Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Trecem mai departe, la primul punct al ordinii de zi şi se referă la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Dau cuvântul domnului ministru Voinea, din partea iniţiatorului. Vă rog, domnule ministru. Vă rog, domnule Voinea.

Domnul Liviu Voinea (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această Ordonanţă nr.15/2012 este cunoscută îndeobşte pentru faptul că reglementează TVA la încasare.

Este o măsură extrem de importantă pentru mediul de afaceri, care ajută întreprinderile mici şi mijlocii, lasă banii în firme, ca acestea să facă investiţii, să angajeze noi oameni, să reducă gradul de îndatorare. E o măsură foarte bună luată de acest Guvern cu sprijinul dumneavoastră.

Pot să vă asigur că mâine vor fi publicate spre dezbatere publică şi normele metodologice pentru aplicare.

Deci măsura principală din ordonanţa aceasta se referă la TVA la încasare, cu intrare în vigoare 1 ianuarie 2013.

Ministerul Finanţelor Publice a iniţiat şi sprijină acest proiect.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Intrăm în dezbatere la primul proiect de lege.

N-am nevoie de cvorum acum, că nu e vot final, domnule Toader. Staţi liniştit, e doar dezbatere, nu vă agitaţi mai mult decât trebuie.

Vă rog, domnul Nicolăescu.

Ordinea de zi este cea care a fost anunţată în Biroul permanent.

Vă rog, domnul Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Raport asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Este un proiect de lege care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Codului fiscal în scopul compatibilizării legislaţiei româneşti cu legislaţia comunitară.

Astfel, în scopul armonizării legislaţiei naţionale privind TVA la prevederile comunitare în domeniu şi pentru asigurarea unui cadru fiscal propice redresării întreprinderilor mici şi mijlocii aflate în situaţii dificile datorate crizei actuale şi lipsei de lichidităţi, precum creşterea vitezei de circulaţie a banilor în economie şi colectarea mai eficientă a taxei pe valoarea adăugată, se impuse introducerea unui sistem de plată a TVA la încasare pentru aceste categorii de contribuabili.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în 24 septembrie 2012, în calitate de primă Cameră sesizată şi în raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În concluzie, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor propune adoptarea acestui proiect de lege cu amendamentele admise şi, de asemenea, în anexa la raport se prezintă şi un amendament respins.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale.

Domnul ex-ministru Ialomiţianu. Guvernul din umbră.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur că este un act normativ bun dacă s-ar fi respectat prevederile Directivei europene privind plata TVA-ului la încasare. Dar, din păcate, actualul Guvern a negociat prost cu Fondul Monetar şi foarte mulţi oameni de afaceri sunt nemulţumiţi. Deşi se aşteptau la o decizie bună.

Şi vreau să vă dau exemplu: prin faptul că îi obligaţi pe contribuabili să accepte acest sistem, mulţi contribuabili sunt nemulţumiţi. Trebuia să negociaţi ca decizia contribuabilului să fie, a lui personală, să fie opţională.

Doi. Dacă aţi fi negociat bine şi aţi fi mărit plafonul de la 500 de mii de euro la două milioane de euro, aşa cum spune Directiva Uniunii Europene, sigur că mulţi contribuabili ar fi beneficiat de acest sistem şi ar fi fost mulţumiţi.

Prin faptul că aţi limitat termenul de plată a TVA-ului la trei luni aţi făcut-o din plata TVA la încasare la amânare, iar după trei luni contribuabilii vor fi sancţionaţi.

Şi vreau să vă spun că există o iniţiativă legislativă depusă de subsemnatul şi alţi colegi, dar pe care aţi blocat-o la Senat, şi era conform Directivei Uniunii Europene.

Dragi USL-işti, aţi dat o nouă lovitură mediului de afaceri!

Aşteptau TVA-ul la încasare, aşa cum spune Directiva Uniunii Europene şi aţi făcut un lucru prost, pentru că n-aţi ştiut să negociaţi cu Fondul Monetar.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Stimaţi colegi,

Dacă n-ar fi vorbit de la acest microfon un fost ministru de finanţe, probabil că nu consideram necesar să răpesc din timpul dumneavoastră pentru a da nişte explicaţii sau, altfel spus, dacă aş fi citit undeva aceste afirmaţii fără să ştiu cui aparţin, probabil eram îngăduitor.

Dar, ca un fost ministru de finanţe să susţină de la microfonul Parlamentului că putem avea o regulă fiscală opţională, că putem introduce o reglementare pe care cine vrea o respectă, cine nu, în domeniul fiscal, depăşeşte orice imaginaţie.

Pe de altă parte, dânsul a făcut o demonstraţie aici că ori n-a citit Directiva europeană ori n-a înţeles-o.

Deci, opţiunea Guvernului a fost să se reglementeze plata TVA-ului la încasare până la plafonul la care nu este necesară aprobarea de la Bruxelles, pentru că altminteri trebuia să amânăm această măsură până în 2014.

Deci, ca să ajungem la plafonul despre care făcea vorbire domnul fost ministru de finanţe, ar fi trebuit să mai aşteptăm un an de zile până obţineam acordul Bruxelles-ului şi dânsul bănuiesc că ştie acest lucru, pentru că discuţiile acestea au început în Ministerul de Finanţe când gestiona portofoliul.

De asemenea, a spune că dăm o reglementare fără să precizăm până când - în timp - până când poate fi amânată plata TVA-ului, c-or fi 90 de zile, c-or fi 120 sau o fi la sfârşitul anului, cum este în Polonia, dă dovadă iar că nu stăpâneşte fenomenul.

După afirmaţiile Domniei Sale, ne putem imagina că se emit facturi care nu se vor încasa niciodată, iar bugetul de stat nu va colecta niciodată TVA-ul aferent acestor facturi.

Vă daţi seama ce haos ar ieşi în economia românească?

Repet: dacă aceste afirmaţii nu ar fi fost făcute de un fost ministru de finanţe, probabil stăteam liniştiţi şi votam aşa cum ştiu că trebuie votat şi cum s-a dezbătut la comisie, unde s-a realizat - culmea - unanimitate. Votul a fost unanim la comisie.

Dar, a veni la microfon să spui că această facilitate care este atât de mult aşteptată de mediul de afaceri, nu e facilitate, ci e altceva, pentru că ai o idee cum ai putea să provoci un haos în fiscalitatea românească, mi se pare că depăşeşte orice imaginaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Pambuccian. Domnul Pambuccian sunteţi dumneavoastră? Nu. Vă rog să luaţi loc.

Domnul Varujan Pambuccian:

Eu sunt, domnule preşedinte. Nu, nu semănăm şi cred că şi domnul Toader e de acord, că nu semănăm, asta e. Zicea cineva că semănăm.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Într-un punct tot semănaţi, dar prefer să nu nominalizez.

Domnul Varujan Pambuccian:

Păi să auzim, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu e de auzit, nu de altceva.

Domnul Varujan Pambuccian:

O.K.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este o măsură pe care grupul nostru o aşteaptă de foarte multă vreme. Noi am propus-o începând cu 2007 aproape constant.

În 2008, când ştiam ce va urma, am spus că este o soluţie de atenuare a efectelor crizei economice la nivelul întreprinderilor mici şi mijlocii. Nu aş vrea să-mi imaginez aici cine ar fi acei oameni de afaceri care nu-şi doresc măsura asta. Chiar n-ar vrea să-mi imaginez deloc şi sper să nu existe foarte mulţi în continuare din aceia în România.

Măsura este foarte bună pentru că ridică o parte din presiunea care există pe ceea ce se numeşte cash flow şi e foarte, foarte importantă. Păcat că trebuie tot timpul şi din ce în ce mai des să cerem voie de la tot felul de înalte porţi pentru măsuri care au sens şi care duc la funcţionarea bună a economiei.

Într-adevăr, trebuie obţinută aprobare de la Bruxelles ca să se ridice plafonul până la 2 milioane. Sper să vină vremuri mai bune şi un mod de gândire mai sănătos şi acolo cât mai repede.

Pentru că iată, dacă măsuri de genul acesta ar fi fost lăsate la nivelul statelor membre cu o largheţe mai mare, probabil că Europa ar fi fost mai puţin atinsă de efectele crizei economice decât este astăzi.

Oricum, mai bine mai târziu decât niciodată, mai bine mai puţin decât deloc şi este foarte rău că ajung să spun lucrurile astea de la tribuna Parlamentului României.

Sper să vină vremuri în care să putem face ceea ce trebuie, atunci când trebuie şi aşa cum credem noi de cuviinţă că trebuie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi cu cine trebuie.

Domnul Varujan Pambuccian:

Cu cine trebuie se găseşte mai uşor, din fericire.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bleotu, vă rog frumos.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Taxa pe valoare adăugată, aşa cum ştiţi, este cel mai important element al veniturilor fiscale din bugetul de stat.

Această măsură va determina şi vom vedea efectele în maximum şase luni de zile, diminuarea evaziunii fiscale la întreprinderile mici şi mijlocii şi la microîntreprinderi.

Ea este o măsură care va genera un surplus de venituri din TVA de cel puţin 20%

Sigur că fac, pe această cale, propunerea Ministerului de Finanţe să se meargă în continuare cu mărirea acestui plafon începând cu semestrul II din anul 2013, dublându-se plafonul de la cifra de afaceri de la 500 de mii de euro la un milion de euro şi iar la fel, peste şase luni, la două milioane de euro. Acest lucru ar genera eliminarea arieratelor şi trebuie să constatăm cu tristeţe că, de foarte multe ori, cel care a încurcat mediul de afaceri al IMM-urilor a fost statul. Acest lucru tocmai pentru că foarte multe întreprinderi mici şi mijlocii au făcut lucrări de prestări servicii în domeniul activităţilor de prestări servicii de construcţii cu autorităţile publice locale.

Iar dacă ar fi să ne referim în mod expres la un singur produs, la produsul pâine, evaziunea fiscală la pâine a fost cam de 70-80%. Veţi vedea că acest lucru nu se va mai petrece tocmai datorită implementării aceste măsuri, acestei directive, care, aşa cum am spus, ea trebuie continuată, determinând şi pe ţara noastră - pentru că din punct de vedere al colectării TVA-ului de 24% ne situăm pe ultimul loc în Europa, pe penultimul loc se află Bulgaria, noi avem un grad de colectare doar de 49%. Deci din 24% noi colectăm doar 11,6-11,7%.

Sunt ţări dezvoltate, ţări europene, care colectează TVA-ul în proporţie de 85-90%, în condiţiile în care, repet, cea mai importantă sursă de venituri fiscale la bugetul de stat este taxa pe valoarea adăugată.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnul Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

S-au spus multe de la această tribună şi eu cred că adevărul trebuie restabilit.

Primul lucru pe care vreau să-l spun. La şedinţa comisiei, din păcate, domnul Ialomiţianu n-a participat. Dar colegii dumnealui care au participat au votat în unanimitate pentru proiectul de lege.

Stau şi mă întreb, domnul Ialomiţianu e dizident în cadrul Grupului PDL, face ce vrea dumnealui? Probabil că da şi nu-i problema noastră.

Doi. Nici măcar ca o declaraţie politică nu poate fi acceptată declaraţia domnului Ialomiţianu, pentru că ea e lipsită de sens şi lipsită de logică, lipsită de conţinut. Este o minciună şi ea trebuie spusă foarte clar de la această tribună. Nu este respect, din păcate, pentru Parlament, ca să poţi să vii şi să spui asemenea lucruri.

Trei. Acest proiect de lege, aşa cum a fost gândit de Ministerul Finanţelor, este, în sfârşit, un lucru bun pe care-l face Guvernul Ponta şi Guvernul USL. Nu le place PDL-iştilor, ştiu asta, dar problema noastră este să placă ţării şi să facă bine ţării. Noi pentru asta muncim şi pentru asta suntem aleşi aici, în acest Parlament.

Şi este una din primele măsuri importante economice pe care Guvernul USL le-a luat şi le va duce mai departe.

Şi dacă unii dintre colegii noştri erau atenţi atunci când domnul secretar de stat Voinea a prezentat structura proiectului de lege, ar fi înţeles exact despre ce este vorba.

Şi nu în ultimul rând, eu cred că ceea ce noi facem astăzi este şi corecţie, dar este, mai ales, un drum pe care-l deschidem către menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă în România, în sensul în care dăm un cash flow mai bun agenţilor economici, care se pot aşeza pe piaţă în condiţii mai favorabile.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, drept la replică. Domnul Ialomiţianu, aveţi două minute.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Un singur lucru vreau să spun: se vede că n-aţi discutat cu mediul de afaceri, că nu i-aţi ascultat pe analiştii fiscali, care au spus foarte clar că aşa cum aţi reglementat, aţi reglementat prost.

Mediul de afaceri este dezamăgit.

Vă doresc mult succes în discuţiile cu mediul de afaceri.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Voinea, vă rog frumos.

Domnul Liviu Voinea:

Daţi-mi voie să răspund domnului Ialomiţianu, despre care spuneaţi, domnule preşedinte, că face parte din guvernul din umbră - eu ştiu că a făcut parte din guvernul din urmă, care nu a putut să adopte această măsură.

Măsura a fost solicitată de guvern prin Ministerul Finanţelor Publice, pusă pe masa negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional şi trecută fără măsuri compensatorii, adică Fondul Monetar a spus, în urma calculelor arătate de noi, nu vor fi pagube la buget, dimpotrivă, vor fi venituri suplimentare la buget.

Măsura este obligatorie. De ce? Tocmai pentru a proteja firmele mici şi mijlocii, a evita o concurenţă între firmele mari şi firmele mici, să fie evitate firmele care nu ar aplica eventual această măsură. Plafonul de 500 de mii este necesar pentru a putea aplica imediat măsura, a nu mai solicita derogarea de la Comisia Europeană.

În proiectul domnului Ialomiţianu plafonul era 250 de mii, deci la jumătate şi era fără măsuri compensatorii şi măsura este, de asemenea, o măsură de combatere a evaziunii fiscale, care înţeleg că poate deranja pe mulţi. De ce? Pentru că de la 1 ianuarie 2013, în urma aplicării acestei măsuri nu se vor mai putea cere rambursări de TVA fără dovada plăţii întregii facturi prin bancă, ceea ce înseamnă că principalul mijloc de evaziune fiscală în România va dispărea.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Intrăm la dezbaterea pe articole. Suntem la capitolul de amendamente admise.

Dacă la punctul 1, titlul legii, aveţi observaţii?

Domnul Máté. Vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Nu la titlu, domnule preşedinte, dar cred că la tribuna Parlamentului, indiferent cine este la guvernare, chiar dacă a fost de la PDL ţineţi minte că eu am atras atenţia şi aşa îi atrag atenţia şi domnului secretar de stat, să nu apostrofeze niciun coleg deputat, ca fost ministru dintr-un Guvern din umbră sau din ce fel de umbră... Dumnealui reprezintă Guvernul, vine în faţa Parlamentului şi răspunde la întrebările care sunt puse de un deputat şi un senator. Asta cred că este o atitudine corectă faţă de Parlamentul României.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnule Máté. Mulţumim şi noi.

La punctul 2, aveţi observaţii? Nu sunt.

La punctul 3? Nu sunt.

Punctul 4? Vă rog.

Suntem la amendamente admise. Când trecem la amendamente respinse, vă dau cuvântul.

La punctul 5 dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

Punctele 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20? 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27?

De la punctul 28 la 50 aveţi observaţii?

La 51 aveţi observaţii? Nu sunt observaţii.

Trecem la capitolul de amendamente respinse.

Există un singur amendament respins.

Domnul Niţu, vă rog, dacă susţineţi amendamentul.

Domnul Adrian Henorel Niţu:

Amendamentul se referă la acest termen pe care întreprinderile mici şi mijlocii, cu cifră de afaceri până la 500 de mii de euro, în anul precedent, după 90 de zile, chiar dacă sunt în acest sistem de TVA la încasare, trebuie să colecteze TVA-ul.

Deci, cu alte cuvinte, această lege, deşi în esenţă, pe fond, este o lege bună, care face şi introduce sistemul de TVA la încasare în România, pe lângă alte peste 10 ţări europene care l-au introdus deja, limitează, însă, pentru toate întreprinderile mici şi mijlocii care intră în acest sistem, termenul de colectare a TVA-ului la 90 de zile. Cu alte cuvinte, face doar o amânare a colectării TVA-urilor.

Deci, pe de o parte, firmele mari nu pot să deducă TVA-ul, pentru că nu au plătit factura, dar firmele mici, până la 500 de mii, după trei luni, colectează TVA-ul. Deci este limitată această facilitate pe care o au firmele mici doar la trei luni.

Şi amendamentul meu tocmai asta propune: să se elimine această limitare la trei luni şi să rămână colectat TVA-ul doar în momentul încasării.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Voinea. Vă rog.

Domnul Liviu Voinea:

Ministerul Finanţelor Publice nu susţine acest amendament, dintr-un motiv foarte simplu, foarte clar.

În primul rând, daţi-mi voie să vă spun că nu este vorba de numai 90 de zile. O firmă sub 100 de mii de euro, astăzi, trebuie să plătească TVA pe data de 25 din luna următoare încheierii trimestrului în care a emis factura. Şi acum, practic, se amână cu 90 de zile ce? Exigibilitatea. Deci, practic, pentru o astfel de firmă, ea va plăti TVA-ul la mai mult de 180 de zile, iar pentru firmele între 100 de mii şi 500 de mii de euro, în prezent, dacă emite pe 1 ale lunii, va plăti pe 25 ale lunii următoare. Conform proiectului nostru de lege, abia după 90 de zile începe să se calculeze termenul din prezent.

Deci va plăti după 90 plus 55. Deci nu este vorba de o amânare foarte mică, ci este vorba de un alt sistem. Mai mult, însă, nu puteam stimula firmele mari să nu plătească, pentru că, în caz contrar, dacă nu impuneam o limită, se stimulau firmele mari să nu plătească.

În Europa mai există o variantă în afară de aceea de a pune 90 de zile sau alt termen, există şi varianta sfârşitul anului. Dar asta nu ar fi corect pentru firme. Ar fi bine pentru firmele care emit o factură pe 2 februarie, să zicem, dar rău pentru firmele care emit în noiembrie sau în decembrie. Este o măsură corectă, unitară, aceasta de 90 de zile, indiferent de data facturării.

Deci noi nu susţinem amendamentul respectiv.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu văd, pe undeva, o inconsecvenţă din partea Guvernului.

În momentul când s-au dat... adică s-a acceptat ca anumite sume de bani primite de către autorităţile publice locale pentru ca să achite restanţele pentru lucrările neplătite, s-au luat în considerare doar acele sume pentru care nu s-a plătit pe o perioadă mai mare de 90 de zile, adică de trei luni. Adică, pe de o parte, statul nu plăteşte mai mult de 90 de zile, pe de altă parte, nu-l păsuiesc mai mult de 90 de zile. Adică, eu, statul, care sunt dator... până acum am procedat incorect, toate guvernele, inclusiv acela din care am făcut şi noi parte, mă rog, aşa au gândit onor miniştrii de finanţe. La fiecare lună plătea persoana respectivă pentru că a lucrat şi că nu a primit banul din bugetul de stat.

Acum, acesta s-a trecut, va plăti peste trei luni, dar bugetul de stat nu va fi obligat în continuare să plătească aceste datorii. Mai mult, v-am dat exemplul respectiv, când doar peste 90 de zile s-au acceptat doar acele plăţi care s-au făcut dincolo de cele 90 de zile. Deci cam tot acolo a rămas micul întreprinzător.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, aţi făcut calculul greşit. Sunt 90 de zile de la data emiterii facturii şi nu se adaugă cele trei luni de amânare cu perioada fiscală de la contribuabilii mici.

Sigur că dumneavoastră aţi explicat: facturile dintr-un trimestru vor trece în celălalt trimestru, dar tot de 90 de zile beneficiază la amânare, iar foarte mulţi contribuabili plătesc lunar.

2. Aţi prezentat o informaţie inexactă. Aţi spus că fostul guvern de ce nu a implementat acest sistem.

Vă readuc aminte că implementarea acestui sistem este ca urmare a unei directive a Uniunii Europene privind plata TVA-ului la încasare, care se aplică de la 1 ianuarie 2013. Guvernul Ponta a promis că va implementa acest sistem din august, dar atunci a minţit, pentru că nu putea să-l implementeze, pentru că directiva permite numai de la 1 ianuarie 2013.

Vă rog foarte mult să spuneţi lucrurile în mod corect.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Voinea. Vă rog. Vă rog să vă adresaţi cu respect domnului Ialomiţianu.

Domnul Liviu Voinea:

Da.

Domnule ministru Ialomiţianu,

Vă rog să faceţi distincţia între termenul de exigibilitate şi termenul de plată.

Deci după 90 de zile începe momentul în care se datorează, nu momentul în care se plăteşte. Da? Deci se adaugă 90 de zile la toate termenele care există în prezent. Nu se înlocuiesc diversele termene din prezent cu termenul de 90 de zile.

În ce priveşte directiva, chestiunea legată de TVA-ul la încasare este opţională. Ţările trebuie să informeze Comisia Europeană dacă doresc sau nu doresc să aplice TVA la încasare. România a informat că doreşte să aplice. Da?

De asemenea, de la 1 martie 2013, România va aplica o altă directivă europeană, prin care se angajează ca plăţile statului să se facă în termen de maximum 30 de zile.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun la vot amendamentul domnului Niţu. Vot, vă rog.

Cu 73 de voturi împotrivă şi 43 de voturi pentru, amendamentul a fost respins.

Proiectul de lege rămâne pentru votul final.