Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi,

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală. Urmează dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, o lege, de asemenea, cu multe controverse şi cu multe discuţii.

Din partea iniţiatorului, este cineva prezent?

Da. Doamna preşedinte a Casei Naţionale de Pensii.

Doamna preşedinte Pârcălabu, vă ascultăm cu atenţie. Vă rog să prezentaţi foarte pe scurt şi la obiect.

Vă mulţumesc.

Doamna Domnica Doina Pârcălabu - preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi Asigurări Sociale:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Pentru anul 2012, bugetul asigurărilor sociale de stat a fost construit cu un total al veniturilor de 48 729 de milioane de lei, care se realizează într-un procent de 70,9% din contribuţiile pentru asigurări sociale ale sistemului public de pensii, 0,5% din contribuţiile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, 0,2% din venituri nefiscale şi 28,4% din subvenţie acordată de la bugetul de stat.

Din totalul veniturilor bugetare, 99,4% sunt venituri aferente sistemului public de pensii, în sumă de 48 460 de milioane de lei, şi 268 de milioane de lei aferente sistemului pentru asigurări la accidente de muncă şi boli profesionale, ceea ce reprezintă 0,6%.

Veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt diminuate cu 2 724 de milioane de lei, reprezentând deducerea de 3,5% din contribuţia individuală, care se administrează privat, reprezentând participarea la Pilonul II de pensii.

Pentru susţinerea în totalitate a cheltuielilor pentru plata prestaţiilor de asigurări sociale, se alocă, cum spuneam, o subvenţie de 13 834 de milioane de lei.

Cotele de contribuţii pentru constituirea veniturilor bugetului asigurărilor sociale pentru condiţiile normale de muncă sunt: contribuţia datorată de angajator, în cotă de 20,8%, 10,5% - contribuţia datorată de angajat, din care, cum spuneam, se deduce 3,5% participarea la fondurile administrate privat pentru persoanele care fac obiectul Pilonului II de pensii, şi 0,25% - cota medie datorată de angajator pentru sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum formulam explicaţia constituirii veniturilor pe cele două componente, bugetul pentru pensii şi fondul pentru accidente de muncă şi boli profesionale, sunt destinate în proporţie de 99,8% pentru sistemul public şi diferenţa de 0,2% - pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Din totalul cheltuielilor pentru pensii, 98,6% sunt destinate plăţii prestaţiilor, 1,4% - sume destinate administrării sistemului, din care o parte importantă o reprezintă cheltuielile pentru plata pensiilor la domiciliul pensionarilor.

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru accidente de muncă şi boli profesionale, 92,3% sunt destinate prestaţiilor care sunt definite de Legea nr. 346/2002, 0,8% reprezintă contribuţiile de sănătate plătite la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi 0,1% sunt destinate programelor de prevenire a accidentelor de muncă şi boli profesionale.

Bugetul este construit astfel încât să fie asigurată plata pensiilor pentru cele 4 761 000 de pensionari care sunt în evidenţa Casei Naţionale de Pensii, din care 159 000 reprezintă pensionarii care sunt în evidenţa caselor de pensii sectoriale.

În ceea ce priveşte bugetul asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2012, veniturile sunt cuantificate la 2 443 de milioane de lei, din care 43% provin din contribuţii ale sistemului pentru şomaj, 8% din contribuţia angajatorilor la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale şi 0,9% reprezintă venituri nefiscale.

Veniturile din contribuţii pentru constituirea fondului de şomaj sunt calculate la cota de contribuţii datorată de angajator de 0,5%, cota individuală de contribuţii de asigurări pentru şomaj tot de 0,5% şi cota de contribuţii datorată de angajator Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale de 0,25%.

În ceea ce priveşte destinaţia cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj, suma totală a cheltuielilor, de 2 254 de milioane de lei, este destinată, în valoare de 2 227 de milioane de lei, pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj, 27 de milioane de lei sunt destinate Fondului de garantare pentru plata creanţelor bugetare.

Se are în vedere un număr de beneficiari de ajutor de şomaj de 202 000 de persoane. Alţi beneficiari în destinaţia cheltuielilor acestui fond reprezintă 45 000 de beneficiari de indemnizaţie de şomaj pentru absolvenţi.

481 de lei - indemnizaţia medie şi 250 de lei - indemnizaţia de şomaj pentru absolvenţi.

La constituirea bugetului s-a avut în vedere un salariu mediu brut pe economie, prognozat pentru anul 2012, de 2 117 lei.

Acestea fiind coordonatele care au dat contur bugetului, vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să ascultăm raportul comisiilor sesizate în fond, prezentat de către doamna preşedinte Maria Barna.

Aveţi cuvântul, distinsă colegă.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012.

În conformitate cu prevederile Regulamentului şedinţelor comune, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor au fost sesizate de către Birourile permanente reunite ale Parlamentului în vederea dezbaterii şi elaborării raportului comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012.

Proiectul de lege prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2012 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii şi pe ordonatorii principali de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, bugetele instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2012.

În perioada 6 - 9 decembrie 2011, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat prevederile cuprinse în Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012, precum şi amendamentele formulate de senatori şi deputaţi, de comisiile permanente avizatoare, procedând totodată şi la audierea ordonatorului principal de credite.

În urma dezbaterilor, cu majoritate de voturi, membrii comisiilor propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbaterea şi adoptarea plenului reunit al Parlamentului, cu amendamentele cuprinse în anexa la prezentul raport.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Trecem la dezbateri generale.

Îl invit pe domnul deputat Dan-Mircea Popescu, din partea Grupului parlamentar al PSD, să intervină şi-l rog pe domnul deputat Victor Paul Dobre, din partea Grupului parlamentar al PNL, să se pregătească.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimaţi membri ai prezidiului,

Stimaţi colegi,

Bugetul asigurărilor sociale de stat se conformează şi el filozofiei generale, cea a statului minimal, o concepţie potrivit căreia - după spusele preşedintelui republicii - "statul nu mai este răspunzător pentru cetăţenii săi".

Prin urmare, discuţia dominantă în societatea românească este cum să tăiem pensiile şi ajutoarele sociale pentru cei în nevoie şi nicidecum cea referitoare la impozitarea suplimentară a celor bogaţi şi scoaterea la suprafaţă a economiei subterane.

Când se retrage din economie, statul se retrage, de fapt, şi din apărarea cetăţeanului, şi din serviciile de sănătate publică, din educaţie şi cercetarea ştiinţifică, din cultură, din protecţia mediului, din asistenţa socială, din asigurarea drepturilor legale la pensie şi salariu.

Bugetul continuă măsurile de austeritate impuse populaţiei, măsuri ce au condus la accentuarea sărăciei, a inegalităţii şi a excluziunii, România fiind cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană şi societatea cea mai polarizată din punct de vedere economic şi social.

În fapt, situaţia este cu mult mai îngrijorătoare decât cea înscrisă în statistici, pentru că, dincolo de cifre şi indicatori economici şi sociali, intervine ceea ce nu poate fi cuantificat: nesiguranţa cetăţenilor şi lipsa de încredere în statul român.

Principalul scop al guvernării actuale din România a fost şi rămâne reducerea deficitului bugetar prin reducerea drastică a cheltuielilor statului. Lucrul este evident şi în privinţa cheltuielilor sociale sau mai ales în acest domeniu.

Astfel, am pornit în 2009 cu cheltuieli sociale de aproximativ 14% pondere în produsul intern brut al ţării, pentru ca la nivelul anului 2012 să ajungem la numai 11,7% din produsul intern brut. Vă reamintesc, media la nivelul Uniunii Europene a acestor cheltuieli sociale este de 31,7%, deci de aproape trei ori mai mare.

Din acest punct de vedere, stimaţi colegi, în opinia noastră, sensul guvernării este profund greşit. Nimeni nu trebuie să guverneze pentru Fondul Monetar Internaţional, pentru pieţe, pentru deficit. Dimpotrivă, guvernarea trebuie să fie pentru oameni. Scopul final al guvernării trebuie să fie creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. Or, tocmai acest lucru nu se întâmplă în România.

A pune măsurile de austeritate pe seama necesităţii restabilirii încrederii investitorilor străini şi a pieţelor în economia României, pare la prima vedere raţional. Aceste măsuri pot fi luate în considerare însă abia după epuizarea tuturor resurselor de creştere nevalorificate ale ţării. Şi ele nu sunt puţine.

Iată doar câteva dintre ele, stimaţi colegi:

- o economie subterană ce merge până la 40% din produsul intern brut al ţării;

- o rată a ocupării de numai 58% din populaţia activă, prin urmare, 42% din populaţia activă nu are loc de muncă;

- alocări ineficiente de resurse pentru 47 000 de investiţii fără efect de multiplicare în economie;

- pierderi de 1,9 miliarde de euro numai pentru primele 35 de unităţi economice de stat;

- milioane de euro alocate sub formă de ajutoare de stat, subvenţii de stat, garanţii de stat, facilităţi şi scutiri la plata impozitelor şi taxelor acordate unor agenţi economici după criterii clientelare;

- contracte ale instituţiilor statului, ale autorităţilor locale, ale instituţiilor autofinanţate, ale companiilor de stat cu firme de partid agreate, al căror cost este umflat artificial. Dacă acest din urmă cost ar fi doar cu 10% mai mic, ar rezulta o economie de peste două miliarde de euro;

- o colectare a veniturilor ce se dovedeşte cu 10% sub media europeană;

- gradul infim de absorbţie a fondurilor europene;

- o agricultură cu o pondere de numai 6-7% în produsul intern brut al ţării, deşi ocupă în jur de 30% din populaţie;

- nevalorificarea certificatelor de carbon, mărirea redevenţelor;

- lupta împotriva marii corupţii;

- depolitizarea instituţiilor statului;

- capturarea, practic, a statului român de către grupuri de interese.

Iată ce puteam face şi trebuia să facem, stimaţi colegi, înainte de a lua sau de a continua măsurile de austeritate şi atunci, cu siguranţă, şi încrederea investitorilor străini ar creşte, dar şi încrederea românilor în propriul stat ar creşte şi ea.

În plus, a spune cu cinism cetăţenilor români că sunt de acum pe cont propriu, tocmai în timpul celei mai mari crize economice, când aşteptările pentru ajutor şi asistenţă sunt mai accentuate, înseamnă să te dezici de principala ta misiune ca stat, şi anume siguranţa propriilor cetăţeni. Or, lucrul acesta nu poate fi tolerat, nu poate fi uitat şi nu poate rămâne nesancţionat, mai devreme sau mai târziu.

O a doua observaţie se referă la măsurile de austeritate propriu-zise. Poate că, explicate mai bine, ele ar putea fi înţelese şi chiar acceptate pe timp limitat, cu condiţia ca măsurile să fie raţionale, suportabile şi, mai ales, echitabile. În condiţiile în care povara crizei este pusă în exclusivitate pe umerii doar ai celor mai vulnerabile categorii sociale din ţară - pensionari, copii, persoane cu handicap, persoane aflate la limita sărăciei -, măsurile devin de neînţeles, lezând nu numai bunul-simţ, dar însăşi democraţia şi dezvoltarea.

Este astfel greu de explicat de ce nu taxăm în plus bogaţii României, de ce nu introducem impozitarea diferenţiată, de ce nu taxăm multinaţionalele peste o anumită cifră de afaceri, de ce nu taxăm tranzacţiile bancare, de ce nu majorăm impozitul pe avere de la 0,7% din PIB, cât este acum, până la nivelul mediei europene, respectiv 3,2%.

În acelaşi timp, în România, nu este vorba doar de măsuri de austeritate, stimaţi colegi. Aici este vorba şi de cu totul altceva: de măsuri legislative ce conduc la perpetuarea în timp a restricţiilor, la amputarea şi chiar eliminarea drepturilor şi a libertăţilor câştigate. Legislaţia din domeniul social este un exemplu în acest sens şi mă refer la Legea salarizării bugetarilor, la Legea pensiilor, la Codul muncii, la Legea dialogului social, la Legea asistenţei sociale, la Legea educaţiei sau Legea sănătăţii.

Toate aceste legi nu au făcut altceva decât au accentuat nesiguranţa cetăţenilor, au accentuat instabilitatea, au mărit dezechilibrele din societate, au accentuat inegalităţile şi inechităţile. Aceste aşa-zise reforme au transformat statul român într-o societate comercială, unde concurenţa, eficienţa, profitul devin valori determinante.

În viziunea noastră însă, statul trebuie să rămână expresia interesului general, valorile lui fundamentale fiind: solidaritatea, incluziunea, coeziunea socială, responsabilitatea şi binele comun. El trebuie să răspundă într-un mod adecvat nevoilor cetăţenilor, altfel, el este doar o formă fără fond.

În lupta surdă dintre piaţă şi stat, România riscă să uite esenţialul: cetăţeanul român, cu viaţa lui, cu năzuinţele lui de a trăi mai bine.

Închei spunând că filozofia bugetară în care trăim, cea a statului minimal, va face imposibilă stimularea creşterii economice şi va continua să ducă şi în următorul an, 2012, la scăderea dramatică a calităţii vieţii în România.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze)

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat Mircea Popescu.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a nu se cere apel nominal. Rog liderii grupurilor parlamentare să de curs acestei rugăminţi.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Victor Paul Dobre şi se pregăteşte domnul senator Cordoş.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Aveam speranţa că bugetul asigurărilor sociale de stat se va dezbate în prezenţa ministrului muncii. Din contră, prezenţa ministrului de finanţe mă convinge că trebuie să-mi las orice speranţă; plus domnul Gheorghe Gherghina, onorabilul domn Gherghina, cum zise colegul Ruşanu, şi el ştie ce zice.

Partidul Naţional Liberal a susţinut încă de la început necesitatea promovării de către Guvern, pentru anul 2012, a unei legi a bugetului de asigurări sociale care să asigure în mod real finanţarea măsurilor de ocrotire, de protecţie şi de ajutorare a cetăţenilor români, mai ales a categoriilor defavorizate, cum ar fi pensionarii sau şomerii. Or, ne aflăm în acest moment în faţa unui proiect de lege care demonstrează lipsa de viziune a Guvernului Boc şi arată clar lipsa de interes vizavi de categoriile defavorizate din România.

Cotele de contribuţii prevăzute pentru anul următor se menţin la nivelul anului 2011. Deşi este absolut evident că valoarea acestora afectează sectorul privat, nu se va înregistra o creştere economică, iar numărul locurilor de muncă se va diminua.

Deşi am susţinut, alături de colegii mei din opoziţie, scăderea cotelor de contribuţii datorate de către angajator, măsură vizând stimularea creării de locuri de muncă prin reducerea fiscalităţii pe forţa de muncă, amendamentele noastre nu au fost luate în seamă. Am atras astfel atenţia că, prin menţinerea acestora la nivelul anului 2011, nu se stimulează în niciun fel angajatorul care ar putea păstra sau crea locuri de muncă şi ar putea angaja şomeri. În schimb, aceştia vor căuta diverse forme de ocolire a angajărilor pe bază de contract de muncă, va creşte evaziunea fiscală în ceea ce priveşte plata contribuţiilor, folosindu-se alte forme.

De altfel, aceeaşi părere o avea şi domnul Boc. Este drept, atunci când făcea promisiunile dinaintea alegerilor interne din PDL, de anul acesta, susţinând reducerea contribuţiilor la asigurările de sănătate şi revenirea salariilor bugetarilor la nivelul de dinainte de diminuarea de 25%. Spunea dumnealui atunci: "Guvernul are în vedere reducerea fiscalităţii cu forţa de muncă. Sperăm ca în partea a doua a anului să putem fi în situaţia să încercăm această diminuare a fiscalităţii cu forţa de muncă." A trecut partea a doua a anului, nici măcar nu a încercat.

De asemenea, o altă nemulţumire majoră pe care noi, reprezentanţii opoziţiei, am adus-o în discuţie încă de la dezbaterile din cadrul comisiilor de specialitate se referă la îngheţarea pensiilor pe întreaga perioadă a anului viitor. Astfel, menţinerea valorii punctului de pensie la 732,8 lei, nivelul la care a fost îngheţat încă din anul 2009, fără referiri la o eventuală majorare a acestuia în partea a doua a anului viitor, nu înseamnă altceva decât o adâncire în sărăcie a acestei categorii de români, aceste prevederi fiind, fără doar şi poate, injuste şi aducând atingere gravă intereselor pensionarilor.

În aceste condiţii, nu pot să nu reamintesc faptul că, în conformitate cu legea dumneavoastră din 2010, punctul de pensie ar trebui să se majoreze anual cu 100% din rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul precedent. Am fost împotrivă, aţi votat-o cum aţi votat-o - nu mai revin asupra acestui subiect ruşinos -, dar nici măcar această lege nu aţi aplicat-o.

În momentul de faţă, pensionarii fac faţă cu greu traiului de zi cu zi şi acest lucru este din cauză că puterea de cumpărare a scăzut prin inflaţie, prin promovarea de către Guvernul dumneavoastră a unor măsuri cum ar fi creşterea TVA. În momentul de faţă, în România, pensia medie înseamnă 5 euro/zi. Pensia medie! Este aproape imposibil să trăieşti.

Totodată, îngheţarea pensiilor este fără precedent, niciun Guvern anterior neîndrăznind să facă acest lucru, deoarece pensia este un drept al cetăţeanului, care a contribuit ani de zile la sistemul de pensii, nu o pomană sau un ajutor de stat, aşa cum consideraţi dumneavoastră.

În condiţiile în care punctul de vedere al Guvernului nu se va schimba pe parcursul acestor dezbateri - cel puţin referitor la aceste prevederi esenţiale, pe care le-am menţionat -, noi, liberalii, nu vom vota bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2012. Motivul este evident: nu putem să ne asumăm aruncarea în sărăcie extremă şi chiar exterminarea unor categorii sociale din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl anunţasem pe domnul senator Cordoş, dar Domnia Sa cedează locul domnului deputat Ioan Cindrea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul deputat Ioan Botiş, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Daţi-ne voi să ne rânduim noi cum ne-am gândit în interiorul Partidului Social Democrat.

Aş vrea, în prima parte a intervenţiei mele, în completarea celor spuse de colegul nostru, domnul deputat Dan-Mircea Popescu, să traducem ce înseamnă acest buget al asigurărilor sociale, să-l traducem să înţeleagă toţi cei cărora le este adresat.

Adică ce ne propune Guvernul? Ne propune îngheţarea tuturor drepturilor de pensii, de asigurări sociale şi de şomaj în anul 2012 la nivelul anului 2011, iar această îngheţare continuă din 2009. Inflaţia oficială în România depreciază cu cel puţin 25% drepturile de pensii şi drepturile de asigurări sociale, dar diminuează şi drepturile de şomaj, care au fost reduse cu 15%. Asta înseamnă că pensia minimă rămâne 350 de lei, nu 400 de lei, cât ar trebui să fie, punctul de pensie este îngheţat la nivelul din 2009, 732,8 lei, nu 781 de lei, cum s-a angajat Guvernul prin noua lege a pensiilor, toate drepturile de asigurări sociale - şi aici este vorba de concedii medicale, concedii de îngrijire copil, tot ce înseamnă indemnizaţii pentru accidente de muncă şi boli profesionale - rămân îngheţate, salariul mediu în România îngheaţă la 2 117 lei, faţă de 2 255 de lei, ajutorul de şomaj rămâne micşorat cu 15%.

Ce înseamnă acest lucru? Cum se traduce pentru poporul român, pentru beneficiarii acestor drepturi sociale? Un al treilea an al suferinţei pentru pensionari şi pentru şomeri. Un al treilea an de sacrificiu, solicitat de Guvernul Boc, pentru pensionarii din România şi beneficiarii de drepturi de asigurări sociale şi de şomaj. Este vorba de peste 6 milioane de cetăţeni români.

Analizele Partidului Social Democrat ne arată că bugetul de asigurări sociale pe anul 2012 este un buget antisocial. De ce? Fiindcă va adânci sărăcia.

Din calculele noastre, sărăcia extremă în România se apropie de 46%. Acestea sunt efectele sociale ale bugetului asigurărilor sociale pentru anul viitor şi efectele din ultimii trei ani. Ducem în pragul disperării peste 6 milioane de români.

Este un buget neconstituţional. Am spus-o, o spunem şi vom cere Curţii Constituţionale să constate că acest buget este neconstituţional, fiindcă plata tuturor drepturilor de salarizare care au fost câştigate în instanţă prin hotărâri judecătoreşti definitive, executorii se amână. Se intervine brutal în desfiinţarea acestor hotărâri, prin Legea bugetului, de către Executiv, iar asta nu înseamnă democraţie, asta nu înseamnă respectarea principiului constituţional de separare a puterilor executive şi judecătoreşti.

De asemenea, îngheţarea punctului de pensie, Curtea Constituţională a spus că este valabilă sau e posibilă pe o perioadă scurtă, de maximum un an. Suntem în al treilea an în care punctul de pensie a îngheţat şi este, din punctul nostru de vedere, neconstituţional.

A treia concluzie. Este un buget al incapacităţii şi neputinţei Guvernului să gândească şi să promoveze o politică activă de stopare a descreşterii economice, lucru care se întâmplă în jurul nostru. Vezi Polonia, vezi alte ţări care nu au cunoscut descreştere economică în aceleaşi condiţii de criză invocate de Guvernul actual. Este incapabil fiindcă Guvernul consideră că, tăind drepturile de pensie, drepturile de şomaj, poate să aducă cheltuielile la nivelul veniturilor şi nicidecum nu a încercat, prin niciuna din măsuri, nici la bugetul de stat, nici la bugetul asigurărilor sociale, să stimuleze ocuparea. Din contră, la anul va fi un an al adâncirii crizei economice şi sociale.

Grupul parlamentar al PSD propune mai multe amendamente. Unele dintre ele sunt tocmai în sensul măririi veniturilor la buget pentru stimularea ocupării. Există amendamente pe care le vom susţine.

Unul dintre ele se referă la reducerea contribuţiilor sociale cu 50% pentru toate locurile de muncă nou create în 2012 pentru a demonstra şi a atrage capitalul intern şi extern spre investiţii, pentru a reduce costurile directe şi indirecte legate de forţa de muncă. Nu s-a înţeles. Nu s-a înţeles de minister, nu s-a înţeles de colegii noştri şi credem că este una din măsurile active adevărate care pot fi promovate pe piaţa muncii pentru a uşura costurile şi a mări numărul de locuri de muncă. Ne referim la reducerea contribuţiilor sociale cu 50% numai pentru locurile de muncă nou create, conform art. 19.

Am propus, bineînţeles, ca efect al măsurilor pe care le-am propus şi la bugetul de stat, şi la bugetul de pensii, veniturile estimate a creşte: creşterea pensiei minime de la 350 la 400 de lei, punctul de pensie - de la 732,8 la 781 de lei, salariul mediu - de la 2 117 la 2 255 de lei şi creşterea valorii şi indemnizaţiei de şomaj şi a altor drepturi.

În concluzie, nu vom putea susţine bugetul de asigurări sociale pe anul 2012 în forma prezentată. Eventualul vot pentru este condiţionat, acum, în al doisprezecelea ceas, de votul pentru aprobarea amendamentelor, de bună-credinţă, în interesul pensionarilor, pe care toţi spunem că îi reprezentăm aici, şi al altor categorii de persoane care trăiesc din venituri, din asigurările lor sociale pentru care s-au asigurat, pentru care au plătit, dar pentru care Guvernul actual, de trei ani de zile, nu mai respectă contractul de asigurare cu aceşti oameni: pensionari, mame - îngrijire copil, beneficiari de concedii medicale, şomeri şi aşa mai departe. Dacă aceste amendamente nu vor trece, nu vom vota bugetul!

În încheiere, permiteţi-mi, domnilor preşedinţi de şedinţă, stimaţi colegi, să vă spun ce spunea un pensionar de pe Valea Hârtibaciului, din Agnita. Mi-a spus să vă transmit că, dacă va trece acest buget, înseamnă că aţi minţit şi nu v-aţi ţinut de promisiunea "Să trăiţi bine!". (Discuţii, rumoare, vociferări)

Şi mi-a mai spus un lucru.

Din sală: Ce anume? (Râsete, discuţii)

Domnul Ioan Cindrea:

Să vă spunem că, dacă sunteţi incapabili să le asiguraţi un trai mai bun şi dacă nu sunteţi în stare să le asiguraţi acest trai, să vă daţi demisia. (Rumoare, vociferări, aplauze)

Domnul Ioan Oltean:

Aplauze la scenă deschisă, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Ioan-Nelu Botiş. Se pregăteşte domnul senator Cordoş, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Ioan-Nelu Botiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Aş dori să încep prin a saluta decizia Curţii Constituţionale, decizie prin care Legea asistenţei sociale a fost declarată lege constituţională.

S-au făcut multe trimiteri aici la statul social, la asistenţa socială, la ideea de a susţine sau nu intervenţia statului în economie. Am să fac câteva considerente legate de statul social şi am să vă amintesc că România, în anul 2008, acorda beneficii, sub diferite forme, pentru 14 milioane de persoane.

Problema pe care trebuie să ne-o punem fiecare ar fi legată de următoarele întrebări. Întrebaţi-i pe cei 6,3 milioane de români care au contracte active de muncă dacă mai pot susţine, prin impozite şi taxe, toate aceste beneficii şi servicii sociale. Întrebaţi-i dacă ar fi de acord să le mărim contribuţiile pentru a putea creşte numărul asistaţilor sociali. Întrebaţi-i dacă acceptă să le creştem impozitele pentru a plăti în plus celor care sunt asistaţi social.

Astăzi, încă, înainte de reforma sistemului de asistenţă socială, vă amintesc că mai avem 51 de prestaţii sociale pe care le plătim în fiecare lună, prestaţii sociale pe care aş dori, în mică parte, să vi le reamintesc:

- ajutorul social;

- ajutorul de încălzire;

- alocaţia pentru susţinerea familiei;

- alocaţia de plasament;

- indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie;

- drepturile acordate persoanelor cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006;

- bugetele personale complementare acordate lunar persoanelor cu handicap;

- indemnizaţia lunară de hrană pentru persoanele cu HIV;

- indemnizaţia lunară acordată persoanelor cu handicap vizual;

- indemnizaţia lunară de însoţitor acordată persoanelor care prestează această activitate.

Aş putea să continui până la 51 de prestaţii pe care lunar le acordăm. Aş dori să vă dau câteva date şi probabil că veţi fi interesaţi, în judeţele dumneavoastră, câte persoane beneficiază de ajutoare de tip social.

Pot să vă dau exemple: în judeţul Galaţi - 150 000 de persoane beneficiază de ajutor sau de diferite tipuri de beneficii sociale, în judeţul Maramureş - 149 313 persoane, în judeţul Suceava - 213 339 de persoane, în Bucureşti - 409 000 de persoane.

Nu cred că toată această reformă nu are un scop. Am declarat de la început că reforma în asistenţa socială are scopul de a duce ajutoarele sociale spre cei care au într-adevăr nevoie. Acesta este scopul nostru principal, de a curăţa sistemul de cei care beneficiază ilegal de aceste sume şi în unele cazuri am constatat că sunt fraude egale cu 30% din numărul de beneficiari ai acestor tipuri de ajutoare sociale. Acesta este sensul reformei.

Şi nu uitaţi vă rog ca, de fiecare dată, să-i întrebaţi pe cei care sunt activi, pe cei care muncesc, dacă sunt de acord să le creştem contribuţiile, să le creştem taxele, astfel încât să putem susţine un stat mai amplu social.

În ceea ce priveşte sistemul de şomaj, aşa cum a fost prezentat bugetul, o parte încă este subvenţie. Acest sistem este contributiv. În momentul în care avem o legătură directă între salariul minim şi indemnizaţia de şomaj, pe măsură ce salariul minim creşte, pe o relaţie directă cu acest salariu, şi indemnizaţia de şomaj creşte, nestimulând intrarea pe piaţa muncii a celor care se află într-o situaţie temporară de a nu-şi găsi un loc de muncă.

Din aceste considerente, am venit cu o corecţie pe calculul acestei indemnizaţii de şomaj, astfel încât să legăm de un indicator social de referinţă indemnizaţia de şomaj, pentru că media indemnizaţiei de şomaj, la un moment dat, era egală cu veniturile din munca prestată pentru salariul minim pe economie. În aceste condiţii, nicio persoană nu era interesată să se reintegreze pe piaţa muncii în condiţiile în care avea venituri egale din muncă cu veniturile din şomaj.

În acest context, am încercat să regândim sistemul privind asigurările de şomaj, astfel încât în timp să se echilibreze veniturile cu plăţile, fiind un sistem contributiv. Şi vă amintesc că se plăteşte 0,5% cu 0,5%, destul de puţin pentru indemnizaţia de şomaj, şi în aceste condiţii eu cred că, în timp, şi acest buget se va echilibra.

Rata de ocupare este poate cea mai importantă problemă pe care trebuie să şi-o pună un Guvern: în ce măsură creezi condiţii astfel încât să creşti rata de ocupare. Astfel încât de la 58% - atât cât era, şi a fost o perioadă destul de lungă de timp, această rată de ocupare de 58% - să te îndrepţi spre 62, 63, 64%, rată de ocupare care, în mod normal, ar trebui să o regăsim în economia României.

Modificarea Codului muncii a dus la o creştere a numărului de contracte de muncă şi cred că anul viitor vom putea constata o creştere a ratei de ocupare în România probabil undeva spre 61%, odată cu introducerea modificărilor în Codul muncii şi cu creşterea economică, chiar dacă mică în acest an, astfel încât să ne atingem ţintele de 61-62% rată de ocupare.

Sigur, putem discuta şi aş face o trimitere şi la sistemul de pensii, pentru că un deficit sau o subvenţie de 14,9 miliarde de lei înseamnă bani pe care trebuie să-i împrumutăm. În condiţiile în care împrumutăm bani la o dobândă de 7% - sau 6,5% -, cred că trebuie să ne punem în mod real problema dacă pe termen mediu şi lung putem susţine un asemenea sistem de plată a pensiilor cu un deficit în creştere.

Consider corectă poziţia Guvernului, aceea de a încerca să reechilibreze - şi acesta a fost şi scopul susţinerii şi elaborării Legii pensiilor - acest sistem contributiv al pensiilor. Cred şi aici că în următorii ani, mergând pe formula de calcul propusă, bugetul pensiilor se va echilibra, dar trebuie să avem în vedere că, astăzi, creşterea economică, aşa cum este ea prognozată, probabil undeva pe la 2%, nu ne permite să luăm împrumuturi pentru a susţine un sistem pe deficit, aşa cum este sistemul de pensii. Dacă avem împrumuturi cu dobândă de 7% şi creştere economică de 2%, toată această diferenţă, în mod normal, trebuie acoperită.

Aş vrea să remarc faptul că aceşti bani merg în cheltuială. Or, datoria Guvernului este aceea de a propune creştere economică, de a susţine investiţii, astfel încât, în timp, producând, să alimentăm aceste sisteme deficitare. Vorbesc şi de sistemul de pensii, şi de şomaj.

În consecinţă, consider că, dincolo de o matrice a promisiunilor, foarte atrăgătoare şi aruncată de opoziţie ca material de lucru, Guvernul a venit cu o matrice raţională, cu o matrice ponderată, astfel încât în următoarea perioadă România să găsească punctul de echilibru şi, poate cel mai important lucru, punctul de la care să începem să ne dezvoltăm, chiar în condiţii de criză.

Vă mulţumesc.

(Aplauze; din acest moment, conducerea şedinţei este preluată de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul senator Cordoş.

Domnul Alexandru Cordoş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnă preşedinte,

Mi-ar fi plăcut să spun "Doamnă ministru Sulfina Barbu", dar probabil aceasta este importanţa pe care Domnia Sa o acordă, adică prin lipsă.

Stimaţi colegi,

În acest buget sau despre acest buget vă rog să-mi permiteţi să fac câteva consideraţii generale, şi anume faptul că bugetul pe 2012 nu greşim dacă îl numim buget al sărăciei şi umilinţei naţionale. Prin acest buget, românii sunt condamnaţi în continuare la sărăcie, este un buget al austerităţii pentru populaţie şi al prosperităţii pentru clientela de partid.

Pensiile vor fi îngheţate, astfel că puterea de cumpărare a pensionarilor va scădea cu peste 10% în 2012, faţă de 2011. Bugetul pe 2012 nu prevede programe de creare de locuri de muncă, deşi efectivul salariaţilor din România a scăzut cu 640 000 de persoane pe perioada crizei.

Despre acelaşi buget pe 2012 putem spune că este antisocial. De ce? Pentru că pensionarii, profesorii, agricultorii şi salariaţii din sistemul sanitar rămân singurii sacrificaţi în numele crizei. În acest timp, risipa banului public şi evaziunea sunt în floare.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să menţionez doar câteva dintre propunerile USL cu impact pentru bugetul pe 2012, şi anume câteva măsuri - respectiv cele 10 măsuri -, dintre care cinci cu impact major, prin care, într-adevăr, cresc cheltuielile bugetare, doar cu 1,7% din PIB, dar acest impact este însă compensat cu următoarele cinci măsuri, care aduc venituri suplimentare la buget - este vorba de o creştere de 2,4% din PIB -, rezultând pe total un plus de 0,7% din PIB.

Acestea ar fi doar câteva dintre ele, şi anume:

- reducerea CAS, cu impact bugetar de 0,8% din PIB;

- respectarea legii actuale în ceea ce priveşte indexarea pensiilor cu rata inflaţiei plus 50% din creşterea salariului mediu brut pe economie, cu un impact bugetar de 0,4% din PIB.

Câteva dintre măsurile care aduc venituri suplimentare la buget ar fi următoarele:

- reducerea cu 50% a cheltuielilor cu bunuri şi servicii pentru oprirea risipei actuale, neluând în calcul cheltuielile cu utilităţi şi medicamente, care ar aduce o economie de 0,9% din PIB;

- introducerea unor măsuri active - pentru că s-a tot vorbit despre acestea şi vom vedea dacă la acest amendament veţi contribui şi dumneavoastră - de stimulare a angajărilor prin scăderea contribuţiilor cu 50% pentru locurile de muncă nou create. Menţionez că nu exercită nicio influenţă financiară;

- menţinerea contribuţiei la Pilonul II de pensii administrate privat la 3%, care ar aduce o economie de 0,5% din PIB, respectiv o creştere a încasărilor cu 400 de milioane de lei la bugetul asigurărilor sociale şi o reducere a împrumuturilor şi, de aici, şi o reducere a cheltuielilor cu dobânzile.

Stimaţi colegi,

În concluzie, pentru toate aceste considerente, PSD, USL nu va vota bugetul asigurărilor sociale de stat decât condiţionat de eventuala trecere a amendamentelor sus-menţionate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Ultimul vorbitor, doamna deputat Mariana Câmpeanu.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte şi domnule preşedinte.

Aş dori să încep cu remarca că încă o dată puterea, Guvernul şi un fost ministru al muncii, din nou ne demonstrează că pentru Domniile Lor asistenţa socială este totuna cu asigurările sociale. Nici până acum nu au putut să facă distincţie între ce înseamnă să te asiguri pentru un risc şi ce înseamnă să primeşti un beneficiu de asistenţă socială de la stat atunci când eşti într-o situaţie dificilă, inclusiv exemplul care ni s-a dat cu şomajul.

Este strigător la cer ca o persoană să contribuie 30 de ani la bugetul de şomaj ca să-şi asigure o indemnizaţie de şomaj care să-i permită să trăiască, iar Guvernul să vină să spună că este prea mare şi să-i dăm o indemnizaţie socială, ca să se ducă să muncească. Nu ştim unde, probabil în Spania.

Ei bine, nu indemnizaţia de şomaj, domnule ministru, este mare, ci salariul minim pe economie este ruşinos de mic. Este mai mic decât cel din Bulgaria! Acolo am ajuns după toate aceste magistrale reforme!

Ei bine, revenind la bugetul de asigurări sociale, că despre el trebuie să vorbim astă-seară, aş vrea puţin să vă prezint în ce situaţie este România la această oră şi de ce trebuia să vorbim despre bugetul de asigurări sociale, eventual cu o sală plină, eventual cu balcoanele pline. Pentru că, doamnelor şi domnilor parlamentari, România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. De aceea avem, domnule ministru, atâtea ajutoare sociale, pentru că suntem cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, pentru că, în România, se află în sărăcie absolută aproape 50% din populaţia ţării.

Ştiţi dumneavoastră că 3,5 milioane de pensionari şi 2,5 milioane de salariaţi trăiesc în sărăcie absolută? Ei bine, în aceste condiţii, să vii să spui că nu trebuie să mai dai beneficii sociale şi să scazi toate indemnizaţiile şi toate beneficiile sociale, mi se pare de un cinism nemaipomenit.

Dacă România este cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană, în acelaşi timp ea foloseşte cel mai puţin din PIB sau din cheltuielile bugetare pentru protecţia socială. Şi ştiţi foarte bine că, în timp ce în Uniunea Europeană se foloseşte ca medie 27% din PIB, în România media este 14%. Nu vreau să vă mai spun care sunt salariile minime din ţările Uniunii Europene sau care este pensia medie în Uniunea Europeană şi pe ce loc se situează România, pentru că eu cred că ştiţi foarte bine acest lucru.

Să ne întoarcem la capitolul cel mai important, şi anume la pensii. Se vehiculează, de câte ori doreşte Guvernul, o cifră diferită atunci când vorbim de pensionari: ori sunt 6 milioane, ori sunt 4,9 milioane, ori alte cifre şi, de asemenea, atunci când fundamentăm bugetul, ne alegem ce cifră vrem. Acum am luat-o pe cea mai mică.

Dar dacă domnul ministru ne-a spus acum că sunt 6,3 milioane de contracte active, înseamnă că de la 6,3 milioane de contracte se percepe contribuţie de asigurări sociale. De ce nu avem bani la bugetul de asigurări sociale? Pentru că înseamnă că numărul contribuabililor este mai mare decât numărul pensionarilor. Atunci cum este cu teza aia că nu avem contribuabil pentru pensie?

Ei bine, avem două categorii de pensionari - cu voia Guvernului, am amestecat pensiile militare cu cele civile -, avem 4 760 000 de pensionari civili, cu o pensie medie de 747 de lei, şi 160 000 de pensii speciale, cu o pensie medie de 2 287 de lei.

Ştiţi ce înseamnă o pensie medie de 747 de lei? V-a spus domnul deputat Dobre mai devreme: 5 euro pe zi. V-aş ruga să trăiţi şi dumneavoastră cu banii ăştia măcar o săptămână, să vedeţi ce înseamnă. (Rumoare, discuţii)

Ştiţi că până în 2007 pensionarul avea puterea de cumpărare mai mică decât în decembrie 1989? De aceea am făcut majorarea de pensii! Şi, mai mult decât atât, am făcut majorările de pensii pentru că am putut, pentru că am fost în stare să facem aceste majorări. Pentru că, în cei patru ai Guvernului Tăriceanu, datoria publică a crescut cu 7 miliarde de euro, iar PIB-ul a crescut cu 80 de miliarde de euro, în timp ce, doar în doi ani de guvernare reformistă, datoria publică a crescut cu 22 de miliarde de euro, iar PIB-ul a scăzut cu 18 miliarde de euro. E normal că nu puteţi să faceţi nicio majorare de pensii.

Dar ce aţi făcut cu banii? Ce aţi făcut cu cele 22 de miliarde de euro, dacă nu aveţi bani nici pentru pensii, nici pentru salarii? Pardon, aţi făcut investiţii. Aţi făcut parcuri în păduri, aţi făcut bazine de înot fără apă, aţi făcut stadioane fără sportivi şi fără spectatori. Da, aţi făcut investiţii, este adevărat. (Rumoare, discuţii)

Este foarte adevărat. Aţi făcut o mare reformă. Aţi introdus în sistemul de pensii pensiile militare. Oare ce s-a întâmplat? Aţi plecat de la ideea că trebuie să avem un deficit mai mic la bugetul de pensii şi trebuie să includem acelaşi mod de calcul pentru toate pensiile. Şi ce s-a întâmplat? În loc să avem economii la bugetul de pensii, în loc să scadă deficitul, acesta a crescut cu 1 miliard de euro, stimaţi colegi. Cum s-a făcut acea recalculare, dumneavoastră ştiţi. Eu vreau să vă spun doar atât. Totuşi, acea majorare pentru pensiile cadrelor militare nu vi s-a datorat dumneavoastră sau domnului Oprea, s-a datorat cadrelor rezerviste, care au putut să se mobilizeze şi v-au forţat să modificaţi metoda de calcul. Şi atunci, ce aţi făcut? V-aţi răzbunat pe elitele militare din ţara aceasta. Din cei 10 000 de militari care vor avea pensiile scăzute, majoritatea face parte din cadrele superioare ale armatei. Bravo nouă! Ştim să ne protejăm armata.

Nu aş vrea să vă mai plictisesc foarte mult... (Aplauze)

Eu sunt foarte mulţumită pentru aceste aplauze, că înseamnă că m-aţi ascultat. E foarte bine. Da.

Aş vrea, în încheiere, doar să vă spun că este pentru al treilea an când punctul de pensie rămâne la valoarea de 732,8 lei, acelaşi nivel din 2009, în condiţiile în care ştiţi care a fost nivelul inflaţiei în aceşti trei ani, cât a scăzut puterea de cumpărare, cum o să scadă în continuare şi pentru contribuţia la asigurările de sănătate, şi pentru coplata pe care o veţi introduce.

Spuneţi că nu veţi mări taxele şi impozitele. Coplata asta înseamnă: mărirea impozitelor, pentru că veţi lua şi de la salariaţi, şi de la pensionari bani în plus, deşi ei sunt asiguraţi. Ca atare, şi aceasta este o minciună.

Din sală: Nu mai ţipaţi aşa!

Doamna Mariana Câmpeanu:

Păi, vreau să mă auziţi.

Concluzia este că, în loc să ocrotiţi categoriile sensibile din România, cum sunt pensionarii şi şomerii, proiectul de lege, aşa cum l-aţi construit, nu face altceva decât să-i ignore cu desăvârşire, iar dacă vă veţi mai strădui, la fel cum v-aţi străduit şi până acum, probabil că aceştia vor şi dispare din România.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

În încheiere, două minute, domnul deputat Ghiţă Cornel.

Domnul Cornel Ghiţă:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Mă bucur că desfăşurarea acestei şedinţe a mers în acest sens şi mă bucur că pot să vorbesc după doamna ministru Câmpeanu.

Am să încep spunând că e adevărat, bugetul astăzi aflat în dezbatere este un buget de criză, este un buget mic, comparativ cu cele anterioare, dar o să dovedesc că este un buget mai puţin toxic decât alte bugete, care erau mai umflate.

Câteva principii pe care vreau să vi le prezint şi care se regăsesc în actualul act normativ:

- transparenţa şi predictibilitatea fiecărui asigurat;

- echitate pentru toţi beneficiarii din sistem;

- eliminarea fraudelor şi a subiectivismului;

- încurajarea muncii şi a măsurilor proactive;

- focalizarea beneficiilor pe persoanele aflate în nevoi.

Acest act normativ mai rezolvă câteva probleme care, din punctul meu de vedere, erau şi restante, dar, mai ales, obligatorii. Şi aici mă refer la:

- eliminarea legislaţiei suprapuse şi încâlcite - legile speciale, făcute din populism;

- încurajarea ieşirii din câmpul muncii şi pensionarea anticipată - astăzi, România are o vârstă a mediei de pensionare de 57 de ani;

- de asemenea, sistemul de asigurări sociale era accesat nu numai de săraci, dar mai ales de bogaţi - descurajarea nemuncii şi eliminarea politicii mâinii întinse.

Concluzie. Domnilor prim-miniştri, domnilor miniştri, aţi condus în mod perfect un sistem imperfect, iar rezultatele se văd astăzi şi ele trebuie corectate cu cea mai mare urgenţă.

Faptul că aceste sisteme nu au intrat în blocaj s-a datorat şansei ca, după perioada postcomunistă, raportul de contribuabili faţă de beneficiari să fie de 3 la 1 în favoarea primilor.

Am să fac un exerciţiu de memorie pentru a înţelege mai bine ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Şi am să încep cu anul electoral 2008, an în care am asistat la o avalanşă de creşteri nejustificate de pensii, de salarii şi la o aşa-zisă prosperitate. Prosperitate care a fost spulberată rapid din cauza inflaţiei şi, mai ales, din cauza decalajelor micro şi macroeconomice.

Numărul angajaţilor în sectorul bugetar a crescut fără limită, neţinându-se cont de principii de profesionalism, de principii de oportunitate, ci numai de unicul principiu, cel al carnetului de partid.

Bilanţul anului de graţie 2008 ar fi în, termeni succinţi, următorul:

- creştere economică de peste 7% din PIB;

- deficit bugetar de peste 5% din PIB;

Totalul ar însemna 14 procente din produsul intern brut.

Ţinând cont că un punct din produsul intern brut este aproximat la peste 1 miliard de euro, avem în faţă un buget de 15 miliarde de euro, care s-a evaporat precum prima zăpadă în mijlocul verii.

Ajungem la întrebarea finală: dacă, pe de o parte, Acordul cu FMI, în valoare de 20 de miliarde de euro şi singura soluţie finanţată la momentul respectiv poate fi combătut cu argumente sau dacă această pomană electorală de 15 miliarde de euro, făcută în perioada anului 2008 - şi aici, doamna ministru Câmpeanu cred că ar putea să ne dea câteva lămuriri - s-a păstrat şi s-a regăsit în nivelul de trai al românilor.

Două lucruri vreau să mai spun. În primul rând, principiul bunăstării pe datorie, care a fost inventat, iniţiatorii...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Eu o să vă rog să încheiaţi, domnule deputat. Vă rog mult.

Domnul Cornel Ghiţă:

Da, imediat.

Iniţiatorii au uitat să ne spună şi sursele de finanţare.

Şi, în al doilea rând, nedreptatea care s-a făcut pensionarilor. Şi sunt sigur că pensionarii care astăzi ne privesc se întreabă de ce ei, care au ieşit la pensie cu 7, 8, 10 ani înainte, asistă astăzi la nedreptatea la care sunt supuşi prin recalcularea pensiilor mai recente într-un cuantum mai mare, din cauza deficitelor în salarizare şi din cauza faptului că aceste deficite în salarizare au dus şi la deficite în domeniul pensiilor.

Darwin spunea că "viitorul nu este al celor mai puternici, nici al celor mai inteligenţi, ci este al celor mai adaptabili". Din fericire, România, în momente de criză, din mers, a reuşit să se adapteze la nişte realităţi pe care le vedem la modul cel mai îngrijorător în Europa şi în lume.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Cornel Ghiţă:

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Pentru a asigura un viitor şi o stabilitate, fac apel şi vă invit să votăm acest proiect de buget.

Mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Acum trecem la dezbaterea amendamentelor.

Titlul legii: "Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012"

Observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? 176 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

La Capitolul I - Dispoziţii generale, art. 1 nu sunt amendamente.

Voturi pentru? 180 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Secţiunea 1 - Dispoziţii referitoare la bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2012, art. 2

Sunt amendamente respinse, da, poziţia 1.

Vă rog să susţineţi acest amendament.

Domnul Nini Săpunaru:

Doamna preşedinte,

Am înţeles de la antevorbitor că partidul la guvernare... Cum a spus dânsul? "Nu suntem nici puternici, nici deştepţi" Aşa o fi.

După art. 2 se introduc şapte articole noi. Nu o să citesc tot. "În anul 2012, din bugetul asigurărilor sociale de stat se va suporta diferenţa dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihnă şi contribuţia beneficiarilor de astfel de bilete pentru un număr de până la 550 000 de locuri, din care 450 000 de locuri la tratament balnear şi 100 000 de locuri la odihnă."

Sunt vechile articole, din legile mai vechi. Se doreşte reintroducerea biletelor de tratament balnear, deoarece considerăm că trebuie respectat acest drept al pensionarilor, care poate conduce la îmbunătăţirea nivelului de sănătate şi la reducerea marginalizării sociale a acestei categorii de populaţie.

Având în vedere că este un buget de austeritate, am propus menţinerea numărului acestora la nivelul anului 2008.

Eu ştiu că există o motivaţie care spune că există o lege, Legea nr. 263/2010, prin care Guvernul va stabili. Din practica de până acum, stimaţi colegi, s-a observat că acest Guvern a stabilit când a vrut, cum a vrut şi în ce fel a vrut. De multe ori, nu a ţinut cont nici de opinia dumneavoastră. Deci vă rog să votaţi acest articol.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Supun la vot art. 2 aşa cum este propus de Comisiile pentru buget-finanţe.

Voturi pentru? 183 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Secţiunea a 2-a - Dispoziţii referitoare la bugetul asigurărilor pentru şomaj pe anul 2012

Art. 3 nu are amendamente, nici admise, nici respinse.

Supun la vot acest articol.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 3 a fost adoptat.

Capitolul II - Responsabilităţi în aplicarea prezentei legi

Art. 4 nu are amendamente.

Supun la vot art. 4.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Art. 5, de asemenea, nu are amendamente.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art.6.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 6 a fost adoptat.

Art. 7.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Art. 8.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art. 9.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Articolul a fost adoptat.

Art. 10.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Articolul a fost adoptat.

Art. 11.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Articolul a fost adoptat.

Art. 12.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Art. 13.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 56 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Articolul a fost adoptat.

La art. 14 avem un amendament respins, poziţia 2, vă rog, domnule deputat Cindrea.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD susţine în continuare amendamentul de la poziţia 2, art. 14, şi propunem eliminarea acestui articol. Motivaţia constă în faptul că fundamentarea cheltuielilor cu salariile pentru tot ce înseamnă instituţii publice plătite din bugetul de asigurări sociale trebuia să preceadă întocmirea bugetului, şi nu după.

Ceea ce ni se propune aici se traduce cu reducere de personal. Ulterior, în 30 de zile, toate instituţiile publice plătite din bugetul de asigurări sociale merg la Ministerul Finanţelor Publice şi stabilesc numărul de posturi care pot fi finanţate. Pentru acest lucru noi susţinem amendamentul, eliminarea art. 14, considerând că este o ordine nejudicioasă de fundamentare a unui buget.

Mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulţumesc.

Supun la vot acest amendament.

Voturi pentru? 57 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 184 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 15 are un amendament respins la poziţia 3... Scuzaţi!

La art. 14, amendamentul a fost respins şi acum supunem la vot articolul în ansamblu său.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 57 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

La art. 15 avem un amendament respins, poziţia 3.

Vă rog, doamna deputat Câmpeanu.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Doamnelor şi domnilor,

Este un amendament care nu are nicio repercusiune asupra bugetului. Nici un leu nu se schimbă, de nicăieri. Este vorba cel puţin de o prezentare morală a acestui lucru, care este prevăzut în bugetul de stat, şi anume este vorba de drepturile de pensii obţinute pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi se referă la pensiile cadrelor militare.

În lege se prevede ca aceste drepturi să fie suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat. Amendamentul care a fost aprobat în comisie a fost că aceste sume se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, prin transfer de la bugetul de stat.

Este moral să scriem, pentru că, oricum ar fi, domnule Gherghina, aceşti bani de acolo vin, din subvenţiile pe care bugetul de stat le dă bugetului de asigurări sociale pentru acoperirea deficitului.

Deci măcar să putem să prezentăm pensionarilor din sistemul public de pensii o chestiune morală, pur şi simplu. Să nu le spunem că le luăm din banii lor, din cotizaţiile lor să plătim nişte drepturi aferente unei perioade în care militarii nu au contribuit la bugetul de asigurări sociale.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Am să supun la vot amendamentul susţinut de doamna deputat Câmpeanu.

Voturi pentru? 58 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Supun la vot art. 15 în ansamblul său, aşa cum a fost el propus de Comisiile pentru buget-finanţe.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 58 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

La art. 16 avem un amendament respins la poziţia 4.

Doreşte cineva să-l susţină? Vă rog, domnule Cindrea.

Domnul Ioan Cindrea:

Da, amendamentul de la poziţia 4, art. 16, este susţinut de Grupul parlamentar al PSD. Propunem eliminarea în întregime a prevederilor art. 16.

Considerăm că aceste prevederi, care desfiinţează hotărârile judecătoreşti definitive legate de plata unor drepturi salariale sunt neconstituţionale. Acesta este unul din motivele pentru care susţinem că, aşa cum este prezentat, amânarea la plată a acestor drepturi salariale şi încălcarea separării puterilor în stat, puterea executivă abuzează şi desfiinţează o hotărâre judecătorească.

Propunem eliminarea şi susţinem acest amendament. Sper că nu ne veţi da un motiv de a ataca la Curtea Constituţională bugetul asigurărilor sociale de stat.

Mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de Comisiile pentru buget-finanţe.

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 184 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Acum supun la vot art. 16 aşa cum a fost el adoptat de comisii.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Articolul a fost adoptat.

Capitolul III - Dispoziţii finale

Art. 17 are un amendament la poziţia 5. Doreşte cineva să-l susţină?

Domnule deputat Cindrea, vă rog.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulţumesc. Grupul parlamentar al PSD susţine în continuare acest amendament, chiar dacă în comisiile reunite a fost eliminat.

Noi propunem reformularea art. 17. El se referă la salariul mediu brut avut în vedere la fundamentarea bugetului de asigurări sociale. Noi considerăm că nivelul propus de Guvern, de 2 117 lei este subdimensionat. Salariul, din fundamentările Grupului parlamentar al PSD, va avea o evoluţie... sau evoluţia de anul acesta şi anul viitor... şi propunem un nivel de 2 255 de lei. Are un efect însemnat asupra altor drepturi de asigurări sociale, unele dintre ele prevăzute în această lege, altele pe baza legilor de asigurare care funcţionează şi aduc un prejudiciu asiguraţilor din sistem.

Mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Supun la vot acest amendament de la poziţia 5.

Voturi pentru? 56 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 183 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Tot la art. 17 mai sunt două amendamente respinse, de asemenea. Nu se susţin. Poziţia 6 şi 7.

Atunci am să supun la vot art. 17 în ansamblu.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul a fost adoptat.

La art. 18 avem două amendamente respinse.

Vă rog, domnule deputat Cindrea.

O să vă rog să precizaţi, pentru că sunt două poziţii, 8 şi 9, şi este o solicitare de introducere a unui alt articol la poziţiile de la 10 la 13, ce poziţie doriţi dumneavoastră să susţineţi.

Domnul Ioan Cindrea:

Da, doamna preşedinte. Mă voi referi la amendamentul de la poziţia 9, referitor la art. 18. Cuantumul ajutoarelor care se plătesc în funcţie de salariul mediu brut, noi propunem să fie crescut în funcţie de salariul mediu brut propus anterior, 2 255 lei şi, respectiv, 1 128. lei.

Susţinem acest amendament în continuare, considerând că sunt drepturi care sunt diminuate nefundamentat pentru asiguraţii din sistemul asigurărilor de stat.

Mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Supun la vot acest amendament.

Voturi pentru? 56 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Susţine cineva celelalte amendamente până la poziţia 13? Nu.

Mergem mai departe. Supun la vot art. 18...

(Discuţii la prezidiu)

Domnul Cindrea?

Domnul Ioan Cindrea (din sală):

Nu, votăm întâi art. 18 şi pe urmă...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Pe urmă, introducerea celui de-al doilea.

Deci supun la vot art. 18.

Voturi pentru? 184 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Art. 18 a fost adoptat.

Există o propunere de introducere a unui nou articol, art. 18¹, amendament respins.

Vă rog să-l susţineţi, domnule deputat Cindrea, dar tot aşa, menţionând poziţia pe care o susţineţi.

Domnul Ioan Cindrea:

Propunerea Grupului parlamentar al PSD este de introducere a unui nou articol, art. 18¹. Cred că este punctul central al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor.

Deci noi propunem ca acest articol să definească valoarea punctului de pensie pentru anul 2012 la 781 de lei.

Sunt două argumente: respectarea Legii pensiilor, pe care puterea şi-a asumat-o, şi creşterea punctului de pensie. Vreau să amintesc că, la vremea respectivă, reprezentanţii Guvernului, ai Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale ne arătau că există o posibilitate de susţinere a noii proceduri de calcul a punctului de pensie şi de evoluţie viitoare funcţie de inflaţie şi salariul mediu.

Cred că, şi din punct de vedere juridic, este corect să fie introdusă valoarea punctului de pensie, aici, în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, fiindcă Legea nr. 263/2010 - Legea pensiilor - spune expres că valoarea punctului de pensie se stabileşte anual, prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, şi nu aşa cum încearcă actuala putere, printr-o ordonanţă de urgenţă în care valoarea punctului de pensie a îngheţată la 732 de lei.

Deci avem două argumente: respectul faţă de pensionari, respectarea Legii pensiilor şi, al treilea, din punct de vedere juridic, locul reglementării juridice este în Legea bugetului de asigurări şi nu într-o ordonanţă care a fost dată cu alt scop, unde s-au adus amendamente în urmă cu două-trei săptămâni şi care a fost votată şi introdusă sau scoasă din Parlament pe uşa din spate.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Deci poziţia 10, 11, 12 sau 13...

Domnul Ioan Cindrea:

Poziţia 10.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Poziţia 10.

Supun la vot acest amendament.

Voturi pentru?

Noi am stabilit că susţinem... Bun, dar la ce poziţie?

Doamna Mariana Câmpeanu:

Având în vedere că introducerea art. 18¹, indiferent de forma pe care o prezentăm, fie că introducem valoarea punctului de pensie de 781 lei, fie că vă invităm, pur şi simplu, să respectaţi legea şi să scriem în articol că valoarea punctului de pensie se stabileşte conform art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 este acelaşi lucru, până la poziţia 13 toate punctele se referă la acelaşi lucru.

Deci, dragi colegi, aceasta este problema şi vă rugăm să respectaţi legea, nimic mai mult.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă rog, domnul senator Cordoş. Pot fi toate la pachet supuse la vot. Am înţeles.

Domnul Alexandru Cordoş:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Mai încercăm încă o dată şi vă propunem să introducem un nou articol, art. 18¹. S-au menţionat două forme aici, poate că sunteţi de acord cu a treia variantă, şi anume valoarea punctului de pensie aflat în plată la 31 decembrie 2011, se majorează cu 100% din rata inflaţiei la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut, realizat pe anul precedent.

Argumente: respectarea actualei Legi a pensiilor şi păstrarea puterii de cumpărare a pensionarilor.

Mă bucur că este prezentă şi doamna ministru Sulfina Barbu şi sunt convins că şi Domnia Sa va vota acest amendament.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulţumesc.

Supunem la vot toate cele patru amendamente.

Domnul Victor Paul Dobre:

Pe procedură, doamna preşedinte.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Pe procedură.

Pe rând le supunem la vot.

Domnul Victor Paul Dobre:

Doamna preşedinte,

Legea bugetului asigurărilor sociale are câteva puncte cheie.

Nu cred că este normal ca, dezbătând în plenul Parlamentului bugetul, în prezenţa ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi a ministrului finanţelor publice, să nu se prezinte punctul de vedere al Guvernului vizavi de propuneri ce ţin de cheia legii, de cele mai importante puncte ale legii.

De aceea, cred că trebuie să respectaţi procedura şi trebuie ca miniştrii să-şi spună punctul de vedere vizavi de amendamentele respinse, mai ales că nici nu sunt multe.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun. Ca idee, miniştrii şi-au prezentat poziţiile în cadrul Comisiilor reunite de buget-finanţe, iar noi discutăm amendamente respinse, dar dacă doamna ministru doreşte să spună câteva cuvinte... Nu doreşte să facă niciun fel de adăugiri faţă de poziţia din comisie.

Vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte, am să susţin poziţia 12, amendament respins de comisiile de fond. Solicităm introducerea unui articol nou, art. 18¹ , care spune că "În anul 2012, valoarea punctului de pensie se stabileşte în conformitate cu art. 102 alin. (2) din Legea nr. 263/2010".

Ca sursă de finanţare, noi nu solicităm sume suplimentare Se solicită aplicarea prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii proiectului de buget, redistribuirea sumelor între ordonatorii de credite, astfel încât legea să fie respectată. Este obligaţia Guvernului şi nu a Parlamentului. Pentru a putea să respectăm o lege.

Spuneam şi ieri, în contradictoriu cu ministrul justiţiei - căruia îi ceream şi lui să respecte o lege şi cu multă nonşalanţă îmi spunea că nu a respectat-o nimeni, uitând că el a fost ministru în toate guvernele, la acelaşi minister -, şi de data aceasta, doamna ministru, nu în aceeaşi situaţie, dar tocmai pentru că sunteţi într-un mandat nou, că ar fi bine să vă bateţi şi să vă luptaţi chiar cu ministrul finanţelor publice şi cu prim-ministrul pentru a putea să respectaţi legea.

De ce? Pentru că în raportul Consiliului Fiscal, care a făcut analiza proiectului de buget, se spune, la un moment dat, că reducerile de cheltuieli sunt localizate la nivelul cheltuielilor de personal, asistenţă socială şi investiţii, pe seama ipotezei aferente proiectului de buget, conform căreia salariile din sectorul bugetar şi pensiile în anul 2012 sunt îngheţate.

Aş vrea să vă spun, din acelaşi raport, cu toate că s-a vorbit şi s-a explicat de ce trebuie micşorate, de ce trebuie recalculate, de ce pensii nesimţite, de ce pensii speciale şi aşa mai departe, acest consiliu stabileşte, prin raport, că decizia recalculării pensiilor speciale s-a dovedit a fi, contrar aşteptărilor, foarte costisitoare pentru buget, fiind realizată, la nivelul anului 2011, o creştere medie de 30,4% la nivelul acestor pensii.

Deci cei care au avut mult au acum şi mai mult, iar cei care au avut puţin vor avea şi mai puţin.

Aş vrea să vă spun, doamna ministru, că în condiţiile în care... am citit scrisorile prin care, din nou, România se angajează, faţă de Fondul Monetar Internaţional în continuare şi pe anul 2012. V-aţi angajat. Nu Guvernul României, ci, teoretic, Fondul Monetar Internaţional este cel care a condus la acest buget. În acea scrisoare Fondul Monetar Internaţional v-a obligat să îngheţaţi salariile, să îngheţaţi punctul de pensie, să daţi afară de 150 000 de salariaţi şi multe, multe, multe altele, reduceri la forma de învăţământ, sănătate...

Deci, doamna ministru, nu se poate ca astăzi să aprobaţi legi pe care mâine să le încălcaţi, în condiţiile în care îi aduc aminte domnului ministru al finanţelor publice că, întrebat ieri de rezervele pe care le-a avut pentru decembrie 2010, a spus ceva de nivelul a 2,5 miliarde de lei.

Vă anunţ, dragi colegi, că, pentru a respecta legea, avem nevoie de o medie, undeva la 200 000 - 300 000 de mii de lei pe lună. Deci vă rog să faceţi o diferenţă între 2,5 miliarde de lei, cheltuiţi aiurea, pe tot felul de aşa-zise investiţii care, teoretic, nu sunt folosite, terenuri de sport făcute într-un sat unde cei...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Imediat, doamna preşedinte,

...în condiţiile în care nu se poate face un efort de 300 000 000 de lei pe lună pentru a respecta legea.

Încă o dată spun că este un Guvern care nu a respectat nici Constituţie, nici propriile legi, nici regulamente şi nici ordine.

Vă rog să votaţi acest amendament.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Supun acum la vot amendamentele susţinute succesiv de colegi.

Amendamentul de la poziţia 10.

Voturi pentru? 53 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Doamna Aura Vasile, să ştiţi că aţi avut explicarea votului şi la început.

Două minute, vă rog, conform procedurii.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Încă o dată se dovedeşte că Grupurile parlamentare PSD şi PNL încearcă... şi totdeauna au respectat legea, iar lucrul pe care vă rugăm...

(Replici neinteligibile în sală, gălăgie foarte mare)

Vă rugăm să nu comentaţi, că nu aţi respectat niciodată nimic! Nici Regulament, nici Constituţie!

Doamna preşedinte de şedinţă,

Avem rugămintea să ne explice doamna ministru al muncii de ce nu poate să respecte legea şi de ce nu poate să aplice exact ceea ce se spune în lege privind punctul de pensie?!

Ne explică şi, dacă suntem mulţumiţi, vă promitem că o să avem numai intervenţii punctuale.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Doamna ministru nu a dorit să intervină.

Amendamentul de la poziţia 11.

Voturi pentru acest amendament de la poziţia 11.

(Discuţii în sală)

Suntem în procedură de vot, după ce finalizăm votul.

54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri. Nu sunt.

Pe procedură, doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Şi în Constituţie se spune că Parlamentul controlează Guvernul.

În Regulamentele noastre, atât în Regulamentul Camerei Deputaţilor, cât şi în Regulamentul Senatului, dar şi în Regulamentul şedinţelor comune, se spune că este obligatoriu ca ministrul de resort să participe şi să răspundă atunci când este solicitat de un parlamentar sau un grup parlamentar.

Deci, doamna preşedinte, nu este că doamna ministru nu vrea să răspundă. Nu vrea să răspundă, poate, la dânsa la minister sau acasă la Domnia Sa. Aici trebuie să vină şi să ne explice.

Din sală: Bravo, bravo!

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Amendamentul de la poziţia 12, de asemenea, respins de comisie, susţinut aici în plen.

Voturi pentru? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul de la poziţia 13, susţinut tot de dumneavoastră.

Voturi pentru? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

La art. 19 există amendamente respinse de la poziţia 14 la poziţia 19, drept pentru care o să vă rog să precizaţi exact poziţia pe care doriţi să o susţineţi.

Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Poziţia 14 din raport, la amendamente respinse, doamna preşedinte.

Solicităm introducerea unei măsuri pentru stimularea creării de locuri de muncă, respectiv reducerea CAS-ului la 26,3% - pentru condiţii normale, 31,3% - pentru condiţii deosebite şi 36,3% - pentru condiţii speciale.

Aş vrea să subliniez faptul că reducerea acestor cheltuieli va asigura un spor de venituri. Cândva..., eram împreună când am introdus cota unică şi a fost un succes, în condiţii de criză, fără creştere economică. Noroc că sunt alegeri anul viitor, că mai vorbeaţi încă 10 ani de trecerea prin recesiune.

Şi insist şi eu, doamna preşedinte, ca, la acest punct domnul ministru Ialomiţianu, este o chestiune ce ţine de finanţe, să ne spună punctul de vedere al Domniei Sale. Poate are mai mult curaj.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Bun.

Domnul Duşa, să terminăm amendamentele respinse şi, imediat după aceea, îi dăm cuvântul doamnei ministru, astfel încât să se refere la toate aceste amendamente. Corect?

Poziţia 14... Poziţia 15, susţine cineva?

Tot la 14? Vă rog.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Tot la poziţia 14, există la art. 19 alin. (2), şi o să vă rog să reţineţi, următoarea propunere: "Prin excepţie de la prevederile alin. (3) al art. 43 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul 2012, cota aferentă fondurilor de pensii administrate privat este de 3%, inclusă în cota de contribuţie individuală de asigurări sociale menţionată la alin. (1)".

Ca şi argumente, o creştere cu 400 000 000 de lei la bugetul asigurărilor sociale.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Amendamentul respins de la poziţia 15 îl susţine cineva? Nu.

De la poziţia 16, susţine cineva? Nu. De la poziţia 17? Nu. De la poziţia 18 şi 19?

De la poziţia 18 şi 19, domnul deputat Cindrea?

Vă rog, domnul deputat Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Se introduce un alineat nou la art. 19: "Se exceptează de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru anul 2012 angajatorii care creează locuri de muncă şi angajează persoane aflate de peste trei luni în şomaj. Sumele exceptate de la plată vor fi completate în bugetul asigurărilor sociale de la bugetul de stat."

Nu trebuie să vă mai explic foarte mult. Este vorba de stimularea creării de noi locuri de muncă. Ar fi o măsură proactivă, o măsură despre care considerăm că în an de criză ar putea să încurajeze angajările şi să stimuleze crearea de noi locuri de muncă.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnul deputat Cindrea, vă rog.

Domnul Ioan Cindrea:

Încerc să susţin amendamentul de la poziţia 19 care propune, în numele Grupului parlamentar al PSD, introducerea a două alineate noi, alin. (3) şi alin. (4).

Face parte din efortul nostru, al opoziţiei, de a veni cu măsuri concrete, care să stimuleze creşterea numărului de locuri de muncă, creşterea veniturilor, creşterea gradului de ocupare şi a veniturilor la tot ce înseamnă buget de stat, buget de pensii, buget de sănătate şi aşa mai departe.

Măsura pe care o propunem noi este o măsură activă, care se referă la angajatori: uşurarea costurilor cu forţa de muncă, iar pentru locurile de muncă nou-create în anul 2012 contribuţia angajatorului la asigurări sociale să fie de 50%.

Dacă astăzi contribuţiile de pensii, de sănătate şi de şomaj se ridică la 26,5% la total fond de salarii brute realizate, propunerea noastră este ca pentru locurile de muncă nou-create şi fondul de salarii aferent să scadă la jumătate, 13,25%.

Este o măsură care nu presupune efort bugetar, este o măsură care este de bună-credinţă, vine pentru a asigura surse financiare pentru punctul de pensie şi aşa mai departe. Cred că nu a fost înţeleasă în comisie, este de bună-credinţă din partea noastră şi face parte din soluţiile PSD.

Sper ca, aici, cei prezenţi să dea votul pentru susţinerea amendamentului de la poziţia 19. Calculele noastre ne arată că devine cea mai atractivă măsură, cele mai mici contribuţii din toată Uniunea Europeană, ceea ce face să fie atractive investiţiile de capital străin şi autohton în România să creeze locuri de muncă.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Supun la vot acum aceste amendamente susţinute.

Amendamentul de la poziţia 14.

Cine este pentru? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul de la poziţia 18, vă rog.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna preşedinte,

Domnilor preşedinţi,

Au fost mai multe amendamente făcute de opoziţie, de Grupurile parlamentare ale PSD şi PNL de la Camera Deputaţilor şi de la Senat, care vizau probleme foarte importante pentru români, legat de punctul de pensie, legat de cotele de asigurări şi de aspectele care vor influenţa viaţa românilor în anul 2012.

Eu insist şi insist foarte serios ca doamna ministru să ne dea câteva explicaţii. Dânsa a fost cea care a propus Guvernului acest proiect de lege şi, atunci când l-a propus, a avut în vedere nişte elemente pe care a fundamentat bugetul. Este datoare şi parlamentarilor de la PDL, şi celor din opoziţie să le explice de ce a elaborat un astfel de buget. Şi este datoare, în primul rând, românilor pentru că, având în vedere felul în care se va adopta bugetul, pentru că aveţi majoritate, vom afecta foarte serios viaţa românilor în anul 2012.

Insist ca doamna ministru să vină la acest microfon, cu atât mai mult că este şi deputat, şi să ne explice de ce a fundamentat în aşa fel bugetul.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Mulţumesc.

Vă rog, doamna ministru, şi, după aceea domnul ministru Ialomiţianu, în completare.

O să vă rog să fie o intervenţie scurtă, ca să putem să mergem mai departe.

Doamna Sulfina Barbu - ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale:

Stimaţi colegi,

Mulţumesc pentru această intervenţie.

După cum ştiţi, în comisiile de specialitate, atât în Comisiile reunite pentru muncă din Camera Deputaţilor şi Senat, cât şi în Comisiile reunite de buget-finanţe din Camera Deputaţilor şi Senat, am fost prezentă, am dat toate explicaţiile, am susţinut pentru fiecare amendament în parte de ce nu este posibil ca acel amendament să fie adoptat.

Aş vrea să vă spun că este foarte important să ştim - cred că bugetul asigurărilor sociale de stat este o lege a responsabilităţii -, să corelăm exact cheltuielile pentru anul 2012 cu veniturile pe care le avem la dispoziţie. Acestea sunt previzionate împreună cu colegii noştri de la Ministerul Finanţelor Publice şi respectăm întocmai Legea nr. 283/2011, care a apărat deja în Monitorul Oficial al României.

Şi poate este interesant să spun o scurtă evoluţie a punctului de pensie, să vă amintesc că, în anul 2008, punctul de pensie a fost în valoare de 610,35 de lei. Aceasta era valoarea - 39,38% din salariul mediu brut. A fost făcut un efort, în 2009, de creştere la 716,65 de lei şi a mai fost făcut un efort, în 2010, de creştere la 732,8 lei.

Deci, în funcţie de resursele care au fost, aceste eforturi au fost făcute de către Guvern pentru o categorie importantă pentru România. Dar, repet, trebuie să ne corelăm veniturile şi cheltuielile astfel încât să ne asigurăm că toate plăţile pot fi făcute şi, pentru a nu amăgi pe nimeni, să spunem exact care este adevărul.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul ministru Ialomiţianu, tot aşa, o intervenţie scurtă, vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu - ministrul finanţelor publice:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Legat de cele două amendamente: primul, reducerea contribuţiilor sociale, aici, impactul bugetar stabilit de colegii din minister este de 6,1 miliarde de lei, dacă mai adăugăm cele 13,8 miliarde de lei, ne-am duce la un transfer de aproape 20 de miliarde de lei la bugetul de asigurări sociale.

În aceste condiţii, bugetul de stat nu-şi permite un asemenea transfer.

Legat de renunţarea la virarea a 0,5% la pilonul de pensii, aici, potrivit Regulamentului Uniunii Europene, intră în deficitul structural.

Guvernul Boc susţine pensiile private. Într-adevăr, în Ungaria, s-a produs ceva care nu cred că la noi ar fi cazul, pensiile private au fost naţionalizate. Guvernul Boc susţine pensiile private, considerând că este un respect pentru cei care contribuie la pensii. Nu cred că am rezolva folosirea banilor în mod temporar.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Supun la vot amendamentul respins de comisie, de la poziţia 18.

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere, domnul Albu.

La poziţia 19, avem un alt amendament respins, cel susţinut de domnul deputat Cindrea.

Voturi pentru? 55 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 19 în ansamblul său, aşa cum este propus de Comisiile de buget-finanţe.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La poziţia 20 există o propunere pentru introducerea unui nou alineat, alin. 19¹.

Vă rog, doamna deputat Câmpeanu.

Doamna Mariana Câmpeanu:

Am venit să susţin acest amendament, indiferent de rezultatul lui pentru că, după ce au vorbit doamna ministru Barbu şi domnul ministru Ialomiţianu, am vrut să vă spun că, atunci când am făcut aceste amendamente, le-am făcut cu toată seriozitatea şi ele, undeva, erau legate, iar propunerea de reducere a contribuţiilor cu 5% era corelată cu introducerea acestui articol nou, prin care consideram că acele cote de contribuţii datorate de angajatori în funcţie de clasa de risc trebuie să fie între 0,4% şi 2%, nu 0,25%, cât este acum. Mă rog, în medie, pentru că, ştiţi foarte bine că în România bolile profesionale aproape că nu sunt recunoscute, iar accidentele de muncă şi pensiile de invaliditate datorate accidentelor de muncă sunt suportate în mare măsură din bugetul de asigurări sociale şi în foarte mică măsură din acest buget pentru risc de accidente.

De aceea, în fiecare an, bugetul rezultat din contribuţiile pentru risc de accidente este excedentar, pentru că..., şi am considerat că aceste două noţiuni, dacă erau corelate între ele, rezultatul ar fi fost mai favorabil.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Supun la vot amendamentul de la poziţia 20.

Voturi pentru? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 185 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La art. 20 există trei amendamente respinse. Dacă se susţin poziţiile 21, 22, 23? Nu.

Da, vă rog, domnul Brătianu, microfonul 2.

Domnul Matei Radu Brătianu:

Doamna preşedinte

Stimaţi colegi,

O să vă rog, pentru că amendamentul pe care-l propun vizează o categorie profesională care a fost îndelung şi copios blamată ieri, pe toate posturile de televiziune, este vorba de factorii poştali, să-mi îngăduiţi să reamintesc o glumă, o întrebare de la Radio Erevan, în care Radio Erevan era întrebat dacă e adevărat că Aram Haciaturian a primit un Mercedes ca răsplată pentru meritele lui. Răspunsul era că da, e adevărat, este vorba de un Mercedes, dar nu e vorba de un Mercedes, e vorba de o bicicletă şi nu i-a fost dată, i-a fost furată.

Faţă de ce s-a spus ieri pe toate posturile, că factorii poştali au introdus în pensii bani falşi, vreau să le spun colegilor mei, care, poate, vor privi cu mai multă bunăvoinţă amendamentul pe care-l propun, că "factorii" care au introdus erau 1 din 14 000 şi nu a introdus, ci a fost racolat de banda de falsificatori, a refuzat să se lase ademenit şi a depus mărturie la DIICOT împotriva lor.

Şi acum amendamentul. Îmi cer scuze pentru această paranteză.

Amendamentul pe care-l susţin propune ca acel comision acordat pentru distribuirea pensiilor la domiciliu beneficiarilor, comision de 1%, prevăzut în buget, pentru sumele plătite, să fie înlocuit cu 1,3% pentru sumele virate.

Şi explic şi de ce: 1,3% pentru că acesta este procentul care ar acoperi strict costurile de retragere de numerar, costurile legate de distribuirea pensiilor, costurile cu salariile, toate costurile - sunt 536 de milioane de lei anual. Suma rezultată cu 1,3% ar fi de 534 de milioane de lei anual, pentru sumele virate şi nu plătite, pentru că, atunci când un factor merge la un pensionar şi nu-l găseşte, vine cu pensia înapoi la oficiu, reavizează pensia, este aşteptat 10 zile pensionarul, după care pensia este virată din nou, este retrimisă la casa de pensii, ceea ce înseamnă o cheltuială suplimentară, nicidecum o cheltuială care nu s-a făcut.

Trag nădejdea că o să aibă succes acest amendament.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Ce poziţie este?

Domnul Matei Radu Brătianu:

Poziţia 21.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Supun votului amendamentul de la poziţia 21.

Voturi pentru ? 54 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 184 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Poziţiile 22 şi 23 sunt susţinute? Nu.

Art. 20 în ansamblul său.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

La art. 21 nu există amendamente.

Supun votului anexele pe rând.

Anexa nr. 1/03.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 2/03.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3/03.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 4/03.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 5/03.

Voturi pentru? 185 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 1/04.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 2/04.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3/04.

Voturi pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 4/04.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 54 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 5/04.

Voturi pentru? 186 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 6/04.

Voturi pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 21 în întregime.

Voturi pentru? 187 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 55 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu aceasta, toate anexele la bugetul asigurărilor sociale au fost adoptate de către plenul Parlamentului.

Programul de mâine? Nu.

Pe procedură, înainte? Vă rog, domnule deputat Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi, vă văd foarte fericiţi, zâmbiţi, dar nu ştiu de ce zâmbiţi pentru că aţi votat un buget pe anul 2012, un buget al groazei şi al sărăciei. N-aţi făcut altceva decât să fiţi în continuare călăii României şi nu uitaţi că anul 2012 va fi un an în care românii se vor răzbuna pe...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Dragi colegi, aş vrea să mai rămâneţi un minut în sală, ca să vă informez în legătură cu programul de mâine.

Numai o secundă, domnule deputat Duşa.

De altfel, mâine vor fi declaraţiile politice de încheiere, înainte de votul final şi putem să facem reflecţiile şi poziţiile politice. Lăsaţi-mă. Cred că este mai important să îi anunţăm pe colegi programul de mâine.

Domnul Mircea Duşa:

Eu cred că am fost un deputat care a avut toată eleganţa în dezbaterea aceasta pe buget şi vă rog să-mi permiteţi să vorbesc.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Nu insistaţi să-mi întrerupeţi microfonul.

În această dezbatere importantă, de 3 zile, opoziţia a făcut 9 000 de amendamente. Nu aţi acceptat niciun amendament. Poate că dacă făceam unul...

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

...prin care să punem un punct într-un text, îl respingeaţi şi pe acela.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Da.

Domnul Mircea Duşa:

Aceasta este colaborarea dintre PDL şi opoziţie. Şi vorbiţi zilnic de acest lucru.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Vă mulţumesc din suflet.

Dragi colegi, mâine avem trei şedinţe comune şi câte o şedinţă în fiecare Cameră.

Începând de la ora 9.00 sunt şedinţe şi în Camera Deputaţilor, şi în Senat, cu vot final, fiecare dintre ele.

La ora 11.00 începe prima şedinţă comună, care vizează asumarea. Apoi, a doua şedinţă care priveşte tot asumarea. Urmează şedinţa pentru votul final pe buget, probabil, în jurul orei 12.00.

Este necesară prezenţa dumneavoastră, a tuturor, în plenul Parlamentului începând cu ora 9.00 până la finalizarea acestei proceduri de vot.

Vă mulţumesc mult pentru această zi.

Ne revedem mâine.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.20.