politică. Este o aberaţie totală. Deci nu înţeleg cum s-a reuşit să se redacteze o lege care la art.87 spune că un candidat independent este ales numai dacă strânge 5% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară, iar pe de altă parte art.88 spune: "Pentru candidaţii independenţi, se atribuie fiecăruia câte un mandat dacă au obţinut un număr de voturi valabil exprimate cel puţin egal cu coeficientul electoral pentru deputaţi sau pentru senatori, după caz." La amendamente respinse, la poz.139, prin propunerea noastră, a domnului Toro, a mea, şi am înţeles că şi domnul Wittstock a depus cam acelaşi amendament, am cerut ca independenţii să fie scutiţi de acest criteriu şi să fie declaraţi aleşi dacă reuşesc să strângă număr suficient în judeţul respectiv, număr suficient pentru un deputat, respectiv senator. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Viorel Hrebenciuc (din banca rezervată comisiei): Este corect. Suntem de acord cu amendamentul. (În continuare, lucrările sunt conduse de domnul Valer Dorneanu, preşedintele Camerei Deputaţilor.) |
|
|
|
Bun, sunteţi de acord cu amendamentul. Cu aceste explicaţii, inclusiv ale domnului preşedinte al comisiei, supun amendamentul domnului Szilagyi la vot. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. La alin.2 de la art.87, urmăriţi amendamentul de la pct.161. Adoptat, şi se modifică textul. La alin.3 şi 4 nu sunt amendamente. Votate în formula iniţială. Art.88. Vă rog. |
|
|
Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La art.88 alin.8 este o problemă de corelare tehnică, şi citez din varianta Senatului pentru că nu sunt amendamente: "În cazul în care organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale optează pentru depunerea aceleiaşi liste de candidaţi în mai multe circumscripţii electorale, conform art.5 alin.8..." Aici ar trebui înlocuit cu art.4 alin.12 pentru că comisia a intervenit. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Viorel Hrebenciuc (din banca rezervată comisiei): De acord. |
|
|
|
Supun votului dumneavoastră la alin.8 de la art.88 propunerea domnului Wittstock. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Celelalte texte rămân în formula care ni s-a prezentat de la Senat. Art.89 lit.a), urmăriţi amendamentul de la pct.162. Admis, şi se modifică textul. Lit.b), urmăriţi amendamentul de la pct.163. Admis, şi se modifică litera. Admis, şi se modifică textul. Lit.b), urmăriţi amendamentul de la pct.163. Admis, şi se modifică litera. De la lit.c) până la lit.j) nu mai sunt amendamente. Votate în formula iniţială toate aceste litere. Alin.3 şi 4. Votate în unanimitate. Alin.1 al art.90. Urmăriţi amendamentul de la pct.164. Votat, şi se modifică textul. Lit.a), amendamentul de la pct.165. Votat, şi se modifică lit.a). Lit.b), amendamentul de la pct.166. Votat, şi se modifică textul. Lit.c), d) până la lit.i). Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Votate toate în formula iniţială. Lit.j), amendamentul de la pct.167. Votat, şi se modifică litera. Lit.k) Dacă nu sunt obiecţiuni, votată litera în formula iniţială. Alin.2, amendamentul 168. Votat amendamentul. Alin.3, votat în formula iniţială. Art.91, 92, inclusiv titlul capitolului X. Dacă aveţi obiecţiuni? Votate în formula iniţială. Art.93 alin.1, amendamentul 169. Votat amendamentul, modificat alin.1. Alin.2, amendamentul 170. Votat textul, modificat prin amendament. Alin.3, 4, 5 - votate în formula iniţială. Titlul capitolului XI - votat titlul iniţial. La art.94, urmăriţi amendamentul 171. Votat, modificat corespunzător textul. Lit.a) până la j) - nu sunt obiecţiuni, votate textele iniţiale. Lit.k), amendamentul 172 - modificat lit.k). Lit.l), m), n), o) şi p) - votate toate în formula iniţială. Lit.q), amendamentul 173 - modificat textul. Lit.r), s) şi ş) - votate în formula iniţială. După lit.ş), prin amendamentul 174, comisia propune o literă nouă, ş1). Dacă aveţi obiecţiuni? Introdus această literă. Prin amendamentul 175, comisia propune modificarea lit.ş1), rezultând o nouă literă, ş2. Admis amendamentul. Amendamentul 176 - dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, modificată şi lit.t). Art.95 - urmăriţi amendamentele 177, 178 şi 179. Admis toate amendamentele, modificat art.95. Pentru art.96, urmăriţi amendamentele 180, 181. Admise ambele amendamente, modificat art.96 alin.1. La alin.2, 3, nu sunt obiecţiuni - votate în formulele iniţiale. Art.97, 98 - votate în formulele iniţiale. Prin amendamentele 182 şi 183... Domnul Onisei are o intervenţie la amendamentul 182, la art.99, bănuiesc. |
|
|
Suntem pe punctele 182, 183, respectiv art.99 alin.1. Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, spuneam, la dezbateri generale, că există câteva puncte cheie în această lege, care, - pentru că tot s-a vorbit de obsesiile noastre -, care ne spun că există intenţia de desfăşurare a unor alegeri incorecte. Acesta este unul dintre acele puncte, pentru că vă rog să remarcaţi că, în Legea alegerilor locale, ceea ce opinia publică şi mass-media a numit mita electorală, era formulat de următoarea manieră, aşa cum propunem noi amendamentul: "promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase, în timpul campaniei electorale, precum şi în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegători, constituie infracţiune şi se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani". Care este amendamentul comisiei? Amendamentul comisiei exclude prima teză, aşadar liber la mita electorală în timpul campaniei electorale, şi rămânem cu textul: "Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase, în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegători, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani". Am spus-o foarte apăsat şi în comisie, o spun şi aici: se face un formidabil pas înapoi, şi acest pas înapoi ne dă foarte serios de gândit şi nouă, şi societăţii civile, şi opiniei publice. Mulţumesc. |
|
|
Domnule Onisei, nu găsesc un amendament în sensul ăsta la dumneavoastră. În aceste condiţii, eu supun votului art.99 alin.1, în varianta propusă prin amendamentele 182 şi 183. Cine este pentru? (Rumoare în sală) Pentru amendamentele comisiei, 182 şi 183, pentru art.199? Vă rog să fiţi prezenţi la vot! 85 de voturi pentru. Împotrivă? 15 voturi împotrivă. Abţineri? O abţinere. Cu 85 voturi pentru, 15 voturi împotrivă, nici o abţinere, că am înţeles că a rămas o mână ridicată, s-au adoptat amendamentele 182 şi 183. Alin.2 şi 3. Dacă sunt obiecţiuni, la art.99? Nu sunt. Votate în formula iniţiatorului. Prin amendamentul 184, comisia propune un alineat nou, îl găsiţi la pag.43. Admis amendamentul, se introduce acest text. Art.100, 101, 102 şi 103. Votate în unanimitate. Art.104, 105, 106 şi 107. Votate în unanimitate. Titlul capitolului XII. Votat în unanimitate. La art.108, alin.1 şi 2, pentru acestea, comisia nu are amendamente. Votate în unanimitate, în formula iniţială. Alin.3. Urmăriţi amendamentul 185. Votat amendamentul, modificat alin.3. Prin amendamentul 186, comisia propune modificarea alin.1 de la art.109. Admis amendamentul, modificat textul. La alin.2, urmăriţi amendamentul 187. Admis amendamentul, modificat textul. La art.110, nu sunt intervenţii. Votat textul iniţial. Art.111; pentru alin.1, urmăriţi amendamentul 188. Admis amendamentul. Pentru alin.2, urmăriţi amendamentul 189. Admis amendamentul, modificat textul. La art.112 alin.1 nu sunt intervenţii. Votat textul iniţial. Pentru alin.2, urmăriţi amendamentul 190, pag.43. Admis amendamentul, modificat textul. Art.113 alin.1, urmăriţi amendamentul 191. Admis amendamentul, modificat alin.1. La alin.2 de la art.113, amendamentul 192 - admis, modificat alin.2. La art.114 nu sunt intervenţii. Votat textul iniţial. La art.115 alin.1 - nu sunt intervenţii, votat textul iniţial. La alin.2, urmăriţi amendamentul 193. Admis amendamentul, modificat alin.2. La alin.3 nu sunt intervenţii. Votat textul iniţial. Art.116, urmăriţi amendamentul 194. Votat amendamentul, modificat textul. Art.117, amendamentul 195. Admis amendamentul, modificat art.117. Art.118, urmăriţi amendamentele 196 şi 197. Admise amândouă, modificat textul. Art.119. Nu sunt intervenţii, admis, modificat textul. Anexa nr.1. Votată în unanimitate. Anexa nr.2. Votată în unanimitate. Mai sunt alte anexe? Nu. Vă rog să constataţi, stimaţi colegi, că am parcurs textul acestei legi. O vom supune astăzi votului final. |
