|
Pct.34: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.33/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare. Legea are caracter ordinar; proiect adoptat de Senat; raport comun de adoptare - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; suntem Cameră decizională. Iniţiatorul, vă rog să prezentaţi proiectul. Domnul secretar de stat Tőke.
|
|
Domnul István Tőke: Vă mulţumesc. Pentru stabilirea unei scheme temporare de restructurare a industriei zahărului, din comunitate, se prevede un ajutor de restructurare pentru acele fabrici care decid să renunţe la cota lor de producţie, cu scopul de a compensa pierderile rezultate din închiderea fabricilor. De asemenea, acest regulament prevede un ajutor de diversificare pentru statele membre, pentru diversificarea măsurilor în regiunile implicate în închiderea fabricilor, pentru un ajutor tranzitoriu acordat fabricilor cu timp de rafinare complet. Măsurile de restructurare prevăzute în Regulamentul Consiliului nr.320/2006 trebuie să fie finanţate prin colectarea sumelor temporare de la producătorii de zahăr, glucoză şi sirop de inulină, care vor beneficia în final de măsurile de sprijin stabilite ca urmare a procesului de restructurare. În acest sens, a fost elaborat prezentul proiect de ordonanţă, pe care-l prezentăm atenţiei dumneavoastră. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Vasile Mocanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Avem un raport comun al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, în forma prezentată de Senat, în şedinţa din 24 octombrie 2007. Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Liviu Timar: Domnule preşedinte, Domnilor colegi, Odată cu aderarea României, normal că nici România nu poate să facă excepţie şi să nu plătească această taxă pe cota de zahăr, care este de 173 de euro pe tonă. Aş vrea aici să atrag atenţia asupra unui aspect. Dacă în Uniunea Europeană, fabricile de zahăr au stocuri foarte mari de zahăr, în România nu există aceste stocuri de zahăr. Şi, în aceste condiţii, fabricile, ca să plătească această taxă de restructurare ..., deci, mai bine zis, este o taxă ca să ne închidem fabricile de zahăr. Uniunea Europeană zice: domnule, pentru orice fabrică ce se închide, care depune o cerere, primeşte 5-6 milioane de euro şi se închide fabrica. Ca inginer agronom, eu consider că România nu-şi poate permite să facă acest lucru. Fiindcă, pentru noi, pentru România, creşterea sectorului zootehnic are o influenţă foarte mare şi datorită sfeclei de zahăr, care trebuie să se cultive cel puţin câţiva ani în ţara românească. De aceea, eu consider - şi astăzi, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice am avut o discuţie legată de acest aspect -, eu consider că trebuie găsită o modalitate de a-i ajuta pe producătorii de zahăr să iasă din această situaţie, care este foarte atractivă pentru ei. Eu atenţionez că, în condiţiile în care o să lăsăm ca fabricile de zahăr să-şi plătească această taxă, România, în doi ani de zile, nu mai cultivă niciun metru pătrat de sfeclă de zahăr, pentru zahăr. De aceea, v-aş ruga foarte mult - şi conducerea ministerului, şi Guvernul actual -, de a se găsi o modalitate de a salva, chiar dacă fabricile de zahăr din ţara românească nu mai sunt româneşti - aici este problema. Şi, atunci, există această tendinţă să spui: domnule, nu ajutăm, că sunt fabrici străine. Eu cred că acum trebuie să ne gândim mai mult la producătorii agricoli decât la procesatorii de sfeclă de zahăr. Vă mulţumesc.
|