|
Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte. Iniţiativa prevede reducerea numărului de semnături necesare pentru ca la alegerile locale să se poată înscrie competitorii electorali - partide sau independenţi. Tema este una, zic eu, extrem de importantă, tot mai intens dezbătută, inclusiv cu privire la alegerile parlamentare, unde ştiţi foarte bine ce coşmar reprezintă pentru partide, dar mai ales pentru independenţi sau partide noi colectarea unui număr uriaş de semnături, de sute de mii, în cazul partidelor, la nivel naţional, şi de foarte multe mii - în Bucureşti, chiar 18.000 - pentru independenţi. Atunci când am depus propunerea legislativă era în vigoare Legea alegerilor locale, anterioară. Între timp, ea a fost modificată. De aceea, acest proiect de lege, practic, nu mai are obiect, pentru că se referă la o lege care nu mai este în vigoare, însă tema rămâne. Şi voi reveni cu un proiect legat de alegerile locale. Pentru cele parlamentare şi europarlamentare şi prezidenţiale deja am depus iniţiative pentru a reduce acest număr de semnături. Mai ales că legea nici nu prevede o modalitate de control al acestora. Aşadar, pentru aceia care sunt cinstiţi şi strâng semnăturile în mod real este o dificultate foarte greu de depăşit, în timp ce pentru aceia care eventual falsifică semnăturile este o modalitate de a se înscrie în cursă fără a fi controlaţi cu privire la autenticitatea semnăturilor, ci pur şi simplu folosind baze de date. Şi ştiţi bine că asta se întâmplă în cazul multora dintre partide. De aceea, un mod corect de a colecta semnăturile ar fi în format electronic sau şi în format electronic, pentru că atunci s-ar putea verifica într-adevăr autenticitatea semnăturilor, cu dublu sistem de verificare - e-mail şi telefon, valide. Iar numărul acestora dacă ar fi substanţial scăzut ar permite tuturor competitorilor să le strângă în mod corect, fiecare cetăţean să poată să verifice dacă numele lui figurează sau nu pe o listă - eventual abuziv, dacă e cazul -, pe o listă de semnături, iar România ar avea într-adevăr alegeri care să permită o reală competiţie, nu eliminarea unor posibili competitori prin mijloace administrative. Votul cetăţenilor trebuie să decidă întotdeauna, nu mijloacele administrative, care pot elimina în prealabil posibili competitori. Mulţumesc.
|
|
Doamna Simona Bucura-Oprescu: În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie au fost sesizate spre dezbatere în fond pentru modificarea art. 48 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Senatul a respins iniţiativa legislativă, în şedinţa din 15 iunie 2015. Guvernul nu susţine iniţiativa legislativă. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 48 alin. (1) şi (2) din Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale nr. 67/2004. În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii, pentru administraţie şi juridică, au hotărât, cu unanimitate, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.
|
|
Domnul Remus-Florinel Cernea: Adaug şi faptul că în nicio ţară democratică nu mai este cerut un număr atât de mare de semnături. Spre comparaţie, în 13 ţări membre ale Uniunii Europene, unde sunt cerute semnături pentru a te înscrie în cursă, numărul acestora variază de la câteva zeci la câteva sute sau 1.000 - în Polonia, 1.500-2.000 - în Bulgaria; în Spania sunt într-adevăr, cerute ceva mai multe, de ordinul a zeci de mii, dar nicăieri aproape 200.000, ca în România, în nicio ţară democratică. De asemenea, Comisia de la Veneţia spune că... în "Ghidul bunelor practici electorale" spune foarte clar că atunci când sunt cerute semnături, legea trebuie să prevadă un sistem de control al acestora. Or, legea românească, şi cea a alegerilor locale, şi cea a alegerilor parlamentare, europarlamentare etc., niciuna dintre aceste legi nu prevede niciun fel de sistem de control. Asta e practic o invitaţie la fraudă. De aceea, apelul meu - evident, viitorul Parlament va decide, sper eu, pentru o reformare a sistemului electoral, în sensul de a-l face mult mai deschis competiţiei reale şi de a elimina aceste restricţii excesive -, dar apelul meu este să dăm o şansă unei reale competiţii, partidele şi independenţii să se confrunte numai cu votul cetăţenilor, nu cu astfel de mijloace administrative. Vă spun din experienţă personală, a fost un coşmar, am stat zi de zi, de dimineaţa până seara, cu voluntari pe străzi, până noaptea târziu. Unii au stat în frig, au răcit. Au avut, să spunem, de îndurat ploaia, frigul. Nu e firesc. Şi asta nu se întâmplă, repet, în nicio democraţie. Un număr rezonabil de semnături ar garanta că un competitor electoral are o anumită susţinere, dar un număr excesiv de semnături poate avea ca efect înlăturarea unor competitori care poate au ceva de spus la alegeri. Mulţumesc.
|
|
Domnul Márton Árpád-Francisc: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Aşa cum iniţiatorul a şi spus, amendamentul se referă la o formă iniţială a legii, care avea prevedere necesară pentru candidatura pentru independenţi, nu şi pentru partide. Ca atare, în mod evident... care e diferenţa dintre un partid care are trei membri şi un candidat care poate să fie susţinut, independent, chiar de mai mulţi? Este just. Şi noi credem, Grupul nostru parlamentar, că o reducere la 0,5% a numărului de semnături poate ar fi benefică. Şi în plus ar fi benefică pentru că s-a constatat, din practică, că este inaplicabilă în anumite situaţii eliminarea numărului minim de semnături de care avem nevoie, din moment ce acest număr minim de semnături era mai mare decât toţi locuitorii dintr-o comună. Ca atare, s-a constatat... prima dată s-a zis că avem doar o singură astfel de comună şi atunci era greşit să avem o prevedere legală care pentru comuna respectivă nu putea fi aplicată. Dar pe urmă s-a constatat că este un număr de o sută şi ceva de comune în care nu se poate aplica prevederea legală. Ca atare, atunci când vom dezbate această lege, probabil în noua legislatură, va trebui să ne gândim mai atent asupra unor astfel de prevederi, dacă sunt benefice sau nu pentru ţară. Vă mulţumesc.
|