Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Lege cu caracter organic - art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru?

O clipă, stimaţi colegi.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Există o problemă legată de raportul de mediere. În raportul de mediere, la pct.7 şi 13, comisia de mediere nu a dat soluţii.

În conformitate cu prevederile art.76 alin.2, din Constituţie, care spune foarte clar: "În cazul în care comisia (comisia de mediere, se referă) nu ajunge la un acord, sau dacă una dintre Camere nu aprobă textul comisiei de mediere, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor şi Senatului în şedinţă comună …"

În condiţiile acestea, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi la vot acest raport de mediere fără cele două articole, cele două puncte din raport, care se duc în mod firesc şi constituţional la medierea şedinţei comune a celor două Camere.

Asta este chestiunea de procedură. Sper ca să nu ajungem să atacăm la Curtea Constituţională, pentru o chestiune de procedură care poate fi rezolvată foarte simplu în plenul celor două Camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Regret că domnul Sassu nu a ridicat problema aceasta atunci când am dezbătut raportul, dar, în consecinţă, neadoptând acele texte, ele rămân în divergenţă.

Deci, votăm raportul fără cele două texte.

Cine este pentru? 182 de voturi pentru.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 14 abţineri.

Cu 182 de voturi pentru, nici o împotrivire, 14 abţineri s-a adoptat Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat s-a abţinut de la vot, nu pentru că apreciază această lege ca fiind inoportună pentru actualul sistem politic din România, ci pentru prea simplul motiv că apreciază faptul că în conţinutul ei există prevederi neconstituţionale. În concepţia noastră, Constituţia nu poate constitui un subiect de negociere politică.

Repet, apreciem că această lege este necesară, dar, atunci când este vorba de textul Constituţiei, cred că avem obligaţia, cu toţii, să medităm asupra acestor texte.

Partidul Democrat, în consecinţă, vă propune ca, până nu este prea târziu, în sensul de a nu ajunge la un control de constituţionalitate, să remediem cel puţin două texte din Legea Poliţiei, cu ocazia procedurii de mediere, şi ne referim la următoarele: în primul rând, este vorba de acea prevedere din textul legii potrivit căreia "organul de poliţie poate să reţină o persoană cel mult 24 de ore, ca măsură administrativă atunci când, pentru persoanele suspecte, a căror identitate nu poate fi stabilită, ele pot fi conduse la sediul poliţiei, precum şi în cazul persoanelor care, prin acţiunile lor, periclitează viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale".

Care este problema aici?

Textul Constituţiei este expres, şi anume, în art.23 alin.3, se menţionează fără nici un fel de comentariu: "reţinerea nu poate depăşi 24 de ore". În acest moment, prin această lege, am creat două tipuri de reţineri: o reţinere administrativ㠖 de 24 de ore – şi o reţinere procedurală, pe baza unei ordonanţe de reţinere, de încă 24 de ore. Deci, în ambele situaţii este vorba de reţinerea unei persoane, de privarea de libertate. Or, aceste norme care vizează privarea de libertate sunt imperative şi textul Constituţiei nu poate fi discutat.

În consecinţă, în momentul de faţă există posibilitatea ca o persoană să fie reţinută 48 de ore, în contradicţie flagrantă cu textul Constituţiei, care spune, "reţinerea nu poate depăşi 24 de ore".

Credem noi că această inadvertenţă este de ordinul evidenţei şi ar trebui să fie remediată cât mai urgent posibil.

În al doilea rând, Partidul Democrat obiectează asupra faptului că în conţinutul legii au fost introduse unele sintagme ce deschid posibilitatea abuzului în aplicarea legii de către organul de poliţie. Şi ne referim în special la sintagma "posibile acţiuni teroriste". De exemplu: organul de poliţie are dreptul să efectueze controale şi razii, când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea de infracţiuni, ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracţiuni, sau posibile acţiuni teroriste.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost foarte clară în multiple decizii, inclusiv în cauza Rotaru versus România, pierdută de Statul Român, criticând legile române pentru imprecizie şi lipsa lor de previzibilitate, în sensul că cetăţeanul nu ştie ce conduită trebuie să aibă în condiţiile în care formulările din legi sunt foarte vagi. "Posibile acţiuni teroriste"… cum va interpreta organul de poliţie ce înseamnă "posibilă acţiune teroristă"? Practic, aici poate intra orice, sau poate să nu intre nimic, cu atât mai mult cu cât nici în legislaţia internă, nici în legislaţia internaţională, infracţiunea de terorism nu este precis definită.

Cu alte cuvinte, din respect pentru drepturile şi libertăţile cetăţenilor, pentru a împiedica potenţialele abuzuri pe care le vor putea exercita organele de poliţie, vă sugerăm să avem grijă ca aceste texte, cu ocazia procedurii de mediere, chiar dacă va fi forţată această procedură, să fie remediate, repet, pentru a nu ajunge la Curtea Constituţională.

Ca ultim resort, Partidul Democrat evident că-şi rezervă dreptul de a solicita preşedintelui României retrimiterea legii la Parlament şi, în ultilmă instanţă, sesizarea Curţii Constituţionale pentru îndreptarea acestor articole. Dar, în rest, repet, legea este necesară, avem nevoie de ea în statul de drept, dar nu ne putem juca cu Constituţia atunci când textele intră în contradicţie flagrantă cu textele din lege.

Vă mulţumesc.