Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 mai 2010
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.83/2010
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 mai 2010 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 mai 2010
 |
3. | Dezbaterea şi adoptarea Proiectului Legii lustraţiei, privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist. |  |
||
consulta fisa PL nr. 282/2006 |
|||||
|
- după pauză - |
|
|
|
Vom discuta proiectul Legii lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist. Vreau să salut prezenţa în sală a reprezentanţilor asociaţiilor de revoluţionari şi ai societăţii civile instituţionalizate, care ne-au susţinut cu amendamente, au fost prezenţi în comisie, care ne-au susţinut ca această lege, astăzi, să ajungă în plenul Parlamentului. Şi aş vrea să le mulţumesc pentru că şi astăzi sunt prezenţi la această dezbatere. (Aplauze.) Din partea iniţiatorilor, legea a fost iniţiată acum câţiva ani buni, avem un coleg care a continuat să se lupte pentru legea lui şi pe care aş vrea să-l invit la microfon. Este vorba de viceliderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul Eugen Nicolăescu. Vă rog, domnule deputat. (Aplauze.) |
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Doamnelor şi domnilor invitaţi, Aş începe cu o întrebare, poate retorică: cui îi e frică de lustraţie? Pe mulţi îi ştim. Pe alţii, îi arată cu degetul societatea civilă. Iar alţii, care se simt cu musca pe căciulă, privesc partea plină a paharului, şi anume faptul că textul legii nu-i vizează pe ei. Uşurare pentru aceştia. Ceea ce mai poate face legea în forma actuală nu este altceva decât o menţionare a celor care ne-au condus aproximativ 20 de ani. Iar acum sunt morţi sau pensionari. Societatea nu se va schimba şi nici nu va fi mai bună dacă lustraţia nu va fi percepută ca şi o autopenitenţă. Pentru că, în esenţă, toţi vor găsi ca pozitive acţiunile lor din trecut până la revoluţie. Actul în sine trebuie să depăşească nivelul simbolic şi cel de vendetă politică şi să desăvârşească ceea ce s-a început prin acea proclamaţie de la Timişoara. Condamnarea comunismului trebuie să depăşească actul formal al unei declaraţii făcute la tribuna Parlamentului, fie ea prin vocea preşedintelui ţării, care citea un raport întocmit în laboratoarele Cotrocenilor de către o comisie prezidenţială. Ne confruntăm, de fapt, cu aceeaşi meteahnă care ţine de formele fără fond. Multe voci au acuzat şi acuză şi astăzi că demersul este prea tardiv şi de tip ceauşist. Însă, vă întreb pe dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi, moartea eroilor revoluţiei cum este? Tardivă? În niciun caz. Iar ceauşistă, au demonstrat-o că nu. Am să dau un citat: "atunci, dacă această lege nu va fi promovată şi nu numai atât, cât aplicată, moartea lor, a tinerilor din revoluţie, nu a fost pe deplin justificată, iar noi avem această datorie - să ducem până la capăt actul lor, chiar şi de către cei care declară că nu se pot pronunţa despre revoluţie, deoarece au fost simpli privitori la televizor." Cred că grupul PDL o să fie foarte încântat, pentru că am citat din Traian Băsescu, dintr-o declaraţie făcută la B1 TV în 21 decembrie 2009. Sunt unul dintre iniţiatorii acestei legi, aşa cum a fost ea depusă în anul 2005, având la bază proiectul societăţii Timişoara. Şi vă mărturisesc că nici după 5 ani nu consider că această lege este tardivă. Că timpul a avut rol de panaceu. Această lege trebuia să pună bazele unei altfel de Românii. Iar, dacă pct.8 al proclamaţiei de la Timişoara ar fi devenit lege imediat după revoluţie, asanarea morală pe care o propune Legea lustraţiei ar fi condus România pe alt drum, iar evoluţia ţării noastre ar fi fost alta. Problema principală a multora este modul în care se raportează la această lege şi spun deschis şi clar. În această lege este vorba despre un principiu, nu despre nume sau persoane pe care aplicarea ei i-ar îndepărta din viaţa politică. Alte state au reuşit mai repede decât noi să condamne comunismul. Cehoslovacia, de exemplu, în 1991, a devenit primul stat postcomunist care a recurs la o versiune apropiată de ceea ce avem în discuţie. Polonia şi Ungaria au trecut, la rândul lor, prin această experienţă. O să vă rog să-mi permiteţi să citez dilema enunţată de Václav Havel: "Toţi suntem implicaţi, cei ce au creat într-o măsură mai mare sau mai mică, acest regim. Cei care l-au acceptat în tăcere şi toţi cei ce am devenit obişnuiţi cu el în subconştient." Şi tot Václav Havel afirma, iarăşi citez: că "va fi nevoie de decenii până când comunismul va ieşi din minţile oamenilor." Din '89 nu au trecut decât două şi vor trece multe, atât timp cât clasa politică va considera o astfel de lege ca fiind tardivă. Vă rog, stimaţi colegi, doamnelor şi domnilor deputaţi, să faceţi onoare tinereţii multora dintre voi, maturităţii altora dintre noi, care nu am abandonat niciun moment speranţa că se va face o reparaţie morală societăţii româneşti şi că vom da speranţă generaţiilor care vin, votând această lege, adevărat, târzie, dar încă necesară. Şi, ca să nu existe echivoc, voi propune ca această lege să fie votată prin apel nominal. De ce? Pentru dreptate, respect, patriotism, speranţă. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Şi eu vă mulţumesc. În continuare, am să dau cuvântul comisiei pentru a prezenta raportul. Tot Timişoara reprezentată. |
|
|
Domnul Marius Cristinel Dugulescu: Raport comun asupra Proiectului Legii lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist. În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul Legii lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, trimis cu adresa PL-x 282 din 12 aprilie 2006 şi înregistrat cu nr.31463 din 12 aprilie 2006 la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi respectiv la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, înregistrat cu nr.25/334 din 13 aprilie 2006. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 10 aprilie 2006. Consiliul Legislativ, prin avizul nr.974 din 18.07.2005, a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri. Guvernul, conform punctului de vedere transmis cu adresa nr.2782 din 8.XI.2005, susţine adoptarea iniţiativei legislative, sub rezerva însuşirii observaţiilor şi propunerilor formulate. Ulterior, prin adresa nr.463 din 14.04.2010, Guvernul, conform punctului de vedere transmis, susţine adoptarea iniţiativei legislative şi orice demers legislativ în vederea aplicării principiului lustraţiei, în deplină concordanţă cu garanţiile şi principiile unui stat democratic. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat favorabil proiectul de lege, conform avizului nr.32/275 din 2006. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare interzicerea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din nomenclatura comunistă. Proiectul Legii lustraţiei a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor în data de 4 noiembrie 2008, în condiţiile art.37 lit.c) şi art.86 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi a fost retrimis la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi pentru raport, în data de 2 februarie 2009. La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi din partea ministerului justiţiei, doamna secretar de stat Alina Bica, doamna Victoria Matei, judecător detaşat din partea Ministerului Justiţiei, domnul Sorin Ilieşiu, vicepreşedinte Alianţa Civică şi domnul Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 decembrie. La lucrările şedinţei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 28 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi 8 deputaţi, din totalul de 10 membri, ai Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, 19 pentru, 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri, să propună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare a Proiectului Legii lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în Anexa I la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate la Anexa II care face parte integrantă din prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Intrăm în partea de dezbateri generale. Din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Mircea Toader. |
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Domnul Nicolăescu a spus că nu este tardivă, eu spun că este târzie, nu este tardivă, este târzie. Ceea ce facem astăzi trebuia să facem în 90 în 91, în 92, fiindcă nu e numai vorba de o reparaţie morală, ci este vorba, efectiv, de o activitate pe care oamenii politici trebuiau să ţină cont de drumul pe care îl are România. Un proverb românesc spune că "Lupul îşi schimbă părul, dar năravul, ba" şi sunt convins că cei care au condus în perioada respectivă România, într-o concepţie ideologică, până la urmă acceptată şi construită de ei, este greu să se debaraseze de acest concept. Mai mult decât atât, cine va crede că Partidul Comunist, la nivel de conducere, separa activitatea economică de cea politică, separa activitatea fiecărui cetăţean de cea politică se înşeală. Instrumentele pe care le avea Partidul Comunist, că se numea securitate, că se numea miliţie, toate erau în slujba acestui deziderat. Orice încercare de a ieşi din acest drum pe care îl avea conducerea respectivă nu însemna dezidenţă, însemna penitenţă. Am participat, desigur, şi am trăit în acele vremuri şi ştiu foarte bine că cei care au făcut acea mişcare de la Braşov n-au fost pedepsiţi politic, ci au fost pedepsiţi cu totul altfel. Au găsit scuze penale, au ajuns pe la Galaţi mulţi din ei şi eram în temă la vremea respectivă când ni se interzicea să stăm de vorbă cu ei, erau pur şi simplu strămutaţi, erau trimişi în diferite întreprinderi pe 2-3-5 ani şi nu avea voie nimeni să iasă din această decizie care nu avea nicio legătură cu legile de la acea vreme. Pur şi simplu era o decizie politică care trebuia respectată. Şi, mai grav, că la ceea ce s-a întâmplat atunci participau toţi care conduceau, inclusiv judecătorii, când luau decizii, conform Codului penal, cu totul şi cu totul separate de ceea ce au făptuit respectivii. Nu era niciodată o condamnare politică, era o condamnare penală, fie că aveau 2 kg de zahăr în plus, fie că făceai, chipurile, un abuz pe stradă, dar realitatea era cu totul alta. De aceea nici nu am avut dezidenţă. Orice încercare de dezidenţă într-o formă organizată era stârpită pe acest motiv al Codului penal românesc care te incrimina pentru infracţiuni penale. Sigur că întâmplător şi eu am fost într-o formă victimă de astfel de încercare de instanţă, am scăpat de nişte oameni care au înţeles că n-are nici o legătură, o propunere şi un punct de vedere cu partea economică sau cu partea, pur şi simplu, a Codului penal, dar vă dau şi un exemplu, pe care l-am spus şi în cadrul comisiei. La vremea respectivă era o decizie politică că orice membru de partid care era anchetat trebuia să primească aprobare din partea forului superior de partid. N-a existat niciodată, şi vă spun în cunoştinţă de cauză, ca conducerea partidului, indiferent de zona pe care o ia, dacă era o intervenţie a securităţii sau a miliţiei, să nu de aviz de cercetare. Întâmplător şi eu am fost un astfel de subiect, iar cel care a dat avizul a fost un senator al României. A fost un senator al României. Dar, am vrut să subliniez un singur lucru. Că din punct de vedere moral e nevoie de aşa ceva. Din punct de vedere practic, sigur, că va fi, până la urmă, o intervenţie minoră. Cei care la vremea respectivă puteau să nu conducă România au condus-o, au participat şi au văzut de drumul lor, drumul pe care l-a stabilit viaţa sau Dumnezeu. Dar, moral trebuie să luăm această decizie, s-o votăm şi în numele Grupului parlamentar PDL noi vom vota această lege târzie, dar vom vota-o şi sunt convins ca o reparaţie morală a acelor care au suferit şi care, până la urmă, pe idealurile revoluţiei şi-au dat viaţa. Şi, nu numai atâta, cred că orice intervenţie, chiar dacă subiectivă pe această temă, nu va duce la altceva decât pentru cei care sunt în balcon să înţeleagă că noi cei care astăzi încercăm să le dăm dreptate, încercăm, poate şi în numele celor are au fost înainte, şi nu trebuie să blamăm tot ce este membru al Partidului Comunist. Ştiţi foarte bine că pentru a avea o carieră profesională, pur profesională, nu puteai să fii şef de secţie, nu puteau să fii pe un vapor, decât dacă erai membru de partid. Nu are nicio legătură funcţia de membru de partid cu cea de conducere, nu erau promovaţi decât cei care acceptau, pe linie politică, ideologia politică. Şi, orice încercare de dezidenţă era înăbuşită imediat. Şi, încă o dată subliniez că Grupul parlamentar al PDL va vota această lege. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Intervenţie din partea Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, domnule deputat. |
|
|
Stimaţi colegi, Vă vorbeşte o persoană care nu este lustrabilă, sau nu este lustrabilă precum nu sunt nici iniţiatorii acestei legi, Mona Muscă şi domnul Nicolăescu, care nu are un interes, nu câştigă şi nu pierde nimic din adoptarea sau respingerea acestei legi. Vă vorbesc în numele unui partid care nu va vota această lege datorită problemelor de constituţionalitate şi de încălcare a normelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi datorită faptului că această lege este în primul rând neaplicabilă. Este o lege sau un demers populist, şi daţi-mi voie să mă explic. Este aruncată ca o perdea de fum în această situaţie economică dificilă a României. Vine să acopere neputinţa guvernării, incompetenţa şi jaful asupra economiei naţionale. Vine şi excită nişte sensibilităţi vizavi de perioada comunistă. Este nedrept să folosim aceste sensibilităţi motivate ale unei părţi a populaţiei într-un scop politic. Iar, dacă omul trăieşte mai rău astăzi, îşi aduce bucuria că vecinul lui, şef de post, va fi lustrat şi nu va putea candida, probabil, pentru o funcţie de consilier. Dar actuala putere, probabil, că pregăteşte şi alte legi care, al naibii de tare, îi vor lustra pe români, Legea educaţiei, Legea pensiilor. Sunt legi care îi vor lustra nu pentru 5 ani, ci pentru mulţi ani de acum încolo şi nu le vor lua dreptul de a candida, ci dreptul, poate, de a trăi. De ce este o lege discriminatorie? Pentru că această lege ar fi trebuit să înceapă, în primul rând, cu preşedintele Traian Băsescu. El şi Teodor Stolojan sunt persoane care au deţinut demnităţi publice, care ar fi trebuit lustrate. De asemenea, această lege este discriminatorie pentru că a pornit de la persoane şi, în funcţie de acele persoane, s-au constituit, s-au stabilit categoriile socio-profesionale care nu pot candida. Tardiv. S-a spus şi sunt de aceeaşi părere că în anii 1990 era oportună o astfel de lege, iar Proclamaţia de la Timişoara prin art.8 justifica. Dar au trecut 20 de ani. România s-a schimbat natural, oamenii, structurile, instituţiile, legile ţării. Nu mai este nevoie de această lege. De asemenea, problema drepturilor fundamentale pe care această lege le atacă nu erau, exigenţele nu erau ca cele actuale în anii 90. Mă voi referi, în primul rând, la problemele de neconstituţionalitate pe care această lege le ridică. Art.16 din Constituţie, stimaţi colegi, egalitatea în drepturi. Art. 20, tratatele internaţionale, la care România este parte, vor fi încălcate. Art.22. Dreptul la viaţă şi integritate psihică, discriminarea şi luarea dreptului de a candida este considerată în jurisprudenţa Curţii Europene o discriminare, un tratament degradant. Art.37 din Constituţie este încălcat. Dreptul de a fi ales. Art.38. Dreptul de a fi ales în Parlamentul European. De asemenea, sunt încălcate art.39 şi 52 din Cartea drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene. Dreptul la muncă şi protecţie socială a muncii este încălcat. Art.52, dreptul unei persoane de a se adresa unei autorităţi publice. Şi, nu în ultimul rând, art.53, restrângerea exerciţiilor unor drepturi şi libertăţi fundamentale. Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, art.3 care interzice tratamentele degradante. Şi este un tratament degradant. Dreptul la un proces echitabil şi practica iarăşi, la fel, practica Curţii Europene ne-a arătat că interzicerea dreptului de a candida este un tratament degradant. Dreptul la alegeri libere din primul protocol al tratatului şi, nu în ultimul rând, art.18. Cred că am adus suficiente argumente juridice care ne fac să nu votăm această lege şi să ne întoarcem, să mă întorc la această tribună în momentul în care Curtea Constituţională va declara neconstituţională această lege. De asemenea, PSD va sesiza Curtea Constituţională, va sesiza Comisia de la Veneţia pentru a-şi exprima o opinie fundamentată şi avizată vizavi de această lege şi nu în ultimul rând vom sesiza şi Consiliul de Miniştri al Consiliului Europei ca pe competenţa necontencioasă să sesizeze Curtea Europeană pentru a da un aviz vizavi de această lege în corelare cu prevederile Convenţiei. Acestea sunt motivele pentru care, fără un interes personal şi fără un interes politic al PSD, nu vom vota această lege. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Domnule Toader, drept la replică. |
|
|
Doamnă preşedinte, am să-i dau o replică colegului meu, fiindcă a folosit un nume numit preşedintele României, care putea să fie lustrat... (Vociferări în Grupul Parlamentar al PSD şi Grupului parlamentar al PNL.) Vă rog, lăsaţi-mă să-mi spun un punct de vedere, fiindcă nu este aşa simplu şi vreau s-o clarific odată pentru totdeauna. Preşedintele României a fost comandant de navă şi eu am fost şef mecanic. Condiţia era să fii membru de partid şi la un moment dat cei mai buni profesionişti, doi dintre ei, au fost numiţi reprezentanţii Companiei Navrom în străinătate. Sunt angajaţii acelei firme Navrom Constanţa, unul era la Istanbul, unul era la Anvers, şi unul dintre ei era Traian Băsescu pe profesiunea pe care o avea şi nu avea alt scop decât a ne reprezenta, ceea ce se întâmplă în oricare port din lume, dacă nu ai un român al tău. Deci nu are nici o legătură, nici cu tendinţa de lustraţie şi nimic altceva, decât a fost un membru de partid ca şi mine şi ca şi mulţi dintre dumneavoastră. Iar agentul de acolo, că se spune agent, acela este termenul englezesc, agentul este reprezentantul Companiei de navigaţie într-un port. Asta e denumirea şi în România este la fel. |
|
|
Domnul Calimente, din partea Grupului parlamentar al PNL. |
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi invitaţi, Stimaţi colegi, Am să vă spun de la început că Grupul parlamentar al PNL va vota această lege, pentru că am avut şi iniţiativa din 2005, dar vreau să vă aduc aminte că eu am avut această iniţiativă prin mandatul 1996-2000, când împreună cu regretatul George Şerban care era colegul meu de bancă am promovat primul proiect al acestei legi. Ce s-a ales de această lege? Şi nu am să mă refer aici la PSD care şi-a expus punctul de vedere şi cu care nu vreau să intru în polemică. În schimb, am să intru în polemică cu partea dreaptă a FSN-ului, cu aripa dreaptă a FSN-ului, cu floarea UASCR-ului şi UTC-ului, care vine astăzi să ne dea lecţii despre Legea lustraţiei. Unii dintre domniile lor erau membri marcanţi ai FSN-ului când ne-au distrus sediile PNT-ului şi PNL-ului în 1990. (Aplauze.) Unii dintre ei au dirijat trenurile cu mineri la Bucureşti în timpul mineriadelor. Astăzi vin să ne dea lecţii de democraţie şi au tupeul să fie iniţiatori ai Legii lustraţiei. Ei care ar trebui să fie lustraţi cu toţii, cred. (Aplauze.) Au făcut harcea-parcea această lege, pentru că PD, cu onoare reprezentat în Parlament la acea vreme şi membru al Convenţiei Democratice, era partid socialist. Şi avea foarte mulţi lustrabili şi atunci cum îi are şi acum. Vreau să vă mai spun că eu nu înţeleg ca Legea lustraţiei să treacă fără să fie acompaniată de Legea condamnării comunismului, pentru că degeaba îl lustrez pe un cetăţean, dacă mâine un alt cetăţean vine şi reînfiinţează partidul comunist. Din acest motiv, şi pentru că sunt prezenţi şi invitaţi de la diferite asociaţii, vreau să vă anunţ că la Senat există o lege depusă de condamnare a comunismului al cărei iniţiator sunt. Lege pe care am mai înaintat-o de doi ori în mandatul trecut şi care a fost respinsă. Motivaţia a fost că în România nu poate fi condamnat comunismul pentru unele motive care au fost expuse de către cei de la PSD şi care spuneau că este neconstituţional. Vreau să vă spun că la vremea respectivă, Proiectul de Lege pentru condamnarea comunismului era susţinut de Academia civică, de Alianţa civică, de Asociaţia 21 Decembrie, de Asociaţia foştilor deţinuţi politici din România, Asociaţia proprietarilor deposedaţi abuziv de stat, Forul civic românesc, Fundaţia ICAR, Fundaţia Memoria, Grupul pentru Dialog Social, Liga Apărării Drepturilor Omului, Uniunea Mondială a Românilor Liberi. Legea a fost prezentată de către mine la Comisia de dialog social, a fost susţinută la vremea respectivă, pentru că trăia domnul Ticu Dumitrescu, şi cred că dacă vreţi să daţi credibilitate condamnării şi punerii în aplicare a Legii lustraţiei, va trebui cu acelaşi elan să votaţi şi Legea de condamnare a comunismului şi să nu vă bazaţi pe o simplă declaraţie politică care nu valorează doi bani. Iar ca să-i răspund domnului Toader, la ceea ce spunea, o să-i spun următorul lucru. Eu care am fost sportiv de performanţă şi care în anii '70 am reuşit să ies din ţară, prin anii '80 nu mai puteam să ies nici în Ungaria, dară-mi-te să fie reprezentant la Anevers al Navrom-ului. Ştiţi cu aprobarea cui şi pentru cine lucrau aceşti reprezentanţi! Vă mulţumesc. |
|
|
O intervenţie pe procedură. (Coboară la tribună.) |
|
|
Domnilor colegi, Aş vrea să fac o intervenţie pe procedură. Procedura pe care am parcurs-o până în acest moment ca această lege să ajungă astăzi în plen pentru a fi discutată. Am avut o solicitare în urmă cu aproximativ o lună de zile din partea Societăţii Timişoara, într-o situaţie extremă, a domnului Teodor Mărieş care se afla în greva foamei. Am întâlnit nişte oameni profund marcaţi de 20 de ani, 20 de ani, timp în care au dus o luptă cu foarte mulţi pentru un ideal al Revoluţiei Române şi pentru un punct, celebru de acum, 8, al Proclamaţiei de la Timişoara. Disperarea, după 20 de ani, i-a adus în situaţia de a intra în greva foamei, spunând un lucru: ştim cu toţii că este o lege târzie, dar e normal pentru a încheia o rană a trecutului şi pentru a putea merge spre viitor să adoptăm această lege. Stă de un număr de ani important în Parlament şi niciodată nu am reuşit s-o trecem de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi niciodată nu am reuşit s-o trecem de Biroul permanent şi nici vorbă să ajungă în plenul Parlamentului. L-am chemat la acea discuţie pe colegul meu Daniel Buda. Ne-am uitat unul la celălalt şi l-am întrebat: Daniel, tu ai fost membru în UTC? Şi a zis: nu am apucat. Eu una aveam 13 ani şi jumătate la evoluţie, nici eu nu am fost membră a UTC. (Vociferări.) Vedeţi dumneavoastră, această scurtă istorie de data aceasta a noastră ne-a permis să fim liberi, să gândim liber şi să reuşim să aducem astăzi în plenul Parlamentului această lege. E foarte interesant şi un alt lucru. Faptul că anumiţi colegi de la care, recunosc că nu m-aş fi aşteptat, astăzi vin în plenul Parlamentului şi ne acuză, domnule deputat, de ce, de faptul că a ajuns această lege în plen? Domnule deputat, Grupul parlamentar al PNL a avut preşedinţia acestei Camere prin Bogdan Olteanu şi această lege a fost ţinută într-un sertar.... (Aplauze.) Şi a fost ţinută într-un sertar şi ştim de ce, pentru că aţi tăcut, aţi lăsat capul în jos şi aţi acceptat lesa pusă de PSD. (Aplauze.) A ajuns această lege aici şi a ajuns trecută prin Comisia juridică de disciplină şi imunităţi printr-un efort conjugat în schimb al grupului de astăzi al PNL şi, fără îndoială, cu dedicaţia totală a Grupului parlamentar al PDL. Cred că trebuie să ne revenim, să ne corijăm declaraţiile noastre, să mergem înainte, pentru că PDL şi PNL, ca partide de dreapta şi privind spre viitor, trebuie să treacă această lege astăzi prin Parlament, aşa cum şi eu susţin, cum a cerut domnul Eugen Nicolăescu, iniţiatorul acestei legi, prin apel nominal. Vă mulţumesc. (Aplauze; Revine la prezidiu.) |
|
|
Pe procedură, domnul Duvăz. Imediat şi intervenţia Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. |
|
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Pe procedură, în aceeaşi măsură în care aţi fost şi dumneavoastră pe procedură. Am fost pe 21 în stradă. Am fost pe 21 în stradă, poate că unii ştiu asta. Nu l-am văzut în nici în noapte de 21 spre 22 pe Mărieş. O fi fost şi el, nu ne-am văzut cu toţii. Dar, ca să mă faceţi să lăcrimez aici vorbind de nemulţumirea adevăraţilor revoluţionari, mi se pare fals şi inacceptabil şi ruşinos pentru această cupolă. Şi pentru adevăraţii revoluţionari care nu cred că-şi permit să fie exclusivi, nu facem revoluţia română partide politice, doamna preşedinte, şi nu cred că v-ar fi convenit, dacă dumneavoastră nu eraţi membru UTC, dar părinţii dumneavoastră dacă ar fi ocupat o demnitate publică, sigur ar fi fost lustrabili astăzi, doamna preşedinte. (Aplauze.) Nu cred că asta urmăriţi. O să vă spun de ce am luat cuvântul, stimaţi prieteni. Eu sunt împotriva acestei legi, deşi nu sunt lustrabil niciodată şi de niciun fel. Dar, bunicul meu a fost lustrat în 1948, pentru că era înalt funcţionar de stat în vechiul regim burghezo-moşieresc, n-a avut dreptul la pensie şi n-a avut dreptul să muncească în oraşul Bucureşti. A murit la Zimnicea pe şantier, la frumoasa vârstă de 73 de ani. Acest lucru aţi fi dorit să-l faceţi, numai că n-aţi avut curajul să-l faceţi imediat după '90. Dumneavoastră, doamna preşedinte, pentru că eraţi un copil, să zic aşa, în jurul politicului, ca să nu spun altfel, iar cei care acum sunt în fruntea acestei mişcări, pe vremea aceea se îngălbeneau la faţă dacă le vorbeai de lustraţie. Vă garantez. Veneau albi la faţă şi se întrebau ce o să li se întâmple. Şi mai sunt împotrivă pentru un motiv, care vreau să fie foarte clar. Ne-am chinuit să intrăm în Consiliul Europei. Acum am şi uitat cât ne-am chinuit. Mi s-a părut atunci prima recunoaştere majoră a României că a ieşit din marasmul comunist, că a ieşit, în fine, la lumină. Că, în fine, cineva ne ia în seamă, după toate şocurile pe care le trăisem şi mizeria comunistă pe care o suferisem 50 de ani. Eu, nu ştiu ceilalţi. Însă, o să vă spun de Rezoluţia Consiliului Europei, doamna preşedinte, în legătură cu Legea lusraţiei. Adunarea subliniază că, în general, aceste măsuri pot fi compatibile cu un stat democratic, în cadrul statului de drept, dacă sunt îndeplinite mai multe criterii. În primul rând, vinovăţia care este individuală, şi nu colectivă, subliniez, şi nu colectivă, trebuie dovedită în fiecare caz în parte, ceea ce subliniază necesitatea aplicării individuale şi nu colective a Legii lustraţiei. După care vă indică şi o documentaţie, se numeşte un documentar pentru cei care s-au grăbit sau au avut nevoie de o Lege a lustraţiei, de care România, după 20 de ani de la comunism, nu mai are nevoie. Ar fi fost, poate, ar fi fost poate, ceva de făcut la începutul anilor 90, dar eu am respins de plano şi atunci şi v-am spus motivul personal şi de familie. Vă mulţumesc. |
|
|
Şi eu. Domnul Attila Korodi, din partea Grupului parlamentar al UDMR. |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi invitaţi, După 20 de ani de la revoluţie, astăzi nu facem altceva decât aruncăm prosopul de la unul la celălalt. În loc să facem un diagnostic foarte sec, care s-a mai făcut de foarte multe ori, chiar şi de la pupitrul din Camera Deputaţilor, în care am spus şi se spune că am ratat prea multe şanse în ultimii 20 de ani, că această transformare, această tranziţie a societăţii româneşti de la un stat comunist, socialist, la un stat democrat să fie mai rapidă, mai bună şi pentru cetăţean. Cauzele, care sunt? Este destul de simplu şi cred că la îndemână să citim Proclamaţia de la Timişoara, să vedem câte forţe politice, care partide politice au reuşit să includă în programul politic, punctele de la Proclamaţia de la Timişoara. Pentru că aceea era o cale simplă, poate dureroasă, dar dreaptă. Suntem după 20 de ani în care, din fericire, am reuşit deja ca, poate, într-o anumită măsură, să compensăm financiar, cei care au fost hărţuiţi de poliţia politică, cei care au fost chiaburi, cei care, pur şi simplu, au luat boală pentru că au trebuit să fie pedepsiţi şi au fost pedepsiţi pentru ceea ce au zis, dar am uitat un lucru: reparaţia morală. Reparaţia morală care nu poate fi compensată cu niciun ban. Sunt mândru că astăzi, totuşi, după 20 de ani, chiar în mandatul meu, pot să spun părinţilor mei, dar până la urmă părinţilor noştri, bunicilor noştri, că reparăm ceva. Ceva care trebuia să se întâmple mai demult, dar nu am reuşit. Societatea românească, politicul din România nu a avut tăria să facă acel pas. Sunt voci astăzi care spun că sunt probleme constituţionale. Oare, părinţii noştri, bunicii noştri au fost întrebaţi de probleme constituţionale când au fost hărţuiţi? Cine repară acea greşeală? Istoria cred că repară. Doamnelor şi domnilor, Astăzi facem un bine pentru că, din păcate, dacă facem o analiză vedem că nu numai perioada comunistă a învrăjbit românul cu românul, dar a învrăjbit etniile în România, biserică cu biserică, societatea în sine, şi cei care sunt responsabili trebuie să facă un pas înapoi chiar şi în 2010. Grupul UDMR susţine această lege. Mulţumesc. |
|
|
Şi eu mulţumesc. Vreau să vă reamintesc că în cadrul dezbaterilor generale, conform regulamentului, ia cuvântul un reprezentant din fiecare grup. (Domnul deputat Marian-Florian Săniuţă solicită să intervină.) Există un drept la replică solicitat de domnul Eugen Nicolăescu, ştiţi foarte bine că dânşii au prioritate. Pe procedură. |
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, După discursurile la dezbaterile generale, am înţeles poate astăzi, mai mult decât oricând, că Legea lustraţiei este necesară. Faptul că în continuare sunt patimi, faptul că în continuare sunt puncte de vedere uneori atât de diferite înseamnă că această lege este necesară, înseamnă că această lege trebuie adoptată şi ea să producă efecte. În consecinţă, în Parlament trebuie să încurajăm libertatea de exprimare, diversitatea de opinii, dar atunci când se fac afirmaţii nefondate şi neconforme cu realitatea, trebuie să intervenim şi să punem lucrurile la punct. Îi spun colegului că această lege în 2005 n-a fost făcută din motive populiste. Această lege a avut în vedere un lucru simplu, clar şi important pentru toată societatea românească: reparaţia morală. Şi aş mai spune că această lege nu se aplică otova, nu se aplică global, ci se aplică numai acelor persoane care se încadrează în prevederile legii. Eu cred că trebuie să privim cu multă raţionalitate şi mai ales cu multă inteligenţă şi responsabilitate faptul că o lege poate să facă, în sfârşit, dreptate în această ţară. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Pe procedură? |
|
|
Doamna Cornelia Brînduşa Novac: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Da, această lege este o lege reparatorie pentru poporul român. Numai că această lege n-a fost introdusă în Parlament nici în vremea preşedinţiei domnului Ion Iliescu, nici în vremea preşedinţiei domnului Emil Constantinescu, ci acum, când Preşedintele României este Traian Băsescu. Vă deranjează sau nu, dar domnul Emil Constantinescu, brusc, îşi doreşte ca această lege a lustraţiei să fie votată astăzi în Parlament, ceea ce îmi doresc să se întâmple. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea deputaţilor aflaţi la Putere.) |
|
|
O intervenţie pe procedură a domnului Marian Săniuţă. O să vă rog totuşi să fie pe procedură. Vă mulţumesc mult. |
|
|
Domnul Marian-Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Voi fi foarte, foarte scurt, pe procedură. Nu doresc în nici un fel ca prin intervenţia mea să blochez această lege. Vreau numai să-i răspund distinsului meu coleg, fost sportiv de performanţă, domnul Calimente, că şi eu am făcut sport de performanţă cu 300 de prezenţe în prima divizie a ţării, cu aproape 100 în toate loturile naţionale ale României, cu zeci de medalii naţionale şi internaţionale, dar nimeni niciodată nu mi-a condiţionat ieşirea în Occident reprezentând România sau Clubul sportiv al Armatei "Steaua" de apartenenţa mea la Partidul Comunist. Şi împreună cu mine au fost cei care îmi erau colegi atunci şi, evident, numele lor rămân pe frontispiciul sportului românesc şi mă refer cel puţin la Vasile Stângă, la Nicu Vlad, la Anghel Iordănescu, la Marian Dumitru, la Viorica Viscopoleanu, la Iolanda Balaş Soter, la Nicu Pob, la Birtalan, Gaţu, Kicsit şi, evident, această galerie ar putea continua. Un lucru este cert: România atunci îşi trimitea afară doar valorile. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea deputaţilor aflaţi în Opoziţie.) |
|
|
Vă mulţumesc. Cred că totuşi punctele de vedere ale grupurilor parlamentare au fost exprimate. Dacă nu este o intervenţie pe procedură, vreau să vă atrag... Aoleu! Grupul parlamentar al minorităţilor. Scuzaţi-mă, domnule deputat. Eraţi aşezat în interiorul Grupului PDL şi atunci încercam să comunic. Scuze! |
|
|
Doamna preşedinte, Am fost aşezat în rândul Grupului PDL pentru a fi mai aproape de microfon, nu pentru alt motiv, doamna preşedinte. |
|
|
Vă mulţumesc. |
|
|
Doamnelor şi domnilor, În 2005, Societatea Timişoara a cerut deputaţilor din Timişoara să-şi exprime punctul de vedere asupra acestui Proiect de Lege al lustraţiei, care se năştea acolo. Ca şi alţi colegi de-ai mei, am fost de acord cu acest proiect şi l-am semnat în prima zi în care am fost chemat la Societatea Timişoara. Ceea ce ni se prezintă însă astăzi, în raportul pe care l-am citit azi-noapte cu foarte multă atenţie, din păcate, nu este ceea ce a fost scris şi, în mare măsură, probabil că o parte dintre iniţiatori nu-şi mai regăsesc în totalitate textul pe care l-au formulat atunci. Sigur că din punct de vedere juridic probabil că această lege nu va face decât să închidă un cerc. Un cerc deschis o dată cu punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara, când până la adoptarea Constituţiei din 1991, această lege putea fi votată fără niciun fel de probleme. Ea nu a fost votată şi am ajuns în situaţia în care astăzi probabil că o vom vota, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota această lege. Din punct de vedere juridic însă probabil că efectele ei nu vor fi cele care sunt dorite. Sigur că după 20 de ani, şi-mi permit, doamna preşedinte, să fac şi eu o remarcă de suflet, dumneavoastră aţi avut marea bucurie ca în momentul în care a venit revoluţia, în decembrie 1989, să aveţi 13 ani. Aţi trăit în dictatură copilăria. Eu n-am avut această şansă, pentru că la revoluţie aveam 39 de ani. Eu am trăit în mod conştient cel puţin 20 şi ceva de ani în dictatură. Dar asta nu mă opreşte să fac şi eu o afirmaţie personală aşa cum aţi făcut-o dumneavoastră. Da, am participat la Revoluţia din Timişoara din 19 decembrie 1989. Da, sunt în Comisia parlamentară a revoluţionarilor. Da, sunt de acord că am construit democraţia. Dar nu pot să uit, în acelaşi timp, doamnelor şi domnilor, că la 18 ani şi 3 zile, pe 3 octombrie 1968, ca elev la liceul militar, am fost primul elev primit în partid pentru că la momentul respectiv aveam cea mai mare medie din liceul militar. Nu mi-e ruşine de acest lucru, pentru că atunci credeam că cel mai bine pentru un elev este să înveţe. Din păcate, nu putem să lustrăm hoţia sau prostia, care poate după 20 de ani de democraţie ar fi fost mult mai lustrabile şi acest lucru ar fi fost mai benefic pentru poporul român. (Aplauze.) Noi lustrăm ceea ce se poate lustra în momentul de faţă ca o voinţă a noastră. Partea de constituţionalitate o vor stabili cei care au această menire. Însă, daţi-mi voie, la dezbateri generale, să-mi pun câteva întrebări pentru care noaptea nu mi-a dat voie s-o folosesc pentru dormit în momentul în care am stat cu acest raport pe care l-am primit aseară. La pct.e) erau prevăzuţi ca lustrabili de către distinşii colegi care au promovat acest proiect de lege ca iniţiatori, preşedinţii şi vicepreşedinţii Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România de la nivel central şi centru universitar. În momentul de faţă, în acest proiect de lege care ni se dă, printr-un amendament, aceştia au fost eliminaţi. Şi nu pot să înţeleg de ce. La pct.g) au fost persoanele din învăţământul de partid de la Academia "Ştefan Gheorghiu", rectorii şi decanii, precum şi persoanele cu funcţii de conducere din şcolile judeţene de partid. În momentul de faţă... eu citesc din raport, acest punct nu se mai regăseşte, el a fost înlocuit cu şefii de secţii de la tribunale, de la unităţi de procuratură şi chestii de genul ăsta. La pct.j), în schimb, apare un lucru extrem de interesant. Sunt lustrabili cei care au desfăşurat învăţământ ideologic în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne, mă rog, şi Departamentul securităţii statului. Dar vreau să vă spun un lucru: toţi comandanţii de plutoane şi toţi soldaţii au făcut învăţământ politico-ideologic. Comandanţii de plutoane le predau o lecţie pe care erau obligaţi să le-o facă, iar soldaţii erau obligaţi să asculte. Se compară aceştia cu rectorii şi cu decanii de la "Ştefan Gheorghiu". Vă daţi seama? Acest text a înlocuit un alt text, pe care promotorii acestui proiect de lege mi s-a părut că l-au gândit cu adevărat. Punctul suna în felul următor: "Persoanele cu funcţii de conducere la nivel central, regional sau judeţean, după caz, din cadrul Inspectoratului General al Miliţiei, din centrele de detenţie şi lagărele de muncă forţată". De ce a fost înlocuit acest text de către Comisia juridică şi de către Comisia pentru drepturile omului cu textul pe care l-am prezentat anterior. De asemenea, erau cuprinşi la pct.k) "şefii misiunilor diplomatice, consulare şi comerciale din străinătate şi adjuncţii acestora". Acest punct a fost eliminat. Nu înţeleg de ce. Nu cred că are nicio legătură cu o persoană care se găseşte la conducerea României. Şi atunci de ce a fost scos? "Persoanele care au deţinut funcţii de conducere în Banca Naţională, inclusiv cei care au avut responsabilităţi în domeniul operaţiunilor valutare." Doamnelor şi domnilor, Deţinerea unui dolar pe vremea comunismului reprezenta infracţiune. Cei care se ocupau de aceste operaţiuni valutare n-aveau nici o legătură cu un anumit aparat pe care noi, în momentul de faţă, îl considerăm, pe bună dreptate, ca fiind unul dintre cele mai represive din perioada comunistă. Şi pentru că distinsul meu coleg de la UDMR a făcut o afirmaţie, aş vrea să spun, ca om care împlinesc în curând 60 de ani: sigur că părinţii şi bunicii au suferit. Şi eu am avut familia deportată în Bărăgan. Dar vreau să vă spun, domnilor, că în 1989, Timişoara s-a ridicat pentru democraţie, nu pentru dictatură. Acest lucru a fost posibil în 1948, în 1950, pentru că era dictatură, era dictatura comunistă. În momentul de faţă este democraţie. Chiar dacă revoluţia a adus un alt principiu, nu al dictaturii proletariatului, ci al omului potrivit la locul apucat. Cred, din acest punct de vedere, că trebuie să ne gândim că este corect din punct de vedere moral să închidem un cerc. Este corect să dăm o satisfacţie pentru rezolvarea unei astfel de probleme. Dar, în acelaşi timp, să avem convingerea că nu tot ceea ce facem, facem cu dreptate. Îmi aduc aminte acum trei săptămâni când votam Legea ANI, doamna preşedinte, şi când, cu mare dificultate şi chiar cu anumite aspecte de imoralitate, s-a votat o lege care se vroia cu adevărat o lege a moralităţii. Să nu cădem iarăşi şi să ne faceţi să ne aducem aminte, cei care suntem mai bătrâni, de imaginea Anei Pauker sau a altor vremuri pe care după 1989 le vrem definitiv căzute. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnule deputat, trec peste lipsa de eleganţă a ultimei afirmaţii, dar probabil că este o chestiune care nu neapărat vă caracterizează. În ceea ce priveşte lucrurile pe care dumneavoastră le-aţi menţionat, le regăsiţi la alte litere. Deci, lit.e), de exemplu, unde dumneavoastră... sau lit.f), de exemplu, regăsiţi şi persoanele care au ocupat o funcţie în conducerea de partid şi şefii misiunilor diplomatice şi comandanţii de miliţie şi aşa mai departe. Le regăseaţi dacă citeaţi la amendamentele comisiei. (Domnul deputat Niculae Mircovici doreşte să intervină.) Domnule deputat, o să vă rog să nu continuăm acest dialog. Vă rog. |
|
|
Doamna preşedinte, Vizavi de ultima afirmaţie pe care am făcut-o, vă rog să mă credeţi, cu tot respectul, că nu am făcut niciun fel de referire la nimeni din cei prezenţi şi nu cred că cineva ar fi trebuit să se regăsească într-o astfel de postură. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu, atunci, pentru această clarificare. Drept la replică? Vi s-a pronunţat numele? Aşa se face dreptul la replică, domnule deputat. |
|
|
Doamna preşedinte, |
|
|
Nu. Vi s-a pronunţat numele? Aşa e drept la replică. Domnului Toader i s-a pronunţat numele. Pe procedură. |
|
|
Doamna preşedinte, Vorbesc pe procedură, pentru că văd că numai domnului Toader i se permite drept la replică în dreptul sau în numele domnului Băsescu. Doamna Brînduşa Novac a pronunţat numele domnului preşedinte Iliescu şi vreau în numele domniei sale să vorbesc. Şi dacă-mi permiteţi, un drept la replică destul de scurt. Eu cred că dincolo de orice dezbatere pe această lege, necesară sau nenecesară în acest moment, cred că ar fi foarte mare mirarea să aflăm că această lege a lustraţiei a stat blocată patru ani la Camera Deputaţilor pentru a nu afecta un mare cetăţean cu capacitate de lustrare. Nu dau nume pentru că e becher, a ajuns preşedinte al României în iarna trecută şi nu mai poate fi lustrat nici dacă s-ar putea recompune dosarul său de colaborator al securităţii. Asta pentru că în art.6 alin.(1) şi (3) se spune destul de clar că cei care au mandatele în derulare nu mai pot să renunţe la acestea, lustrarea aplicându-se după expirarea mandatului. Mai mult decât atât, domnului preşedinte i s-a mai făcut un favor, şi anume, art.1 lit.k), unde şefii misiunilor diplomatice şi comerciale din străinătate erau incluşi în categoriile lustrabile, a fost eliminat de către Comisia juridică, asta pentru a nu fi nicicum vreodată vreo urmă de îndoială că domnul preşedinte ar putea fi lustrat. Mai mult decât atât, în proiectul de faţă pe care-l avem în dezbatere se propune studierea dosarelor de către CNSAS. Eu cred totuşi că iniţiatorii au avut un moment de rătăcire şi ar fi bine să completăm noi în plen acest proiect. Astfel, la art.3 alin.(2), vă propun să fiţi de acord ca atunci când dosarul de la securitate nu-i de găsit, să se introducă proba cu martori, după modelul legilor proprietăţii pe care tot dumneavoastră le-aţi făcut, Legea nr.10, nr.247 şi aşa mai departe. Şi să ştiţi, dragi colegi de la PDL, că nu-l afectează pe preşedintele Băsescu, dar puteţi să faceţi un lucru minunat, anume, să vă adunaţi câte doi-trei la un loc şi să anihilaţi pe adversarii politici incomozi care se încadrează în prevederile art.1, de la lit.a) până la lit.j). Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Eu cred că e momentul în care să punem punct dezbaterilor aici. O ultimă intervenţie pe procedură, înţeleg, dar vă rog să fie ultima. |
|
|
Da. foarte greu am ajuns. Da, să ştiţi că eu am dreptul moral să vorbesc. Am fost arestat în ′87. Şi vorbesc în cunoştinţă de cauză. Iar dumneavoastră dacă vorbiţi, cei de la PSD, vă aduc aminte de Ristea Priboi un pic, ne aducem aminte de fostul deputat Faina, tot de la dumneavoastră plecat, acum este la PNL Braşov. La PNL Braşov, da. Omul care mi-a cerut condamnarea. Domnul Faina. Iar să vă aduc aminte despre domnul Ristea Priboi? Cred că-l cunoaşteţi cu toţii. A bătut un muncitor braşovean în ′87. Da, a fost recunoscut de muncitorul braşovean şi i-a intentat un proces de calomnie. Era deputat. Acesta este motivul pentru care vrem Legea lustraţiei. Am auzit că în Partidul Democrat Liberal nu sunt oameni morali. Sunt! Sunt destui. Să ne uităm fiecare în curtea lui şi să analizăm. Da, domnule Solomon. De aceea este foarte important faptul că această lege a ajuns şi va trece şi vreau să vă mai spun un lucru: în momentul de faţă, la Braşov, se desfăşoară Congresul internaţional al foştilor deţinuţi politic. Le voi comunica faptul că această lege va trece, să stea liniştiţi şi să îşi ducă bătrâneţile în continuare. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Vă propun să intrăm în dezbaterea pe articole a legii. Grupul minorităţilor a avut o intervenţie. Domnule Vainer, o să vă rog din suflet să intrăm în dezbatere, n-o să finalizăm niciodată această dezbatere. Vă rog. Două minute. |
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Vârsta şi anii trăiţi în perioada ante ′89 îmi dau voie să spun două cuvinte. Şi pornesc de la o zicere românească "Mai bine mai târziu decât niciodată". Dreptatea se face atunci când se poate, nu numai când e momentul dorit. Iată că am ajuns la un moment când se poate: şi să facem dreptate, să votăm această lege a înlăturării din funcţii publice a oamenilor implicaţi în conducerea anilor aceia. Vreau să vă dau două momente de viaţă care mă determină să susţin că e normal să se întâmple acest lucru. Aveam 24 de ani şi lucram la Direcţia centrală de statistică când am venit cu diplomă de merit şi cu doctoratul în curs de pregătire. Am fost scos din Statistică pentru motivul indicat, după lege, art.20, Codul Muncii, alineatul ultim. Am încercat în fel şi chip să aflu ce înseamnă alineatul ultim. "Înseamnă că nu este publicabil şi nu-l puteţi afla." Deci, bunul plac, dispoziţia fără de lege era aplicată. Doi. Am avut şansa sau neşansa să fiu anchetat de Securitate timp de patru ore şi vreau să vă spun că m-a marcat întreaga viaţă. Haideţi să facem dreptate, şi oamenii care făceau nedreptate atunci să stea în băncile lor. Eu votez pentru Legea lustraţiei. Mulţumesc. |
|
|
Şi eu vă mulţumesc, domnule Vainer. Intrăm în dezbaterea pe articole a legii. Am încheiat. Am spus lucrul ăsta. Vă supun la vot încheierea dezbaterilor pe procedură. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. (Domnul deputat Damian Florea doreşte să intervină.) 143 de voturi pentru, 38 voturi împotrivă şi 3 abţineri. Eu cred că lucrurile au fost... a vorbit absolut toată lumea. În momentul în care i-am dat cuvântul domnului Vainer era singura mână pe sus. Vă mulţumesc. Intrăm în dezbaterea pe articole. Titlul legii. Legea lustraţiei... (Domnul deputat Damian Florea insistă să fie lăsat să ia cuvântul.) Legea lustraţiei privind limitarea temporară a accesului la unele funcţii şi demnităţi publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere şi din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat, aveţi o observaţie. |
|
|
Doamna preşedinte, Nu se poate aşa ceva! Dumneavoastră conduceţi dictatorial această şedinţă. Aveam o intervenţie pe procedură ca şi a dumneavoastră. Aţi intrat şi aţi venit aici pe procedură şi ne-aţi vorbit, de fapt ne-aţi făcut o declaraţie politică, ne-aţi spus de ce aţi hotărât dumneavoastră să întrerupem dezbaterea Legii învăţământului, bineînţeles, conducerea Camerei pe care o reprezentaţi, Lege a învăţământului pe care noi, membrii Comisiei pentru învăţământ, ne-am chinuit s-o aducem în plen şi am lucrat trei săptămâni la foc continuu, ca să discutăm această lege pe care eu consider că puteam s-o discutăm în altă zi. |
|
|
Care este observaţia la titlul legii? |
|
|
Nu este normal ca noi să discutăm acum, aici, în defazaj cu problemele pe care le are societatea românească şi să ne mirăm pentru ce Parlamentul este văzut în acest fel cum este văzut. Şi este văzut pentru că dumneavoastră conduceţi şedinţele aşa cum le conduceţi, şi eu protestez public pentru felul în care dumneavoastră conduceţi şedinţele Parlamentului. (Vociferări din partea deputaţilor aflaţi la Putere.) |
|
|
Bine, domnule deputat. Vă mulţumesc mult. V-aţi spus poezioara. Problema e una singură, că plenul are autoritate totuşi şi votul plenului este cel suveran. (Vociferări din partea Opoziţiei.) Dacă sunt observaţii la titlu. Vă rog, domnule deputat. |
|
|
Doamna preşedinte, Legea, după cum vedem, se cheamă Legea lustraţiei şi pentru că eu sunt convins că pentru unii dintre noi este nevoie de o explicaţie, trebuie spus că lustratio în limba latină înseamnă "purificare prin sacrificiu". Metodele acestei purificări - a unui individ, a unei colectivităţi -, variau în Roma şi în Grecia antică de la stropirea cu apă, şi mulţi de aici, creştini fiind, ştiu despre ce este vorba, pentru că au trecut prin ritualul botezului, până la mărturisirea păcatelor. Din acest ultim punct de vedere legea şi-a atins deja scopul, pentru că unul dintre iniţiatorii legii, şi anume, doamna Mona Muscă, după ce a iniţiat legea a trebuit să-şi mărturisească păcatele, se pare, repetate, cu securitatea lui Ceauşescu. Prin urmare, primul om lustrat în această ţară este chiar iniţiatorul legii, şi anume, doamna Mona Muscă. |
|
|
Vă mulţumesc, dar nu aveţi nicio problemă. Pe procedură, domnul Sever Voinescu. Domnule deputat, ca să înţeleg, nu aţi propus nimic să supunem la vot sau..., doar aţi explicat termenul. Vă mulţumesc. Domnule deputat, vă rog. |
|
|
Doamna preşedinte, Două secunde: plenul a votat că toate aceste discuţii camuflate sub regula de discuţii pe procedură, în fapt declaraţii politice mai mult sau mai puţin inepte, fiecare după cum poate, au încetat. Haideţi să dezbatem legea, doamna preşedinte. |
|
|
La punctul 2 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 5 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 6 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 7 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 8 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 9 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 10 - Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi aici are corectura? Nu. Observaţii la punctul 10? Nu sunt. Adoptat. Punctul 11 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 12 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 13 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 14 - observaţii? Vă rog, aveţi cuvântul. |
|
|
Mă scuzaţi, doamna preşedinte. La punctul 14 am un comentariu de făcut: domnul Motreanu mă ţinea de vorbă şi mă ruga să vă întreb ce a fost tatăl dumneavoastră, şi dacă nu cumva este afectat şi el de Legea lustraţiei. Dar eu n-o să vă întreb lucrul ăsta. Să vină domnul Motreanu să vă întrebe chestiunea asta. |
|
|
Domnule deputat, pentru că aţi spus-o de la microfon, am să spun. Am solicitat, în numele tatălui meu, de acum 3 ani de zile, dacă a colaborat cu securitatea, la presiunile unor alţi colegi ai dumneavoastră, din Prahova, de la PSD, colaboratori cunoscuţi, de altfel, ai securităţii. Răspunsul CNSAS-ului este acela că tatăl meu nu a avut niciun fel de dosar de colaborator sau informator al securităţii. Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru şansa pe care mi-aţi dat-o să fac această clarificare. |
|
|
La punctul 14, doamna preşedinte, eu sunt total de acord cu dumneavoastră. Nu ştiu domnul Motreanu ce părere avea, dar eu nu sunt de acord că părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li se strepezesc dinţii. Staţi liniştită! La punctul 14, adică lit.k) de la art.1, se vorbeşte despre "şefii misiunilor diplomatice, consulare şi comerciale române din străinătate şi adjuncţii acestora". Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi condusă de domnul Buda, de la PDL, şi, cu majoritate, PDL, PNL de data aceasta, au făcut un bine altui tătuc, şi anume "tătucul naţiunii", care ştim prea bine că a fost reprezentant al unei astfel de misiuni diplomatice, mai degrabă comerciale la Anvers, şi care ar fi intrat vrând-nevrând în acest proces de lustrare. De aceea, iată, colegii de la PDL i-au făcut un bine domnului Băsescu, să nu mai poată fi lustrat în veci. |
|
|
N-aţi avut noroc nici cu informaţia aceasta, pentru că lit.i) de la amendamentele comisiei, de fapt, reproduce acest articol. Dar, ca de obicei, lipsa dumneavoastră de eleganţă s-a confirmat şi în intervenţia pe care aţi avut-o. De altfel, din punctul ăsta de vedere, nici eu nu sunt de acord ca copiii să plătească pentru părinţi, iar în ceea ce-i priveşte pe părinţii mei, sunt mândră că-i am şi-i iubesc. Vă mulţumesc. La punctul 12 - dacă mai sunt alte observaţii? Nu sunt. La punctul 13, domnul Vainer are o observaţie. |
|
|
Amendamentul propus şi admis sună aşa: "Persoana care a schimbat în cadrul direcţiilor politice şi de învăţământ ideologic din cadrul Ministerului Apărării Naţionale..." virgulă, ministerul - trebuie ministerului - şi departamentului. Deci, din cadrul... |
|
|
Vă mulţumesc. Stenograma a consemnat acest amendament care se referă la formulare. Alte observaţii la art.13? Nu sunt. Art.14 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.15 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.16 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.17 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.18 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.19 - observaţii? Nu sunt. Adoptat. Art.20 - domnule preşedinte Buda, vă rog. |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Dintr-o eroare materială, a fost eliminat şi primarul din această categorie. Trebuia eliminat doar viceprimarul. Acestea au fost discuţiile în cadrul comisiei, deoarece viceprimarul se regăseşte mai jos, el fiind consilier local. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Punctul 21 observaţii? Domnul Dumitrescu, vă rog. |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: La punctul 14 s-a eliminat pct.k), da? Dar, dacă ne întoarcem înapoi, am votat "Persoana care deţine calitatea de şef al misiunii diplomatice sau consulare româneşti". Deci, aici rămâne şi dincolo s-a votat împotrivă. |
|
|
Nu, nu, nu! S-a eliminat, s-a renumerotat. Asta îi explicam şi colegului dumneavoastră. S-a menţinut în altă parte în text. Deci, s-a renumerotat, că de-aia nu găsesc o parte din colegii dumneavoastră. La punctul 21 - adoptat. Punctul 22 - adoptat. Punctul 23 - adoptat. Punctul 24 - adoptat. Punctul 25 - adoptat. Punctul 26 - adoptat. Punctul 27 - adoptat. Punctul 28 - adoptat. Punctul 29 - adoptat. Punctul 30 - adoptat. Punctul 31 - adoptat. Punctul 32 - adoptat. Punctul 33 - adoptat. Punctul 34 - adoptat. Punctul 35 - nu sunt observaţii. Adoptat. Punctul 36 - adoptat. Punctul 37 - adoptat. Punctul 38 - adoptat. Punctul 39 - adoptat. Punctul 40 - adoptat. Punctul 41 - adoptat. Punctul 42 - adoptat. Punctul 43 - adoptat. Punctul 44 - adoptat. Punctul 45 - adoptat. Punctul 46 - adoptat. Punctul 47 - adoptat. Punctul 48 - adoptat. Punctul 49 - adoptat. Punctul 50 - adoptat. Punctul 51 - adoptat. Dragi colegi, Am epuizat dezbaterea pe articole. Dacă doreşte cineva să susţină vreun amendament respins, în plus? Nu. Există o propunere a Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal asupra procedurii de vot, care este: vot prin apel nominal. Dragi colegi, Şi eu, personal, susţin acest amendament şi vă supun la vot. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. Votul s-a încheiat: 173 voturi pentru; 38 împotrivă; 3 abţineri. O să rog secretarii să facă apelul. |
| ................................................ | |
|
|
Acum cred că putem să începem şi procedura de vot. Domnul secretar Mihai Voicu va face apelul. Deci, o să vă rog să faceţi linişte pentru a putea auzi răspunsul deputaţilor. |
|
|
- Adomniţei Cristian Mihai - pentru O să-i mai strig o dată pe cei care au fost absenţi. - Ana Gheorghe nu e. Şi atât. |
|
|
Cât va face secretariatul numărarea voturilor, pentru a putea anunţa rezultatul, o să vă propun ca procedură, sunt un număr de deputaţi care vor să-şi explice votul, timp în care o să vă rog să pregătiţi cartelele de vot, pentru că mai avem un proiect de hotărâre de votat. Domnul Marian Săniuţă, pentru explicarea votului. |
|
|
Domnul Marian-Florian Săniuţă: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Am simţit nevoia să-mi explic votul, pentru că sunt unul dintre cei care am votat pentru, fiind membru al Partidului Social Democrat, calitate de care nu-mi este ruşine. Am votat pentru această lege, pentru această lege târzie, fiindcă, în acest fel, în opinia mea, recunoaştem odată pentru totdeauna că în România a avut loc o revoluţie, a avut loc o revoluţie a întregului popor, şi nu o cosmetizare a sistemului. (Aplauze.) Prin votul meu de astăzi, am vrut să marchez faptul că întregul popor român a participat la această revoluţie care, dragii mei colegi şi stimaţi invitaţi, nu a fost nici perestroika şi nici glasnost. De asemenea, sunt încântat că astăzi, prin votul meu şi al colegilor mei, avem, cu acte în regulă, deopotrivă, revoluţie, dar şi revoluţionari. Şi, totodată, doamnelor şi domnilor colegi şi stimaţi invitaţi, putem discuta la fel, cert, că opţiunea noastră democratică este ireversibilă, începând cu revoluţia română. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc şi eu pentru aceste precizări. domnul Oajdea, care vrea, de asemenea, să-şi explice votul. |
|
|
Stimaţi colegi, Am votat pentru la această lege, am votat pentru, de ce? Pentru că în primul rând la revoluţie foarte mulţi dintre cei care activau în sistemul securităţii şi al sistemului de partid s-au infiltrat pe acolo, pentru a turna, şi dacă nu câştiga revoluţia, să ştie pe cine să împuşte Ceauşescu. Aceşti oameni, după aceea, s-au căţărat şi în diverse structuri ale statului. Nimeni nu le face nimic, în schimb, prin această lege, le mai dă un moment de pauză. Nu să le ia ceva ci, pur şi simplu, să nu se implice în conducerea ţării. Cred că este o măsură corectă şi bine-venită pentru oamenii care au suferit în timpul lui Ceauşescu. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc. Domnule deputat, vă rog, explicarea votului. |
|
|
Doamna preşedinte, pentru că s-au explicat doar voturi pentru, trebuie să explic şi un vot împotrivă. Eu sunt, la fel ca domnul Săniuţă, membru al Partidului Social Democrat şi nici mie nu mi-e ruşine şi am votat împotriva acestei legi, pentru că este o lege ridicolă. După 21 de ani de la revoluţie, să vorbeşti despre o nouă revoluţie, nu poţi vorbi decât despre revoluţia sătuilor. Ştim prea bine că, la un anumit moment, după o revoluţie, un cataclism social, se produce acel reviriment al şmecherilor care preiau puterea, pun mâna pe instituţiile statului şi zic că ei, de fapt, fac revoluţia. Atât timp cât aţi scos din Legea lustraţiei, pe care astăzi aţi votat-o, categorii de personaje precum Emil Boc, precum Traian Băsescu, precum alţii, această lege este profund nedreaptă pentru ceilalţi. (Rumoare, vociferări.) Alţii... eu, de exemplu. Eu eram şef de grupă la pionieri, domnule Toader, şi dacă nu mă lustraţi şi pe mine, legea este profund nedreaptă. Eu am votat împotriva ei, din această cauză. Pentru că nu cred că toţi oamenii cinstiţi din ţara asta, care au avut funcţii înainte de 1989, trebuie lustraţi pentru că unii de la balcon zic că au avut o vină. Nu întotdeauna oamenii au fost vinovaţi. Lucrurile astea trebuie dovedite. Iar noi spunem că nu au vină şi nu cred că după 20 de ani de la revoluţie, toţi şmecherii care au furat ţara asta trebuie făcuţi generali cu patru stele, miniştri sau chiar preşedinţi de ţară. (Rumoare, vociferări.) |
|
|
O să anunţe rezultatul votului, domnul secretar Mihai Voicu. |
|
|
Rezultatul votului este următorul: voturi pentru - 203 (aplauze.), voturi împotrivă - 40 şi abţineri - 12. |
|
|
Vă mulţumesc. (Aplauze.) Le mulţumesc şi celor care, din balcoane, astăzi, au susţinut această lege pe tot parcursul ei. Şi să nu uităm că astăzi este 19 mai, este o promisiune îndeplinită ca, până în 20 mai, să avem această lege. Vă mulţumesc vouă, tuturor, pentru votul exprimat. (Aplauze.) Domnul Eugen Nicolăescu, iniţiatorul legii. |
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Stimaţi invitaţi, Faptul că astăzi Parlamentul a adoptat această lege, înseamnă că Parlamentul şi-a revenit. Parlamentul a intrat în normalitate, adică face ce are nevoie societatea, şi nu ce vrea el. Din acest moment, eu cred că noi, parlamentarii, putem să mergem în faţa alegătorilor, în faţa cetăţenilor care ne-au votat, să le spunem că răspundem aşteptărilor lor. Mulţumesc Societăţii Timişoara, vă mulţumesc dumneavoastră, stimaţi colegi. (Aplauze.) |
|
|
Mai sunt trei intervenţii scurte. Domnul Spînu. |
|
|
Stimaţi colegi, Cred că nu este nevoie să vă explic cum am votat, dar vreau să fac un apel la memorie. Acum câteva zeci de ani, în timpul unei dezbateri despre teoria relativităţii, cineva l-a rugat pe marele savant Einstein, să îi explice mai clar diferenţa dintre timp şi eternitate. Stimaţi colegi, o parte dintre cei de la PSD, care nu aţi votat astăzi această reparaţie morală, doar atât, din păcate, vreau să vă spun că noi avem timp să vă explicăm, dar dumneavoastră vă trebuie eternitate ca să înţelegeţi. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Dugulescu. |
|
|
Domnul Marius Cristinel Dugulescu: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Voi fi foarte scurt. Nu vreau să fac o declaraţie politică, ci vreau doar să mulţumesc Societăţii Timişoara, şi în mod special domnului Mihalcea, să mulţumesc Asociaţiei 21 Decembrie, şi în special domnului Mărieş, şi vreau să-i mulţumesc doamnei preşedinte Roberta Anastase, pentru că s-a ţinut de cuvânt şi reprezintă, într-adevăr, noua generaţie de oameni politici din România. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. (Aplauze.) Vă mulţumesc mult. Vă mulţumesc. Domnule deputat, vă rog. |
|
|
În sfârşit, avem o lege. în sfârşit, Parlamentul României ales uninominal se ţine de cuvânt. Parlamentarii dau legi, dar trebuie, până la urmă, aceste legi să fie şi aplicate. Trebuie să se vadă, trebuie să se vadă, până la urmă, şi să se ştie adevărul. Avem şi legea ANI, avem, până la urmă, DNA-ul, avem CNSAS-ul. Aceste instituţii, până la urmă, trebuie să funcţioneze. Avem şi Legea lustraţiei. Deci, clasa politică, parlamentarii, şi-au făcut datoria. Urmează ca celelalte instituţii să le aplice. Şi am toată încrederea, pentru că, altfel, vor constitui un abuz, un abuz de drept. Trebuie să fim foarte vehemenţi, nu doar să dăm legi. Trebuie să urmărim şi aplicarea lor. Vă mulţumesc. |
|
|
Explicarea votului. |
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Am votat pentru această lege. deşi tardiv, sau legea este tardivă, eu nu pot să spun că am votat tardiv, pentru că sunt la primul mandat. Nu ne-a revenit, domnule Nicolăescu, sigur, dăm Cezarului ce este al Cezarului şi vă felicit pe dumneavoastră, ca iniţiator, dar adevăraţii iniţiatori sunt acolo şi lor trebuie să le mulţumim că astăzi, Parlamentul României a reuşit să voteze această lege. Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. A fost ultima intervenţie. Domnul Călin Popescu-Tăriceanu, liderul Grupului parlamentar al PNL. |
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Dragi colegi, După votare, am asistat cu neplăcută surprindere la aceste discursuri care au avut loc. Şi aş vrea un singur lucru să spun, în loc de concluzie. Puţini am fost, mulţi am rămas! Vă mulţumesc. (Râsete; aplauze.) |
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Dragi colegi, Am încheiat acest punct. Trecem la Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. S-a încheiat votul. 155 de voturi pentru, două împotrivă şi cinci abţineri. Au fost foarte mulţi colegi, cred, în sală, care nu şi-au exercitat votul. Nu există cvorumul necesar, pentru că trebuie să fie 168. Pe procedură, domnul Sever Voinescu. |
|
|
Doamna preşedinte, Au fost, sigur, spiritele încinse, până a numărat domnul Voicu o grămadă de colegi au ieşit, este evident că sunt prezenţi. Chiar acum intră câţiva. Eu vă propun să reluăm votul acesta, în condiţiile în care, iată, suntem acum toţi aici. e limpede că au fost oameni prezenţi care au ieşit pentru câteva minute. Iată, şi domnul vicepreşedinte Duşa! Sincer, vreau să văd cum votează domnul vicepreşedinte Duşa această hotărâre. Haideţi, să-i dăm şansa domnului vicepreşedinte Duşa, care este prezent, să voteze şi domnia sa. Vă mulţumesc. |
|
|
Domnul Cristian Dumitrescu. Vă rog. |
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnă preşedinte, Întâmplarea că mă aşezasem şi eu, credeam că trecem la Legea educaţiei, că tot votăm, dar poate legi pentru oamenii care sunt afară, în stradă, votăm şi pentru ei ceva, dar vreau să mă adresez ferm şi precis. Domnule secretar Cotoi, vreau să vă spun foarte clar că în momentul când aţi spus că intră mai mulţi în sală, intra unul singur. Vă rog foarte mult, ca secretar, să număraţi corect! |
|
|
Există o solicitare de reluare de vot. Consult liderii de grup dacă sunt de acord? Nu sunt de acord. Prin urmare, la ora 14,00, ne revedem în plen, începând cu Legea educaţiei. |
|
|
Domnule secretar, eu, sigur că intram în sală, dar dumneavoastră cred că după afirmaţiile făcute ieri trebuia să fiţi în stradă, la instigatori, acolo, că eraţi persoană intrusă. acolo, se organizează demonstraţia... |
|
|
Ne revedem la ora 14,00, poate ceva mai liniştiţi. |
