Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 martie 2002

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 19 martie 2002

3. Supunerea la votul final:
    3.1 Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 şi ale Legii nr.169/1997, precum şi modificarea şi completarea Legii nr.18/1991, republicată (adoptat);
 
consulta fisa PL nr. 742/2001

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.102/2001 privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2000, lege cu caracter organic; sunt aplicabile prevederile art.74, alin.1 din Constituţie. Vă rog să nu părăsiţi sala, stimaţi colegi!

Cine este pentru? 176 voturi pentru.

Împotrivă? 68 voturi împotrivă.

Abţineri?

Deci, cu 176 voturi pentru, 68 împotrivă şi două abţineri, a fost adoptat proiectul de lege.

Poftiţi.

Stimaţi colegi, nu sunteţi de acord să vorbiţi după ce exprimăm voturile la toate legile organice?

Bun. Aveţi cuvântul.

Aveţi cuvântul să vă explicaţi votul.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să justific votul deputaţilor Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Constatăm că reglementarea supusă votului de astăzi are caracter vădit centralist, etatist şi imoral, contrar declaraţiilor făcute de reprezentanţii Puterii, cum că această reglementare ar veni în sprijinul foştilor proprietari, nu putem să constatăm decât că, în loc să sprijine ţăranul român, ea nu face altceva decât să îngrădească accesul acestuia la propria avere.

Măsura de înlăturare a probei cu martori, în cazul reconstituirii dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere aduce grave prejudicii morale şi materiale ţăranului român, fiind, de fapt, o formă de naţionalizare a pădurilor.

Mai mult, măsura de înlăturare a probei cu martori este de natură să descurajeze şi mai pregnant procesul de punere în posesie, cunoscând că până în prezent ritmul restituirii pădurilor asigurat de PSD este de numai 0,7%. Acest ritm va face posibilă retrocedarea pădurilor pentru persoanele fizice în peste 100 de ani.

Deşi Puterea cunoaşte prea bine că nu este vinovat ţăranul român că evidenţa juridică a terenurilor din fostul Regat este nesatisfăcătoare, deşi cunoaşte că Arhivele Naţionale nu deţin documentele necesare şi că arhivele locale au fost distruse, prin această monstruoasă reglementare agravează şi mai mult situaţia fostului proprietar pus în imposibilitatea evidentă de a prezenta înscrisuri impuse de legea pesedistă.

La aceasta, se adaugă superficialitatea funcţionarului primăriei, care a elaborat dovezi de proprietate incomplete, fără specificarea folosinţei: arabil, păşuni, păduri etc., care nu pot fi admise ca înscrisuri de administraţie locală (vezi judeţul Gorj).

Din păcate, nici evidenţa din registrele agricole, făcute pe bază declarativă nu are relevanţă juridică certă. Este de subliniat, de asemenea, reaua-credinţă a funcţionarilor publici din diferite instituţii publice ale statului, care nu vin în întâmpinarea revendicărilor justificate şi legitime ale foştilor proprietari, nepunând la dispoziţia acestora informaţiile deţinute din hărţi, amenajamente silvice sau pastorale etc.

Această abordare are punctul de plecare în atitudinea pe care PSD o are faţă de ţărani, ostilă şi de dispreţ, plecând de la prezumţia că aceştia şi-ar fura, prin mărturie mincinoasă, propria avere, atitudine dovedită şi prin modul de elaborare şi adoptare a acestei reglementări.

Modul de limitare a dreptului de proprietate în cazul pădurilor - pentru persoane fizice ţărani români la numai 10 hectare şi pentru membrii asociaţiilor persoane juridice la 20 de hectare – are acelaşi efect, ca şi nerecunoaşterea probei cu martori în reconstituirea dreptului de proprietate, în sensul că terenurile astfel nerestituite rămân naţionalizate, proprietate publică a statului.

Prevederile referitoare la delimitarea proprietăţilor bisericeşti, atât pentru terenurile agricole, cât şi pentru cele forestiere, lovesc Biserica în drepturile ei, împiedicând-o să-şi îndeplinească rolul social, cultural de păstrare a tradiţiilor creştineşti.

Amintim că ritmul retrocedării pentru unităţile de cult este de 1,9%, ceea ce asigură retrocedarea drepturilor ce li se cuvin în peste 50 de ani.

Măsurile de trecere în domeniul public al statului a unor terenuri administrate de instituţiile de învăţământ şi cercetare, art.9,…

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Îmi pare rău că trebuie să vă amintesc că nu suntem la dezbateri politice. Suntem la o explicaţie de vot, care durează două minute.

Domnul Ştefan Marian Popescu Bejat:

Este exact acelaşi lucru, domnule preşedinte, asta şi fac.

… şi exceptarea de la retrocedare a unor terenuri forestiere, art.24, sunt insuficient fundamentate atât timp cât nu este clarificat regimul juridic al acestora.

Din această cauză, există numeroase solicitări şi chiar litigii în instanţele de judecată (vezi cazurile Lechinţa, Bistriţa-Năsăud şi Vidra-Vrancea), ceea ce pune serios sub semnul întrebării corectitudinea prezentului demers legislativ.

În consecinţă, Partidul Democrat a votat împotriva prezentei reglementări, care va avea cu certitudine consecinţe economice şi sociale negative pe plan intern şi un impact nefavorabil pe plan extern, mulţi proprietari căutându-şi drepturile, inclusiv la forurile internaţionale.

Prin votul nostru negativ dat acestor reglementări, Partidul Democrat, partid social-democrat model, se delimitează şi se detaşează clar de politica actualului partid de guvernământ, politică pseudo-social democrată falimentară, orientată împotriva oamenilor şi a proprietăţilor private.

Vă mulţumesc. (Rumoare)

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule coleg.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În câteva cuvinte, vreau să explic votul Partidului Naţional Liberal, vot negativ la acest proiect de lege.

Prin validarea dumneavoastră, a majorităţii parlamentare, a Ordonanţei nr.102 care, din acest moment, a devenit sau va deveni lege, am încălcat grav dreptul de proprietate în România.

Printr-o lege care se vrea de reconstituire, de reparare a unor abuzuri săvârşite de statul comunist în trecut, am ajuns s-o transformăm dintr-o lege de despăgubire într-o lege care va ajunge să fie de retrocedare şi să fie lege de despăgubire.

Despăgubirile care urmează a fi date ca urmare a acestui proiect de lege vor fi foarte mari şi vor împovăra bugetul României pe mulţi ani de acum înainte.

Mult mai simplu ar fi fost să votăm şi să dăm înapoi foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora ceea ce au avut, ceea ce le-au luat statul comunist.

În Bulgaria, prin trei articole de lege, prin trei articole, un proiect de lege a fost promovat şi li s-a retrocedat foştilor proprietari în întregime suprafeţele pe care le-au avut înainte.

Noi, în România, prin această Ordonanţă nr.102, nu facem altceva decât să facem o nouă naţionalizare, aşa cum spunea colegul de la PD mai înainte.

Legea a fost blocată foarte mult timp, mai bine de un an de zile. Performanţa actualului Guvern să retrocedeze numai 48 de hectare în mai mult de un an de guvernare va fi greu de întrecut de acum înainte.

De asemenea, trebuie să mai spunem că în urma acelui articol mult disputat – "de regulă, pe vechile amplasamente" -, clientela politică din organizaţiile locale ale dumneavoastră, din primăriile locale va fi îndestulătoare pentru dumneavoastră, prin acest articol de lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Vasile Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Trei motive a avut în vedere Grupul parlamentar al Partidului România Mare atunci când a votat împotriva acestui proiect de lege.

Primul motiv. Proiectul cuprinde prevederi anacronice, preluate din celebra bulă de aur a lui Bella al II-lea de la 1222. Cuprinde norme cutumiare ale Evului Mediu primitiv, care ştirbesc exerciţiul dreptului de proprietate, excluzând unul dintre atribute: dispoziţia.

Ştim care este raţiunea politică a introducerii acestei interdicţii. Se doreşte ca în composesoratele din Ardeal să se păstreze acest privilegiu de castă, nimeni să nu intre în composesorate şi să nu se înstrăineze proprietatea acestora.

Al doilea motiv. Statutele speciale care reglementează această instituţie a composesoratelor au fost abrogate în 1993, atunci când s-a extins aplicarea Codului silvic al vechiului Regat asupra întregului teritoriu al ţării. Prin acest proiect de lege se reintroduc aceste statute speciale care au fost abrogate acum aproape 100 de ani.

Al treilea motiv este acela că prin lege se face o discriminare între composesorate şi proprietăţile grănicereşti. Dacă în cazul composesoratelor se restituie întreaga proprietate, vă rog să observaţi că în cazul grănicerilor nu se restituie decât jumătate din proprietate, cealaltă trecând în proprietatea comunelor. Or, nu se poate, chiar dacă din punctul nostru de vedere restituirea este greşit㠖 trebuia să se facă subiecţilor de drept -, dacă, totuşi, s-a făcut această restituire, trebuia să se măsoare cu aceeaşi unitate de măsură şi să nu fie introdusă această discriminare pentru moştenitorii grănicerilor.

În fine, din punctul nostru de vedere, dacă se aplică regula prevăzută de Codul de procedură civilă, să se administreze toate probele, trebuia prevăzută şi proba cu martori, sau trebuia să se rezume doar la proba cu acte. Aşa, a ieşit o dispoziţie legală hibridă care în practică va avea foarte mult de lucru.

În încheiere, doresc să vă spun că, încălcându-se dreptul de proprietate, care este sacrosant pentru orice societate civilizată, vom fi nevoiţi să contestăm această lege la Curtea Constituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ianculescu, din partea Grupului PSD.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să vă reţin numai un minut.

Sunt total nejustificate criticile opoziţiei la adresa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2001. Şi am să vă explic prin trei valenţe pe care le are această ordonanţă de urgenţă.

În primul rând, acum, legea a devenit constituţională, faţă de Legea nr.1/2000, care era neconstituţională.

În al doilea rând, legea, de data aceasta, este funcţională. De aceea şi retrocedarea terenurilor agricole şi forestiere a întârziat timp de un an de zile, tocmai din cauza faptului că Legea nr.1/2000 era nefuncţională.

Şi al treilea argument care pledează în favoarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului este faptul că este mult mai reformistă decât Legea nr.1/2000.

Ce vreţi mai mult, stimaţi colegi din opoziţie, că prin această ordonanţă de urgenţă se retrocedează încă aproape un milion de hectare de teren agricol şi de pădure pentru persoanele care au fost omise din prevederile Legii nr.1/2000?

Iată că această ordonanţă de urgenţă este mult mai reformistă.

Şi am să vin şi cu alte argumente, dar timpul fiind aşa cum este, suntem presaţi de timp, cine doreşte, am să vin cu argumentele respective.

De aceea, încă o dată afirm: criticile opoziţiei sunt total nefundamentate şi le accept numai ca partide de opoziţie pentru că asta le este menirea, să critice Puterea.

Dar, dacă stăm realist şi analizăm cu foarte, foarte mare atenţie această ordonanţă de urgenţă, vedem că ea este mult mai reformistă, este constituţională, de data aceasta, şi este şi funcţională, de asemenea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi, continuăm votul.