Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024, la Bucureşti; PL-x 120/2025; procedură de urgenţă.

Guvernul? Nu?

Vă rog, domnule Macovei.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin încheierea acordului de referinţă se creează cadrul juridic bilateral necesar implementării conceptului de control coordonat în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, în acelaşi mod în care se desfăşoară în prezent în punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa (România) - Leuşeni (Republica Moldova).

Acordul se aplică pentru o perioadă de 12 luni care începe să curgă de la data la care controlul coordonat devine operaţional, Părţile informându-se despre această dată prin canale diplomatice.

Vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024, la Bucureşti, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR, Munteanu Valeriu, vă rog.

Scuze, domnule deputat, comisia, mai întâi, după care vă dau cuvântul.

Vă rog, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale art. 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind controlul coordonat pe teritoriul României în punctul de trecere a frontierei de stat Galaţi (România) - Giurgiuleşti (Republica Moldova) rutier, pe sensul de intrare în România, semnat la 20 noiembrie 2024, la Bucureşti.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova. Documentul stabileşte cadrul juridic bilateral necesar implementării şi reglementează modul de organizare a controlului, atribuţiile personalului implicat, protecţia datelor personale, procedurile de aplicare, modificare şi încetare a acordului.

Consiliul Legislativ avizează favorabil.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Conform dispoziţiilor art. 62, 64 şi ale art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au examinat, în şedinţa din data de 23.04.2025, şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a acestui proiect de lege.

Conform prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnule Munteanu, vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu:

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

Astăzi discutăm un proiect de lege care ne este prezentat drept o iniţiativă salvatoare, un progres în relaţiile transfrontaliere dintre cele două state româneşti - România şi Republica Moldova -, mai exact, în ceea ce priveşte punctul de frontieră Giurgiuleşti - Galaţi, pe sensul de intrare în România.

Ni se spune că acest model va urma aşa-zisul exemplu de bună practică de la Vama Albiţa - Leuşeni, unde, începând cu aprilie 2023, funcţionează un regim de control coordonat.

Ei bine, haideţi să fim sinceri, ceea ce se întâmplă la Leuşeni - Albiţa nu este un model de succes, ci un exemplu clasic de jumătăţi de măsură.

La Leuşeni - Albiţa, aşa-numitul control coordonat înseamnă în realitate două controale desfăşurate consecutiv, nu un control comun, după standardul european "One Stop Control", aşa cum a fost timp de mai mulţi ani la vămile României cu Ungaria şi Bulgaria.

Ce se întâmplă în mod real la Leuşeni - Albiţa? Autoturismele opresc o dată înaintea tonetelor vameşilor şi ale poliţiei de frontieră din Republica Moldova, oamenii dau paşapoartele, sunt verificaţi de poliţie şi de vameşi, li se întorc actele, după care înaintează cu maşina câţiva metri către vameşii şi poliţia de frontieră din România şi repetă procedura greoaie.

Mai mult decât atât, acest sistem, pilotat cu surle şi trâmbiţe acum 2 ani, funcţionează doar pe sensul de intrare în România. La ieşirea din România către Republica Moldova, controlul se desfăşoară în mod clasic, separat în două puncte diferite.

Deci oamenii trec prin două filtre, două proceduri, două baze de date, două rânduri de funcţionari, două sisteme. Astfel, unica schimbare la Vama Albiţa - Leuşeni este că după 2023, de sărbători, spre exemplu, sau în timpul vacanţelor, oamenii stăteau în două rânduri de câte 500 de metri, iar acum stau într-un singur rând de un kilometru.

Câţi dintre dumneavoastră aţi trecut în ultimii 2 ani prin Vama Albiţa - Leuşeni, să vedeţi cum funcţionează acest sistem şchiop al controlului coordonat? Cu siguranţă, puţini. Altfel, nu aţi parada astăzi cu replicarea acestui sistem şi la alte puncte vamale.

Putem să facem un experiment...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Valeriu Munteanu:

...să ne urcăm acum în maşină, să mergem la Vama Albiţa, să vedem dacă funcţionează sau nu acest sistem.

Încă din 2014...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă rog să finalizaţi, domnule deputat.

Domnul Valeriu Munteanu:

Finalizez.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Măcar daţi-mi impresia...

Domnul Valeriu Munteanu:

Încă din 2014...

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

...că mă auziţi.

Domnul Valeriu Munteanu:

...în calitate de deputat, în Parlamentul Republicii Moldova, am susţinut public şi am repetat de atunci de multe ori... (I se întrerupe microfonul. Vociferări. Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Domnul Ciubuc Ciprian, SOS.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă mulţi dintre noi călătorim în Republica Moldova, dar, din punctul meu de vedere, cetăţenii români de pe ambele maluri ale Prutului sunt umiliţi la cozi interminabile.

Noi, practic, astăzi ce facem, împreună cu dumneavoastră? Legiferăm o lege prin care un program, aşa-zis pilot, de 2 vameşi, unul moldovean, unul român - de fapt, vorbesc aceeaşi limbă română -, vor lua paşapoartele la control - fie că vorbim de cetăţeni români sau moldoveni sau de cei care tranzitează Prutul şi ambele ţări.

Din punctul meu de vedere, nu facem nimic altceva decât să investim şi să umilim românii care tranzitează această frontieră, care, din punctul meu de vedere, fiind născut la Chişinău, consider că este o frontieră artificială; noi trebuie să facem demersuri ca să dispară aceste controale, aceste frontiere, dacă vreţi. Demersuri, practic, de unire.

Dar noi, practic, investim în programe-pilot, finanţăm tot felul de vămi, tot felul de ghişee, tot felul de clădiri care se construiesc atât pe partea Republicii Moldova, cât şi pe partea României, în aşa fel încât umilim, practic, cetăţenii români.

Din punctul meu de vedere, înţeleg că odată cu intrarea în Schengen, suntem obligaţi ca ţară să păzim frontiera de est, dar noi, ca politicieni, trebuie să facem... să apropiem aceste două maluri, stâng şi drept, ale Prutului şi să facem demersuri de unire, pentru că vorbim aceeaşi limbă, suntem acelaşi neam. Iar banii contribuabililor români nu trebuie aruncaţi pe tot felul de construcţii şi programe-pilot ca să umilim cetăţenii români care tranzitează această frontieră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Baciu Romică-Andrei, PNL, vă rog.

Domnul Romică-Andrei Baciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest acord vizează implementarea unui control coordonat la punctul de trecere a frontierei Galaţi - Giurgiuleşti, pe sensul de intrare în România, după modelul implementat deja din 2023 la punctul de trecere a frontierei de stat Albiţa - Leuşeni.

Adoptarea acestui acord este esenţială pentru îmbunătăţirea fluidităţii traficului la frontieră, reducerea timpilor de aşteptare şi consolidarea cooperării dintre România şi Republica Moldova, dar se înscrie şi în eforturile României de a sprijini economia ucraineană, grav afectată de război.

Acest pas nu doar că facilitează circulaţia persoanelor şi a mărfurilor, ci şi susţine integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, oferind un sprijin concret în procesul de aliniere la standardele europene.

Având în vedere aceste considerente, Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect, fiind convinşi că astfel vom contribui la dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi la crearea unui mediu sigur şi prosper pentru cetăţenii şi operatorii economici de pe ambele maluri ale Prutului.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Şerban Gianina, Grupul AUR.

Cu toate că este procedură de urgenţă, vă rog. (Vociferări.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Nu aş vrea decât să îi răspund colegului de la PNL.

Da, ştim cu toţii, Grupul PNL susţine economia Ucrainei, economia oricărei alte ţări, mai puţin economia României.

Să ieşiţi să citiţi după un telefon că susţineţi economia Ucrainei, uitând că România este în pragul sărăciei, românii nu au ce să mănânce, efectiv, este umilitor pentru cetăţenii României!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Te rog, Bogdan.

Domnul Bogdan-Ionel Rodeanu:

O să încep cu o scurtă precizare.

Proiectul Albiţa a fost iniţiat acum 2 ani. La momentul respectiv, parcursul şi... în contextul geopolitic al Republicii Moldova, vizavi de procesul de integrare europeană, era unul abia la început, în ultima etapă.

În momentul de faţă, Republica Moldova are credenţiale foarte serioase în acest proces. Deja se fac paşi foarte importanţi în a o sprijini, nu numai pe linie de cooperare instituţională, cât şi prin încurajarea potenţialului economic al Republicii Moldova.

Acordul spune un lucru clar - acest control comun la frontieră se stabileşte pe punctul de intrare în ţară, adică în România. Asta înseamnă că aici se concentrează traficul şi potenţialul economic pe care Moldova îl generează.

Uniunea Europeană a devenit cel mai important partener economic al Republicii Moldova. Asta înseamnă, pe lângă toate celelalte exemple de interconectare energetică şi de cooperare instituţională, înseamnă lucruri foarte serioase. Înseamnă că este din ce în ce mai puţin dependentă de Federaţia Rusă. Şi poate aceste lucruri deranjează.

Dar ceea ce presupune acest acord este o cooperare directă, acces în bazele de date şi în credenţialele Uniunii Europene, în ceea ce priveşte datele care pot fluidiza tranzitul la frontieră.

Este un proiect diferit de Albiţa.

Şi presupun că acest proiect de cooperare şi control unic la vamă va fi un bun exemplu pentru modificarea şi eficientizarea proiectelor şi în celelalte vămi dintre România şi Republica Moldova.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Mulţumesc.

Enachi Raisa, SOS, vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Hristos a Înviat!

Dragi colegi,

Mie îmi pare foarte rău să anunţ de la acest microfon că într-adevăr punctul comun de trecere - şi cum a fost pe exemplul de la punctul de trecere Albiţa - nu este rău, din punctul meu de vedere şi al Grupului SOS România. Pentru că acolo marea problemă nu e că sunt cozile infernale, au fost cândva, acum cozile sunt mult mai mici, doar că sunt condiţiile..., pentru că oamenii, respectiv cei care stau în buticurile respective, care ne iau actele la control şi ne verifică, stau în nişte condiţii - atunci când e cald, e foarte cald, şi când e frig, e foarte frig. În rest, este un exemplu foarte bun.

Şi mai şi cunoaştem că suntem în campanie electorală şi este o ipocrizie să vii la acest microfon şi să spui că nu suntem de acord, atunci când raportul este unanim.

Stimaţi colegi, aveţi membri în această Comisie pentru apărare şi mai întrebaţi-i pe ei înainte de a ieşi la acest microfon.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gheorghe Andrei Daniel, PNL, vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Hristos a Înviat!

Am fost surprins să aud... o afirmaţie aici şi vorbind despre Ucraina, Republica Moldova, într-o notă destul de, să spunem aşa, opozabilă cu ceea ce înseamnă România astăzi.

În primul rând, Republica Moldova nu este o altă ţară. Republica Moldova este cel de-al doilea stat românesc, pe care avem datoria să îl susţinem, să îl sprijinim şi să îl aducem împreună cu noi, în Uniunea Europeană.

Iar perspectiva integrării europene a Republicii Moldova este direct compatibilă şi congruentă cu perspectiva unităţii naţionale a celor două maluri româneşti ale Prutului.

Iar Giurgiuleşti este un nod strategic pentru toată această regiune. Giurgiuleşti este extrem de important pentru că reprezintă accesul Republicii Moldova la Dunăre, iar acolo se întâlnesc frontierele României, Republicii Moldova şi ale Ucrainei.

Iar noi, dacă susţinem Ucraina, o facem pentru că apărăm libertatea şi democraţia Europei.

Iar apărând şi susţinând cauza ucraineană în faţa agresiunii criminale ruseşti, nu facem decât să apărăm tot ceea ce ţine de interesul strategic naţional şi fundamental al României.

Nu înţeleg deloc aceste atitudini care vin într-o opoziţie totală şi în antiteză cu ceea ce înseamnă ideea de suveranitate naţională.

Cred că, pentru România, Republica Moldova este mai mult decât o prioritate.

Cred că tot ce ţine de perspectiva europeană a Republicii Moldova este o chestiune crucială pentru noi, românii. Suntem o singură naţiune, avem un singur viitor şi ar fi bine să încetăm cu această dezbinare între români - fie că sunt români din ţară şi români din diaspora; fie că sunt români din Republica Moldova şi români din România; fie că sunt români dintr-o regiune a ţării ori dintr-alta.

De asta cred foarte mult că acest proiect este foarte important pentru ceea ce înseamnă perspectiva unităţii româneşti şi perspectiva apărării Europei, aici, la frontierele barbariei ruseşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.