Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

1. Proiectul de Lege privind graţierea unor pedepse, lege cu caracter organic, ce trebuie adoptată în condiţiile art.74 alin.2 din Constituţie.

Cine este pentru?

Vă rog să vă aşezaţi! (Rumoare în sală) Rog să poftească toată lumea în sală şi să-şi exprime votul şi să vă şi aşezaţi pentru a putea număra.

182 voturi pentru.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 182 voturi pentru, 78 voturi împotrivă, a fost adoptat proiectul de lege. (Aplauze în Grupul PSD)

Poftiţi.

Domnul deputat Boc vrea să-şi motiveze votul, însă vă rog pe ceilalţi să nu părăsiţi sala.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, vrem să motivăm votul negativ dat acestui proiect de lege.

Proiectul de lege pe care tocmai l-am votat reprezintă un atentat la siguranţa cetăţeanului, în condiţiile ratei în creştere a criminalităţii şi a infracţionalităţii în România.

Se pune întrebarea, în condiţiile în care, într-un stat de drept, avem nevoie de o întărire a autorităţii statului, în perioada de tranziţie, cum este posibilă o asemenea măsură care va conduce sensibil la diminuarea autorităţii statului de drept şi va pune în pericol grav siguranţa cetăţeanului, repet, având în vedere amploarea fenomenului infracţional în România. Şi ultimul sondaj prezentat demonstrează faptul că, în România, avem de-a face cu o creştere a ratei infracţionalităţii.

În al doilea rând, se pune întrebarea: atâta vreme cât proiectul de lege nu conţine nici un fel de măsură cu privire la reintegrarea socială a infractorilor, cum va realiza şi cum va reuşi Guvernul Năstase să asigure locuri de muncă pentru peste 9.000 de şomeri cu cazier, atâta vreme cât nu poate asigura locuri de muncă suficiente pentru şomerii fără cazier? Şi este inadmisibil ca Ministerul Justiţiei, după ce iniţial a anunţat, cu ocazia lansării poiectului, în 26 iulie 2001, că de acest act normativ vor beneficia în jur de 9.000 de persoane, să vină, în luna decembrie, şi să anunţe că, în fapt, nu sunt 9.000 de persoane, ci 1.489.

Întrebarea este următoarea: în condiţiile în care proiectul de lege nu a suferit amendări majore, în Camera Deputaţilor, de unde a scăzut numărul acesta de infractori care urmează a beneficia de legea de graţiere? Cum se va realiza trierea dosarelor, doamnelor şi domnilor?!

S-a spus, de către Ministerul Justiţiei, că cele 7.000 de dosare vor fi analizate de la caz la caz. Dar vă pun întrebarea simplă: care sunt criteriile în baza cărora se vor face aceste analize? Arătaţi-mi, în textul legii, vreun element care să ne conducă la această individualizare şi vom fi de acord.

Deci iată că, probabil, singurul criteriu de individualizare va fi carnetul de membru PSD, pentru că alt criteriu nu există în lege. (Proteste în Grupul PSD) Altfel spus, nu putem avea de-a face! In consecinţă, iată că avem de-a face cu un proiect de lege, din start, prost gestionat şi prost explicat pentru opinia publică.

În al treilea rând, proiectul de lege va conduce la aglomerarea activităţii Poliţiei şi a instanţelor judecătoreşti, întrucât, potrivit statisticilor judiciare, un procent de până la 25% din cei eliberaţi prin actul de graţiere se întorc în închisoare în primele 6 – 12 luni după eliberare. În fapt, vom avea de-a face cu un joc de-a hoţii şi vardiştii între infractori, pe de o parte, şi organele de Poliţie şi Procuratură, pe de altă parte.

În consecinţă, siguranţa cetăţeanului va fi grav afectată. Contrar promisiunilor electorale, Guvernul Năstase se dovedeşte a fi mai preocupat de protecţia infractorilor decât de protecţia cetăţenilor cinstiţi plătitori de impozite şi taxe statului român.

În al patrulea rând, în expunerea de motive, se menţionează faptul că actul de graţiere se va face în favoarea acelora care au dat dovezi temeinice de îndreptare.

Doamnelor şi domnilor,

Textul de lege nu conţine nici un fel de referire la modul cum vor fi cuantificate aceste dovezi temeinice de îndreptare.

Prin urmare, se pune întrebarea: care este criteriul de acordare a graţierii? Nu există un asemenea criteriu, în conţinutul legii, în afară de graţierea pedepselor de până la 5 ani. Deci iată o altă inconsecvenţă majoră a acestui proiect de lege.

În al cincilea rând, prin propunerea Ministerului Justiţiei de a aplica legea de graţiere doar hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate până la data publicării legii în "Monitorul Oficial"...

Domnul Florin Georgescu (din sală):

Gata, gata!

Domnul Emil Boc:

Dacă nu aveţi răbdare să ascultaţi ce aţi votat, doamnelor şi domnilor, putem merge în altă parte!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Sunt dator să vă amintesc că e vorba de explicarea votului. Nu repetaţi discursul pe care l-aţi pronunţat exact în ordinea asta, la dezbaterea pe fond.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Eu cred că avem dreptul, de la această tribună a Parlamentului, să ne motivăm un vot şi să ni-l explicăm, pentru că maşina de vot nu poate, totuşi, complini nişte inadvertenţe majore pe care dumneavoastră le-aţi promovat prin acest proiect de lege, punând în pericol siguranţa cetăţeanului. (Rumoare în Grupul PSD)

În consecinţă, în al cincilea rând, prin propunerea Ministerului Justiţiei de a aplica legea de graţiere hotărârilor judecătoreşti definitive pronunţate până la data publicării legii în "Monitorul Oficial", se introduce un criteriu absolut arbitrar în aplicarea actului de graţiere, criteriu ce ţine de rapiditatea cu care se vor judeca procesele, în diferite instanţe din ţară.

O asemenea prevedere va încuraja traficul de influenţă şi va perturba grav actul de justiţie din România. Este o măsură nemaiîntâlnită, până acum, în legile de graţiere din România, este o premieră, din nefericire, nu apreciată de către practicienii Dreptului din România.

Iată, doamnelor şi domnilor, motive de natură politică, de oportunitate, motive de natură juridică, motive care ne-au determinat să votăm împotriva acestui proiect de lege şi nu înţelegem motivaţia, substratul pentru care partidul de guvernământ, în aceste momente, în care, repet, în care infracţionalitatea şi criminalitatea sunt în creştere, promovează asemenea proiecte de lege, în loc să se preocupe de gestionarea reformei sistemului judiciar, de reformarea sistemului penitenciar, pentru a aplica o reformă reală acolo, şi nu a trimite infractorii, pe spinarea cetăţeanului, în stradă, pentru ca ei să aibă grijă.

Statul, prin guvernarea PSD, ar trebui să aibă grijă de o reformă reală a penitenciarelor, în conformitate cu normele existente în Uniunea Europeană. Nu am întâlnit, în nici un stat din Uniunea Europeană, o măsură de reformă a penitenciarelor, prin trimiterea infractorilor în stradă.

Iată, doamnelor şi domnilor, cadoul pe care partidul de guvernământ îl face românilor de Crăciun: aruncarea a peste 9.000 de infractori în stradă, pentru a avea grijă de locuinţele românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PD; vociferări în Grupul PSD)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să admiteţi propunerea ca explicarea votului să nu dureze mai mult de 3 minute.

Dacă sunteţi de acord cu această limitare? Mulţumesc.

Poftiţi, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Daţi-mi voie să profit de cele 3 minute, ca să ne explicăm votul, în raport de conţinutul şi oportunitatea unei legi de graţiere, pentru că este una dintre legile care trebuie să fie pusă sub semnul unei oportunităţi. Nicăieri în lume, în ştiinţa Dreptului, în criminologie, nu se admite un act de clemenţă de natură, dacă nu a încuraja infracţionalitatea, dar cel puţin a nu i se opune ei, în condiţiile unei maxime recrudescenţe a fenomenului infracţional. Şi atunci ne aflăm într-o primă contradicţie: există un moment de recrudescenţă a fenomenului infracţional, când noi înţelegem să votăm un asemenea act de clemenţă.

O a doua problemă. Justificarea oportunităţii se face de autor şi, evident, la ora actuală, această justificare şi-au însuşit-o cei care votează pentru şi prin aceea că există o situaţie deosebită în regimul penitenciar. Dar tot domniile voastre aţi fost cei care aţi votat respingerea amendamentului la bugetul de stat, care permitea Direcţiei penitenciarelor să aibă sumele suficiente pentru gestionarea actualei situaţii care nu contestăm că este grea.

În al treilea rând, urmează să vedeţi că, în raport de conţinutul său, şi anume de acea listă de acte exceptate, această lege de graţiere induce o idee falsă. Ideea falsă este că, prin excepţiile ce există, o mare masă de infractori nu vor beneficia de o atare graţiere. Dacă urmăriţi însă conţinutul lor şi, mai ales, dacă urmăriţi cifrele statistice, şi aceasta este obligatoriu şi pentru un neprofesionist care votează o lege de asemenea natură, veţi constata că lista imensă a infracţiunilor care sunt exceptate sunt infracţiunile care nu sunt cele care sunt mai periculoase pentru cetăţean. Sunt infracţiunile care nu au o frecvenţă deosebită, sunt infracţiuni pentru care, practic, la ora actuală, nu s-au întocmit nici un fel de dosare.

Şi ultima idee: într-adevăr, dacă legea este permisivă şi dacă trimitem, acum, în frig, 9.000, sau 7.000, sau 17.000, nu cifra importă, şi aceasta se va aplica imediat, fără nici un fel de discuţie, ca acele măsuri de integrare socială, despre care se face vorbire, tot în expunerea de motive, şi pe care vi le-aţi asumat, sunt numai vorbe.

Iată de ce am votat împotrivă. Şi mi-a expirat şi timpul, conform atenţionării.

Vă mulţumesc. (Aplauze în Grupul PRM)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Andrei Chiliman, din partea Grupului PNL.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a votat împotriva acestei legi, având în vedere că, pe lângă aspectele de ordin procedural şi tehnic, care au fost expuse înainte de domnii deputaţi Boc şi Bolcaş, există o altă problemă pe care o avem, şi anume faptul că Poliţia, în actuala dotare, cu actualele mijloace de care dispune şi cu actualul personal pe care îl are, nu poate să stăvilească fenomenul infracţional. Trebuia să le asigurăm, prin buget, mijloacele respective şi, atunci, sigur, am fi putut fi de acord ca o serie de pedepse să fie graţiate. Am fi putut fi de acord, atunci, ca fenomenul infracţional stăvilit de Poliţie, să poată să rămână în felul acesta. Or, dacă ne uităm pe statisticile din ultima perioadă, lucrurile stau exact invers.

Ca atare, noi considerăm că această lege, care are şi o serie de părţi bune, trebuia să apară după ce dotam Poliţia cu mijloacele necesare şi cu finanţele necesare, pentru ca să facă, într-adevăr, o muncă de calitate. Altminteri, vom avea un fenomen al infracţionalităţii mult mai ridicat decât în prezent şi, evident, o Poliţie tot mai incapabilă să lupte cu crima organizată sau neorganizată de la noi din ţară.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.