Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Punctul 4, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea art.II din Legea nr.122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Acest proiect de lege are propunere de adoptare, iar Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală are raport de respingere, caracterul este ordinar, avem procedură de urgenţă, avem 46 de amendamente.

Guvernul României, iniţiatorul.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Olimpiu Şoneriu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte. Valentin Şoneriu, secretar de stat la Agricultură.

Guvernul susţine prezentul proiect de aprobare a OUG nr.58/2013 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală. Prezentul proiect de lege prevede posibilitatea ca fermierilor să li se recunoască statutul de utilitate publică la acele ONG-uri care se creează la nivel judeţean.

Susţinem faptul că s-a prelungit termenul cu încă şase luni deoarece interesul fermierilor a fost foarte mic în perioada legală, conform OUG nr.58/2013.

În această perioadă au avut loc alegeri în doar două judeţe, Suceava şi Timiş.

Potrivit OUG nr.58/2013, responsabilitatea organizării alegerilor pentru camerele agricole revine exclusiv fermierilor, prin reprezentanţii judeţeni ai acestora.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Din partea Comisiei pentru agricultură.

Domnule deputat, vă rog frumos să luaţi cuvântul, să prezentaţi raportul.

Domnul Costel Şoptică:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea art.II din Legea nr.122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Proiectul de ordonanţă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, precum şi abrogarea art.II din Legea nr.122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Membrii Comisiei pentru agricultură au examinat proiectul de lege şi propunerea legislativă în şedinţa din 22 octombrie 2013. La lucrări au fost prezenţi 36 de deputaţi din totalul de 37 de membri ai comisiei.

La dezbateri a participat în calitate de invitat, conform prevederilor art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Valentin Olimpiu Şoneriu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În urma examinării proiectului de lege, a propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât în unanimitate să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.58/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală şi pentru abrogarea art.II din Legea nr.122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (PL-x 334/2013), cu amendamentul admis, prevăzut în anexa la prezentul raport, şi respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală (Pl-x 149/2013).

Prin conţinutul său normativ, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dezbateri generale.

Grupul parlamentar liberal.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că forma de organizare propusă în proiectul de faţă, cea în care camerele agricole sunt ONG-uri ale fermierilor, conduse de aceştia, şi nu instituţii în subordinea consiliilor judeţene, rezolvă vechea dispută, cum că aceste structuri ar putea fi politizate. Sigur că în această variantă rămâne problema finanţării acestor camere, pentru că, fiind vorba de organizaţii neguvernamentale, se presupune că nu există nicio legătură cu bugetul public.

Este adevărat că unii colegi de-ai noştri, inclusiv din Partidul Naţional Liberal, şi-au exprimat rezerva faţă de lipsa de finanţare pentru aceste structuri.

Considerăm că sensibila problemă a finanţării rămâne însă analiza. Camerele agricole ar trebui să dispună de resurse proprii de finanţare din partea statului, dar grosul trebuie să vină din cotizaţii şi din monetizarea anumitor servicii. Dacă fiecare agricultor ar da un singur euro, ca şi cotizaţie pe hectar, probabil că s-ar strânge o sumă importantă pentru funcţionarea acestor camere. Ne-a sugerat, recent, însuşi comisarul european Dacian Cioloş. O sugestie de care camerele agricole ar putea să ţină cont pe viitor.

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Domnul deputat Tinel Gheorghe.

După aceea, vă rog frumos.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţă o mostră sau un exemplu de iniţiativă parlamentară care, deşi pornită bine, transpusă într-o lege acceptată de tot spectrul politic, de la stânga la dreapta, pentru că Legea nr.283/2010 a fost efortul sau a reprezentat efortul întregului spectru politic: liberal, social-democrat şi democrat-liberal. Acceptată de Parlament, urma să fie pusă în practică. Din păcate, din varii motive, n-am apucat în timpul mandatului s-o punem în practică. S-a schimbat guvernarea în 2012 şi primul lucru pe care l-am întrebat pe actualul ministru al agriculturii, în mai 2012, a fost dacă îşi respectă, îşi va respecta angajamentul ca Legea nr.283 să devină operaţională. Şi a zis: da, până la sfârşitul anului, va deveni operaţională.

Suntem la sfârşitul anului 2013 şi Legea nr.283 nu numai că nu este operaţională, dar principiile de fond ale fostei legi s-au modificat, s-au schimbat fundamental.

Şi de ce vă spun acest lucru? Legea nr.283 pleca de la gândirea că lângă centrele zonale APIA trebuie să existe consultanţă agricolă. Întotdeauna lângă centrul zonal APIA trebuie să avem şi un centru de consultanţă agricolă. Înfiinţa, în plus faţă de centrele zonale agricole, înfiinţa şi centrele regionale. Era o gândire în perspectivă, în avangardă, cu privire la regionalizare.

S-a schimbat puterea, au dispărut şi centrele zonale, au dispărut şi centrele regionale, başca, că banii pentru organizarea primelor alegeri prin vot direct şi secret pentru organele de conducere s-au epuizat sau au dispărut.

Iată că fondul Legii se modifică, ne întoarcem iar la camerele..., la consultanţa judeţeană, avem consultanţă judeţeană în momentul de faţă, ştim foarte bine că nu funcţionează. Veniţi cu legea descentralizării sau mutării deconcertatelor, pentru că nu este descentralizare, este mutarea unor deconcertate din subordinea prefectului le duceţi la preşedintele Consiliului judeţean. Mutaţi direcţiile judeţene agricole, le duceţi tot acolo, şi o să aveţi o încălcare de atribuţii de numa-numa, iar fermierul nici atât să beneficieze de partea de consultanţă.

Partidul Democrat Liberal a atras atenţia, în ultimul an şi jumătate, că legea, aşa cum este ea, susţinută şi propusă de USL, nu poate fi acceptată de PDL şi nu va avea efectele scontate.

Întreba colegul meu antevorbitor ce se întâmplă cu finanţarea. În fosta Lege nr.283 finanţarea era gândită ca făcând parte din cofinanţare, din atragerea surselor şi din cointeresarea membrilor fondatori ai camerelor agricole. Or, ea acum, iar devine... chipurile, se schimbă, e de utilitate publică şi, vezi, Doamne, atrage fonduri financiare din diversele surse. Nu e aşa, nu e corect aşa. Un plus, un plus la început de..., pentru funcţionare, pentru a pune bazele primelor structuri, trebuia ca statul să se implice. A le lăsa acum liber-stătătoare, fără niciun fel de sprijin, vor avea soarta celorlalte structuri agricole, să ştiţi.

Şi, după părerea mea, nu faceţi bine, că aveţi bani sau daţi bani în alte domenii şi alte sectoare care n-au eficienţă, iar într-un sector în care aproape 4.000 de oameni şi-ar fi găsit locuri de muncă la început, după care urmau să se autofinanţeze, nu vreţi să găsim o finalizare.

Nu susţinem proiectul de ordonanţă în forma în care l-aţi propus, pentru că el modifică fondul Legii nr.283.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Kelemen Atilla.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Asistăm la o discuţie pentru o lege cu care la început tot spectrul politic a fost de acord. Şi, astăzi, cred că pot să spun fără nici un dubiu că tot spectrul politic are multe semne de întrebare. Şi acest lucru a reieşit chiar din cuvântările celor doi antevorbitori ai mei.

Într-adevăr, am vrut să facem, oarecum după un model european, o cameră agricolă funcţională care să vină în ajutorul maselor largi care se ocupă şi, har Domnului, încă se ocupă cu agricultura în această ţară, dar am făcut legea, am fixat nişte termene, prin alte amendamente am prelungit nişte termene şi "legea", în ghilimele, a devenit tot mai bolnavă. Practic, nu am reuşit să demarăm această muncă, ce trebuiau să facă aceste camere agricole şi, implicit, producătorul agricol trebuie să simtă, într-adevăr, în munca de fiecare zi, că există o cameră agricolă care este de partea lui, a producătorului.

Din păcate, nu aşa s-a întâmplat. Camerele agricole au fost pe urmă botezate acele rămăşiţe din ce a mai rămas în fiecare judeţ din consultanţele agricole, care au fost un schelet extraordinar şi propice pentru a clădi toată mişcarea camerelor agricole, toată munca camerelor agricole, pe acest schelet al consultanţelor agricole.

Cei din consultanţa agricolă, cei câţiva care au mai rămas, au fost mutaţi sub Consiliul judeţean, fără fonduri însă. Oamenii au stat chiar două-trei luni fără salarii, nu ştiau ce să facă, fiindcă, bineînţeles, cinci-şase oameni într-un judeţ unde trebuia să se organizeze această activitate a camerelor agricole nu erau nicidecum suficienţi ca să demarăm această muncă.

Noi aşa credem, cei de la UDMR, că aceste camere agricole sunt nu numai necesare - eu chiar aş spune vitale - pentru România şi pentru agricultura României, dar atunci, într-adevăr, trebuie să asigurăm nişte fonduri. Trebuie să asigurăm fonduri de salarizare pentru acei oameni care vor lucra în aceste camere, trebuie să avem bani şi pentru alegerile, concepute de fapt în lege, prin care să alegem acele structuri şi, bineînţeles, fără această structură, nu există nici acea puşculiţă unde să punem acel euro despre care a vorbit comisarul Cioloş, fiindcă eu, unul, care sunt, de exemplu, producător agricol, nu ştiu unde să dau acel un euro pentru camerele agricole, fiindcă nu există structurile camerelor agricole.

Cred că este de o urgenţă... Într-adevăr, legea figurează la acest capitol de urgenţe legislative.

Într-adevăr, această lege este o urgenţă reală, dar trebuie s-o vindecăm. Aceste multe probleme care sunt în jurul camerelor agricole frumos visate şi concepute şi foarte slab realizate în această muncă, să zic aşa, azi-mâine, începem un nou... sau am început de fapt, de la 1 noiembrie, un nou an agricol, tot fără camere agricole.

Sper că, această lege, deşi are anumite lacune pe care noi le vedem, dar avem nevoie de această lege, deci, rog, cu toată seriozitatea, Guvernul să asigure acele fonduri cu care putem demara această muncă a camerelor agricole.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt.

Doamna Simona Bucura.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

Am privit cu atenţie expunerile colegilor noştri şi m-am gândit că ar fi important totuşi să facem anumite precizări. În cariera pe care am urmat-o până acum, am fost şi vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Argeş, iar una dintre instituţiile pe care le aveam ca şi instituţie subordonată, era Camera Agricolă Argeş.

Coincidenţa fericită face ca la momentul respectiv să fi încercat să mă documentez serios cu privire la istoricul şi realităţile acestei instituţii.

În primul rând, am observat o amalgamare de termeni aici, pe care doresc s-o clarific. Istoria camerelor agricole este simplă. După modelul francez, în 1999, s-a înfiinţat Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă. În anul 2010, aceasta a devenit Camera Agricolă, care a devenit instituţie subordonată consiliilor judeţene.

În momentul acesta, această instituţie, începând cu luna mai, după cum ştiţi, ca urmare a faptului că perioada pentru organizarea alegerilor pentru camerele agricole ce ar fi trebuit să devină instituţii nou înfiinţate, în baza Legii nr.283, finanţarea camerelor agricole în subordinea consiliilor judeţene a încetat.

Dincolo de asta, cred că este important de ştiut că, şi în forma de reprezentare a camerelor agricole, din 2010 până în 2013, aceste instituţii mergeau în principal pe autofinanţare. Prin urmare, din păcate, acel act normativ despre care au discutat unii dintre colegi s-a focalizat în primul rând pe alegeri şi pe organizarea alegerilor, astfel încât cei care conduceau camerele agricole să fie de o anumită parte şi de o anumită structură, şi mai puţin pe soluţii şi pe nevoile agriculturii.

Acesta este motivul real pentru care acest demers legislativ n-a ajuns la capăt şi acesta este motivul real pentru care în momentul acesta este de datoria noastră să corectăm faptul că acele camere agricole în actuala structură sunt în fapt în lipsă de finanţare.

Prin urmare, domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Propunerea mea este ca acestui act normativ, fiind în procedură de urgenţă, să îi dăm toată susţinerea noastră, fiindcă, categoric, în momentul acesta avem nevoie de descentralizare, avem nevoie de camere agricole pentru consultanţă, pentru pregătirea şi pentru a fi aproape de fermierii din România şi avem nevoie de toată această structură cât mai curând posibil, astfel încât să există şi forma legală, pentru ca această structură să fie susţinută.

Trebuie să fim orientaţi pe soluţii, şi nu pe a vorbi la tribuna Parlamentului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ca excepţie de la regula noastră, domnul Toader vrea să spună şi el două cuvinte. E lider de grup parlamentar, pe procedură. Hai, vă rog frumos. Aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Şi pe procedură, fiindcă am să spun, doresc totuşi s-o întoarcem în comisie, ca să pot să-mi expun punctul de vedere, dar, sigur, acum, un amendament moral: legea trebuia să se numească Surdu. Săracul, domnul Surdu, s-o întoarce în pământ acum, gândindu-se cum i s-a schimbat legea!

Marea problemă a acestei legi a fost şi rămâne finanţarea. Eu doresc s-o întorc la comisie, să prevedem în mod expres că bugetul din 2014 trebuie să-i aloce, fiindcă dacă nu-i alocă, şi bugetul se lucrează acum, prevederea generală că "bugetul trebuie să asigure" va rămâne neacoperită, nu poate să-i ofere nimic din bugetul pe 2014, şi atunci putem să avem o prevedere expresă, în aşa fel încât bugetul pe 2014 să fie obligat să prevadă sumele pentru înfiinţare şi, din experienţa pe care o am din punctul de vedere al unei astfel de asociaţii profesionale, niciodată un... indiferent de ce formă asociativă au - patronate, agricultori, indiferent ce este el - nu va da niciodată nici un leu, decât dacă simte că această nouă instituţie îl ajută în mod concret şi va depinde ceva de această formă organizată.

Dacă vom încerca să mai facem o structură frumoasă, să ne întâlnim pe la tot felul de congrese, n-are nici un fel de justificare şi nu va avea finanţare, chiar cum spunea domnul Cioloş, cu un euro de la fiecare, nu-l va da. Ţineţi minte, şi Camerele de Comerţ au trăit atât timp cât era plimbarea aia, a celor care plecau în diferite ţări, de la întreprinderile de stat.

Deci, ceea ce vă propun eu, este s-o întoarceţi, să prevedem în mod expres, pentru anul 2014, sumele care trebuie realizate şi totodată să existe în mod concret posibilitatea ca modul de cotizaţie - şi ţineţi cont, eu am văzut, cel puţin, cred că şi dumneavoastră - am avut discuţie pe Legea descentralizării, va fi o suprapunerea de nu ştii de unde să o iei. Sunt foarte multe instituţii la nivelul Consiliului judeţean, inclusiv de consultanţă, de seminţe, foarte multe care vor intra în actuala formă, dar numai în subordinea Consiliului judeţean, dar decizia trebuie să aparţină acestei camere, cu adevărat agricolă, oamenii care decid mersul pe viitor al agriculturii, în zona respectivă, să aparţină acestei camere.

Şi eu v-aş propune s-o putem întoarce, să scriem clar: 2014 este suportul financiar în valoare..., dacă vreţi neapărat, dăm şi suma. Fiindcă eu vă spun, o să discutăm la buget şi o să vedeţi că nu spune un leu despre modul cum se constituie. Avem forma legală, sunt de utilitate publică, Guvernul poate să aloce bani pentru aşa ceva, dar să scriem concret: 2014, şi atunci sigur, se înfiinţează şi au tot timpul. Că, cu politizarea, vom vedea, cât am vrea noi, mai trebuie să treacă vreo 15 ani să vedem cum va fi, dar măcar să putem să dăm drumul la aceste camere cu adevărat agricole şi, repet, să simtă omul că îl ajută cu ceva. Dacă nu, se nasc moarte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Deci am ascultat discursul domnului Toader. A găsit şi soluţia, a făcut o propunere ca să vină la microfon, de retrimitere la comisie. Bine că n-aţi făcut-o la ultimul articol. Dar, tot e bine, acum nu pot să mă supăr pe dumneavoastră.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele, dragi colegi.

Domnule Nica, carteluţa.

Rugaţi-l şi pe domnul Stoica.

Să-l vadă şi domnul Toader.

Retrimitere la comisie, propunerea grupului parlamentar al PDL. Să înceapă votul.

A fost respinsă.

47 voturi pentru, o abţinere, 97 împotrivă.

Mergem mai departe. Dacă mai sunt luări de cuvânt.

Din onorabilii mei colegi? Niciunul.

Mergem la amendamentele admise.

Calupul 1-5. De la 1 la 5. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Admise.

6 -10. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

11-15. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

16 - 20. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

21 - 25. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

26 - 30. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

31 - 35. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

36 - 40. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

41- 45. Obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

46?

Domnul deputat Márton Árpád are o obiecţie.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

La punctul 46 se propune o modificare doar a denumirii, de fapt, a eliminării Comitetului Naţional de Iniţiativă.

Dar, în Senat, de la 90 de zile, s-a propus o modificare în 6 luni de la intrarea în vigoare a ordonanţei să fie momentul maxim până când se vor face alegerile.

Această dată a rămas în vigoare la propunerea onoratei comisii.

Eu, de multe ori, în multe dezbateri, la multe ordonanţe, v-am propus să votaţi un termen doar atunci când sunteţi siguri că-l veţi respecta. Ultima dată, chiar şi în acest Parlament, în noua legislatură, am dat şi data finală până când ar fi trebuit să se ţină aceste alegeri, propunându-vă să daţi votul pentru acest termen doar dacă sunteţi convinşi că se va respecta. Iacătă, iarăşi aţi decalat termenul. Nu aţi reuşit să organizaţi. Între timp, însă, de facto există acel ceva care se cheamă în continuare cameră, de iure nu mai există, nici finanţaţi nu au fost şi nici alegeri nu s-au ţinut. Fără finanţare, fără o decizie politică, în continuare nu o să aveţi alegeri, nu o să aveţi camere pentru agricultură. Puteţi să le votaţi şi să mai daţi o ordonanţă. Ar fi bine să cugetaţi prima dată şi pe urmă să daţi ordonanţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Deci, asta era singura obiecţie, nu aveţi nimic. Am înţeles, dumneavoastră aţi avut o critică constructivă, aţi spus şi la 90 de zile, şi la 6 luni, că niciodată nu o să îndeplinim termenul.

Nu avem altă chestiune. Deci, domnul deputat nu a fost specific că cere respingerea acestei chestiuni. A atras atenţia că trebuie să fim riguroşi în ceea ce votăm.

Punctul 46, în forma propusă de comisie, o să vă rog frumos, eu o să consider obiecţia ca pe o propunere de respingere, ca să merg pe interpretarea pe care o facem de obicei, aşa încât - forma comisiei, ultima -... aşa încât vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Domnul Márton Árpád vă cere ca art.46 cu art.III din textul de lege să fie respins în forma care a venit, cu amendamentele celor doi deputaţi, PNL şi PSD, asta înseamnă obiecţie, de fapt, şi rămâne textul cu 90 de zile, care, oricum nu mai e valabil. Dar, asta este obiecţia domniei sale.

Vă rog, dacă sunteţi pentru păstrarea textului, trebuie să votaţi pentru păstrarea acestui amendament al comisiei; împotrivă, împotriva acestei obiecţii, dacă sunteţi pentru, trebuie să votaţi ceea ce a spus domnul Márton Árpád. Greşesc? Eu îl supun pe cel al comisiei, întâi.

Supun votului amendamentul comisiei. Cei care îl susţin sunt pentru, votează 1.4; cei care sunt împotrivă, 1.2.

Să înceapă votul.

103 pentru, două abţineri, 46 de voturi împotrivă.

Rămâne amendamentul comisiei.

Nu mai sunt alte chestiuni de discutat.

Are caracter ordinar. Merge la votul final.