Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

La pct.2 pe ordinea de zi avem Propunere Legislativă pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European.

Legea are caracter organic.

Proiect respins de Senat, ca urmare a neîntrunirii numărului de voturi necesar.

Procedură de urgenţă. Prioritate legislativă de integrare.

Avem, de asemenea, Propunerea Legislativă privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Raport comun din partea Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului de adoptare a primei propuneri şi de respingere a celei de-a doua.

Iniţiatorul, mi se pare că este chiar comisia. De aceea, o să rog, din partea comisiei, să prezentaţi şi proiectul, şi raportul comisiei.

Domnule preşedinte Voicu, pe scurt, dacă doriţi.

Domnul Cătălin Voicu:

Vă rog să-mi daţi voie, domnule preşedinte, să vă propun ca din partea comisiei să prezint eu raportul, iar ca şi prezentare a proiectului, în calitate de iniţiator, să-l rog pe domnul vicepreşedinte Valentin Iliescu să spună câteva cuvinte şi, de asemenea, dacă ceilalţi colegi ai mei doresc să intervină.

Avem de prezentat un raport, într-adevăr, asupra propunerii legislative pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European, şi asupra Propunerii Legislative privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European.

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, a preşedintelui României, alegerea autorităţii administraţiei publice locale, finanţarea campaniilor electorale şi alegerea europarlamentarilor, constituită prin Hotărârea Parlamentului nr.7/2006, am fost sesizaţi în fond cu cele două propuneri legislative menţionate.

Cu un cvorum de 13 membri din 15, comisia a examinat cele două propuneri şi a decis în unanimitate de voturi să redacteze raport de adoptare la Propunerea Legislativă pentru alegerea reprezentanţilor României în Parlamentul European.

Această propunere a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ.

Guvernul României susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Senatul a respins propunerea, având în vedere faptul că nu s-au întrunit numărul de voturi necesare pentru votarea unei legi organice.

Cu privire la propunerea legislativă, avându-i ca iniţiatori pe domnul deputat Vasile Puşcaş şi pe domnul senator George Cristian Maior, doresc să menţionez că la prima propunere este o propunere semnată de toţi parlamentarii, membri ai Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi a Senatului; revin, avându-i ca iniţiatori pe domnii deputaţi Vasile Puşcaş şi domnul senator George Cristian Maior, această propunere a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 25 aprilie 2006, în calitate de primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei, având în vedere că această propunere legislativă are acelaşi obiect de reglementare cu propunerea legislativă examinată, pentru care am întocmit raport de adoptare, am hotărât, în conformitate cu art.68 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu majoritate de voturi să supunem plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia.

În raport cu obiectul şi conţinutul lor, propunerile legislative menţionate fac parte din categoria legilor organice, în conformitate cu dispoziţiile art.73 alin.3 lit.a) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte,

Am onoarea ca, în numele celor 17 colegi, semnatari ai acestui proiect de lege pe care astăzi îl dezbatem în Camera Deputaţilor, înainte de toate să fac o scurtă informare, pentru a vedea că acest proiect, aflat în dezbatere astăzi la Camera Deputaţilor, reprezintă probabil chintesenţa cea mai fericită şi care se suprapune în mod obligatoriu peste condiţiile solicitate de Uniunea Europeană, şi că atunci când în comisia special constituită prin voinţa celor două Camere pentru elaborarea Codului electoral, am avut în faţă mai multe proiecte legislative, ele reprezentând baza discuţiilor noastre.

Şi-mi permit să le prezint, pentru că, repet, propunerea pe care astăzi o avem în faţă este o chintesenţă fericită a ceea ce fiecare în parte şi-a adus prin proiectul său. Şi mă refer la iniţiativa Grupului parlamentar al Partidului Conservator, semnată de doamna deputat Daniela Popa; este vorba de iniţiativa colegului deputat P.S.D., Vasile Puşcaş; este vorba de iniţiativa colegului deputat Marton Arpad, de la U.D.M.R.; este vorba de iniţiativa Grupului parlamentar al P.D., semnată de mai mulţi colegi, inclusiv de doamna deputat Anca Boagiu; este vorba de un proiect de lege venit din partea Guvernului; şi, pe baza tuturor acestor elemente, am venit cu un proiect comun, însuşit, conform regulamentului acestei comisii, de două treimi, a fost regula propusă de la început şi acceptată de toate partidele parlamentare, regulă pe baza căreia au fost adoptate principiile de bază, şi îndrăznesc să mă refer la ele.

Circumscripţie la nivel naţional; vot pe listă blocată; prag electoral de 5%, acestea sunt, în mare, elementele componente ale acestei legi.

Fac precizarea că am ţinut cont de un lucru esenţial şi important, şi acesta este motivul pentru care legea a fost introdusă în procedură de urgenţă la Camera Deputaţilor. În art.24 alin.(2) din Tratatul de Aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, România s-a obligat să desfăşoare alegeri pentru alegerea reprezentanţilor săi în Parlamentul European până la 31 decembrie 2007.

Repet, fac precizarea că la elaborarea acestei propuneri legislative, pe lângă cerinţele impuse de acquis-ul comunitar, respectiv de art.19 alin.(2) din Tratatul de instituire a comunităţii europene, de Directiva Consiliului nr.93/109 din 6 decembrie 1993, care stabileşte condiţiile de exercitare a dreptului de vot, şi dacă a intrat la alegerile pentru Parlamentul European, eu cred, şi cred că sunt în asentimentul tuturor colegilor că am făcut o lege bună.

Din acest motiv, vă cer tuturor sprijinul pentru a vota astăzi această lege extrem de importantă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Eu vă voi vorbi pe procedură. Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., va vorbi domnul Vasile Puşcaş.

Pe procedură, l-aş ruga pe reprezentantul Guvernului, pe domnul ministru Voicu, care este şi preşedintele Comisiei comune, noi am stabilit în cadrul comisiei comune pentru elaborarea acestei legi, că acel calendar care va prevede alegerea pentru 13 mai, să nu vină Guvernul să-şi asume acest calendar până când membrii comisiei nu se vor pronunţa. Deci l-aş ruga pe domnul ministru să se pronunţe asupra acestui aspect.

L-aş ruga, de asemenea, să se pronunţe pe aspectul de neconstituţionalitate, în condiţiile în care, prin ordonanţă de Guvern, s-ar modifica acest proiect de lege, care va fi supus astăzi votului.

Şi, de asemenea, l-aş ruga pe domnul ministru să confirme că legea care vizează autoritatea electorală permanentă este următoarea lege pe care o vom modifica în cadrul Comisiei comune care vizează Codul Electoral.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul ministru Voicu, din partea Guvernului.

Domnul Mihai Alexandru Voicu (ministru delegat pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea vine să confirme o discuţie pe care am avut-o în comisia comună.

Doresc, pentru stenogramă, să precizez faptul că Guvernul, de altfel, domnul secretar de stat Paul Victor Dobre, reprezentant al Ministerului Administraţiei şi Internelor, cel care practic va elabora hotărârea de Guvern menţionată de colegul meu, domnul deputat Iordache, este şi membru fără drept de vot al comisiei, dar doresc să confirm că Guvernul va consulta Comisia specială înainte de emiterea hotărârii de Guvern menţionată, cea care detaliază proceduri şi calendar cu privire la aceste alegeri.

Doresc să confirm, de asemenea, un lucru absolut evident: fiind vorba de o prevedere constituţională, că legea nu va fi modificată prin ordonanţă de urgenţă, şi nici n-am putea s-o facem.

De asemenea, este o hotărâre de acum o lună şi jumătate a comisiei pe care o conduc, că ne angajăm ca în timp util pentru corelarea prevederilor necesare să prezentăm Parlamentului României, celor două Camere, Senatul şi respectiv Camera Deputaţilor, o lege care vine să modifice capitolul din Legea nr.373, care se referă la autoritatea electorală permanentă, în sensul reformării acesteia astfel încât să facă faţă noilor prevederi, atât a Legii finanţării partidelor politice, cât şi a legilor electorale, în care rolul autorităţii electorale permanente devine unul mult mai important.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Cristian Rădulescu, aveţi cuvântul.

Între timp îi voi nota şi pe ceilalţi deputaţi care vor să se înscrie la cuvânt.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea, aşa cum a ieşit, cred că reflectă viziunea majoritară asupra felului în care ţara trebuie să fie reprezentată în Parlamentul European. Sigur că mai sunt şi alte criterii care ar putea să fie introduse. Găsesc că aceasta este de resortul politicii fiecărui partid.

Iată, primesc în această dimineaţă o sugestie din partea unui grup de ONG-uri de prestigiu. Din păcate, cum s-a mai întâmplat şi în alte cazuri, destul de târziu pentru ca noi să mai putem opera modificări în textul acestei legi. Ni se propune din partea Pro Democraţia, Alianţa Civică, Centrul pentru jurnalist independent "Freedom House", Grupul pentru Dialog Social şi Academy of Advocacy, să nu permitem persoanelor care au suferit condamnări penale sau care au colaborat cu organele de securitate să candideze pentru alegerile europene.

Sigur că, în primul rând, este cum spuneam, târziu. În al doilea rând, cred că ar fi contradicţie flagrantă cu drepturile constituţionale ale cetăţenilor care pot să candideze.

Din partea Partidului Democrat, vreau să transmit, pe această cale indirectă acestor reprezentanţi ai societăţii civile, că noi avem în criteriile noastre şi pe acestea, pe care dânşii ni le sugerează. Nu vom pune pe listele noastre persoane care au suferit condamnări penale sau au colaborat, sub orice formă, cu organele de securitate.

Sigur că ar fi, din punct de vedere moral, o sugestie binevenită. Nu o putem include în corpul legii. Există pentru fiecare partid posibilitatea de a proceda în acest fel şi sunt convins, de altfel, că toate partidele vor avea în politica lor de resurse umane şi aceste lucruri pe care ni le sugerează societatea civilă, lucru care mi-aduce aminte de o altă sugestie, care era în anul 2000: cu trei zile înainte de alegerile prezidenţiale, se sugera ca P.N.L. şi P.N.Ţ. să aibă un candidat comun.

Închei, spunând că oricând sugestiile societăţii civile sunt binevenite pentru noi, cu condiţia să ajungă la timp.

Susţinem proiectul acesta de lege, în forma în care onorata comisie l-a adus la îndeplinire.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Lucian Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Iau cuvântul pentru că ne aflăm în prezenţa unui moment important în activitatea noastră legislativă.

Dacă până acum am adoptat legi necesare aderării, legi de armonizare, de data aceasta, pentru prima dată, supunem la vot o lege a României care a aderat. Este vorba de o lege, un act politic de o deosebită importanţă, care va funcţiona în cadrul Uniunii Europene. Este expresia voinţei politice a Parlamentului României, care se va exprima şi se va exercita în cadrul Uniunii Europene.

Vă rog s-o primim cu solemnitatea cuvenită acestui prim act legislativ.

Din acest punct de vedere, dacă legea - în ansamblul ei - este bună, este bine structurată, dacă avem numai câteva observaţii de tehnică legislativă pe care le vom enunţa în cadrul dezbaterilor pe articole, există însă şi două probleme de principiu, care trebuie să le rezolvăm astăzi.

O problemă de principiu este legată de subiecţii constituţionali, care pot să depună candidaturi pentru alegerea în Parlamentul European. În primul rând, este o lacună, şi sper că nu este o lacună intenţionată, pentru a se putea strecura diverşi subiecţi în corpul legii, ci este, evident, o lacună legislativă lipsa unui asemenea text, care să nominalizeze subiecţii care pot să depună candidaturile.

În aceste condiţii, în lipsa unui asemenea text, a trebuit să colaţionăm această categorie de subiecţi, care se cantonează în mod corect pe ideea partidelor politice şi, pe de altă parte, a candidaturilor individuale.

Dar, în corpul acestui text de lege apar şi organizaţiile aparţinând minorităţilor naţionale.

Vă rog să priviţi această problemă nu ca o problemă cu caracter intern, ci ca o problemă a Uniunii Europene. Asta este marea importanţă. Parlamentul European este un for politic de dezbatere. Structurarea sa se face pe grupe politice şi pe parlamentari independenţi. Componenţa sa nu include organizaţii non-guvernamentale, fie a minorităţilor naţionale.

Este firesc să fie aşa, pentru că Parlamentul European este definit şi decizii ale Curţii Europene ale Drepturilor Omului sancţionează acest lucru, ca un for politic de dezbatere. Problemă - problemă pe care am ridicat-o şi comisiei, problemă care v-o impun şi dumneavoastră în cadrul dezbaterilor generale.

Comisia a considerat că în dreptul nostru intern, organizaţiile minorităţilor naţionale au dreptul de a propune candidaţi. Este adevărat. Dar, de data aceasta, este un conflict între dreptul intern şi principiile, şi dacă vreţi dreptul comunitar, şi evident că primează dreptul comunitar.

În al doilea rând, s-a pus problema că în acest mod minorităţile naţionale ar fi văduvite de dreptul de candidatură. O falsă problemă, care nu există în nici unul dintre statele membre ale Uniunii Europene. Nu există stat al Uniunii Europene în care candidaturile să fie depuse de organizaţii non-guvernamentale, inclusiv de organizaţii ale minorităţilor naţionale.

În Slovacia există o organizaţie a maghiarilor, care este partid politic; în Bulgaria, care organizează alegeri paralel cu noi, există o organizaţie a minorităţii turce, care are un partid, un partid politic. Acolo minorităţile sunt văduvite de dreptul de a depune candidaturi.

Este vreo ţară a Uniunii Europene în care se pune problema văduvirii minorităţilor pentru că organizaţiile lor culturale nu participă la alegeri? Nu.

S-a mai spus că în dreptul nostru intern, este opinia comisiei, Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, nr.373, ar acorda aceleaşi drepturi unor asemenea organizaţii în procesul electoral.

În primul rând, este o greşeală, ceea ce dovedeşte amatorismul contraargumentului. Asimilarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care participă la alegeri, li se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr.14, iar această menţiune este în Legea nr.14 şi nu nr.373.

În al doilea rând, această prevedere este valabilă pentru dreptul nostru intern şi Legea nr.373 este compatibilă cu acest proiect de lege, pe care îl avem în dezbatere, numai în măsura în care nu contrazice dreptul comunitar.

Nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida. Nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida pe listele unui partid politic, chiar dacă aparţine unei minorităţi naţionale, şi nimeni nu este văduvit de dreptul de a candida ca parlamentar independent.

Deci, categoric, noi nu avem dreptul ca, prin această lege, să introducem o inovaţie care nu corespunde principiilor Uniunii Europene, să introducem o inovaţie în legislatura care este acum un complex unic al Uniunii Europene. Prin această prevedere introducem un cal troian în Parlamentul European, asta este problema de principiu şi este problema vizând prezenţa României printr-o lege care se integrează, de data aceasta, în perimetrul european. Este şi un al doilea aspect dacă vreţi, pragmatic, şi luaţi-l ca atare.

De ce să dăm dreptul unei anume minorităţi, minorităţii maghiare, să-şi propună candidaţi independenţi, separaţi de partidele politice? Pentru ca domnul Georgy Frunda să spună că nu reprezintă România, şi reprezentanţii U.D.M.R.-ului să ne jignească de la această tribună de ziua noastră naţională? Cred că nici pragmatic nu se justifică o asemenea idee.

O a doua problemă, tot de ordin teoretic, se referă la dispoziţiile art.28 alin(1), care prevede intrarea în vigoare a prevederilor acestei legi pentru cetăţenii străini, numai în condiţiile modificării art.38, dacă mi-aduc aminte exact de text, din Constituţia României.

Este inacceptabil ca o lege să condiţioneze intrarea sa în vigoare de o eventuală modificare a unui text constituţional. Este inadmisibil ca să votăm o lege care la ora aceasta, în clipa aceasta, recunoaşte că nu este constituţională în raport de textele care există în acest moment. De altfel, prevederea nici nu era necesară, pentru că art.148 alin.(2) din Constituţia României, precum şi actul privind condiţiile de aderare prevăd primatul legislaţiei europene asupra tuturor prevederilor legislative, inclusiv asupra celor constituţionale.

Dacă se dorea amânarea intrării în vigoare pentru o perioadă de graţie (nu ştiu care a fost intenţia autorilor), nu trebuia condiţionată de această eventuală viitoare sau impusă modificare a Constituţiei. E ca şi cum autorii ne-ar spune: "Votaţi această lege şi prin aceasta vă obligaţi să modificaţi Constituţia", ceea ce nu se poate. Sunt probleme de principiu importante, care cred că pot să facă subiectul dezbaterilor generale.

În măsura în care amendamentele noastre pe aceste probleme vor fi dezbătute, o susţinere sumară - de data aceasta - vom face trimitere la dezbateri generale, vom adopta şi un punct de vedere cu privire la dispoziţiile acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Şi până acum am fost deja obişnuiţi să adoptăm anumite legi care ţin de acquis-ul comunitar, când ni s-a spus, câteodată justificat, din când în când s-a mai şi greşit în interpretarea unor texte, că anumite prevederi legale trebuie să fie într-o formă sau alta, pentru că aşa ne spune o directivă sau alta.

Acum, ne aflăm în faţa unei legi când, într-adevăr, prin legea însăşi ne raliem la o structură europeană şi reglementăm modul în care noi vom face parte din această structură.

În mod evident, când elaborăm acest proiect de lege, cu toţii cei care am lucrat la acest proiect de lege a trebuit să ne dăm seama că este nevoie să ne ţinem de anumite norme europene, având caracter obligatoriu pentru desfăşurarea acestor alegeri.

Norma de bază care trebuie să fie luată în considerare este o normă destul de groasă, apărută în Monitorul Oficial din 1 iunie 2006, care este tratatul nostru de aderare. Acesta prevede clar că, înainte de 31 decembrie 2007, Bulgaria şi România sunt obligate să organizeze fiecare alegeri pentru Parlamentul European, prin votul universal direct al cetăţenilor lor, pentru desemnarea numărului de membri prevăzut la alin.1, deci 35, în conformitate cu dispoziţiile actului privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal direct.

Avem şi un însemn: 1, în dedesubtul paginii este arătat exact actul despre care se vorbeşte.

Deci, noi a trebuit să luăm în considerare, pe de o parte, două directive din '93-'94, respectiv actul cu nr.278, apărut în 1977, cu o modificare a actului din 1977, care a apărut în 2002, purtând nr.772. Respectiv, a mai trebuit să luăm în considerare un alt act care reglementează Statutul deputatului Parlamentului European, şi acolo, cu nişte norme imperative. Şi, aici, deja au fost ridicate câteva probleme care, chiar dacă am fi dorit noi o altă reglementare, n-am fi putut s-o facem, pentru că aceste acte pe care le-am enumerat eu nu ne permiteau. Deci, oricine militează pentru un vot aşa-zis uninominal, oricine militează împotriva libertăţii deputatului şi a reprezentării propriei convingeri în Parlamentul European, militează împotriva unor acte normative obligatorii pentru ţara noastră.

Referitor la faptul de a putea candida sau nu a putea candida minorităţile naţionale din România, respectiv organizaţiile acestor minorităţi, parţial are dreptate domnul Bolcaş, numai că această parţialitate îi răpeşte dreptatea integrală. Pentru că în ţările enumerate, constituţia ţării respective formulează în alt fel. Or, noi avem o Constituţie a ţării care asimilează din punctul de vedere al alegerilor organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, şi aşa este formulat în Constituţia ţării, schimbaţi-o, şi atunci vom avea o altă prevedere, respectiv Legea partidelor, care asimilează aceste formaţiuni partidelor politice.

Ca atare, noi trebuie să ne ţinem de Constituţia noastră. Şi, aici, într-adevăr, este şi o altă problemă. S-a citat în discursuri, de foarte multe ori, cum că n-ar trebui să avem o prevedere derogatorie legată de posibilitatea cetăţenilor europeni de a participa, chiar dacă n-au cetăţenia română, ca alegători sau candidaţi în alegeri pentru acest Parlament. Şi s-a citat cum că am avea o prevedere constituţională care ne permite, în cazul în care o lege şi un act european legat de drepturile individuale ale omului este în contradicţie, are prioritate actul european respectiv. Just. Numai că se trimite la lege, şi nu la Constituţie.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

În baza Constituţiei!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

V-aş ruga, domnule coleg, citiţi cu atenţie articolul! Noi l-am citit de foarte multe ori. Mai citiţi şi o să observaţi şi legat de Constituţia ţării că un act internaţional care este în contradicţie cu Constituţia României, dacă această contradicţie este vădită, atunci n-am fi avut dreptul să ratificăm acel act până când nu ne modificăm Constituţia sau prevederea din actul respectiv; deci, din actul de aderare. E o problemă interesantă. Poate fi pusă în discuţie.

Vă spun sincer, şi eu am făcut aceeaşi greşeală. Eu am depus un proiect de lege ale cărui idei sunt preluate, în linii mari, în această lege. Deci, le regăsesc, cu o singură excepţie: tocmai această prevedere constituţională. Pentru că eu am pornit de la Constituţia pe care o avem noi, care expresis verbis vorbeşte că pot candida la aceste alegeri "cetăţenii români". Aşa scrie Constituţia ţării. Am prevăzut şi eu această normă în proiectul pe care l-am avut şi, justificat, mi-a fost atrasă atenţia de către cei care se ocupau de integrare, că nu pot avea o astfel de prevedere, chiar dacă această Constituţie m-ar fi obligat. Deci, a trebuit să găsim o soluţie de compromis.

Ca atare, grupul nostru parlamentar susţine acest proiect de lege, îl susţine pentru că el corespunde actelor normative europene obligatorii, corespunde şi iniţiativei noastre pe care am depus-o şi, acolo unde intervin modificări, toate aceste modificări sunt justificate.

Ca atare, noi vom susţine proiectul de lege rezultat prin amendamentele pe care unii dintre dumneavoastră le-aţi depus şi le-a acceptat şi comisia, prin care eu cred că, în timp util, vom avea alegeri parlamentare bune în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte! Mi s-a rostit numele.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Vi s-a rostit numele? Vă rugăm frumos, atunci, să ne comunicaţi dacă a fost rostit corect.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă s-a invocat numele diavolului, vreau să precizez un lucru: se induce o eroare. Constituţia României nu asimilează expresis verbis asociaţiile, chiar ale minorităţilor, cu partidele politice. Deci, nu ne aflăm în prezenţa unui text constituţional.

Constituţia României prevede, la art.38, dacă nu am greşit, dreptul cetăţenilor români de a fi aleşi în Parlamentul European. Aveţi acest drept, candidând pe listele partidelor politice, sau, dacă nu agreaţi partide politice, candidând individual. Legea o prevede. Nimeni nu opreşte pe nimeni să candideze. Dar, repet, nu introducem în perimetrul Uniunii Europene, de dragul unor voturi de conjunctură, o prevedere care poate să fie dinamită pentru Parlamentul European. Asta este problema noastră. Sigur, conjunctural, mai ales în actualele frământări, pe care nu le subestimăm şi nu le subapreciem, sunt necesare anumite înţelegeri şi alianţe. Dar nu facem înţelegeri şi alianţe peste Parlamentul European, împotriva Parlamentului European, şi, mai ales, împotriva Constituţiei României.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog! O secundă!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu v-a rostit numele, domnule Tudor! Chiar nu v-a rostit numele.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Numai o secundă!

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă înscriu la cuvânt, dar în continuarea listei, nu chiar acum.

Domnul Vasile Puşcaş:

Vă mulţumesc frumos.

Ştiu, domnule secretar, că v-aţi aşteptat să nu vin, dar v-am făcut, totuşi, în dimineaţa aceasta o plăcere.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este perfect adevărat că proiectul de lege pe care-l discutăm astăzi este unul care ne va defini la intrarea noastră în Uniunea Europeană. Şi, cred eu, trebuie să fim cu atât mai grijulii, cu cât marca pe care noi o avem deja prin acele desemnări de propuneri pentru Comisia Europeană şi celelalte instituţii, nu este deloc măgulitoare pentru România şi nu ne pune deloc în situaţia de a ne arăta că suntem de-adevăratelea conştienţi că trebuie să funcţionăm ca în Uniunea Europeană, şi nu ca în alte spaţii, să le zic deocamdată galactice.

Proiectul care ne-a fost supus astăzi trebuie să-l judecăm din cel puţin trei unghiuri: din punctul de vedere al principiilor, din punctul de vedere al legislaţiei şi din punctul de vedere al practicilor care sunt în Uniunea Europeană.

Şi, daţi-mi voie să spun că nici în domeniul principiilor, nici al legislaţiei şi nici al practicilor, actualul proiect legislativ nu întruneşte caracteristicile de europenitate şi nici măcar acelea de interes parţial al României. Întruneşte numai interese de grup, interese partidiste, interese clienteliste şi nu are nimic de-a face cu interesul României.

Am marea rugăminte, distinşi colegi, să vă uitaţi în avizul pe care l-a înaintat Consiliul Legislativ. Şi acolo vă spune foarte clar şi ne spune foarte clar care sunt principalele principii referitoare la alegerile pentru Parlamentul European.

Daţi-mi voie să nu le citesc, pentru că le aveţi şi dumneavoastră. Şi o să vedeţi că nu sunt, iar, dacă doriţi să intrăm în detalii, atunci am să intru în detalii.

În ceea ce priveşte legislaţia, dacă vă uitaţi la sfârşitul proiectului legislativ, se spune aşa: prezenta lege transpune Directiva Consiliului nr.93/109 CE din 6 decembrie 1993 şi actul din 1976 privind alegerea membrilor Parlamentului European, prin vot universal, publicat în jurnal oficial al comunităţilor europene, cu modificările ulterioare.

Acum, ceea ce mă interesează pe mine, ceea ce mă intrigă cel mai tare este faptul că aşa-zisele modificări la care se face trimitere nu se regăsesc în textul proiectului legislativ. Deci, am să vă demonstrez, domnilor colegi, că nu se regăsesc.

Mă refer la decizia nr.7678 CECA şi decizia nr.2002/772 CE. Deci, e vorba de două piese legislative care nu se regăsesc.

Am marea rugăminte să vedeţi încă o dată avizul Consiliului Legislativ, care atenţionează că nu sunt cuprinse prevederile de la aceste două piese legislative.

În ceea ce priveşte a treia componentă - practicile. Un distins coleg, aici, a prezentat, în numele mai multor organizaţii neguvernamentale care se exprimă vizavi de acest proiect legislativ, vizavi de criterii şi aşa mai departe.

Aş dori să spun că aceste scrisori, am primit, înţeleg că au primit toţi colegii parlamentari aceste scrisori, vin să susţină un punct de vedere al Asociaţiei Pro Democraţia, care a dorit să suplinească ceea ce n-a făcut Guvernul şi ceea ce n-a făcut actuala comisie. În directiva de alegeri se spune că una dintre obligaţii este buna informare a cetăţenilor cu ceea ce priveşte Parlamentul European, politicile europene, practicile europene. Or, în scrisoarea Pro Democraţia de ieri se spune foarte clar, şi daţi-mi voie să citez şi am să depun această scrisoare pentru stenogramă: "Considerăm că sistemul de vot prevăzut de propunerea legislativă aparţinând membrilor Comisiei Comune (...) oferă alegătorilor posibilităţi minime de a participa la selecţia celor care ajung să îi reprezinte în Parlamentul European. Scrutinul cu listă închisă şi blocată, organizat la nivelul unei circumscripţii naţionale, pune alegătorul în situaţia de a alege între câteva liste conţinând 45 de nume fiecare, în condiţiile în care, cu siguranţă, pentru mulţi alegători, multe dintre numele respective nu vor reprezenta nimic. În plus, alegătorul nu va avea nici o soluţie în cazul în care, pe listele între care ar putea opta, figurează deopotrivă candidaţi pe care nu-i cunoaşte sau, mai mult chiar, despre care are o părere negativă. Dezbaterea electorală va fi şi ea viciată de acest sistem, alegătorii din diferite colţuri ale ţării fiind puşi în situaţia de a urmări "confruntări" sterile, care nu au nici o legătură cu problemele specifice regiunii în care trăiesc şi care, în mod normal, ar trebui să facă obiectul unor politici publice regionale promovate la nivelul instituţiilor Uniunii Europene."

În fine, Asociaţia Pro Democraţia roagă membrii Parlamentului să nu voteze acest proiect, pentru că este contra practicilor europene. Şi, dacă doriţi să vedeţi care sunt practicile europene de-adevăratelea, tot Pro Democraţia ne pune la dispoziţie - unii dintre domnii colegi chiar din comisie au participat în 16 octombrie la acea dezbatere şi văd că cea mai mare parte a ţărilor dintre cele 25 se duc pe o altă practică. Aceasta este o practică din anii '70, pe care noi o adoptăm.

În 2002, aceste piese legislative vin cu modificarea, în vederea alegerilor din 2004. Ori, noi facem alegeri în 2007 pe baza practicilor din anii '70, iar Uniunea Europeană şi statele membre se mişcă într-o altă direcţie.

Mai există încă o recomandare în avizul Consiliului Legislativ, care arată, de asemenea, practici care nu sunt concordante cu ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană. Acolo se spune foarte clar: în decizia din 2002 este nevoie să se folosească un anumit limbaj, care este limbajul practicii europene.

Aici făcea şi distinsul meu coleg referire la anumiţi termeni, la anumite categorii. Este adevărat. În legislaţia europeană, în legile din statele membre se operează cu partide, alianţe şi alianţe politice. Este clar că noi introducem o alta, dar nu este o inovaţie, domnule coleg. O găsiţi în legislaţia din 1946 şi din 1952. Deci, este legislaţia comunistă în vigoare, pe care noi o introducem în Uniunea Europeană. Şi, atunci, sigur că da, se poate veni cu liste de anticomunişti, liste de comunişti, liste de lustraţi. Dar, iată că practicile comuniste sunt introduse în legislaţia care vrea să ne introducă pe noi în Uniunea Europeană.

De asemenea, este vorba de anumiţi termeni pe care Consiliul Legislativ îi arată ca nefiind proprii uzanţei, limbajului, dreptului comunitar şi practicilor din Uniunea Europeană. O să intru în detalii când va fi cazul.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Partidul Social Democrat a venit cu un proiect de lege. Nu am făcut nici o referire până acum la el, pentru că nici distinşii membri ai comisiei - poate că pe ceilalţi iniţiatori i-a invitat, eu nu am avut şansa să fiu invitat la o discuţie cu această comisie, pe care o respect, o apreciez foarte mult şi îi înţeleg foarte mult, mai ales dedicaţia pentru un proiect legislativ făcut de un şef de birou de lemn, care n-a putut să citească nici măcar în întregime proiectele şi legislaţia europeană.

Dar, domnilor colegi şi doamnelor colege, e nevoie să intrăm de-adevăratelea cu cetăţenii României în Parlamentul European care, deja, faţă de începutul anilor '90, nu de anii '70, sau de anii '80, şi-a modificat enorm de mult funcţiunile, şi-a întărit enorm puterile, e normal să intre acolo cetăţenii României prin parlamentari europeni, care să fie aleşi de cetăţenii României. Acolo, este adevărat, aceştia se afiliază familiilor politice, partidelor politice europene -repet, partidelor politice europene, dar cetăţenii europeni sunt cei care-şi exercită drepturilor. Or, a nu da dreptul cetăţenilor să se exprime concret, uninominal faţă de cei care vor fi membri ai Parlamentului European, înseamnă o cenzură politică la adresa cetăţenilor României care vor fi cetăţeni europeni, cu data de 1 ianuarie 2007. Va fi o cenzură asupra intereselor României să se exprime în corelare cu interesele cetăţenilor europeni şi ale cetăţenilor României.

De aceea, domnilor colegi, eu vă propun ca acest proiect legislativ să fie revizuit de către comisie. Iar, dacă această comisie nu va lucra pe întreg pachetul de acquis, nu va schimba limbajul, optica şi practicile, şi va dori să menţină aşa ceva, Partidul Social Democrat îşi va menţine expresia de vot din Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul deputat Corneliu Momanu.

Domnul Corneliu Momanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să spun de la început că ratăm încă o ocazie de a alege personalităţi şi a nu alege liste întregi.

O formaţiune politică care-şi pune în frunte două-trei personalităţi, poate să aibă pe următoarele locuri persoane necunoscute, agreate de partid, şi primii îi vor trage şi pe următorii la vot. Este nedrept, fiindcă toţi parlamentarii şi politicienii, de ani de zile, susţin că doresc alegeri uninominale. Dar, de fapt, când ar trebui şi am putea face lucrul acesta, se observă că toate partidele merg în continuare pe o listă închisă.

Cred că ar putea veni cu o modificare în aşa fel încât cei 45, care sunt trecuţi pe o listă, să poată să fie votaţi uninominal. Nu să pui ştampila pe lista întreagă, să pui ştampila pe una dintre personalităţile care sunt trecute pe această listă.

Ştiu că Pro Democraţia şi alte o.n.g.-uri au avut promisiuni de la politicienii noştri că viitoarele alegeri, cele din 2008, se vor face uninominal. Avem ocazia acum să facem un exerciţiu pentru alegerile europene şi să putem vota personalităţi, şi nu persoane.

Imaginaţi-vă că o listă de partid poate să obţină 12-15 locuri în Parlamentul European. Fiţi convinşi că primii trei-patru de pe listă sunt într-adevăr personalităţi cunoscute în toate ţara, următoarele sunt persoane care au fost agreate de partidul respectiv.

Sunt de acord cu observaţiile făcute de domnul deputat profesor Puşcaş. Această lege nu trebuie votată astăzi, la repezeală. Şi comisia, cred că ar trebui s-o revadă, să primească şi alte observaţii.

Închei, spunându-vă că fac parte dintre acei parlamentari care doresc alegeri uninominale şi putem da un prim semnal pentru alegerile parlamentare europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Discutăm astăzi un proiect de lege extrem de important, el fiind construit, practic, pe scheletul proiectului de lege iniţiat de Guvernul României.

Fac parte şi din comisia de elaborare a noului Cod electoral şi vreau să aduc la cunoştinţa dumneavoastră şi a opiniei publice, precum şi la cunoştinţa Asociaţiei Pro Democraţia câteva puncte de vedere ale Partidului Conservator.

Cel puţin două partide politice parlamentare s-au contrazis astăzi, adică astăzi spun altceva faţă de ceea ce au spus ieri sau alaltăieri.

În primul rând, Asociaţia Pro Democraţia şi-a exprimat un punct de vedere în privinţa modului în are să fie votaţi europarlamentarii în urmă cu cel puţin două luni de zile, atunci când au invocat faptul că România şi românii nu trebuie să mai voteze liste, nu trebuie să mai voteze un simplu suport de hârtie, mai ales când este vorba despre parlamentarii care vor reprezenta România în Parlamentul European.

Românii trebuie să aibă şansa să voteze persoane, să voteze persoane care într-adevăr să reprezinte cu cinste România acolo.

Aduc la cunoştinţa Parlamentului faptul că Partidul Conservator a depus la timp un amendament prin care să fie adoptat votul preferenţial pe liste, adică cetăţeanul să poată să voteze numai anumite persoane de pe listele partidelor politice.

Vreau să vă spun faptul că, în urmă cu câteva zile, acest amendament nici măcar nu a fost acceptat, în sensul că s-a pornit greşit din start atunci când s-a decis ca principiile să nu mai fie acceptate sub forma unor amendamente. Nu ştiu de unde această invenţie.

Aşadar, al doilea partid care s-a contrazis, din păcate, este Partidul Social Democrat, pentru că doar Partidul Conservator a susţinut votul preferenţial pe liste. Aşadar, trebuie să spun că, din păcate, cu excepţia Partidului Conservator, toate partidele politice mimează doar acordul asupra votului uninominal.

Dacă, într-adevăr, astăzi v-aţi contrazis, a vorbit şi un reprezentant din viitorul Partid Liberal Democrat, dacă nu mă înşel, care susţine ideea noastră, la fel s-a exprimat şi reprezentantul Partidului Social Democrat. Aşadar, dacă v-aţi schimbat opinia şi într-adevăr, doriţi ca cetăţenii să voteze persoane, şi nu liste, vă rog din suflet să acceptaţi, pentru că şi noi susţinem acelaşi lucru - retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege extrem de important.

Sigur că discutăm un proiect de lege care a fost respins de Senatul României. În opinia noastră, a fost respins în mod justificat. Trebuie să recunoaştem faptul că U.D.M.R. - uniune culturală, care avea timp să-şi rezolve problemele din punct de vedere juridic şi să se transpună, într-adevăr, într-un partid politic, mimează, la rândul său, Constituţia şi, mai mult de atât, caută să se protejeze, să intre sub protecţia Constituţiei numai când doreşte. Când încalcă Constituţia, din păcate, nu recunoaşte această Constituţie. Vreau să ştiu, totuşi, când recunoaştem Constituţia şi când n-o recunoaştem; greşim sau nu greşim.

Din fericire sau din păcate, punctul de vedere exprimat de Partidul România Mare, şi la Senat, şi aici, este unul real, este unul care are drept suport prevederile constituţionale. Aşadar, invocând aceste probleme, vreau să vă spun faptul că inclusiv prevederea prin care fiecare partid politic trebuie să adune, pentru susţinerea candidaţilor, cel puţin 200 de mii de voturi, este o aberaţie.

De ce este o aberaţie? Pentru că, în fond şi la urma urmei, partidele politice, atunci când au căpătat personalitate juridică, au adunat numărul de semnături suficiente. De ce trebuie, iarăşi, să apelăm la morţii din cimitire, să dea semnături, să susţină partidele politice? Ca să ne aflăm în treabă, pentru că aceste 200 de mii de semnături nu se justifică, din punct de vedere juridic.

Aşadar, doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi, în concluzie, confirmăm faptul că noi, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, susţinem retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege. Iar, în situaţia în care nu va fi acceptată retrimiterea la comisie, este posibil să votăm... sau, cel puţin, confirm faptul, ca să fim tranşanţi, că nu vom vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Márton, cu drept la replică.

Domnul Petru Călian (din sală):

Nu am rostit nici un nume!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Probabil voi da un drept la replică şi eu.

Domnul Petru Călian (din sală):

Dar nu am spus nume!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

De la acest microfon s-au spus multe lucruri, pentru că se mizează pe faptul că s-ar putea să fim în sală mulţi care nu cunoaştem actele normative europene obligatorii şi atunci, pe o susţinere populistă, a unui scrutin care nu este permis în acel act...

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Eu sunt populist european!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Da, o să am o observaţie şi legat de "populist european" şi de "partidele europene".

Deci, actul din 2002 (772), citat aici, spune clar, domnilor deputaţi care vorbiţi despre cu totul altceva, art. 1 alin. (1): "În fiecare stat membru, membrii Parlamentului European sunt aleşi prin scrutin e listă sau vot unitransferabil de tip proporţional". Deci, alt sistem decât proporţional, pentru alegerile parlamentare europene, nu este permis!

"Statele membre pot autoriza scrutinul de listă preferenţială." Aici, aveţi dreptate, dar nu cea obligatorie, ci cea care este opţională. Acum, nu vreau să ţin un discurs ce înseamnă diferenţa dintre "opţional" şi "obligatoriu", esenţa este că pentru cel obligatoriu, dacă nu este însemnată o singură persoană, prin votul dat de elector, atunci, buletinul respectiv devine nul. Vom avea cel mai mare număr de voturi nule din istoria alegerilor parlamentare!

Mai mult şi, aici, vin cu replică: "În funcţie de specificul lor naţional, statele membre pot constitui circumscripţii pentru alegeri în Parlamentul European sau să prevadă alte subdiviziuni, fără a aduce atingere caracterului scrutinului proporţional pe plan naţional". Deci, aceasta este prevederea din art. 2.

Şi, ca să nu mai revin la microfon când îşi va susţine amendamentul Partidul România Mare, art. 2 lit.a) prevede clar că nu putem avea un prag mai mare de 5%.

Deci, iată, acestea sunt actele normative de care noi trebuie să ne ţinem. Dacă domnul deputat Călian nu ar fi lipsit atât de mult de la şedinţele acestei comisii, ar fi putut afla despre aceste documente şi nu ar fi avut acea susţinere pe care a avut-o acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Iordache.

(Domnul deputat Petru Călian solicită drept la replică.) Vă dau după..., dreptul la replică, da. Suntem din drept la replică în drept la replică!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Uităm ce avem de zis, după atâtea replici!

Domnul Bogdan Olteanu:

Asta s-a întâmplat demult, domnule Tudor!

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ca la cutremur, multe replici strică!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vin aici să precizez un singur lucru: în primele două şedinţe ale comisiei comune s-au discutat principii şi, în urma votului, s-a hotărât forma pe care dumneavoastră o aveţi astăzi în mapă şi o putem discuta. Vreau să precizez foarte clar că unul din principiile pe care le-a susţinut Partidul Social Democrat a fost acela cu votul preferenţial, pentru că într-o anumită prezentare s-a spus că un singur partid ar fi vrut vot preferenţial.

Pentru corecta dumneavoastră informare, vreau să vă precizez că reprezentanţii Partidului Social Democrat au susţinut, în cadrul comisiei, să nu fie listă unică pe ţară, să fie listă pe euroregiunile de dezvoltare, s-a susţinut, de asemenea, de către reprezentanţii PSD, votul preferenţial, s-a susţinut, de asemenea, votul pe listă deschisă. Că, în urma votului, noi am pierdut, asta este, ne-am supus majorităţii. Dar, pentru corecta dumneavoastră informare şi pentru stenogramă, să fie foarte clar că noi şi pentru alegerile pentru Parlamentul naţional vom susţine votul uninominal, dar pentru Parlamentul European am susţinut vot preferenţial, listă deschisă, susţinerea într-o pondere corespunzătoare a femeilor, chiar a fost un amendament al unei colege de a noastre.

Sunt o serie de amendamente şi, de aceea, vreau, pentru corecta dumneavoastră informare, să ştiţi că noi, în continuare, vom susţine acele amendamente care au fost respinse în primă fază, în cadrul comisiei.

Şi, de asemenea, noi am susţinut că este necesar un prag de 200 de mii de semnături. Cui îi este frică de 200 de mii de semnături, nu are rost să intre în competiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Călian, drept la replică. Şi cu mare rugăminte, stimaţi colegi, să nu mai menţionaţi nume, că nu mai dau drepturi la replică. Dar, în schimb, am să aplic sancţiunile din regulament pentru cei care le folosesc în mod nepotrivit.

Domnul Petru Călian:

Nu vreau să fac polemică, pentru că nu îmi place, detest acest lucru, însă:

1) Foarte concret, rog să se facă publică lista de prezenţă pe tot parcursul desfăşurării Comisiei de cod electoral, am maxim două sau trei absenţe. Atunci când a fost susţinut amendamentul doamnei deputat Daniela Popa, luni, la ora 12,45 (vă dau şi ora exactă), l-am susţinut. Însă fac precizarea şi rog să se facă publică stenograma, faptul că eu am fost singurul care am susţinut votul preferenţial pe liste, vot legal, vot care corespunde inclusiv prevederilor normelor europene.

Aşadar, îl rog pe domnul cu pricina să nu accepte să primesc indemnizaţia (care, oricum, nu se dă) pentru zilele în care am lipsit.

Mă voi ocupa şi eu de acum, deşi este un lucru nedemn, să văd cât lipsesc udemeriştii din sală şi care este activitatea lor, cu mici excepţii, să văd care sunt interesele şi care este prezenţa lor în sală. Ne coborâm prea jos, domnule deputat!

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnilor colegi, vă rog să ne păstrăm calmul şi înţelepciunea, vorbim despre o lege a României europene.

O invit la microfon pe doamna deputat Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este clar că nu ajungem la nici un rezultat cu această lege, nu facem altceva decât să blocăm dezbaterile pentru celelalte proiecte de lege, care, oricum, sunt foarte importante şi ar trebui să treacă. De aceea, v-aş ruga să vă folosiţi de prerogativele pe care le aveţi ca să retrimiteţi această lege la comisie. Are procedură de urgenţă, dar puteţi să daţi un termen foarte scurt, eventual, săptămâna viitoare să se revină cu ea în Parlament.

După cum v-am spus, avem legi mult mai importante pe ordinea de zi, de fapt, la fel de importante, pentru că şi aceasta este deosebit de importantă. Dar am vrea să fim scutiţi şi de populismul unora, care vin şi susţin aici, de la această tribună, votul uninominal. Şi, dacă ar fi să treacă într-adevăr votul uninominal, cred că ar lua decât votul lor şi, eventual, al familiilor lor.

De asemenea, vrem să fim scutiţi şi de toate aceste discuţii despre Asociaţia Pro Democraţia, de parcă am vorbi aici despre Maica Precista.

Rugămintea ar fi să retrimiteţi legea la comisie, cu termen foarte scurt, pentru săptămâna viitoare. Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Vasile Puşcaş. Şi încheiem dezbaterile generale, o să invit la final comisia.

Domnul Vasile Puşcaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Aş vrea să vă spun că şi să-i îndemn pe distinşii mei colegi să ţină cont de practicile din Uniunea Europeană, pentru că, dacă nu ţinem cont de practicile din Uniunea Europeană, nu facem altceva decât să ne autoperiferizăm. E destul că geografic suntem la periferia Uniunii Europene, ar fi cazul să ajungem în centrul Uniunii Europene, prin politicile pe care le susţinem.

aş dori să fac doar o precizare, în ceea ce priveşte practicile din Uniunea Europeană, doar 9 state din 25 folosesc lista blocată, 16 se duc pe listă neblocată sau pe alt sistem. Deci, dacă cineva spune că este numai aşa, nu este corect.

În al doilea rând, unul dintre principii (şi îl enumeră şi avizul Consiliului Legislativ) este că în statele cu peste 20 de milioane de locuitori se indică a merge pe circumscripţii regionale, tocmai pentru a da posibilitate cetăţenilor să aleagă parlamentari care să fie legaţi de acele teritorii. Opt state din cele 25, care au mărimea respectivă, se duc pe o asemenea formulă (unele, chiar, care nu au 20 de milioane) şi restul se duc pe circumscripţie naţională.

Deci să fim conştienţi că ceea ce a spus Pro Democraţia nu a spus-o pentru că vrea ea, ci a spus-o pentru că, din nefericire, nu s-a dialogat cu cetăţenii, nu s-a comunicat, la urma urmei, ce urmăreşte România şi aderarea la Uniunea Europeană.

Susţin în continuare ca să se realizeze o compatibilizare reală şi integrală cu acquis-ul comunitar. Permiteţi-mi să vă spun că însuşi titlul proiectului legislativ este în contradicţie cu aquis-ul, deci pornind de la titlu, după aceea, o putem lua pe articole.

În ceea ce priveşte unul dintre colegi, care are, mă rog, aceste opţiuni excepţionaliste, aş dori să îi amintesc că Partidul Social Democrat, în Senat, a avut o exprimare şi am spus că, în cazul în care nu se realizează compatibilizarea cu principiile, legislaţia şi practicile europene, noi vom avea în Cameră, Partidul Social Democrat, aceeaşi atitudine ca şi în Senat.

Deci, vă rog, domnule preşedinte, să retrimitem proiectul la comisie. El poate fi, în câteva zile, compatibilizat cu legislaţia europeană şi practicile europene şi ar fi bine să existe şi o consultare, şi cu ceilalţi iniţiatori de proiecte, dar, mai ales, ar fi bine să existe o consultare şi cu societatea civilă şi cu reprezentanţi ai altor grupuri de cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Comisia?

Domnul Cătălin Voicu:

Domnule preşedinte, câteva precizări.

Stimaţi colegi,

În primul rând, vă rog să remarcaţi că proiectul pe care îl aveţi în faţă spre dezbatere este semnat de absolut toţi membrii comisiei speciale constituite, indiferent de partidul politic din are fac parte. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, la începutul dezbaterilor, noi, cel puţin noi, membrii comisiei, am stabilit nişte reguli ale dezbaterii, pe care, spre cinstea lor, membrii comisiei le-au respectat, semnând la sfârşit cu toţii proiectul, chiar dacă unii dintre ei au avut, de-a lungul dezbaterilor, nişte poziţii care n-au fost adoptate.

Sigur că am început prin a discuta nişte principii de bază ale legii, pe care noi, ca regulă internă, am convenit că le vom adopta cu două-treimi tocmai pentru a acorda acestei dezbateri o regulă cât mai consensualistă în adoptarea deciziei.

Într-adevăr, s-a spus aici, pe bună dreptate, că, indiferent de faptul că, spre exemplu, noi, reprezentanţii Partidului Naţional Liberal, suntem cunoscuţi pentru susţinerea introducerii votului uninominal pentru Parlamentul naţional, nu am discutat despre acest lucru pentru Parlamentul European, deoarece votul uninominal, votul majoritar, nu este posibil să fie folosit pentru Parlamentul European.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Nu eraţi niciunul aici, dacă era aşa ceva în România!

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Există, într-adevăr, nişte opţiuni pe care le-am avut în vedere, care nu sunt obligaţii din partea Uniunii Europene, sunt opţiuni. Aceea de a utiliza circumscripţii regionale în loc de o singură circumscripţie naţională (şi domnul Puşcaş ştie foarte bine că există şi ţări cu peste 20 de milioane de locuitori care nu folosesc circumscripţiile regionale, deci, nu este o regulă) şi membrii comisiei, cu mai mult de două-treimi din voturi, au decis să vă propună utilizarea unei circumscripţii naţionale.

Am avut, de asemenea, de ales în a utiliza votul preferenţial pe listă, aşa cum este utilizat în unele ţări ale Uniunii, dar nu în toate, aşa cum a precizat, de asemenea, domnul deputat Puşcaş. În cursul dezbaterilor am ajuns la concluzia că, din punctul de vedere a mai mult de două-treimi din membrii comisiei, votul preferenţial pe listă induce sau transferă competiţia politică, în loc ca aceasta să se desfăşoare, aşa cum e normal, între mai multe partide, mai multe liste de candidaţi, mai multe curente politice, transferă în bună măsură şi competiţia politică şi, nu în ultimul rând, atacurile în campania electorală în interiorul acelei liste, şi mai mult de două-treimi din membrii comisiei au considerat că acest lucru nu este benefic pentru prima campanie a României în Parlamentul European.

Aceasta este, pe scurt, dacă vreţi, istoria dezbaterilor noastre din comisie. Vă repet, şi îmi cer scuze pentru acest lucru, că toţi membrii comisiei, absolut toţi membrii comisiei, au semnat ca iniţiatori acest proiect, pentru că au asistat la dezbateri, pentru că şi-au expus argumentele şi pentru că au înţeles ca, la un moment dat, atunci când mai mult de două-treimi din membrii comisiei votează un anumit lucru, este, cel puţin la nivelul comisiei, voinţa majorităţii, marii majorităţi a grupurilor parlamentare.

De aceea, domnule preşedinte, nu am de ales şi, ca preşedinte al comisiei, pentru respect faţă de colegii mei din comisie, nu putem fi de acord cu retrimiterea la comisie a acestui proiect, pe care l-am dezbătut în mai multe rânduri şi care a fost, într-un final, adoptat în unanimitate de membrii comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Sunt trei intervenţii pe procedură: domnul Pambuccian, domnul Ungureanu şi domnul Marcu Tudor.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pentru că a fost ridicată problema aceasta, a retrimiterii la comisie, am mai avut o consultare acum cu colegii mei din grupul parlamentar şi vrem să vă spunem următoarele lucruri. Practic, din momentul în care s-a hotărât construirea circumscripţiei la nivel naţional, noi am fost scoşi din joc, complet. Aveam o şansă dacă lucrul acesta se făcea la nivelul regiunilor de dezvoltare sau la nivelul regiunilor istorice, mă refer la decupaj, într-o anumită zonă din Transilvania, mai ales, sau în Dobrogea, am fi avut clar o şansă.

Acum, că problema se pune în felul acesta, apărându-ne în mod legitim un interes clar de a fi şi noi în joc, vom merge şi noi pe varianta aceasta, de retrimitere la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ungureanu şi domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Era o chestiune de procedură, în sensul că eu sunt convins că şi dumneavoastră, ca şi mine, aveţi ferma convingere, iertată-mi fie repetiţia, că cea mai bună soluţie pentru ca această lege şi acest pachet de legi să iasă corect a fost aleasă, deci, pentru această formulă, şi preşedinţia ei. Şi sunt convins că domnul ministru Mişu Voicu a fost cea mai bună alegere şi faptul că, iată, nu sunt discuţii pe lege, este o garanţie.

De asemenea, tot o garanţie că legea va ieşi bună este şi aceea că, aşa cum s-a susţinut aici, Partidul Naţional Liberal a susţinut tot timpul, cel puţin la modul declarativ, introducerea votului uninominal, fie la Parlamentul European, fie în celălalt, respectiv, la Parlamentul naţional. Dar, să-mi fie iertată îndrăzneala, sper să nu se fi întâmplat şi la susţinerea pentru acest vot în comisie cum s-a întâmplat în comisii şi în plen la Legea pentru înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Integritate, adică, "una am spus şi alta am fumat". Dacă cineva vrea replică, sunt dispus să i-o dau.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc şi eu. Dacă îmi dădeaţi cuvântul mai devreme, evitam "să tragem cu tunul în muşte" sau evitam să facem un populism ieftin sau evitam să ne dăm replici la replici. Aşa cum nici în Indonezia nu durează mai mult de 5 minute replicile unui cutremur, noi ne-am dat replici aici la infinit.

Nu era nici o replică, cum nu era nici o problemă de procedură, aproape la toţi cei care au luat cuvântul aici. Pur şi simplu, şi-au spus ce aveau de spus, în modul în care am fi putut spune şi noi, dacă ne dădeaţi cuvântul, în textul pe care îl discutam până acum. Am ridicat şi eu şi doamna Anca Petrescu mâna, nu ne-aţi dat cuvântul.

Vă rog, atunci, domnule preşedinte, cu tot respectul pe care vi-l port şi dumneavoastră şi funcţiei, să faceţi într-adevăr aşa încât procedura să exprime numai procedură, replica numai la replica frazei care a generat-o şi să nu daţi de şapte ori dreptul la replică nu ştiu cui, numai pentru că a făcut un şantaj la comisia... nici nu ştiu cum se numeşte comisia, pentru că mi-e ruşine să constat că această comisie a votat asemenea propuneri existente în lege. Cu toate că domnul Puşcaş, un om cu o retorică deosebită, a argumentat că PSD-ul nu este de acord cu aşa ceva, cum n-a fost nici la Senat, totuşi, la comisie a votat.

Eu nu mai înţeleg nimic, ce se întâmplă aici! Pur şi simplu, acest şantaj care se face de către UDMR: când e bună Constituţia, pe care n-am votat-o, dar aleg din ea nişte fraze care îmi convin; când nu e bună; când o siluiesc, când o sărut; când o invoc, când o anulez...

Ce se întâmplă cu grupul acesta? Ajunge, până la urmă, să ne facă şantaj, să fie reprezentant şi Parlamentul European ca fiind al României? Bineînţeles că nu e al României, dovadă că un reprezentant al UDMR-ului a şi declarat că nu e reprezentantul României! Păi, atunci, tot timpul, le dăm dreptul să şantajeze la infinit acest Parlament? Este inadmisibil!

Iată la ce s-a ajuns, pentru că PSD-ul a băgat o formaţiune politică şi nu un partid la guvernare. Acum trag ponoasele toţi. Iar PNL-ul se simte obligat să fie alături de UDMR, până în groapă. Domnilor de la PNL, aşa, au fost alături şi ţărăniştii şi pe udemerişti i-a durut undeva că, imediat după alegeri, i-au trădat şi au plecat cu ceilalţi. Nu staţi alături de ei, să cădeţi la fel ca ţărăniştii în groapă, pentru că lumea, poporul acesta întreg, nu iubeşte această coaliţie.

Treceţi, domnule preşedinte, aşa cum am spus şi cum era bine de la început, fără să ne mai lăsaţi să batem câmpii, cum, acum, şi eu sunt nevoit să bat câmpii, în loc să intru pe texte de lege... (râsete) Aveţi dreptate! ..., să-l daţi înapoi la comisie, prin votul nostru, şi să anulăm aberaţiile acelea, pe care şi PDSR-ul le-a votat, acum, dezicându-se de ele.

Mie mi-e ruşine că particip alături de o comisie care a votat asemenea aberaţii în Parlamentul României. Vă asigur că, în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, asemenea aberaţii nu au trecut niciodată, cu toate că avem şi noi reprezentanţi ai UDMR-ului acolo.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. A fost un excelent exemplu de nealiniere la regulile de procedură.

Înţeleg că domnul deputat Nicolae Popa încearcă şi dânsul. La mulţi ani, domnule deputat! (Aplauze.)

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor colegi.

Să urăm la mulţi ani, multă sănătate şi noroc în toate tuturor celor care poartă numele de Nicolae, Nicoleta şi, mă rog, alte diminutive.

Domnul Bogdan Olteanu:

Să înţeleg că aceasta a fost procedura?

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Având în vedere că au fost multe neînţelegeri cu privire la voturile acordate pentru acest proiect de lege în comisie, eu cred că el trebuie retrimis la comisie pentru a elimina aceste cutume neregulamentare. Şi, îmi pare rău, dar domnul ministru spune că nu este de acord cu retrimiterea la comisie. dânsul este sau nu este de acord, nu ne interesează, pentru că Camera este suverană, din punct de vedere regulamentar, noi vom aproba dacă va fi sau nu retrimis la comisie acest proiect de lege.

Dar am avut o revelaţie astăzi şi am constat, după 16 ani de zile, că UDMR-ul recunoaşte Constituţia României. Bravo, domnilor, că, în ceasul al doisprezecelea, v-aţi dat seama că trebuie respectată Constituţia României, pentru că dumneavoastră o recunoaşteţi numai când vă convine, când nu vă convine, faceţi trimitere la Constituţia Spaniei, Portugaliei, Germaniei ş.a.m.d. Exact cum e cu autonomia teritorială, aşa cum este cu referendumul, aşa cum e cu federalizarea Ţinutului Secuiesc ş.a.m.d. Deci, atunci, nu e valabilă Constituţia României, e valabilă numai atunci când vă convine dumneavoastră.

Deci, domnilor de la UDMR, reţineţi un singur lucru: Constituţia României nu este opţională, este obligatorie pentru dumneavoastră!

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi reuşit să vă aliniaţi obiceiului mai nou de a depăşi limitele intervenţiilor pe procedură şi vă mulţumesc pentru aceasta.

Domnul deputat Árpád Márton.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Dar nu i-am rostit numele!

Domnul Mártón Árpád Fráncisc:

Sunt liderul Grupului parlamentar UDMR. mi se pare că sunt încă un lider al unei formaţiuni parlamentare din România, membră a Partidului Popular European, şi numele acestei formaţiuni a fost pomenit aici.

Şi trebuie să vă spun, stimaţi colegi, că, într-adevăr, cu foarte multe prevederi din Constituţia României nu suntem de acord. Pentru aceasta, am propus şi vom mai propune, când vom dezbate amendarea mai mare a Constituţiei României (şi vă spun de pe acum că nu vom veni cu astfel de idei, dacă vom modifica doar acel singur articol pe care trebuie să-l modificăm pentru alegerile parlamentare europene înainte de 2009, în mod sigur), deci, avem propuneri de modificări, vom avea şi le vom susţine, pentru că aceasta este menirea unui partid parlamentar, a unei formaţiuni politice parlamentare. Le dezbatem aici, în Parlament, respectăm forma actuală. Şi niciodată nu am propus federalizarea Ţinutului Secuiesc! (Râsete. aplauze.) Că, autonomia am solicitat-o pentru Ţinutul Secuiesc în integritatea sa şi nu în moda federală a acestuia!

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Subiectul nu are nici o legătură cu alegerile europene şi nu mai dau cuvântul pe această temă.

Avem o propunere procedurală, de retrimitere la comisie. A fost lansată de domnul deputat Vasile Puşcaş.

Vă propun retrimiterea la comisie, cu termen de raport luni, lunea următoare.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Voci din sală:

Ce se întâmplă cu votarea electronică?

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu funcţionează, din păcate. Sperăm s-o rezolvăm în jumătate de oră.

Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Cu 30 de abţineri s-a votat retrimiterea la comisie. Termen până luni.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul ministru Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

O să vă comunicăm din timp util ora la care se va ţine şedinţa comisiei.

Voiam să vă transmit faptul că, şedinţele comisiei, noi am votat să fie deschise, să fie publice şi, de aceea, rog pe toţi cei care au exprimat astăzi puncte de vedere să fie prezenţi la şedinţa de comisie, tocmai pentru ca la următoarea şedinţă de plen să nu reluăm aceleaşi subiecte şi toţi cei care astăzi şi-au exprimat anumite puncte de vedere să fie prezenţi, în sensul de a vedea care este şi voinţa reprezentanţilor grupurilor politice din Parlamentul României în comisie.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, dacă vreţi, poate anunţaţi şi mâine dimineaţă, în şedinţa de comisie, ca cei interesaţi să ştie.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Nu mă refer la membrii comisiei, mă refer la cei din afara comisiei care au exprimat astăzi puncte de vedere şi care doresc să vadă.

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Astea-s propuneri aberante.

Domnul Petru Călian (din sală):

Procedură.

Domnul Bogdan Olteanu:

Procedură la ce?

Domnul Petru Călian (din sală):

Data stabilirii şedinţei.

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu. Data stabilirii şedinţei o fixează preşedintele comisiei, împreună cu biroul comisiei, nu se discută în plenul Camerei Deputaţilor, domnule deputat.

Nu discutăm despre stabilirea şedinţei de comisie, că nu-i treaba Camerei.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pe procedură? Vă promit că vi-l iau dacă nu discutăm pe procedură. Haideţi să nu mai discutăm alte chestiuni pe procedură.

Domnul Petru Călian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu vreau să vă supăr. Pe procedură.

Pentru a putea participa şi opinia publică, este de preferat ca luni să fie această şedinţă de comisie, pentru că, până mâine, timpul este scurt. Luni dimineaţă la 10 este perfect.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, vă atrag atenţia că aţi încălcat ceea ce am stabilit. Nu este de competenţa plenului Camerei Deputaţilor să discute despre ora stabilirii unei şedinţe de comisie. Nu de la microfonul Camerei Deputaţilor.

Vă rog să respectaţi regulile, veţi discuta la nivelul biroului comisiei şi veţi stabili programul.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte Bolcaş să preia conducerea lucrărilor.

bineînţeles că am trimis amândouă propunerile legislative înapoi la comisie, cu acelaşi termen.