Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

2. Pentru Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 (L14/2025, PL-x 2/2025):

- Guvernului i se rezervă 15 minute, pe care să le utilizeze la începutul şi la încheierea dezbaterilor generale;

- pentru grupurile parlamentare din Cameră şi Senat se alocă timp maxim corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 3 secunde pentru fiecare parlamentar, după cum urmează:

- PSD - 6;

- AUR - 5;

- PNL - 4;

- USR - 3;

- S.O.S. - 2;

- POT - 2;

- UDMR - 2;

- minorităţi naţionale - 1;

- deputaţi şi senatori neafiliaţi - 1.

Total - 26.

Înainte de a da cuvântul pentru prezentare, îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să comunice secretarilor de şedinţă numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la dezbateri generale, având în vedere timpul alocat.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la dezbaterile generale asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Pentru prezentarea proiectului, îl invit la tribună pe domnul Tánczos Barna, viceprim-ministru, ministrul finanţelor.

Vă rog.

Domnul Tánczos Barna - viceprim-ministru, ministrul finanţelor:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2025 prevede, în primul şi în primul rând, plăţile pentru pensii - pensiile care sunt în valoare totală de 155 de miliarde de lei buget total în 2025. Veniturile totale - realizate în proporţie de 76% din contribuţii şi în proporţie de 22,9% din contribuţia de la bugetul de stat. Contribuţia bugetului de stat este de 35 de miliarde de lei. Este, practic, acea completare de care avem nevoie an de an pentru a putea asigura plata pensiilor.

Tot din bugetul asigurărilor sociale de stat face parte şi bugetul asigurărilor de şomaj, în valoare totală de 2,8 miliarde de lei la venituri, cu cheltuieli totale de 97% pentru creanţele salariale. Pensiile, în proporţie de 98%, înseamnă cheltuieli din acest buget. Cheltuielile de funcţionare se limitează la 1,5%. De asemenea, bugetul prevede contribuţiile pentru Pilonul II de pensii, în valoare de 21 de miliarde de lei.

Este vorba despre un buget care asigură plata pensiilor la nivelul anului 2024. Această valoare a fost stabilită în urma unei indexări la începutul anului respectiv, a recalculării pensiilor în luna septembrie sau, începând cu luna septembrie, au fost în plată pensiile recalculate. Este o prioritate pentru acest Guvern plata acestor drepturi la nivelul anului 2024. Într-adevăr, bugetul n-a făcut posibilă indexarea în 2025. Ea este amânată. Sper ca evoluţia economiei să permită o recuperare a acestei amânări în momentul în care cifrele, veniturile, vor face posibil acest lucru.

Am vorbit foarte mult, astăzi şi ieri în cursul nopţii, despre bugetul pe 2025. Suntem mulţi economişti în sală, avem viziuni diferite. Dacă am fi la Ministerul Finanţelor, cu siguranţă, mulţi dintre noi am concepe în mod diferit bugetul. Dar trebuie să ştim că ne bazăm practic pe veniturile realizate în economia naţională, care este aceeaşi pentru noi toţi, ne bazăm pe companiile private care produc în această ţară, care plătesc impozite în această ţară, care plătesc taxe în această ţară, ne bazăm pe veniturile plătite de cetăţenii români şi, indiferent care ar fi filozofia noastră, veniturile sunt aceleaşi, în mare măsură, şi cu siguranţă cheltuielile trebuie ţinute sub control, astfel încât să ne încadrăm în acest deficit de 7%.

Deficitul afectează atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale, motiv pentru care reducerea cheltuielilor este una dintre priorităţile anului 2025.

Am auzit astăzi aici alternative, variante la acest buget. Am auzit şi propuneri pe bună dreptate, multe dintre ele făcute cu bună-credinţă. Reducerea cu 10%, de exemplu, a anvelopei salariale este o măsură pe care o susţin şi eu. Am şi aplicat 5% reducere anul acesta, dar cred în continuare că trecerea la un stat mai suplu la cheltuieli mai mici trebuie să se facă în mod treptat, astfel încât să nu perturbăm activitatea de bază a instituţiilor statului. Nici în educaţie, nici în sistemul de sănătate, nici în Ministerul de Interne, de exemplu, sau în Ministerul Apărării, nu putem aplica de azi pe mâine reduceri fără afecta buna funcţionare a acestor instituţii. Am aplicat, de asemenea, un minus de 5% la cheltuielile de funcţionare, în aceeaşi idee - pentru a reduce cheltuielile de funcţionare, pentru a crea un stat mai suplu şi pentru a păstra în acelaşi timp serviciile de calitate, serviciile publice oferite cetăţenilor.

Cred sincer că este nevoie de o schimbare substanţială în filozofia de funcţionare a statului român. Avem nevoie de instituţii care să respecte cetăţenii, care să respecte contribuabilii, indiferent dacă vorbim de persoane fizice sau persoane juridice. Trebuie să avem instituţii care colectează impozite şi taxe nu pentru a se îngrăşa, nu pentru a creşte cheltuielile de funcţionare, ci pentru a oferi mai mult românilor, cetăţenilor acestei ţări.

Pe perioada celor şapte ani de reducere a deficitului bugetar de la 8,6% la 3%, aceste măsuri trebuie continuate. Indiferent cine va fi peste trei, peste patru, peste cinci ani de zile la guvernare şi la Ministerul Finanţelor, angajamentul României faţă de Comisia Europeană trebuie respectat, pas cu pas trebuie să reducem deficitul bugetar, trebuie în acelaşi timp să păstrăm investiţiile.

Investiţiile sunt motorul economiei, investiţiile sunt păstrate şi în acest buget. Şi vă şi răspund, stimate coleg: da, au crescut la 46% cheltuielile totale, dar acolo avem 150 de miliarde investiţii anul acesta. E o investiţie record pentru statul român, pentru bugetul de stat şi sper ca ministerele de resort şi instituţiile care au în buget aceste investiţii să fie în stare să facă şi absorbţia fondurilor europene, care înseamnă un venit important în buget an de an.

Acest buget este un buget cumpătat, un buget care se bazează pe o creştere prudentă a veniturilor, fără exagerări. Sunt convins că aceste venituri se pot şi se vor realiza, astfel încât execuţia bugetară să fie una bună şi să avem acest obiectiv îndeplinit - de încadrare în limita de 7% a deficitului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Urmează dezbaterea generală.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PSD, domnul Budăi.

Vă rog.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Bună ziua, dragi colegi!

Este un buget al asigurărilor sociale care include în componenţa sa şi bugetul asigurărilor pentru şomaj. Poate doi indicatori care nu au fost menţionaţi aici, care ţin cont la construcţia bugetului asigurărilor sociale, care ar trebui prezentaţi, sunt importanţi, din punctul meu de vedere - ar fi indicatorul social de referinţă, care este la valoare de 660 de lei, şi, bineînţeles, construcţia întregului buget al asigurărilor sociale care se face pe baza câştigului salarial mediu brut, care în anul acesta este prevăzut la 8 620 de lei.

În toată construcţia bugetului asigurărilor sociale este asigurată, pentru acest an, plata pensiilor, inclusiv cu recalcularea de la 1 septembrie 2024, cu 18,4 miliarde suplimentar pentru această plată. Dar, poate ce nu s-a dezbătut şi la comisie şi nu s-a spus, tot în interiorul bugetului acesta se regăsesc şi sumele necesare pentru plata drepturilor care reies din a doua etapă a recalculării pensiilor - şi mă refer aici la recunoaşterea acelor contribuţii care nu au fost recunoscute până acum la veniturile care nu au avut caracter permanent, deci la veniturile cu caracter nepermanent, vorbesc aici despre acordul global, despre al 13-lea salariu şi alte prime care au avut acest rol.

În interiorul bugetul asigurărilor pentru şomaj, pentru că vorbim de o perioadă grea - şi nu vorbim de o perioadă grea în România sau doar în România -, un scop principal al construcţiei acestui buget a fost apărarea locurilor de muncă.

Avem o şansă bună acum, pentru că în cadrul Fondului Social European Plus există proiecte care au fost deja scrise de Agenţia Naţională a Ocupării Forţei de Muncă, şi la FSE Plus, dar şi în PEO - în Programul Educaţie şi Ocupare, pentru fonduri suplimentare, care sunt puse la dispoziţia antreprenorilor români, la dispoziţia angajatorilor cu scopul final de a-şi apăra locurile de muncă. Vorbim aici de acele măsuri de încurajare a ocupării forţei de muncă. O măsură poate pe înţelesul tuturor - ucenicia, care îşi propune să şi califice... până la a apăra locul de muncă, până la a finanţa existenţa acelui loc de muncă, să şi califice aceste persoane în cadrul... la locul de muncă.

Sunt, bineînţeles, şi critici. Şi nu o să le ocolesc, nu le-am ocolit niciodată nici la presă, nici în faţa dumneavoastră. Cu siguranţă că poate ar fi trebuit să facem mai mult pentru a putea indexa pensiile de la 1 ianuarie. În atenţia Guvernului şi la insistenţa premierului Ciolacu, s-a introdus în bugetul asigurărilor sociale o sumă suplimentară, de 2 miliarde de lei, care are drept scop apărarea puterii de cumpărare a seniorilor României cu pensii mici.

Imediat după aprobarea bugetului, după publicarea în Monitorul Oficial, colegii de la Casa Naţională de Pensii, în analiză cu Ministerul de Finanţe, cu Ministerul Muncii şi, bineînţeles, sub coordonarea premierilor... premierului, vor veni şi cu valoarea maximă până la care se vor acorda aceste stimulente pentru a apăra puterea de cumpărare, dar şi pragurile valorice.

Cam asta este.

Vă mulţumesc frumos pentru atenţie.(Aplauze)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare AUR, domnul senator Peiu, vă rog.

Domnul Petrişor-Gabriel Peiu:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor miniştri, deputaţi şi senatori,

Îmi pare rău să nu regăsesc astăzi, în zona Guvernului, pe doamna ministru Simona Bucura-Oprescu, pentru că mi s-a părut mie că dânsa a vibrat foarte mult la ideea aceasta a distribuirii creşterii economice a României şi către categoriile defavorizate.

Vreau să spun două lucruri importante, dacă este o dramă reală a României, aceea este legată de faptul că ritmurile înalte de creştere, de care vorbea ieri şi domnul ministru, de care a vorbit şi premierul Ciolacu, din ultimii 10-20 de ani, care plasează România printre statele europene cu cea mai mare creştere, acele ritmuri de creştere nu se regăsesc, nu se distribuie şi către categoriile defavorizate ale României. Categoriile defavorizate ale României sunt, în primul rând, vârstnicii, copiii şi cei care locuiesc în zone uitate de puterea din România, de foarte mulţi ani, şi atunci modalitatea aceasta prin care statul intervine cu o formă de asistenţă socială este cea care redistribuie din creşterea de care noi ne bucurăm către aceste categorii defavorizate.

Al doilea lucru esenţial este că s-a vorbit foarte mult de apartenenţa la Europa a României, statele europene sunt constituite în baza unui contract social pe care cetăţenii îl au cu conducerea acelor state. Din punct de vedere al contractului social, în România, acesta este terfelit şi încălcat de câteva ori în ultimii... de 2 ori în ultimii 5 ani.

În anul 2019, puterea de atunci, a adoptat o lege în luna iulie, Legea nr.127, prin care a propus majorarea... a promis majorarea punctului de pensie cu 40%, acea lege nu a fost aplicată în acest, în această privinţă niciodată.

Peste numai 4 ani, o nouă putere adoptă o nouă lege a pensiilor, Legea nr.360, în luna noiembrie din 2023, în care promite la fel, o modalitate echitabilă de calcul a pensiilor şi o creştere a majorităţii pensiilor.

Ei bine, această nouă lege s-a aplicat 4 luni, de la 1 septembrie până la 1 ianuarie, în ceea ce priveşte echitatea între pensii şi creşterea lor în baza punctelor de stabilitate.

În acest mod, Guvernul României, indiferent cine a fost premier, ministrul de finanţe sau ministrul muncii, a încălcat contractul social pe care l-a avut cu categoria aceasta a vârstnicilor.

De ce este importantă această indexare, această majorare a pensiilor?

În primul rând, pentru că ea se face raportat la inflaţia din 2023, s-ar fi făcut raportat la inflaţia din 2023, dar între timp a mai fost un an tot cu inflaţie, cu indice de creştere a preţurilor de consum mai mare decât cea prognozată şi ar fi acoperit doar o mică parte din cei doi ani de creştere a preţurilor.

În al doilea rând, trebuie să fim conştienţi că pensionarii, vârstnicii din această ţară nu consumă decât trei categorii de produse: medicamente, alimente şi utilităţi. Nu consumă servicii turistice, nu consumă alte servicii şi atunci pentru ei indicele de creştere a preţurilor este cu totul altul decât pentru noi, cetăţeanul general, pentru ei este mai mare.

În ultimul rând, trebuie să spunem că atunci când a avut de ales, Guvernul putea să indexeze pensiile cu un procentaj mai mic decât cel rezultat din calculul din lege, dar a ales să dea ajutoare sociale de tipul on-off, tocmai pentru a ţine în dependenţă această categorie importantă de cetăţeni ai noştri.

Şi ultimul argument pe care vreau să-l aduc în faţa dumneavoastră este următorul, toate studiile arată că România este campion european la rata celor aflaţi în risc de sărăcie şi de privare socială, iar dintre toţi cetăţenii României, cei mai afectaţi sunt vârstnicii, două treimi dintre persoanele vârstnice sunt în această categorie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc, domnule senator.

PNL. Doamna Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Bugetul asigurărilor sociale de stat, trece testul acoperirii reformei pensiilor.

În acelaşi timp, merită menţionat un lucru, reforma pensiilor trebuie dusă la bun sfârşit şi echitatea să fie asigurată într-un final, inclusiv prin calcularea veniturilor contributive pe care oamenii le-au avut în perioada vieţii active.

În acelaşi timp, un buget al asigurărilor sociale de stat este confortabil atunci când economia este puternică şi susţinerea reformei şi a celorlalte măsuri sociale ţine şi de faptul că, anul acesta, de exemplu, de la bugetul de stat se transferă către bugetul asigurărilor sociale de stat suma de 35,4 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, dacă vrem bani pentru ducerea la bun sfârşit a reformei pensiilor, pentru plata asistenţei sociale, pentru plata ajutorului de şomaj, este nevoie ca, economia să meargă, să avem venituri la bugetul de stat şi din venituri să alimentăm, cum se întâmplă anual, bugetul asigurărilor sociale de stat.

Nu cred că putem discuta despre un buget al asigurărilor sociale de stat fără să vorbim de muncă şi de ocupare, pentru că odată cu creşterea ocupării, putem ajunge şi la alte angajamente luate anterior, de a reduce povara pe muncă, însă pentru un punct procentual de reducere a contribuţiei pe muncă este nevoie de 100 000 de locuri în plus, cu alte cuvinte, o prioritate a Guvernului, inclusiv din perspectiva asigurării bugetului asigurărilor sociale de stat, este aceea a urmăririi ocupării şi creşterii veniturilor, mai ales în mediul privat.

Nu în ultimul rând, ca Partid Naţional Liberal, care a iniţiat reforma pensiilor în sistemul public, menţionăm şi Pilonul II de pensii şi cred că, atenţia trebuie să fie de aceea... acelaşi calibru pentru creşterea contribuţiei la Pilonul II de pensii, pentru că, de fapt, de acolo o mare parte din viitorii pensionari ai României vor avea pensiile mai mari.

Şi de ce nu, de ce nu, pentru că s-a vorbit foarte mult în spaţiul public, poate că merită să începem să ne gândim temeinic şi la pensiile ocupaţionale, pentru că pentru pensii ocupaţionale, ceea ce înseamnă pensii mai mari pentru anumite categorii socioprofesionale pe bază de contributivitate este nevoie de ani de muncă, de contribuţii la bugetul de stat, astfel încât să ajungem ca oamenii să aibă pensii decente.

Partidul Naţional Liberal susţine bugetul asigurărilor sociale de stat şi evident votul pentru bugetul României.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare USR, domnul senator Irinel Darău, vă rog.

Domnul Ambrozie-Irineu Darău:

Auzim dinspre putere discursuri seci.

Mesajul USR este unul singur, e vorba de oameni, nu de numere.

Asta nu aţi înţeles niciodată atunci când vă bateţi joc de români şi mai ales de cei mai vulnerabili.

Bugetul de asigurări sociale de stat nu înseamnă decât promisiuni, minciuni, cinism. La PSD, socialismul începe de la o castă în sus, a voastră, la PNL, liberalismul înseamnă suprataxarea antreprenorilor şi clasei mijlocii, impozite şi taxe noi care ne împovărează.

PSD şi PNL, braţ la braţ, redistribuiţi de la oamenii care muncesc onest către specialii şi privilegiaţii voştri. Asta faceţi prin acest buget şi prin bugetul de asigurări sociale de stat.

USR a venit cu soluţii prin amendamente acum şi respectiv la ordonanţa-trenuleţ pentru toţi mulţii români care au fost minţiţi, deşi merită respectaţi fiindcă sunt oameni, nu doar numere; un exemplu, alocaţiile pentru copii. Familiile au nevoie de ele, au nevoie să fie mărite cu rata inflaţiei fiindcă orice părinte obişnuit ştie, produsele pentru copii sunt scumpe şi se scumpesc cu rata inflaţiei, nu stau pe loc precum vreţi dumneavoastră să stea pe loc alocaţiile. Sunt oameni, nu doar numere.

Persoanele cu dizabilităţi, le-aţi îngheţat indemnizaţiile, nu le daţi indemnizaţia de solidaritate cum le-aţi promis. Întâi, le-aţi tăiat grav pensiile. Cui? Persoanelor nevăzătoare, persoanelor cu handicap grav le-aţi promis că veţi repara în 2025 situaţia şi acum nu faceţi nimic.

Sunt oameni, nu doar numere.

Pensionarii: "Vrem creşterea pensiilor contributive, nu pensiilor speciale cum vreţi dumneavoastră." Evident că pe orice pensionar îl afectează inflaţia, ba chiar uneori are o rată mai mare pentru produsele de bază, cresc cheltuielile şi dumneavoastră i-aţi minţit că le veţi creşte pensiile. Am propus creşterea valorii punctului de referinţă cu inflaţia de la 81 la 91 de lei, dumneavoastră o respingeţi. S-au spus minciuni aici, nu aveţi banii prinşi în buget pentru toate pensiile până la sfârşitul anului, nici măcar la valoarea lunii decembrie 2024.

Am făcut şi acest amendament, pentru că pensionarii sunt oameni, nu sunt numere. Aţi acuzat USR de nenumărate ori legat de acel 9,4% din PIB, sunteţi la guvernare de 4 ani cu acest buget, ştiţi că n-aţi ajuns niciodată nici la 8% din PIB, nici acum nu alocaţi nici măcar 8% din PIB, fiindcă e mai uşor să lăsaţi la speciali şi să nu rupeţi un pic în favoarea pensionarilor, pentru că pensionarii sunt oameni, nu sunt numere şi îmi pare rău că vedem o doamnă ministră laşă, vedem un premier laş, care nu stau aici să justifice toate aceste măsuri care afectează cel mai mult categoriile vulnerabile.

O frază şi termin. Sunt oameni, nu sunt numere, iar dumneavoastră PSD şi PNL nu înţelegeţi oamenii obişnuiţi şi parcă faceţi bugetele pe genunchi în timpul unui zbor cu jet privat de la Nordis. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare S.O.S, dacă aveţi vorbitor. Nu?

Grupurile parlamentare POT, domnul senator Vela.

Domnul Gheorghe Vela:

Senatorul Vela Gheorghe, de la Grupul POT.

Am câteva lucruri de spus cu privire la legea bugetului asigurărilor sociale.

Se numeşte legea bugetului asigurărilor sociale, dar acest buget nu oferă siguranţă pentru cetăţenii români, ci oferă risc, risc de sărăcie, risc de şomaj, risc de instabilitate economică, risc de instabilitate socială, risc de tulburări sociale, de greve, risc de proteste, de mitinguri, de frământări pentru felul cum este conceput. S-a spus mai devreme şi trebuie ca să reiau, avem o chestiune care nu a fost abordată de către nimeni, avem Legea nr.76/2002, privitoare la asigurările din domeniul şomajului, asigurările... indicele, ca să fiu mai explicit, indicele social de referinţă care este prevăzut de art.34 din Legea nr.76/2002, nu a fost crescut prin legea bugetului asigurărilor sociale rămas plafonat, deşi există o altă lege, nr.225/2021, care spune foarte clar că în fiecare an, la 1 martie, se actualizează indicele social de referinţe.

Ei bine, ordonanţa-trenuleţ a trecut cu vederea lucrul acesta şi începând cu 1 martie 2025, acest indice social de referinţă nu se mai măreşte în România.

Se vorbeşte în ultimele articole ale legii asigurării bugetului asigurărilor de stat despre salariul mediu brut din România la 8 000 şi ceva de lei. Ei, dragilor, dar salariul minim nu a crescut. Salariul minim nu a fost actualizat.

Mai este o chestiune, vorbiţi despre indexare a pensiilor, dar de ce nu vorbiţi de mărirea lor?

Indexarea înseamnă o corelare referitoare sau în legătură cu indicele de inflaţie. Măriţi-o.

Măriţi pensiile oamenilor, aţi luat indemnizaţiile de la copiii cu handicap şi le-aţi dat...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Vela:

Aţi luaţi şi aţi dat la servicii, aţi luat de la studenţi, aţi luat facilităţi de...

(Microfon întrerupt.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare UDMR, vă rog. (Aplauze.)

Doamna Csép Éva-Andrea:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate domnule vicepreşedinte,

Stimaţi miniştri,

Întotdeauna, bugetul asigurărilor sociale este mai deosebit, mai deosebit primită, mai deosebit discutată, pentru că acesta este un buget în care asigurăm acele drepturi de ocrotire pentru măsurile de protecţie şi pentru ajutorarea cetăţenilor activi şi celor aflaţi în situaţii de vulnerabilitate, dar totuşi, trebuie să ne asumăm responsabilitatea faţă şi de aceşti cetăţeni şi faţă de membrii, de familiile acestor cetăţeni.

Asigurarea acestor venituri sunt principala responsabilitate a fiecărui Guvern.

Statul nostru acum este pus la dietă, dar totuşi trebuie să discutăm despre bugetul de asigurări social în aşa fel încât să asigurăm plata drepturilor, şi în primul rând, a pensionarilor.

Acum vorbim de un procent din PIB de 8%, 8,1% după calculele mele, zic la colegul din USR, din care, da, 7,86% din PIB este doar acea anvelopă pentru plata pensiilor.

Reducerea deficitului pe care ni le-am asumat în legea bugetului de stat de 7%, ne-ar fi obligat să reducem şi aceste cheltuieli, dar totuşi ne asumăm că în ciuda faptului că reducem cheltuielile şi deficitul, ajunge sub 7%, în 2025 ne asumăm că aceste pensii şi salarii să fie plătite şi nimeni să nu rămână fără aceste drepturi.

Pe de altă parte, vedem în faţa noastră un buget care este bazat pe cumpătare şi solidaritate şi trebuie să folosesc cuvântul solidaritate pentru că, da, trăim vremuri grele, dar totuşi, suntem responsabili faţă de cetăţeni, aşa că acest buget care asigură plata salariilor şi pensiilor va ajuta în continuare pe cei vulnerabili şi pe familiile lor.

UDMR acordă în continuare, atenţie sporită măsurilor care afectează viaţa de zi cu zi a cetăţenilor şi totuşi oferă o stabilitate de protecţie a familiilor, a membrilor acestora şi ajută pe încadrarea, pe ocuparea forţei de muncă, pe piaţa forţei de muncă.

Aşadar, noi vom vota acest buget de asigurări sociale.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Am încheiat dezbaterile generale asupra proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

În continuare, îl rog pe domnul vicepreşedinte Daniel Suciu, să preia conducerea şedinţei.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Iar la Legea proiectului... Legea asigurări... bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025:

- la textul legii - 5 minute;

- la anexele din lege -m 5 minute.

În total 10 minute.

În total general vom avea 270 de minute.

Dacă sunt comentarii în legătură cu aceste propuneri?

Stimate coleg!

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Vot pentru propunerile pe care vi le-am făcut.

Vot, vă rog.

218 voturi pentru, 168 contra.

Propunerile au fost aprobate.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Trecem la dezbaterea Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Vă reamintesc că dezbaterile generale au avut loc în cadrul şedinţei comune de azi, la început, aşadar dau cuvântul domnului... doamnei Horga, din partea comisiilor pentru buget, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Vă rog.

Doamna Maria-Gabriela Horga:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025.

Proiectul de lege prevede şi autorizează pentru anul bugetar 2025 veniturile pe capitole şi subcapitole şi cheltuielile pe destinaţii pentru bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru şomaj, sinteza bugetelor instituţiilor publice finanţate parţial din venituri proprii, precum şi reglementări specifice exerciţiului bugetar al anului 2025.

La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2025 s-au avut în vedere următoarele: valoarea punctului de pensie de 2 032 de lei, creşterea câştigului salarial mediu brut în anul 2025 la 8 620 de lei, faţă de 8 118 lei estimat pentru 2024, scăderea numărului de şomeri înregistraţi, ajungându-se astfel, la finele anului 2025 la 250 000 persoane de la 255 000 persoane la finele anului 2024, scăderea ratei şomajului înregistrat, ajungându-se astfel, la finele anului 2025 la 3,1% faţă de 3,2% la finele anului 2024.

Pentru anul 2025, bugetul asigurărilor sociale de stat, aferent sistemului public de pensii, se stabileşte la venituri în sumă de 154 840 200 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 154 807 934 mii lei, la credite de angajament cât şi 154 840 200 mii lei la credite bugetare. Sistemul de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale se stabileşte la venituri în sumă de 270 681 mii lei, iar la cheltuieli în sumă de 192 100 mii lei, astfel, la credite de angajament cât şi la creditele bugetare cu un excedent de 78 581 mii lei.

În cadrul dezbaterilor desfăşurate în perioada 4-5 februarie 2025, membrii comisiilor sesizate în fond au analizat proiectul de lege şi anexele acestuia, avizele primite, precum şi amendamentele formulate de senatori şi deputaţi şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită plenului celor două Camere, prezentul raport comun, prin care se supune aprobarea bugetului legii... bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, în forma prezentată de iniţiator, amendamentul respins se regăseşte în anexa la prezentul raport.

Mulţumesc.

Domnul Mircea Abrudean:

Mulţumesc.

Urmează dezbaterea pe articole şi anexe.

Vă reamintesc că timpul aprobat pentru dezbaterea articolelor, anexelor şi amendamentelor la acest proiect de lege este de 10 minute.

Există 3 amendamente respinse care se regăsesc în anexă, la raportul comun al comisiilor pentru buget.

Începem dezbaterile.

La titlul proiectului de lege, dacă sunt obiecţii.

Vă supun votului titlul proiectului de lege.

Vot, vă rog.

232 de voturi pentru, 168 împotrivă.

Adoptat.

La titlul capitolului unu, dacă sunt obiecţii.

Vă rog, vot pentru titlul capitolului unu.

232 voturi pentru, 169 contra.

Adoptat.

La denumirea secţiunii unu, dacă sunt obiecţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 171 contra.

Adoptat.

Articolul 1 - vot, vă rog.

234 de voturi pentru, 175 contra.

Adoptat.

Vot, denumirea secţiunii doi.

234 de voturi pentru, 174 contra.

Adoptat.

Articolul 2 - vot.

237 de voturi pentru, 177 contra.

Adoptat.

Susţine cineva amendamentul respins de la art.3?

Cine? Staţi o secundă.

Vă rog.

Nu, da’ mi s-a părut că doamna Ţoiu era în pole-position.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Vă mulţumesc din nou, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, dragi colegi, pentru atenţia dumneavoastră.

Ştim cu toţii un principiu foarte clar, atunci când doreşti să analizezi dacă o guvernare are sau nu are viziune centrată pe oameni şi pe viitor, cu adevărat, atunci te uiţi în special la două aspecte, respectiv: ce face respectiva guvernare pentru vârstnici, cum îi respectă pe seniorii ţării respective şi cât de mult investeşte în copii şi în tineri.

În România avem aproximativ 4,7 milioane de pensionari, în acelaşi timp avem 2,9 milioane de pensionari cu pensia până în 3 000 de lei, iar pensia medie este 2 740 de lei. Dacă ieri, în Comisia de buget am rămas cu toţii consternaţi să aflăm că CCR decontează valoarea medicamentelor pentru personalul său, ei bine, situaţia pensionarilor din România, situaţia grea, pentru cei mai mulţi dintre aceştia, o cunoaştem de mulţi ani, şi chiar dacă, bineînţeles că ne dorim ca ea să se fi îmbunătăţit, din nefericire, rezultatele pe teren nu ne arată acest lucru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să...

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Aşadar, mă apropii de final, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doar să intraţi în subiect.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Aşadar, ce vă propunem astăzi prin acest amendament la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, respectiv art.3, propunem următoarea modificare, respectiv, o creştere a sumelor alocate, respectiv indexarea pensiilor. Indexarea pensiilor reprezintă dreptul oamenilor.

Oamenii nu au nevoie de ajutor şi de sprijin, este vorba de demnitatea persoanei, de ceea ce au făcut pentru ţara noastră...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

...de ceea ce au făcut pentru noi.

În consecinţă, formularea amendamentului: bugetul asigurărilor sociale de stat, aferent sistemului public de pensii se stabileşte la venituri în sumă de 173 de milioane mii lei, iar la cheltuieli în sumă de aceeaşi sumă, la credite de angajament şi 173 de milioane de lei la credite bugetare.

Aşadar...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal 1.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Marginal 1.

Vă rugăm, dragi colegi, haideţi să acordăm respectul cuvenit celor care ar trebui cu adevărat să se simtă speciali în ţara noastră.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Amendamente respinse.

Marginal 1 - vot, vă rog.

176 de voturi pentru, 229 contra, două abţineri.

Respins.

Art.3, forma propusă de comisie - vot, vă rog.

236 de voturi pentru, 169 contra.

Adoptat.

De la art.4 la art.28 nu există amendamente - vot, vă rog, în bloc.

243 de voturi pentru, 171 contra.

Adoptat.

Trecem la anexe.

Anexa nr.1/03 - vot, vă rog.

246 de voturi pentru, 168 contra.

Adoptat.

Anexa nr.2/03.

Intervenţii?

Vă rog, vă rog.

De aceea m-am oprit.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc.

Înainte să trec la prezentarea amendamentului, mi s-a părut foarte interesant că înainte colegii de la AUR au menţionat problemele pe care le-am descoperit noi, în acest buget trimis de Guvernarea Ciolacu doi, şi cum l-am întrebat pe domnul Simion în direct dacă, într-adevăr, a făcut blatul cu PSD să primească voturi, îl întreb şi acum ce a primit de la PSD, ca să nu descoperi nicio problemă nouă într-un buget atât de găunos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vai, şi ce bună era conlucrarea de până acum.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Trecem şi la amendament, pentru că am avut foarte mulţi pensionari care au venit în audienţă şi oameni de bună-credinţă au spus: "Ne-a crescut un pic pensia, ne-am dat seama că nu ne mai creşte cu inflaţia, că până şi noi ne-am dat seama că am fost minţiţi şi banii ăştia nu există şi n-aveau de unde să fie"; însă sunt 200 000 de pensionari care n-au avut nici recalculare, cărora li s-a spus zi de zi la televizor că vor avea indexarea cu inflaţia şi acum s-au trezit fără niciuna şi fără cealaltă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Sunt sute de pe mii de pensionari cu dizabilităţi care s-au trezit cu pensia aproape înjumătăţită. Şi ce este fascinant, este că după un an de promisiuni de măriri, bugetul alocat pentru pensii în 2025 este mai mic decât bugetul de pensii din 2024...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Marginal?

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

...dacă vă vine să credeţi.

Deci, avem marginal nr.3 şi ce propunem este alocarea banilor necesari ca măcar să fie la bugetul executat în 2024 şi anume, suma de 153 de milioane mii lei.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Anexa nr.2/03, marginal 3, amendamente respinse - vot, vă rog.

172 de voturi pentru, 237 contra, 4 abţineri.

Respins.

Anexa nr.2/03, forma comisiei - vot, vă rog.

Doar 237 de voturi pentru, 179 contra.

Adoptat.

Anexa nr.3/03 - vot, vă rog.

239 de voturi pentru, 177 contra.

Adoptat.

Anexa nr.3/03/01 - vot, vă rog.

243 de voturi pentru, 169 contra.

Adoptat.

Anexa nr.4/03 - vot, vă rog.

241 de voturi pentru, 176 contra.

Adoptat.

Anexa nr.4/03/01 - vot, vă rog.

238 de voturi pentru, 182 contra.

Adoptat.

Anexa nr.1/04, nr.2/04 şi nr.3/04 vot la calup.

Vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 180 contra.

Adoptat.

Anexa nr.3/04/01 - vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 182 contra.

Adoptat.

Anexele nr.4/04 şi nr.4/04/01 - vot, vă rog.

241 de voturi pentru, 178 contra.

Adoptat.

Anexele nr.5/04 şi nr.5/04/01 - vot, vă rog.

245 de voturi pentru, 182 contra.

Adoptat.

Anexa nr.6/04 - vot, vă rog.

243 de voturi pentru, 182 contra.

Adoptat.

Stimaţi colegi, dezbaterile au fost finalizate.

Nu plecaţi nicăieri, în 7 minute va avea loc sesiunea de vot final.

Mulţumesc mult pentru colaborare. Iertaţi cum a fost.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Supun votului Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025, în ansamblul său.

Vot, vă rog.

255 pentru, 192 de voturi contra.

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2025 a fost adoptată. (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună de astăzi a Camerei deputaţilor şi Senatului.