Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

Biroul permanent de astăzi a aprobat înscrierea pe ordinea de zi şi a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Domnul deputat Nicolăescu, vicelider al Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă,

În acest moment, ştim că nu există un raport asupra acestui proiect de lege. Ştim că s-au început discuţiile în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, că aceste discuţii sunt anevoioase, sunt destul de complexe, este nevoie de timp, este nevoie de multă aplecare, de mult profesionalism, drept pentru care, neavând raportul finalizat, vă propunem să scoatem de pe ordinea de zi acest punct, pentru că nu avem, practic, ce discuta.

Să discutăm pe proiectul de lege fără raport, un asemenea proiect de lege, cu atât de mare importanţă şi gravitate pentru societate, nu cred că este corect din partea noastră. Nu suntem foarte grăbiţi şi trebuie să dăm multă importanţă proiectului de lege.

În consecinţă, vă propun să-l scoatem de pe ordinea de zi.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Asta am convenit cu liderii de grup. într-adevăr, păstrăm ordinea de zi şi-l dezbatem fără raport. Sigur, puteţi să spuneţi că nu suntem de acord, că nu-i frumos. Dar, de la a-l scoate de pe ordinea de zi, după ce am convenit, mi se pare incorect.

Drept pentru care, domnule preşedinte, vă rog să continuaţi dezbaterea.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Noi suntem deputaţi. Cel puţin eu mă consider deputat. Şi chiar dacă este un singur deputat, v-am mai spus de mai multe ori, care vă solicită respectarea unui drept fundamental al deputatului, dumneavoastră sau cei care trebuie să răspundă, trebuie să dea curs acestei invitaţii. Iar eu vă întreb pe dumneavoastră, inclusiv pe onorabilii preşedinţi de grupuri parlamentare, tot ca simplu deputat, inclusiv al meu: cum, adică, să fie dezbătut un astfel de proiect de lege, fără raport? Dar, de ce fără raport? Cumva, suntem în situaţia în care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi nu şi-a făcut treaba şi nu a avut timp să dezbată? Pentru că ar putea fi un element de luat în discuţie. Şi, atunci, eu însumi aş veni aici, tot în calitate de simplu parlamentar, şi adresându-mă doamnei preşedinte a Camerei Deputaţilor, i-aş spune: haideţi să prelungim perioada de dezbatere de la 45 la 60 de zile. Avem resurse procedurale pentru ca să respectăm procedura.

Altfel, este inadmisibil, şi tot eu, în calitate de simplu deputat, pe mine mă supăraţi, doar pe mine, dar nu cred că numai pe mine; mulţi alţii şi foarte multe principii. Nu aveţi voie, domnilor, aşa, că aţi hotărât dumneavoastră, să introduceţi un astfel de proiect de lege fără să justificaţi pentru care motiv, domnilor, distinşi colegi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, distinse domnule Buda, - chiar vă pronunţ numele, distinsul dumneavoastră şi onorabilul dumneavoastră nume -, pentru ca măcar dumneavoastră să-mi răspundeţi pentru care motiv aţi solicitat să dezbatem ceea ce este inadmisibil, dacă nu-i un caz de forţă majoră, fără să avem raport. Dacă nu, solicitaţi, domnule preşedinte de şedinţă, să mai prelungim termenul, dacă nu este suficient... (Rumoare, vociferări.)

A, deci acest motiv chiar nu există. Păi, atunci, domnule Buda, vă rog să ne spuneţi şi nouă pentru care motiv au ajuns în Parlamentul României legi care privesc justiţia, legi care privesc un domeniu unde noi suntem sub supravegherea unui mecanism internaţional de supraveghere al Uniunii Europene, facem astfel de... era să spun abuzuri, dar nu-mi permit, pentru că mă sancţionează domnul vicepreşedinte de fiecare dată, fie prin omisiune, fie printr-o apostrofare. Este inadmisibil, vă rog foarte mult să ne spuneţi care sunt motivele! Şi vă rugăm foarte mult să ne prezentaţi această situaţie, pentru care motiv, în Parlamentul României, discutăm fără raport?

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Alina Gorghiu şi pe urmă domnul deputat Florin Iordache.

Daţi-mi voie, doamnele, întotdeauna, cu prioritate.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă mulţumesc frumos pentru cuvânt.

Vreau să vă spun un lucru din interiorul comisiei. Fiind secretar al acestei comisii, pot să vă informez că, din păcate, am avut la îndemână foarte puţin timp pentru dezbaterea acestui proiect. O să vă dau informaţii de ordin cantitativ. Sunt peste 100 de pagini la acest proiect şi am ajuns în comisie, în dezbatere, astăzi, la punctul marginal 10.

Stimate domnule preşedinte,

Sunt două legi extrem de importante de modificat. Vorbim de răspunderea judecătorilor şi a procurorilor şi de organizarea Consiliului Superior al Magistraturii. Niciodată nu ne-am pronunţat altfel decât pentru revizuirea răspunderii magistraţilor. Niciodată nu ne-am împotrivit modificării legii astfel încât sistemul judiciar să poată fi recredibilizat. Dar, nu putem să discutăm fără un raport, nu putem să lăsăm o lege venită din Guvern, în procedură de urgenţă, să treacă aşa, fără să ne lăsăm amprenta măcar pe acele deficienţe şi derapaje pe care legea le conţine în momentul de faţă.

Termenul de adoptare în Camera Deputaţilor este 30 decembrie - timp suficient, mai mult decât suficient să dezbatem proiectul aşa cum trebuie şi să putem să facem amendamente în comisie. Mai sunt trei săptămâni. Deci, avem timp nu numai de o şedinţă, avem timp de trei şedinţe de plen, mai sunt trei săptămâni. Nu văd motivul pentru care ne grăbim şi lăsăm un proiect atât de important nedezbătut în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, doamna deputat.

Domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că Grupul parlamentar al PSD, din care fac eu parte, este pentru o recredibilizare a justiţiei. Suntem foarte clari şi spunem aici, în faţa dumneavoastră, pentru răspunderea magistraţilor, dar nu numai pe o lege care a venit emanată de Ministerul Justiţiei. Exact cum se preciza mai devreme, această lege a putut fi dezbătută în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ceva mai mult de jumătate şi, în condiţiile în care dumneavoastră aţi dorit să dezbatem astăzi această lege, numai pe forma venită de la Ministerul Justiţiei, amendamentele care au fost depuse şi susţinute şi foarte multe dintre ele au fost acceptate, au fost şi amendamentele pe care Grupul parlamentar al PD le-a susţinut.

În aceste condiţii, stimaţi colegi, amendamentele colegilor dumneavoastră nu vor putea fi în nici un fel susţinute.

Suntem pentru o justiţie eficientă, suntem pentru o justiţie coerentă, suntem pentru ca România să aibă la anul un mecanism de cooperare şi verificare eficient şi ca Parlamentul să demonstreze unitate şi eficienţă, dar, pentru aceasta, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog ca această lege să fie dezbătută numai în urma unui raport pe care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi îl va pune la dispoziţia dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule vicepeşedinte.

Domnul Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Buda:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Într-adevăr, trebuie să confirm ce au spus colegii mei - şi doamna deputat Alina Gorghiu şi domnul deputat Florin Iordache. La nivelul comisiei, am lucrat destul de intens pe acest proiect de lege, un proiect de lege, spun eu, complex, într-adevăr, cu foarte multe particularităţi. însă având în vedere împrejurarea, domnule preşedinte de şedinţă, că, iată, avem bugetul în dezbatere, având în vedere presiunea până la urmă, pusă şi pe ceea ce înseamnă admiterea în spaţiul Schengen, cred că, totuşi, trebuie să intrăm în dezbaterea acestui proiect astăzi, urmând ca el să meargă la Senat, care este Cameră decizională, astfel încât să avem, practic, această lege în spaţiul public cât se poate de repede.

În caz contrar, riscăm, riscăm iar, să avem de-a face cu o amânare a intrării în spaţiul Schengen, din acest motiv.

Vă spun, stimaţi colegi, care doriţi să luaţi cuvântul, că sunt informaţii de ultim moment. Poate le verificaţi, că vineri am primit câteva observaţii din partea celor care răspund de această chestiune, legate de acest proiect de lege.

Prin urmare, şi eu..., eu, în primul rând, sufăr că nu am avut posibilitatea, împreună cu colegii mei, să mă ocup de acest proiect de lege. Dar, în acelaşi timp, trebuie să înţeleg că această presiune a timpului este mai mare şi să pun mai presus de interesul meu personal de a discuta pe acest proiect de lege interesele ţării.

Sunt convins că veţi face şi dumneavoastră acelaşi lucru, domnule deputat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da, vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihăiţă Calimente şi pe urmă domnul deputat Niculescu Duvăz.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt bucuros că o parte dintre colegii noştri sunt foarte îngrijoraţi de soarta şi statutul magistraţilor, că aceştia, sigur, trebuie să aibă o lege în aşa fel, încât să putem intra în spaţiul Schengen.

Dar, din cele spuse, nu cu mult, cred că o zi sau două în urmă, de domnul ministru de interne, în spaţiul Schengen, odată cu preşedinţia daneză, am înţeles că vom intra cu spaţiul aerian, ceea ce înseamnă controlul la aeroporturi, undeva prin luna martie, mai, şi tot domnia sa spunea că spaţiul terestru, de-abia în iunie sau după iunie. Deci, nu văd o grabă.

Sigur, este foarte bine că ne preocupă statutul magistraţilor. Dar pe mine mă preocupă cel mai tare şi mai tare statutul parlamentarilor. Şi statutul nostru este reglementat de acest regulament de care dumneavoastră nu mai ţineţi seama de foarte multă vreme. Pentru că a devenit o modă ca în fiecare şedinţă de plen, ori că avem vot final, ori că nu este vot final, să vină domnul Toader şi să ceară schimbarea ordinii de zi. Cred că am devenit o uniune tribală, pentru că numai la uniunile tribale lucrurile se întâmplă ad-hoc, fără niciun fel de regulament, fără niciun fel de cutumă care trebuie să existe.

Şi, dacă dumneavoastră credeţi că această uniune tribală pe care încercaţi să o reprezentaţi va funcţiona şi aşa, este foarte bine.

De aceea spuneam că mă interesează, în primul rând, ce se întâmplă cu statutul şi cum arătăm noi, ca Parlament, în faţa cetăţenilor. Asta văd că nu vă interesează!

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogan Niculescu Duvăz şi pe urmă domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi.

Domnule preşedinte Mircea Toader,

O abordare atât de greşită încă procedural nu am găsit în Camera Deputaţilor. Vreau să vă atrag atenţia, stimaţi colegi, că în momentul în care vom adopta înaintea termenului scadent, fără raport, orice proiect de lege, văduvim pe toţi dintre dumneavoastră care doresc să facă amendamente în continuare la această lege.

Deci, vocea dumneavoastră, care aţi fost aleşi şi trimişi aici, în Parlamentul României, ca printre altele să controlaţi Guvernul şi prin intervenţii asupra proiectelor de lege, nu va fi auzită şi nici măcar nu se va putea face cunoscută pentru că ne grăbim să intrăm în spaţiul Schengen.

Eu nu cred că suntem o uniune tribală, ci suntem mai rău decât Marea Adunare Naţională, pentru că, atunci, vă propun altceva, stimaţi colegi. Atunci când avem altă Cameră care decide, cum este cazul în speţă, Senatul, să nu mai trecem prin Camera Deputaţilor proiectele de lege. Ce rost are? Pentru că asta creşte viteza parlamentară şi spaţiul Schengen abia ne aşteaptă.

Eu cred că dacă mai facem două din astea, nu ne mai primesc nu numai în spaţiul Schengen, dar nu ne mai primesc nici în spaţiu.

Stimaţi colegi,

Să nu facem praf chiar bruma de democraţie şi de proceduri parlamentare şi de prestigiu ale acestei Camere. Urgentaţi lucrările! Decideţi ca în două zile să fie raportul. Votăm poimâine, cu toţii. Cei care vor veni să voteze, fără îndoială, dar nu distrugeţi rolul Parlamentului şi dreptul parlamentarului de a avea o opinie în legătură cu un proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

În consecinţă, stimaţi colegi, continuăm dezbaterile noastre.

Pe poziţia 3 avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, această iniţiativă urmează să fie dezbătută în procedură de urgenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor este cineva prezent? Doamna secretar de stat Lidia Barac, din partea Ministerului Justiţiei.

Doamna ministru, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al ministerului şi al Guvernului.

Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege pe care Ministerul de Justiţie vi-l propune spre atenţie dumneavoastră şi spre vot nu face altceva decât să întărească independenţa justiţiei, ştiind că răspunderea şi responsabilitatea sunt garanţii efective ale independenţei justiţiei.

Pe scurt voi prezenta ce aduce nou acest proiect. Fac o subliniere generală.

Proiectul de lege este unul de bun-simţ, un proiect soft, aşa cum a fost apreciat de deputaţii de la toate partidele parlamentare, care au avut contact cu această lege.

În acelaşi timp, cetăţenii acestei ţări, care au un grad scăzut în justiţie, în jur de 20%, au trimis opţiuni favorabile acestui proiect.

Toate comentariile din media, care reprezintă comentariile cititorilor, electoratul dumneavoastră, indiferent de partidul politic din care faceţi parte, sprijină această iniţiativă.

Principalele măsuri ale proiectului vizează: extinderea sferei abaterilor disciplinare; amendarea, consolidarea regimului sancţionator, prevăzut de legea în vigoare; definiţia noţiunii de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă şi rea credinţă; extinderea sferei titularilor acţiunii disciplinare; introducerea condiţiei "bunei reputaţii" drept cerinţă de acces, de menţinere în funcţie; şi o serie de alte completări şi modificări.

Cât priveşte extinderea sferei abaterilor disciplinare, abaterile pentru judecători şi procurori - după cum cunoaşteţi, fiindcă aţi votat legea în 2004 şi aţi amendat-o în 2005 - sunt enumerate strict şi limitativ în art.99 din legea în vigoare.

Din această examinare a prevederilor legale actuale, din practica disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, a rezultat că dispoziţiile actuale ale art.99 nu acoperă o serie de conduite ale magistraţilor, care pot duce o atingere gravă prestigiului justiţiei şi demnităţii funcţiei de magistrat.

Au fost introduse, în acest scop, opt abateri disciplinare suplimentare faţă de catalogul abaterilor din actuala reglementare, după cum urmează: nerespectarea deciziilor de recurs în interesul legii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu rol constituţional de a veghea la o jurisprudenţă unitară în România; nerespectarea deciziilor Curţii Constituţionale, obligatorii erga omnes, potrivit legii; utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătoreşti sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea, în mod vădit, contrară raţionamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiţiei sau demnitatea funcţiei de magistrat; manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu; obstrucţionarea activităţii de inspecţie a inspectorilor judiciari prin orice mijloace; lipsa totală a motivării hotărârilor judecătoreşti şi a actelor judiciare ale procurorului, în condiţiile legii; nerespectarea de către procuror a dispoziţiilor procurorului ierarhic superior, date în scris şi în conformitate cu legea; nerespectarea îndatoririi de a se abţine, atunci când judecătorul sau procurorul ştie că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abţinerea sa, precum şi formularea de cereri repetate şi nejustificate de abţinere, numai dacă au ca efect tergiversarea judecăţii; nerespectarea, în mod nejustificat, a dispoziţiilor sau a deciziilor cu caracter administrativ, dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanţei sau al Parchetului, care vizează atribuţii cu caracter administrativ, prevăzute exclusiv în lege sau regulamente.

Cât priveşte domeniul de aplicare al altor abateri disciplinare, care există în legea în vigoare, amendările privesc următoarele. Prevederea în vigoare, în acest moment, în legătură cu o abatere sună în felul următor: "Absenţele nemotivate de la serviciu în mod repetat." Proiectul vă propune o nouă construcţie: "Absenţe nemotivate de la serviciu în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanţei sau a Parchetului."

În legătură cu o altă abatere. Prevederea în vigoare la acest moment priveşte: "Intervenţiile privind soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii."

Prevederea din proiect arată: "Folosirea funcţiei deţinute pentru a obţine un tratament favorabil din partea autorităţilor sau intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri, pretinderea sau acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane altele decât în limita cadrului legal reglementat pentru toţi cetăţenii."

Cât priveşte regimul sancţiunilor disciplinare, sunt extinse limitele maxime pentru două dintre sancţiunile disciplinare existente în legea în vigoare. Este introdusă o nouă sancţiune disciplinară, şi anume suspendarea din funcţie pe o perioadă de până la şase luni.

"Dimensiunea indemnizaţiei de încadrare lunară brută urmează a fi reţinută până la procentul de 20% pe o perioadă de şase luni." În legea în vigoare, acest procent este de 15% pe o perioadă de la o lună la trei luni.

"Mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanţă sau un Parchet în altă circumscripţie a altei Curţi de Apel sau Parchet." În legea în vigoare există această sancţiune, însă mutarea are loc în aceeaşi jurisdicţie de Curte de Apel sau de Parchet aferent.

Cât priveşte abaterea constând în exercitarea funcţiei din gravă neglijenţă sau cu rea-credinţă, proiectul de lege menţine această abatere. Singurul lucru pe care-l face, defineşte ce înseamnă rea- credinţă sau gravă neglijenţă în accepţiunea legii după modelul spaniol, exersat într-un proiect PHARE de către Consiliul Superior al Magistraturii şi după legislaţia altor state, precum cea italiană şi altele care cunosc sistemul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cât priveşte sfera titularilor acţiunii disciplinare. În prezent, inspecţia judiciară este ineficientă, iar acest lucru, constant, dumneavoastră l-aţi citit în rapoartele de ţară în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare.

În acelaşi timp, dumneavoastră, domnilor parlamentari, primiţi în teritoriu sentinţe ale justiţiabililor din jurisdicţia în care locuiesc alegătorii dumneavoastră, înmărmuriţi de anumite hotărâri judecătoreşti, de răspunsurile pe care astăzi le furnizează inspecţia judiciară alegătorilor dumneavoastră.

Între aceste răspunsuri, identificăm un cerc vicios. Într-o primă fază, dacă procesul este în curs, cetăţeanul primeşte, la o sesizare, următorul răspuns: "Procesul este în curs. Verificări nu pot fi făcute. Nu puteţi să vă valorificaţi drepturile decât în căile de atac."

Dacă însă hotărârea este irevocabilă, trecută prin aceste căi de atac sau definitivă, dacă vorbim de materie penală, răspunsurile pe care alegătorii dumneavoastră le primesc de la inspecţia judiciară sunt următoarele: "Ne pare rău, nu putem verifica conduita magistratului, pentru că hotărârea este intrată în puterea de lucru judecat." Deci, nicicând cetăţenii nu primesc un răspuns pertinent.

În aceste condiţii, s-a identificat cauza. Cauza acestor răspunsuri rezidă în aceea că, în prezent, în România, există un singur titular al acţiunii disciplinare. Acela este Comisia de disciplină, care este un organ tot al Consiliului Superior al Magistraturii, care, prin secţiile sale, este deopotrivă instanţă de judecată pentru abaterile disciplinare.

Regretabil şi rudimentar este faptul că nici măcar comisia aceasta de disciplină nu are dreptul la o cale de atac în caz de clasare. Nu are dreptul la recurs împotriva hotărârilor secţiei pentru judecători sau procurori, care funcţionează ca secţie de disciplină, recurs care se judecă la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în completul de cinci judecători. Iată că lucrurile trebuie îndreptate.

Un alt subiect în legătură cu acest aspect...

Domnul Ioan Oltean:

Doamna ministru, o să vă rog să vă sintetizaţi prezentarea punctului de vedere al Guvernului, vă rog.

Doamna Lidia Barac:

Proiectul acesta vă propune extinderea sferei titularilor acţiunii disciplinare pentru a remedia lucrurile despre care am vorbit. În această sferă intră: ministrul justiţiei, procurorul general, preşedintele Înaltei Curţi, fiecare judecător-inspector al Inspecţiei Judiciare. Statul de drept, principiul echilibrului puterilor în stat, este astfel respectat. Acest sistem îl întâlnim în toate ţările Uniunii Europene în care există Consiliu Superior al Magistraturii.

Nu în ultimul rând - şi la acest lucru vă rog să meditaţi - s-a introdus cerinţa "bunei reputaţii" ca o condiţie pentru menţinerea în funcţie a magistraţilor şi, în mod echivalent, o condiţie de încetare a calităţii de magistrat.

Vă reamintesc, domnilor deputaţi, că această condiţie a existat în Legea nr.92/1992 privind organizarea judecătorească. Din motive pe care doar unii dintre dumneavoastră le puteţi explica, în anul 2005, când s-a modificat Legea nr.303 şi 317, cerinţa "bunei reputaţii", pe care o găsim în toată Europa, a dispărut din lege.

Cetăţenii sunt consternaţi de unele conduite exterioare sau în cadrul instanţelor şi parchetelor ale magistraţilor. Dumneavoastră ştiţi foarte bine aceste lucruri.

Iată câteva motive pentru care, în numele ministrului justiţiei, al Guvernului României, cer un vot favorabil acestei legi. El s-ar plia pe declaraţiile ultime, făcute inclusiv de liderul Partidului Social Democrat, aici, în sală, domnul Victor Ponta, care a identificat chestiuni de structură, care fac justiţia, în prezent, nefuncţională.

Mai sunt şi alţi parlamentari care au avut contact cu justiţia.

Avem probleme cu durata proceselor, cu dreptul la apărare şi multe altele.

E normal ca să fie un exerciţiu democratic pentru ca să asanăm moral justiţia română.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Doamna ministru, vă mulţumesc şi eu.

Trecem... vă rog... Chestiuni de procedură, domnule Mircea Toader? Procedură? Vă rog să poftiţi, domnule Mircea Toader.

Din partea Comisiei juridice, domnul preşedinte, vă rog să mai explicaţi o dată, că nu suntem în prezenţa unui raport.

Domnul Daniel Buda:

Domnilor colegi,

Nu prea înţeleg ce nu se înţelege.

Avem în faţă un proiect de lege care a venit şi a fost înscris pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor fără raport.

Acest proiect, aşa cum am mai spus şi la începutul luării mele de cuvânt, este un proiect foarte complex. L-am dezbătut la nivelul comisiei până undeva - cum spunea doamna colegă Alina Gorghiu, doamna deputat - pe la pagina 20 din cele 125 pe care le are. Având în vedere factorul timp, care ne presează şi necesitatea şi nevoia ca acest proiect să fie dezbătut şi în Camera decizională, care este Senatul, ne aflăm astăzi în prezenţa acestei chestiuni.

V-a explicat şi doamna ministru Lidia Barac până la urmă amploarea acestui proiect.

Eu cred că toţi cei care sunt în sală, cetăţenii acestei ţări, sistemul judiciar are nevoie de clarificări pentru a avea - aşa cum spunea doamna ministru - nişte instrumente la îndemâna sistemului pentru a-şi face curăţenie.

Este cineva în această sală care nu-şi doreşte să fie curăţenie în sistemul judiciar? Mă îndoiesc că este cineva să spună acest lucru.

Este cineva oare în această ţară care nu-şi doreşte să avem de-a face cu o justiţie independentă? Mă îndoiesc de acest lucru. (Vociferări.)

De aceea, stimaţi colegi, sunt foarte multe legături care mi-ar lua foarte mult timp să le explic, domnule coleg, şi tare mă tem că nu le-aţi înţelege, chiar dacă vi le-aş explica. Da?

Suntem în această etapă procedurală legală şi regulamentară, prin urmare, domnule preşedinte de şedinţă, v-aş ruga să vă intraţi în haina de preşedinte de şedinţă, să daţi drumul la dezbateri generale.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Trecem la dezbateri generale.

Pe procedură. Domnul Duvăz.

Domnul deputat Duvăz, pe procedură. Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule deputat Ioan Oltean, preşedinte de şedinţă.

Şi vă rog să luaţi notă că aţi supus la vot introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege. Acest proiect de lege, introdus prin votul şi voinţa majorităţii, constataţi că nu are raport din partea comisiei. Această constatare, în mod deschis şi limpede, este făcută chiar prin vocea preşedintelui Comisiei juridice.

În consecinţă, constataţi că nu sunt îndeplinite condiţiile procedurale pentru a discuta această lege şi vă rog să dispuneţi, cum este şi normal, întoarcerea la comisie pentru raport.

Şi vreau să vă fac următoarele două - cel puţin - sublinieri.

Stimate domn preşedinte,

Şi stimaţi colegi,

Unu. Ceea ce a spus în avizul său Consiliul Suprem al Magistraturii noi nu am luat cunoştinţă, pentru că nu avem raportul comisiei. Am luat cunoştinţă din expunerea doamnei secretar de stat de anume laturi sau anume obiective pe care Consiliul Suprem le-a dispus sau le-a apreciat într-un anume fel.

Al doilea. Suntem în aceeaşi măsură şi responsabili, stimaţi colegi, şi aleşi ca şi senatorii. N-avem niciun drept şi n-are dreptul niciun fel de urgenţă să ne facă să ne derobăm de la răspunderea pe care o avem pentru a ne da în cunoştinţă de cauză şi punctul de vedere şi votul.

Ceea ce faceţi dumneavoastră aici este începutul desfiinţării parlamentarismului. Nu începe astăzi, a început demult, odată cu această majoritate. Dar vă atrag atenţia că s-au prăbuşit democraţii şi s-au instaurat dictaturi prin voinţa unei majorităţi. Asta nu înseamnă însă că lucrurile au mers acolo unde trebuia şi, din păcate, istoria ne-a dovedit că majorităţile pot greşi grav, atunci când calcă regulile democratice.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Aş vrea doar un singur lucru să precizez.

Suntem la momentul dezbaterilor generale. Din moment ce s-a acceptat şi am intrat în dezbaterea acestui proiect de lege, problema restituirii către comisia sesizată în fond este o chestiune care nu mai poate fi pusă în discuţie.

Deci eu vă rog să luaţi cuvântul la acest capitol, cel referitor la dezbateri generale.

Domnul Mircea Toader, liderul Grupului PDL.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Înainte de a avea şi a susţine punctul de vedere al grupului meu, vreau să vă spun că procedural - şi-mi pare rău că domnul Duvăz n-a fost atent - s-a votat, la solicitarea mea, rămânerea pe ordinea de zi şi dezbaterea fără raport a acestui proiect de lege. Ăla a fost primul punct ridicat de mine alături de introducerea unui punct suplimentar. Liderii au fost de acord, scoatem problema cu SIF-urile, rămâne dezbaterea fără raport a acestui proiect de lege.

Deci n-are rost să mai discutăm altceva.

În al doilea rând, Grupul Partidului Democrat Liberal susţine...

Voce din sală:

Marea Adunare Naţională.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci Grupul Partidului Democrat Liberal susţine acest proiect de lege chiar în forma prezentată de Guvern, deşi sunt multe întrebări la care trebuie să răspundem şi sunt convins...

Voce din sală:

Marea Adunare Naţională.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci colegul, dacă tot discută de Marea Adunare, să-şi aducă aminte, poate a fost pe acolo.

Eu vă rog să-mi permiteţi să-mi termin punctul de vedere. Deci cred că acest proiect de lege mai trebuie încă modificat. Cred că nu s-a răspuns la destul de multe probleme pe care le are un magistrat: când greşeşte, când stă cineva la puşcărie nevinovat, când este arestat nevinovat sau când România este obligată să plătească la CEDO despăgubiri pentru o hotărâre strâmbă.

În afară de acele reglementări care sunt în lege, sunt convins că la Senat, colegii noştri vor răspunde şi la aceste imperative pe care populaţia le cere, ca şi magistratul, indiferent cum este, a terminat o facultate ca oricare profesie din România cu studii superioare şi oricare din noi avem o răspundere. Când greşim, plătim.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Pe procedură, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Trebuie să vă atrag atenţia că nu au început dezbateri generale pe acest proiect de lege, aşa cum dumneavoastră v-aţi exprimat nu cu mult timp în urmă.

Colegul meu, domnul deputat Duvăz, v-a făcut remarca că acest proiect de lege, care este trecut pe ordinea de zi fără raport, trebuie să constataţi că se retrimite la comisie pentru lipsa raportului, ţinând cont că data de 14 februarie 2012 este termenul limită privind trecerea tacită. Ceea ce colegul meu, domnul deputat Toader a spus de la acest microfon nu cu mult timp înainte, că trebuie să meargă la Senat pentru că, vezi Doamne, acolo senatorii trebuie să constate că un magistrat care a terminat o facultate ş.a.m.d., ce a spus Domnia Sa, consider că a jignit toţi deputaţii din Camera Deputaţilor şi mai ales pe cei din Comisia juridică, pentru că dânsul vrea să inducă ca idee că colegii noştri, specialiştii din Comisia juridică, nu sunt în stare să poată să judece cu monedă justă ceea ce este scris în proiectul de lege.

Cred eu că colegii noştri, care lucrează de mult timp la acest proiect de lege şi mai au numai câteva puncte care trebuie să fie dezbătute, trebuie lăsaţi să-şi finalizeze dezbaterea, pentru că sunt parlamentari, sunt deputaţi, sunt specialiştii noştri, trimişi în această comisie şi nu pot niciodată să fiu de acord cu reprezentantul Partidului Democrat că aici nu putem să lucrăm.

Este clar că, în spatele acestui lucru, se ascunde cu totul altceva, se ascund lucruri pentru care nu există curajul să fie spuse de la acest microfon.

În condiţiile în care spun românii că graba strică treaba, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să constataţi că acest proiect de lege nu are raport şi comisia trebuie să se exprime până pe data de 14 februarie 2012, prin raport pe care să-l supună plenului Camerei Deputaţilor.

Aşa este corect, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Ca să fie lucrurile foarte clare, o să-mi îngăduiţi să precizez următorul lucru referitor la înscrierea pe ordinea de zi. "Biroul permanent, din proprie iniţiativă sau la solicitarea motivată a iniţiatorului poate include în proiectul ordinii de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit." Art.86 alin.(2).

Termenul de depunere a raportului a fost depăşit, stimaţi colegi. Dar, pe de altă parte, liderii grupurilor parlamentare au acceptat continuarea dezbaterilor şi menţinerea pe poziţia 3 a acestui act normativ.

În al treilea rând. Conform procedurilor reglementate de către Regulamentul Camerei Deputaţilor, desfăşurarea dezbaterilor presupune următorii paşi: prezentarea actului normativ, punctul de vedere al iniţiatorului, poziţia comisiei sesizate în fond şi urmează dezbaterile generale.

Eram exact la acest capitol şi v-aş ruga, doamnelor şi domnilor colegi, să continuăm dezbaterile.

Dacă la dezbateri generale mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Florin Iordache, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Din punctul nostru de vedere, o astfel de lege în niciun caz nu poate intra în dezbatere fără raport. Şi vă spun asta de ce? Pentru că noi, Grupul Partidului Social Democrat, dorim într-adevăr o responsabilitate şi o răspundere a magistratului, dar nu o răspundere oricum, aşa cum v-a prezentat doamna secretar de stat Barac. Pentru că, stimaţi colegi, mă voi referi la trei aspecte punctuale, care au fost modificate prin comisie şi care, din păcate, datorită faptului că dumneavoastră nu aveţi amendamentele acceptate în comisie, nu aveţi posibilitatea să vă pronunţaţi.

Pentru accesul în magistratură, se prevede în plus un certificat de bună purtare, respectiv o bună reputaţie. Cine stabileşte această bună reputaţie a omului care vrea să între în magistratură? Nu vi se pare că acest lucru este aberant şi inutil? Adică dăm la o parte competenţa şi modul în care acest om poate face justiţie fără un astfel de certificat?

Doi. Spunea doamna secretar de stat că este obligatorie respectarea hotărârii Curţii Constituţionale. Da, spunem şi noi că este necesară respectarea Curţii Constituţionale, este necesară respectarea recursurilor în interesul legii, dar - şi repet - dar, cu respectarea hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului. Pentru că, în acest moment, există cel puţin o hotărâre prin care, datorită nerespectării hotărârilor şi deciziilor Curţii Europene a Drepturilor Omului, România este penalizată.

Deci, punem înainte de toate dreptul naţional înaintea dreptului european. Din câte ştiu eu, în acest moment, România este membră a Uniunii Europene, deci este obligată să respecte hotărârile Curţii Europene.

Şi cel de-al treilea aspect pe care vreau să-l pun în faţa dumneavoastră, este faptul că, odată cu adoptarea acestui proiect de lege în forma în care este prezentat, dreptul material al unei hotărâri poate fi schimbat. Nicăieri în lume o hotărâre judecătorească care este supusă unor căi de atac nu poate fi cenzurată de nimeni.

Da, suntem pentru responsabilitatea magistraţilor, suntem pentru ca aceşti oameni să respecte legea, ca aceşti oameni să respecte ceea ce au în faţă - mă refer la legile speciale, dar în niciun caz o hotărâre pe care o dă un magistrat nu poate fi cenzurată în drept material de către nimeni.

Şi suplimentar vreau să vă spun, stimaţi colegi, o dată cu adoptarea acestei legi, ministrul justiţiei, care este un pom politic care face parte dintr-un guvern care este eminamente politic, ministrul justiţiei este cel care poate avea dreptul de a solicita retrimiterea şi re-gândirea unei hotărâri judecătoreşti.

În ce ţară din lume ministrul justiţiei poate să se amestece într-un act de justiţie? În cea ţară din lume, stimaţi colegi, ministrul justiţiei... Numai în România, îmi spune domnul Duvăz. Pentru că vreau să vă spun, stimaţi colegi, ministrul justiţiei, de foarte multe ori Ministerul Justiţiei este parte într-un proces. Şi bineînţeles că în acele procese pe care Ministerul Justiţiei, reprezentat de ministrul justiţiei, le va pierde, o dată cu adoptarea acestei legi va putea cere revenire şi revenire şi aşa mai departe şi sancţionarea magistraţilor care şi-au permis să respecte legea şi au dat o hotărâre împotriva Ministerului Justiţiei.

Acestea au fost câteva elemente, stimaţi colegi, dar la momentul în care am discutat în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi foarte multe din amendamente au fost însuşite chiar de colegii dumneavoastră de la Partidul Democrat Liberal şi, în aceste condiţii, de ce atâta grabă, de ce trebuie să facem o lege proastă? De ce trebuie, într-adevăr, să venim cu o lege ne-europeană şi să sancţionăm degeaba magistraţii?

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna deputat Alina Gorghiu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimată şi distinsă colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că trebuie să fim insistenţi pe aspectul ăsta dar cred că două legi atât de importante nu pot trece fără dezbatere reală şi ca să faci o dezbatere reală pe asemenea legi cum sunt cele de modificare a Legii de organizare a Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi Legea privitoare la răspunderea judecătorilor şi a procurorilor cred că trebuie să ai un raport în faţă, pentru că raportul este dovada clară a dezbaterii din cadrul comisiilor parlamentare, lucru care, din păcate, din pricina timpului, din pricina faptului că administrativ prioritizarea dezbaterilor a fost făcută altfel decât mi-aş fi dorit eu, de exemplu, din foarte multe motive n-am fost capabili să terminăm la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, oricât de mult ne-am străduit, nici măcar un sfert din acest proiect de lege. Ca să nu vă spun că atitudinea noastră, în comisie, care ar fi trebuit să fie una de deschidere faţă de asociaţiile profesionale ale magistraţilor, din păcate, ca să fiu elegantă, pot să spun că nu le-am dat satisfacţie oamenilor ăstora să-şi exprime punctul de vedere în cadrul comisiei. Mi se pare nefiresc, câtă vreme avem o grămadă de timp la îndemână, să trecem atât de repede şi într-o manieră superficială peste nişte dispoziţii care pot mai mult să ne încurce decât să ne ajute.

Şi pornesc de la premisa că nu doar PNL-ul, ci şi PSD-ul şi PC-ul am spus de foarte multe ori că suntem de acord şi susţinem o revizuire a răspunderii magistraţilor în România. Suntem de acord să întărim procedura răspunderii disciplinare. Dar nu putem să facem asta printr-un proiect de lege care conţine noţiuni nedefinite.

Stimaţi colegi, vorbeşte doamna Barac despre buna reputaţie la intrarea în profesie. Nu există definit juridic conceptul de bună reputaţie, oameni buni, eu dacă vreau să mă raportez la ceva, să adopt un comportament normal, responsabil, care să fie acela definit de legiuitor ca bună reputaţie, nu am cărui comportament să mă circumscriu. Pentru că el nu este definit de lege, este un criteriu subiectiv la intrarea în profesie.

2. Domnule preşedinte, cu tot respectul din lume şi cu tot dreptul comparat care este şi într-un sens şi în altul, domnule ministru, există un principiu al separaţiei puterilor în stat. Este de neconceput în România, care şi aşa are un sistem juridic vulnerabil, un sistem judiciar suspectat de derapaje din pricina presiunilor politice, să accepţi ca titular de acţiune disciplinară ministrul justiţiei;

3. Una din sancţiunile disciplinare cu care se mândreşte Ministerul Justiţiei că le-ar fi propus în proiect se referă la posibilitatea sancţionării judecătorilor în cazul în care nu adoptă hotărâri în conformitate cu deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazurile recursurilor în interesul legii sau cu deciziile Curţii Constituţionale.

Păi, stimaţi colegi, vă mai spun un lucru. Cu ce decizii ale Curţii Constituţionale, că jurisprudenţa ei nici măcar unitară nu este. Vă dau de exemplu materia salarizării, da? Are 17 mii de hotărâri care se bat cap în cap. În altă ordine de idei, vorbim despre preeminenţa dreptului european şi a hotărârilor instanţelor europene, de care această lege nu ţine cont. Pur şi simplu uită că suntem membri în Uniunea Europeană.

Încă un punct, tot la sancţiuni disciplinare, ca să nu uit. Vorbeşte proiectul despre considerarea şi constatarea abaterii dacă se va aplica în cazul în care, mă scuzaţi, hotărârile nu sunt, de exemplu, temeinic motivate şi raţionamentul judecătorului este unul greşit. Cum poate să aprecieze un inspector, dacă raţionamentul unui magistrat este sau nu greşit? Ce facem? Rejudecăm toate hotărârile irevocabile din dosare! O să uităm că avem principiul autorităţii de lucru judecat!

Sunt foarte multe lacune, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, şi îmi pare foarte rău că suntem extrem de superficiali pe un proiect pe care ni l-am dorit atât de mult. Un proiect care, într-adevăr, ar fi putut să fie o gură de oxigen pentru justiţia din România, care ar fi putut să fie fundamentul sănătăţii acestui sistem judiciar. Şi noi ne batem joc doar pentru că ne este lene sau suntem comozi să mai venim încă o săptămână la Parlament să asigurăm cvorumul într-o şedinţă de vot final. Şi daţi-mi voie să fiu indignată că lucrul acesta se întâmplă!

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare mai doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat, din partea Grupului parlamentar... Oajdea Daniel.

Vă rog.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Din partea grupului meu şi a celui care încalcă regulamentul.

Domnilor colegi,

Cred că, astfel, această lege e corect să fie adoptată, dar, pe de altă parte, este normal ca ea să parcurgă în mod normal etapele prevăzute de Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Nu cred că trebuie să încercăm să forţăm adoptarea acestei legi cu încălcarea regulamentului.

Pe de altă parte, nu sunt de acord nici cu cei care încearcă să vorbească de separarea puterilor în stat sau, ştiu eu, de alte legi pe care le-ar încălca o lege care prevede sancţionarea magistraţilor atunci când greşesc.

Cred că este un lucru foarte cunoscut în ţară la noi că de foarte multe ori magistraţii dau soluţii greşite. Nu judecăm noi ca politicieni aceste lucruri. Sunt lucruri judecate de alte instanţe, chiar instanţe europene.

România plăteşte anual milioane de euro din cauza unor soluţii greşite date de magistraţii români. Nu cred că putem pretinde ca un magistrat de a cărui conştiinţă depinde viaţa cuiva să nu plătească atunci când greşeşte. Cred că această lege, dacă este adoptată, are şi un efect benefic. Magistraţii, dacă vor şti că plătesc atunci când ei înşişi nu respectă legea, vor avea o cu totul altă atitudine atunci când vor da hotărârile de instanţă.

De aceea, consider că modificarea legii, în acest sens, astfel încât să sancţioneze şi magistraţii dacă greşesc are un efect benefic pentru toată ţara, pentru acei români care se judecă şi care beneficiază de multe ori de soluţii greşite. Şi cred că e moral ca atâta vreme cât sancţionezi un simplu om pentru că a greşit, să sancţionezi şi un magistrat atunci când se joacă cu libertatea cuiva sau când dă o soluţie greşită, ţinând cont şi de faptul, dacă vreţi, că ei au un venit chiar mult mai mare, şi e normal să-l aibă, faţă de ceilalţi oameni, care răspund şi ei în faţa legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul... numai puţin...

Domnule deputat, pe procedură? Deci, numai puţin, suntem, domnule deputat, vă rog să mă urmăriţi, suntem în procedură de urgenţă. Conform art.108 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, la dezbateri generale ia cuvântul un singur reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Vă rog să poftiţi în sală. (Se adresează domnului deputat Adrian George Scutaru.)

Stimaţi colegi, nemaifiind alte luări de cuvânt, vă rog să observaţi că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art.106 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Proiectul de lege rămâne pentru votul final de la sfârşitul acestei şedinţe. (Vociferări.)