Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 octombrie 2010
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 octombrie 2010 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 octombrie 2010
![]() |
3. | Dezbaterea Proiectului de Lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. (PL-x 411/2010) (rămas pentru votul final) | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 411/2010 |
|||||
| ................................................ | |
|
|
Domnilor colegi, Intră în ordinea de zi. Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor. O să-l rog pe domnul ministru Cătălin Predoiu, ministru justiţiei, să intervină pentru a adăuga câteva cuvinte la ceea ce ieri secretarul de stat a precizat la începutul dezbaterilor generale. Domnule ministru, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnul Cătălin Marian Predoiu (ministrul justiţiei): Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere că proiectul a fost ieri prezentat, în substanţa sa, în plenul Camerei Deputaţilor, astăzi voi rezuma intervenţia mea strict la a spune că acest proiect urmăreşte două scopuri principale. Primul, reaşezarea competenţelor între instanţele din sistemul judiciar astfel încât aceste competenţe reaşezate optim să permită scurtarea termenelor procedurale şi, al doilea scop principal, degrevarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, astfel încât această Curte să-şi exercite rolul său firesc de unificare a jurisprudenţelor. Aş vrea doar să mai adaug faptul că acest proiect a fost discutat intens în cadrul sistemului judiciar cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aici reprezentată de conducerea Curţii, cu Consiliul Superior al Magistraturii şi asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Aş mai spune faptul că în Senat, atât la comisii, cât şi în plen, după cum şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, proiectul a beneficiat de dezbateri valoroase, de amendamente extrem de bune care au îmbunătăţit valoarea sa normativă şi aş dori să mulţumesc pe această cale tuturor celor care s-au aplecat asupra proiectului şi au contribuit la finisarea sa după ce acesta a fost înaintat de către Guvern Parlamentului. În fine, aş vrea să reamintesc că proiectul este menţionat în raportul privind starea justiţiei, publicat de Comisia Europeană în vara acestui an, ca fiind un deziderat pentru că va contribui la o mai bună eficienţă a sistemului judiciar. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
|
|
Da. Mulţumesc, domnule ministru. Avem prezent în mijlocul nostru pe doamna Livia Stanciu, preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe care, de asemenea, o invit pentru a exprima punctul de vedere. Doamna preşedinte, vă rog să poftiţi la microfonul Camerei. (Aplauze.) |
|
|
Doamna Livia Doina Stanciu (preşedinte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie): Stimate domnule preşedinte şi stimaţi domni deputaţi, Ca reprezentant al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ca reprezentant al puterii judecătoreşti din România, în numele colegilor, respectiv al vicepreşedintelui Înaltei Curţi, prezent astăzi în faţa dumneavoastră, şi a preşedintelui Secţiei civile, trebuie să vă menţionez că este o onoare deosebită pe care dumneavoastră ne-aţi făcut-o invitându-ne astăzi în rândul dumneavoastră. Înţeleg că este o deschidere pe care doriţi să o daţi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca autoritate şi ca putere care are ca principală atribuţie aplicarea legilor şi este bine că suntem în rândul dumneavoastră ca autoritate legiuitoare, pentru că o lege, din punctul nostru de vedere, va fi întotdeauna bine aplicată, corect aplicată, atunci când cei care au ca atribuţie principală crearea legii şi cei care au ca atribuţie principală interpretarea şi aplicarea legii realizează o bună comuniune, un bun consens, astfel încât legea să fie cât mai clară, cât mai concisă şi cât mai corect aplicabilă. Trebuie să vă recunosc că am beneficiat de o mare deschidere şi din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor. La această Comisie juridică, de disciplină şi imunităţi s-a dezbătut pe larg, punctual, împreună cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi, în primul rând, cu domnul ministru Cătălin Predoiu, cu reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi cu reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, acest proiect de Lege privind mica reformă, aşa cum este el cunoscut, proiect de lege de o importanţă crucială pentru justiţia română, pentru ca această justiţie să-şi recapete statutul pe care noi, judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, îl dorim să fie prezent în continuare. Pot să vă spun că am avut relaţii extraordinare, din punct de vedere juridic, pe toate amendamentele care au fost făcute, atât de către Consiliul Superior al Magistraturii, de asociaţiile profesionale şi, cu deosebire, de către iniţiatorul acestui proiect de lege, respectiv cu domnul ministru Cătălin Predoiu. Textele de lege finale pe care noi vi le propunem dumneavoastră spre aprobare sunt deci texte care au fost discutate, discutate pe larg, atât la Ministerul Justiţiei, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi astăzi, sigur, de aceea am dorit să fie prezentă Înalta Curte, prin reprezentanţii ei, pentru a putea răspunde eventualelor, eu ştiu, întrebări pe care dumneavoastră ca profesionişti în activitatea de legiferare să le adresaţi celor care au ca atribuţie principală interpretarea şi, mai ales, aplicarea unitară a legii, pentru că, aşa cum am spus-o încă de la început, dorim ca legile pe car ele aplicăm să fie cât mai clare, cât mai concise şi cât mai corecte din punct de vedere juridic. N-am să mai repet şi alte aspecte pe care, în mod corect, domnul ministru al justiţiei vi le-a scos astăzi în evidenţă. Acest proiect de lege a urmărit, în principal, accelerarea procedurilor de judecată, a urmărit în principal reaşezarea competenţelor şi cu deosebire a competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, despre care nu pot să vă ascund faptul că, în ultimii ani, 5-6 ani, prin diverse modificări legislative succesive s-a transformat într-o instanţă de drept comun, inacceptabil faţă de statutul pe care îl au instanţele supreme din toate celelalte state membre ale Uniunii Europene, în loc să devină, aşa cum este ea în lege prevăzută, o instanţă de casaţie în principal, o instanţă a cărei atribuţie de bază trebuie să fie aceea de interpretare şi de aplicare unitară a legii. Ar fi multe altele de spus, dar sunt convinsă că vor fi poate întrebări din partea dumneavoastră. ne rezervăm pentru întrebările punctuale pe care veţi dori să le adresaţi atunci când, eu ştiu, se vor solicita explicaţii pe textele de lege aşa cum vi le-am propus spre adoptare. Încă o dată, toată deschiderea din partea conducerii Înaltei Curţi şi ori de câte ori, domnilor deputaţi, veţi simţi nevoia, veţi dori ca justiţia, prin reprezentanţii ei, respectiv prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să fie prezentă în rândurile dumneavoastră, vă spunem de la început că vom fi prezenţi ori de câte ori veţi simţi această nevoie. Mulţumesc tare mult. (Aplauze.) |
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Sunt convins că prin intervenţia extrem de profesională a dumneavoastră astăzi constituiţi o garanţie suplimentară în ce priveşte importanţa acestui act normativ şi oportunitatea adoptării lui. Stimaţi colegi, Îl invit pe reprezentantul comisiei sesizate în fond, pe domnul vicepreşedinte Florin Iordache, să prezinte punctul de vedere al Comisiei juridice. Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul. |
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, fiind procedură de urgenţă, v-aş propune, domnule preşedinte, să fiţi de acord cu aprobarea timpului total de dezbatere. La dezbateri generale eu aş propune un timp de zece minute, şi pentru că e un proiect destul de vast, pentru dezbaterea proiectului de lege o jumătate de oră, câte un minut pentru fiecare intervenţie. |
|
|
Mulţumesc. Dacă mai adăugaţi ceva vizavi de raport, domnule vicepreşedinte. |
|
|
Da. Şi acum, v-aş prezenta raportul, stimaţi colegi. |
|
Doamna Aurelia Vasile (din bancă): Supuneţi la vot timpii. |
|
|
|
Păi, eu am făcut propunerea. |
|
|
Domnule vicepreşedinte, vă rog să prezentaţi raportul şi pe urmă am să supun la vot timpii. |
|
|
Bine. Eu vă prezint raportul, stimaţi colegi. Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a transmis un aviz favorabil. Consiliul Legislativ, de asemenea, a transmis un aviz favorabil. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat atât de domnul ministru, cât şi de doamna preşedinte a Înaltei Curţi. N-are rost să-l mai repet. În urma dezbaterile în Comisia juridică, cu majoritate de voturi, propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise care sunt prezentate în anexa nr.1 şi amendamentele respinse care sunt prezentate în anexa nr.2. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc, domnule vicepreşedinte. Acum am să urmez sfatul doamnei Aura Vasile şi am să supun votului dumneavoastră propunerile făcute de către domnul vicepreşedinte privind timpii de dezbatere: 10 minute pentru dezbateri generale, 20 de minute pentru dezbaterile pe articole. O jumătate de oră, în total. Vă rog să vă pregătiţi de vot. Să nu uitaţi să introduceţi corect cartelele. Votul dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi. |
|
|
Cu 164 de voturi pentru, 6 împotrivă şi o abţinere, propunerea a fost adoptată. Dezbateri generale. Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină. Domnul Mircea Toader, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal. Vă rog, domnule deputat. |
|
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Suntem în faţa unei importante legi, o lege aşteptată nu de noi, politicienii, în primul rând de cetăţeni, deoarece ei sunt în primul rând cei care beneficiază de aceste prevederi. Toţi suntem în teritoriu, de multe ori ne întâlnim cu cetăţeni care clamează lipsa de celeritate din partea instanţelor, anumite hotărâri care se suprapun pe aceeaşi cauză cu hotărâri diferite, motiv pentru care ceea ce se produce astăzi, ce s-a întâmplat astăzi, înseamnă un mare pas pentru ceea ce aşteptăm cu toţii, o justiţie corectă şi o putere judecătorească care să fie ceea ce ne dorim cu toţii într-un stat de drept. Pe de altă parte, vreau să subliniez conlucrarea care a fost între Comisia juridică, reprezentanţii Înaltei Curţi, şi cu această ocazie vreau s-o felicit pe doamna preşedinte a Înaltei Curţi, legat de modalitatea în care a conlucrat şi de deschiderea de care a dat dovadă şi chiar aş vrea să continue pe această deschidere şi să găsim şi o soluţie ca magistraţii să aibă o responsabilitate pentru acţiunile lor, aşa cum noi, politicienii, suntem până la urmă taxaţi de electorat, aşa cum orice profesie la rândul ei are o soluţie atunci când se greşeşte, sperăm ca şi în cazul magistraţilor să avem cu toţii o modalitate de a verifica dacă deciziile pe care le-au luat, fără să fie o impunere, pot fi greşite din punct de vedere profesional. Pe de altă parte, cred că ceea ce vom reuşi astăzi să trecem prin Parlament, cu modificările aduse la proiectul iniţial al Guvernului, punct cu punct, în cadrul comisiei, a fost dezbătut, au existat şi amendamente ale unor colegi care întregesc acest act normativ până la apariţia celor două Coduri de aplicare a Codurilor penal şi civil şi cel de procedură, în aşa fel încât să reuşim, e adevărat, după douăzeci şi ceva de ani, ca România să fie cu adevărat un stat de drept. Eu sper ca cu toţii vom participa şi vom trece cât mai repede prin acest proiect de lege, în aşa fel încât să poată intra în forţă cât mai repede. Vă mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Lup Silvestru. Vă rog. Şi din partea Grupului parlamentar al PNL, se pregăteşte domnul deputat Chiuariu. O să vă rog să vă concentraţi discuţiile ca să ne înscriem în cele zece minute. |
|
Doamna Aurelia Vasile (din bancă): De ce nu i-aţi spus asta şi domnului Mircea Toader? |
|
|
|
O să-i spun data viitoare. |
|
|
Stimaţi colegi, Am ascultat prelegerile doamnei preşedinte, ale domnului ministru. Ar trebui să întrebaţi şi magistraţii, ar trebui să întrebaţi judecătorii, procurorii, avocaţii, executorii ce părere au despre acest proiect de lege. Acest proiect de lege a fost controversat, a fost respins inclusiv de asociaţiile profesionale ale magistraţilor. Cum a apărut el? A apărut în contextul raportului comisiei pe mecanismul de verificare şi cooperare. Ca şi în cazul Legii ANI, ne-am asumat un proiect de lege, o lege pe care sigur n-o s-o realizăm şi care nu va produce efecte şi va aduce doar deservicii sistemului judiciar. Este o lege inoportună, inutilă şi produce deservicii mari sistemului judiciar. De ce e inoportună? Pentru că ne pregătim să punem în aplicare Codurile de procedură. Executivul, în speţă Ministerul Justiţiei, în loc să vină cu legile de punere în aplicare a Codurilor, vine cu acest proiect de lege. Inoportună, de asemenea, şi datorită faptului că într-o situaţie de criză profundă economică, socială, justiţia ţine un echilibru între puterile statului. Or, dacă ajungem în aceste momente să perturbăm şi acest sistem, avem grave probleme în funcţionarea unei societăţi. Inutilă, pentru că nu rezolvă problemele de fond ale sistemului nostru. Problemele unei justiţii şi unor procese derulate într-un timp optim şi previzibil. Nimeni nu spune că trebuie să le accelerăm forţat, în detrimentul calităţii actului de justiţie. Care sunt problemele noastre, ale justiţiei? Subfinanţarea, ştim foarte bine. Evităm să înfiinţăm instanţele specializate, avem grave probleme în pregătirea magistraţilor şi a unei practici unitare. Astea sunt problemele adevărate care duc la un proces lent, derulat în termene care nu sunt optime. De ce se aduc grave prejudicii sistemului judiciar? Pentru că în detrimentul aşa-numitei accelerări actul de justiţie şi calitatea actului de justiţie vor avea de suferit. Atâta timp cât avem cauze care se judecă într-o singură instanţă fără dreptul căilor de atac, atâta timp cât eliminăm în cele mai multe cazuri calea apelului, nu mai avem garanţia controlului judiciar şi remediului în cazul erorilor judiciare. Şi ce ne dorim de fapt? Procese rapide sau procese de calitate? Pentru aceste motive şi pentru multe altele, nu mai spunem că în cadrul dezbaterilor în comisie, deşi au fost afectate anumite categorii profesionale, cum sunt avocaţii, cum sunt executorii judecătoreşti, n-au fost invitaţi reprezentanţii acestora la dezbateri. |
|
|
Domnule coleg, o să vă rog să vă finalizaţi intervenţia. |
|
|
Pentru motivele pe care le-am precizat, Partidul Social Democrat nu va vota această - s-o numim - pseudoreformă a justiţiei. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Chiuariu, şi din partea Grupului parlamentar al UDMR se pregăteşte domnul deputat Mate. Domnule coleg, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi invitaţi, Stimaţi colegi, Vreau să vă spun că suntem într-o poziţie dificilă privind acest subiect şi acest proiect, fiindcă suntem în situaţia unui bolnav care nu poate să-şi procure medicamentele, dar căruia i se oferă un ceai. Să-l refuze? Să nu-l refuze? Probabil că nu-l vom refuza. Acest proiect este proiectul "micii reforme", parcă vrând să confirme domnul Boc că acest Guvern nu poate face decât lucruri mici. Aşadar, acest proiect e semnul unui eşec şi anume, eşecul de a pune în aplicare Codurile adoptate de Parlament. Avem Coduri adoptate de Parlament, dar avem un Guvern incapabil să pună aceste coduri în aplicare. E un compliment faţă de acest proiect de lege să spui că e o reformă parţială. Sunt câteva puncte în care se încearcă accelerarea procedurilor, însă una din marile probleme ale sistemului nostru judiciar rămâne şi anume că nu avem un remediu efectiv pentru tergiversarea soluţionării cauzelor. Şi aşa cum ne explica procurorul general al României, prin asta de exemplu creăm o ţară de urmăriţi penal. Avem mai multe dosare de urmărire penală în România decât cetăţeni. Şi acest Guvern, prin acest proiect, nu vine cu o soluţie la această problemă. Aşadar, suntem într-o situaţie dificilă. E un singur lucru bun pe care aş putea să-l spun despre acest proiect: faptul că a deschis dialogul cu puterea judecătorească, şi vreau şi eu să-i salut pe reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi să precizez de asemenea că ceea ce noi vom vota astăzi nu e proiectul Guvernului. Proiectul Guvernului era într-o stare deplorabilă şi la protestele insistente ale asociaţiilor magistraţilor s-a deschis în sfârşit un dialog. Acest dialog a avut loc în Comisia juridică. La el au participat toate partidele parlamentare, Ministerul Justiţiei, reprezentanţii Înaltei Curţi, reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii şi reprezentanţii asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, şi avem astăzi un text mai bun decât cel care a intrat în Parlament şi a fost adoptat de Senat. Vreau să îi rog, în acelaşi timp, pe colegii din arcul guvernamental să nu se iluzioneze, aşa cum face domnul Boc pe la televizor, că vom avea procese ca în America, aşa cum ne-a explicat domnul Boc. Nu vom avea procese ca-n America, fiindcă soluţiile parţiale pe care le propune acest proiect ar trebui să fie însoţite de alte măsuri. |
|
|
Vă rog şi pe dumneavoastră, domnule deputat, să vă finalizaţi intervenţia. |
|
|
Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu: Imediat, domnule preşedinte. O să vorbesc exact atâta cât a vorbit şi domnul Toader. |
|
|
Vă asigur că aţi depăşit. |
|
|
Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu: Vă mulţumesc. Aşadar, dacă nu vom lua măsuri materiale privind spaţiile de la instanţe, dacă nu vom lua măsuri de resurse umane prin care să asigurăm o salarizare şi alte drepturi sociale adecvate magistraţilor şi un număr suficient de magistraţi faţă de un număr în creştere de dosare pe rolul instanţelor judecătoreşti şi pe rolul Parchetelor, dacă nu vom lua aceste măsuri, vom rămâne uitându-ne la procesele americane ale domnului Boc. Mai vreau să fac o singură precizare: marea problemă în acest moment privind celeritatea, privind accelerarea procedurilor, e acordarea primelor termene de judecată în instanţă. Din cauza supraîncărcării instanţei, a spaţiilor insuficiente, personalului insuficient, inclusiv cel auxiliar, un cetăţean român care se adresează unei instanţe primeşte un termen peste opt sau nouă luni. Acelaşi lucru se întâmplă şi în căile de atac. Dacă cineva face apel sau recurs primeşte primul termen în opt sau nouă luni. Iarăşi vă rog să nu vă iluzionaţi, în acest proiect nu e nicio soluţie pentru această chestiune care încalcă principiul european şi constituţional al dreptului la soluţionarea cererii într-un termen rezonabil. în concluzie, vreau să cred că vom avea în continuare o dezbatere pe câteva puncte cel puţin controversate, pentru ca dumneavoastră să decideţi în cunoştinţă de cauză, şi aştept cu nerăbdare să punem în aplicare Codurile pe care le aşteaptă şi cetăţenii României. Mulţumesc. |
|
|
Da. Mulţumesc, domnule deputat. Ţin să vă anunţ că aţi vorbit cât cei doi lideri de la PDL şi PSD împreună. Domnul deputat Mate, din partea Grupului parlamentar al UDMR. Vă rog să vă concentraţi că am depăşit timpul alocat pentru dezbateri generale. |
|
|
Domnule preşedinte, vă mulţumesc. Domnule ministru, Stimaţi invitaţi, Stimaţi colegi, Încerc să fiu foarte scurt. Într-adevăr, proiectul de lege supus dezbaterii Parlamentului are scopul principal de a accelera soluţionarea proceselor şi totodată cu respectarea drepturilor tuturor participanţilor la proces. Am auzit unii colegi care spuneau că nu este o lege oportună, nu este o lege necesară. eu spun că este o lege oportună, este o lege necesară. sigur că da, proiectul de lege după ce va fi adoptat îşi va atinge scopul mai ales dacă vom reuşi să asigurăm spaţiul puterii judecătoreşti şi mărirea personalului pentru ca într-adevăr procesele să fie scurte şi termenele date să nu fie pe anul viitor sau peste câteva luni de zile. Noi considerăm că într-adevăr acest proiect de lege este necesar pentru justiţie, aşa cum au susţinut cei care efectiv aplică legea în sala de judecată. Din aceste considerente, UDMR-ul va vota proiectul de lege. |
|
|
Da. Mulţumesc. Domnul Ovidiu Ganţ, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Domnule coleg, aveţi cuvântul. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimată doamnă preşedinte a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor colegi, Încep prin a vă spune că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota în favoarea proiectului de lege, dar aş dori să insist totuşi asupra a trei aspecte: unu, îmbunătăţirea actului de justiţie sau reforma justiţiei, cum se spune în spaţiul public la noi, este un demers pe care şi-l doreşte poporul român, nu este un demers pe care ni-l impune cineva din exterior, şi eforturile noastre nu sunt în virtutea mecanismului de cooperare şi verificare, ci pentru că ne dorim o justiţie mai bună; doi, eu cred că toate aceste măsuri trebuiesc dublate, domnule ministru, mă adresez în principal dumneavoastră, printr-o alocare suplimentară de resurse, pentru că atunci când reaşezăm aceste competenţe şi vorbim de complete specializate sau de alte aspecte de aceeaşi natură, e categoric nevoie şi de resurse suplimentare în construcţia bugetului; şi trei, doamna preşedinte se referea la statutul Înaltei Curţi; este adevărat, trebuie să ne întoarcem la statutul adevărat al acestei instituţii, dar întărirea statutului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decurge şi dintr-un alt demers pe care sper că România îl va face, şi anume unificarea jurisprudenţei. Dacă în continuare instanţele inferioare vor ignora ca argument al părţilor practica Înaltei Curţi, dacă judecători la începutul carierei vor spune că o soluţie dată de Înalta Curte nu reprezintă un argument în faţa instanţei, nu am redat Înaltei Curţi statutul pe care ar trebui să-l aibă şi nici nu vom îmbunătăţi decisiv actul de justiţie în România. De aceea, vă rog, stimată doamna preşedinte, domnule ministru, să ne înteţim eforturile şi în această direcţie, pentru că numai atunci vom satisface şi exigenţele externe care se invocă permanent, dar categoric vom îmbunătăţi actul de justiţie din România. Vă mulţumesc frumos. |
|
|
Mulţumesc şi eu, domnule deputat. Stimaţi colegi, Am epuizat cu mult timpul alocat dezbaterilor generale. Intrăm în dezbaterea pe articole, pe marginea raportului prezentat de către comisia sesizată în fond. Vă rog să urmăriţi raportul. Dacă la numărul curent 1 sunt probleme. Nu sunt. Numărul curent 2. Da, vă rog. Domnul deputat Lup. Vă amintesc că avem 20 de minute alocate pentru intervenţii pe marginea articolelor. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
|
Da, promit că doar pe acest amendament respins o să intervin, pentru că este foarte important. Şi o să încep dând citire art.124 alin.(2) din Constituţie "Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi." Prin introducerea prevederii privind judecarea în primă instanţă a cererilor de până la 2.000 de lei se creează noţiunea de cauze neimportante sau cauze de mică importanţă. |
|
|
Domnule deputat, numai puţin. La punctul 2 din raport este titlul "Codul de procedură civilă". Aici aveţi intervenţie? |
|
|
Nu, nu. Pe 2. |
|
|
Păi eu asta am spus. Numărul curent 2. Dar numărul 2 de la amendamente admise. |
|
Da. |
|
|
|
Tocmai de aceea am vrut să fie precizarea foarte clară. Deci, nu sunt intervenţii. Poziţia 3 din raport. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Poziţia 4. Domnule deputat, cred că aici este intervenţia dumneavoastră, la art.11 din câte realizez eu aici, care corespunde poziţiei 2 din amendamente respinse. Aici. Vă rog, domnule deputat, aici aveţi cuvântul. |
|
|
Da. Spuneam că se creează noţiunea de "procese fără importanţă" prin prevederea care ne duce la judecarea într-o singură instanţă a proceselor sub 2.000 şi, implicit, a noţiunii de "justiţiabili neimportanţi" sau "de mică importanţă". Deci, nu putem accepta acest lucru, dându-le unora posibilitatea să atace cu căile de recurs, iar altora ba. De asemenea, prin această prevedere venim să încărcăm judecătoriile. Ştim că marile probleme şi marile încărcări sunt la nivelul judecătoriilor, şi prin această măsură nu facem decât să încărcăm judecătoriile şi să ducem la lungirea termenelor proceselor civile. Mulţumesc. |
|
|
Înţeleg că dumneavoastră propuneţi eliminarea acestui articol. Domnilor colegi, distinsul nostru coleg propune eliminarea articolului de la poziţia 4, pct.11. Supun votului dumneavoastră această propunere care se regăseşte în raport la amendamente respinse. Vă rog să vă pregătiţi cartelele, să vă ridicaţi şi mâinile. Vă rog, votul dumneavoastră pentru acest amendament. |
|
|
116 voturi împotrivă, 2 abţineri şi 76 voturi pentru. Amendamentul a fost respins. Poziţia 5. Dacă sunt observaţii. Poziţia 6 din raport. Poziţia 7. Poziţia 8. Poziţia 9. Poziţia 10. Poziţia 11. Poziţia 12. Iartă-mă! Vă rog să fluieraţi. Când zic că fluier, fluier! Vă rog să fluieraţi şi dumneavoastră, domnilor colegi. (Se referă la domnii deputaţi care vor să intervină şi nu sunt observaţi de secretarii de şedinţă.) Vă rog să precizaţi la care articol, domnule deputat. Rog secretarii de şedinţă să urmărească cu atenţie pentru a putea interveni. |
|
|
Punctul 9 se referă la articolul 862... |
|
|
Din amendamente respinse? |
|
|
Da, domnule preşedinte, mă refer acum la amendamentele admise... |
|
|
Da, vă rog. |
|
|
...unde la art.862 se spune în felul următor: "În scopul obţinerii datelor şi informaţiilor necesare realizării procedurii de comunicare a citaţiilor, a altor acte de procedură, precum şi îndeplinirii oricărei atribuţii proprii activităţii de judecată, instanţele au drept de acces direct la bazele electronice de date sau la alte sisteme de informare deţinute de autorităţi şi instituţii publice...", şi urmează problema: "...ori de la alţi posesori de astfel de date, persoane fizice sau juridice". Eu cred că nu se poate aplica pentru că nu poate fi obligată o persoană fizică să dea toate datele despre o altă persoană fizică sau juridică pentru a realiza citarea unei persoane sau de a îndeplini anumite acte de procedură. În comisie am avut un amendament de eliminare a acestui articol, nu văd nicăieri unde apare la amendamente respinse, dar susţin eliminarea acestui articol 862. |
|
|
Da, iertaţi-mă, unde se regăseşte acest amendament la amendamente respinse? La ce poziţie, domnule deputat? |
|
|
Vă rog să întrebaţi preşedintele comisiei sau vicepreşedintele de ce nu apare în amendamentele respinse. Eu am avut această propunere. |
|
|
OK! Bun. Bănuiesc că este o scăpare a celor care au redactat. Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare a ultimei părţi din textul art.862. Vă rog să votaţi. |
|
|
Cu o largă majoritate de 175 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 4 abţineri, această propunere a fost adoptată. Textul va rămâne fără această precizare. Dar, repet, vă rog să urmăriţi poziţia 10. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Poziţia 11 din raport. Poziţia 12 din raport. Poziţia 13. Da, doamna deputat Gorghiu. Vă rog, doamna deputat. La poziţia 14. |
|
|
Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: La poziţia 13. |
|
|
Poziţia 13. Vă rog. |
|
|
Doamna Alina-Ştefania Gorghiu: Amendamentul pe care l-am făcut în comisie şi care teoretic ar trebui să se regăsească la cele respinse este cel formulat şi de minister, în primă fază asumat de Senat. Vorbim de refuzul părţii de a se prezenta la şedinţa de informare cu privire la avantajele medierii în situaţia în care, potrivit legii, participarea la şedinţa de informare este obligatorie. Eu insist pe caracterul obligatoriu al şedinţei de informare privitoare la mediere pentru ca aşa cum s-a spus şi anterior avem un număr de peste 4 milioane de dosare aflate pe rolul instanţelor din România. Aceste 4 milioane de dosare, dacă nu le redirecţionăm către metoda alternativă de soluţionare a conflictelor şi nu vom reuşi prin dispoziţii legale să rupem barierele culturale pe care noi ca români le avem în privinţa acestor metode alternative, nu vom reuşi. Ca atare, propun impunerea acestui caracter obligatoriu privitor la şedinţa de informare. |
|
|
Vă rog să precizaţi, doamna deputat. Înţeleg că dumneavoastră optaţi pentru varianta de la Senat, în care prezenţa este... Bun. Domnilor colegi, prin deducţie, doamna deputat propune eliminarea amendamentului pe care comisia l-a adus la art.1081 lit. f). Supun votului dumneavoastră această propunere de eliminare. Cine este pentru? Sau votaţi, mai corect. Vă rog să votaţi. |
|
|
Insuficient numărul de voturi: 73 voturi pentru, 3 abţineri, 98 voturi împotrivă. Amendamentul a fost respins. Rog pe cei care supraveghează sistemul electronic de vot, să urmărească cu atenţie, pentru a evita orice fel de disfuncţionalitate. Poziţia 14 - dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poziţia 15 - observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 16 - observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 17 - observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 18 - observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 19 - observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţiile 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 36, 37, 38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53. O să-i rog pe foştii miniştri de justiţie, actualii miniştri de justiţie şi pe viitorii miniştri de justiţie să urmărească dezbaterea. Voce din sală: Eu nu pot. |
|
|
Dumneavoastră, nu. Poziţiile 54, 55, 56. nu avem observaţii. poziţiile 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74. La poziţia 74, domnul deputat Dobre. Domnule coleg, vă rog să vă expuneţi punctul de vedere. |
|
|
La poziţia 74, domnule preşedinte, propunem eliminarea. |
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Avem o propunere de eliminare a art.4 indice (1) de la poziţia 74 din raportul comisiei. Vă rog să votaţi. |
|
|
Votul s-a încheiat: 106 voturi împotrivă, 5 abţineri, 76 voturi pentru, insuficiente pentru ca amendamentul distinsului nostru coleg să poată fi adoptat. Continuăm dezbaterea. poziţia 75 din raport, poziţia 76, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poziţiile 77, 78, 79, 80, 81, 82. La poziţia 82, domnule coleg, vă rog, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Este o problemă de formă, nu de fond. Amendamentul cu numărul 46 are ca autor nominalizat în raportul pe care îl avem Ministerul Justiţiei, Asociaţia magistraţilor, Înalta Curte de Casaţie şi evident că asta exprimă foarte clar de unde provine o parte importantă dintre amendamentele care au fost, până la urmă, aprobate de comisie. Aş ruga frumos ca, eventual, membrii comisiei să-şi asume paternitatea sau maternitatea, după caz, a acestui articol. |
|
|
Deci, amendamentul specificat de domnul vicepreşedinte a fost însuşit de către comisie. Aşadar, această chestiune a fost înlăturată. Continuăm dezbaterea. Poziţiile 83, 84, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102 ... La poziţia 101, domnul deputat Dobre. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|
|
Domnule preşedinte, La poziţia 101, la numărul cartografic, avem o chestiune legată de competenţă, şi anume: "orice incident ce se iveşte pe parcursul procesului în fază de judecată, urmează să fie judecat de către instanţa penală". Asta ar echivala cu o încălcare a competenţei, până la urmă, a secţiilor din cadrul tribunalelor Curţilor de Apel, dar şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, drept pentru care eu cred că trebuie lăsată orice chestiune incident de procedură în competenţa secţiei în legătură cu care s-a ridicat incidenţa. Şi cred că, din acest punct de vedere, toată lumea trebuie să fie de acord, pentru că, altminteri, şi instanţa de contencios administrativ sau comercial sau civil va lua de la penal o chestiune ce cade în competenţa Secţiei penale şi va fi judecată de către instanţa de civil o chestiune penală. Ceea ce cred că nu putem accepta. Vă mulţumesc, şi aş ruga şi colegii să fie de acord. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă rog frumos, domnule deputat, daţi citire exact textului pe care îl propuneţi. |
|
|
Eliminarea 101, număr cartografic. |
|
|
Am înţeles, OK. Vreau să aud punctul de vedere al domnului ministru faţă de această propunere şi al comisiei sesizate în fond. |
|
|
Domnul Cătălin Marian Predoiu: Rămânem pe formula comisiei pentru motivele pe care le-am explicat chiar acolo, la comisie, şi anume pentru că această eliminare, practic, este în contradicţie cu însuşi spiritul legii, şi anume accelerarea soluţionării cauzelor, dând posibilitatea unor amânări abuzive a cauzelor, în special în materie penală. Precizez că m-am consultat şi cu Înalta Curte pe această poziţie. |
|
|
Mulţumesc, domnule ministru. Comisia îşi menţine punctul de vedere. Domnul deputat Dobre, vă rog. |
|
|
Sigur că da, este foarte adevărat ce zice domnul ministru. Am avut discuţii lungi la Comisia juridică pe această chestiune, dar argumentaţia este una ce nu rezistă: amânări abuzive. Şi, da, şi cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie am avut aceste discuţii. Or, dacă ab initio admitem că judecătorul amână abuziv o cauză, atunci noi de ce să mai reglementăm?! Să reglementăm un abuz? Nu, este o încercare de a limita judecătorul să aplice legea; de data acesta, o lege din comercial sau din contenciosul administrativ, că în plan practic vorbim despre contenciosul administrativ. Cred că şi Curtea, şi secţiile Curţii funcţionează după aceeaşi lege, şi atunci nu putem să spunem că la o secţie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau a Curţii de Apel, o secţie amână abuziv şi cealaltă nu amână abuziv. Cred că totuşi trebuie păstrată forma iniţială, pentru că este o chestiune foarte sensibilă. Este o chestiune ce ţine de competenţă. Nu putem să vorbim despre familiarizarea cu problematica contenciosului administrativ la secţia penală, cum la secţia de contencios administrativ nu putem vorbi de o familiarizare cu procesele sau problematica ce ţine de secţia penal de la Înalta Curte. Drept pentru care nu cred că aici se pune problema abuzului în a amâna cauzele. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. |
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnule deputat Marton Arpad, vă rog. |
|
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Eu am fost surprins citind acest articol, dar şi mai surprins când am citit varianta comisiei. Pentru că, în comisie, s-a mai adăugat o frază: "excepţia de nelegalitate a unui act administrativ, de care depinde soluţionarea cauzei penale pe fond, invocată în faţa instanţei, nu suspendă judecarea cauzei." Adică, o altă instanţă necompetentă dă o decizie de nelegalitate, iar cealaltă instanţă competentă discută acea cauză. Atunci de ce s-a mai dat acea decizie de nelegalitate? Se ia în considerare, nu se ia în considerare, pur şi simplu nu înţeleg. Dacă puteţi să-mi explicaţi ce vrea să însemne această frază, pentru că eu, pur şi simplu, raţiunea nu o văd şi toate deciziile legate de acest articol, deci: "instanţa finală este competentă să judece orice chestiune prealabilă de care depinde soluţionarea cauzei." Deci, dacă cealaltă instanţă mi-a judecat deja aceste chestiuni prealabile, eu trebuie să mă supun deciziei altei instanţe - necompetente -?! chiar dacă modificarea competenţei derivă însăşi din anumite considerente locale, de exemplu? Pentru mine este ceva de neînţeles şi vă spun încă o dată, această cea din urmă frază, dacă fondul problemei mi-a fost decis de altcineva că este nelegal, eu totuşi mă ocup şi mai discut despre ea. Deci, nu rezolvă tocmai acel maldăr de dosare pe care le am în plus. Nu văd intenţia care s-a dorit cu acest articol. |
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Dobre. Şi o să rog pe cineva să dea explicaţii domnului deputat Marton Arpad la ceea ce domnia sa solicită. |
|
|
Foarte scurt, pentru că n-aş vrea să rămână o nelămurire: dorim eliminarea articolului propus de Guvern, deci eliminarea în totalitate a acestui articol. Nu a amendamentului, nu a formei Senatului, ci eliminarea din proiectul de lege. Vă mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc, domnule deputat. Deci, dumneavoastră propuneţi eliminarea art.44, domnule deputat Dobre, în întregime. OK. Mulţumesc foarte mult, am reţinut. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Dobre, de eliminare a art.44 în forma pe care Guvernul a prezentat-o. Vă rog să vă pregătiţi pentru vot. Votul dumneavoastră, stimaţi colegi. |
|
|
Votul s-a încheiat: 133 voturi pentru; 50 împotrivă; 10 abţineri. Propunerea domnului deputat Dobre a fost acceptată, (Aplauze.) art.44 în întregul lui. în situaţia aceasta, şi domnul Marton Arpad a primit satisfacţia solicitată. Poziţia 102 - dacă observaţii? Nu sunt. Poziţiile 103, 104, 105, 106, 107, 108, 109, 110. Domnul deputat Máté, aveţi cuvântul la poziţia 110 din raport, la amendamente admise. |
|
|
Domnule preşedinte, Pentru similitudine, cum am votat la Codul de procedură civilă în ceea ce priveşte citarea părţilor, solicit eliminarea art.1841, şi să rămânem la varianta adoptată de Senat, în sensul că, într-adevăr, aceste date vor fi furnizate doar de acele instituţii care sunt în administraţia de stat, persoane fizice şi juridice. Deci, să menţinem varianta Senatului. |
|
|
Mulţumesc. Stimaţi colegi, Propunerea aţi auzit-o şi o supun votului dumneavoastră. Vă rog să votaţi. |
|
|
Votul s-a încheiat. Cu 182 voturi pentru, zero abţineri, 3 împotrivă, textul legii s-a îmbunătăţit prin eliminarea propusă de către domnul coleg. Poziţiile 111, 112, 113, 114, 115, 116, 117, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 124, 125, 126. Domnul deputat Dobre la poziţia 126. |
|
|
Domnule preşedinte, Aici este o chestiune legată de un act deosebit de important din momentul finalizării urmăririi penale şi propunerea noastră este aceea de a elimina, de asemenea, din textul proiectului art.100 - respectiv cartografic 126. Deci, eliminarea din proiectul de lege. Vă mulţumesc. |
|
|
Mulţumesc. Deci, propunerea de eliminare a art.250 poziţionat la numărul curent 126 din raport. Domnilor colegi, votul dumneavoastră pentru această propunere, vă rog. O voce din sală: O coaliţie! |
|
|
Nu vă bucuraţi, domnule profesor, că este prea devreme. 129 voturi pentru, 10 abţineri şi 50 împotrivă. Amendamentul propus a fost adoptat. Art.250 este eliminat. Poziţia 127 lipseşte din raport - este o greşeală, bănuiesc - şi precizez acum că şi poz.23 a lipsit din raport. Poziţiile 128, 129, 130, 131, 132, 133, 134, 135, 136, 137, 138, 139, 140, 141, 142, 143, 144, 145, 146, 147, 148, 149. La poziţia 149, domnul ministru doreşte să intervină. Domnule ministru, vă rog. |
|
|
Domnul Cătălin Marian Predoiu: Pentru rigurozitate, ca urmare a acceptării amendamentului de la poziţia 74, ar trebui eliminat punctului 73 de la poziţia 149. Acolo era un remediu de revizuire, în cazul în care era admisă excepţia de nelegalitate. Aţi înlăturat excepţia, atunci trebuie înlăturat şi remediul. Vă mulţumesc. |
|
|
Propunerea de eliminare a art.4083 de la poziţia 149 din raport, amendamente admise. Vă rog, votul dumneavoastră, doamnelor şi domnilor colegi. Domnule ministru, vă rugăm să votaţi. Aşa, puneţi-vă cartela, acceptăm această atitudine pozitivă a dumneavoastră. |
|
|
Votul s-a încheiat: 181 voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă. Propunerea a fost adoptată. Se elimină, deci, art.4083. Poziţia 150, poziţia 151, nu avem intervenţii. Poziţia 152 - nu avem intervenţii. Poziţiile 153, 154, 155, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 166, 167, 168, 169, 170, 171, 172. Stimaţi colegi, am epuizat raportul comisiei sesizate în fond. Evident, va fi vorba de o renumerotare a articolelor, întrucât am avut adoptate câteva propuneri de eliminare a unor articole. Mulţumesc tuturor celor prezenţi astăzi în sala de şedinţe pentru operativitate, onestitate şi participare pozitivă la adoptarea actului normativ. Mulţumesc domnului ministru. Domnule ministru Buda, viitor, vă rog să lăsaţi să vedem ... Domnule ministru, mulţumesc foarte mult. Doamna preşedinte, vă mulţumesc pentru participare. Aţi dat un plus major de consistenţă acestei dezbateri. Vă doresc o zi frumoasă. Proiectul de lege rămâne pentru votul final. |


