Dezbateri parlamentare

Domnul Acsinte Gaspar:

Intră în dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan, semnat...

(Domnul deputat Kalman Raduli Robert solicită, de asemenea, să ia cuvântul pe probleme de procedură privind ordinea de zi.)

Domnule deputat, problema pe care a ridicat-o dânsul a fost pentru modificarea ordinii de zi, dumneavoastră vreţi să discutaţi pe fond, mâine, când se va lua în discuţie proiectul, puteţi să invocaţi orice vicii de procedură. Astăzi, nu puteţi invoca un viciu de fond, atâta timp cât noi nu discutăm decât ordinea de zi!

(Domnul deputat Kalman Raduli Robert insistă să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, vă rog foarte mult, luaţi loc în sală, toate viciile de procedură în legătură cu întocmirea şi înlocuirea raportului le puteţi invoca în şedinţa de mâine! Astăzi s-a discutat ordinea de zi aprobată, nu s-au făcut modificări, nu aţi solicitat în timp şi orice aveţi de discutat faceţi mâine! Vă rog să luaţi loc în sală, domnule deputat!

(Domnul deputat Kalman Raduli Robert insistă în continuare să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, nu purtăm discuţii...! Vă rog să luaţi loc în bancă!

(Domnul deputat Kalman Raduli Robert cere cu insistenţă să i se dea cuvântul.)

Domnule deputat, problema de procedură este de aplicare a regulamentului şi vă rog să v-o motivaţi în drept, pe textele din regulament! Vă rog!

Domnul Kalman Raduli Robert:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Recitesc art. 83 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să mă urmăriţi. Aici, spune, textual, următoarele: "Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii, la cererea Guvernului, a Biroului Permanent sau a unui grup parlamentar. Motivarea cererii se face printr-o singură luare de cuvânt" - ceea ce dumneavoastră aţi constatat adineauri.

Grupul nostru parlamentar, prin liderul său, a făcut această intervenţie şi a solicitat modificare ordinii de zi, conform art.83 din regulament, şi în opinia noastră, dat fiind faptul că noi suntem înlăuntrul literei şi spiritului acestui articol, respectiv suntem în prima zi a săptămânii de lucru, grupul nostru parlamentar, prin liderul grupului, şi-a anunţat această intenţie şi a propus modificarea ordinii de zi, vă rugăm să supuneţi la vot această modificare.

Domnule preşedinte,

A fost întotdeauna respectat regulamentul în ceea ce priveşte această problemă în Camera Deputaţilor, dumneavoastră, cât aţi făcut parte din Biroul Permanent într-o altă calitate, aţi fost mereu prezent la lucrările acestei Camere şi ştiţi foarte bine că litera şi spiritul regulamentului s-au respectat întotdeauna şi vă rog să urmaţi exemplul celor care au condus şedinţele Parlamentului înaintea dumneavoastră, să respectaţi regulamentul şi să supuneţi la vot solicitarea grupului nostru parlamentar. Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Vreau să vă comunic că intervenţia dumneavoastră este în afara regulamentului. Potrivit regulamentului, propunerea de modificare a ordinii de zi în ziua de luni se poate face prin intervenţia unui singur lider al grupului parlamentar. Iar colegul dumneavoastră a intervenit după ce s-a intrat în dezbaterile Camerei, şi nu atunci când s-a discutat despre ordinea de zi.

Vă rog să luaţi loc şi continuăm dezbaterile.

Domnule deputat Gavra, pe ce probleme? Procedură. Vă rog!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte,

Vă rog să continuaţi dezbaterile aşa cum le-am început şi vreau să vă felicit pentru că sunteţi primul preşedinte – nu primul vicepreşedinte, primul preşedinte – al Camerei Deputaţilor care aţi citit regulamentul textual, ce se întâmplă luni, când demarăm lucrările. Şi aţi spus foarte clar, pentru cine e atent. Cine nu e atent, săptămâna viitoare vine la microfon şi spune că a uitat şi ridică problema atunci.

Deci, continuaţi, vă rog, aşa cum aţi început, că este foarte bine! Vă mulţumesc.

Ce a fost până acum e în afara regulamentului, deci, ca atare, consideraţi că este o anexă, o gafă făcută de către unii colegi. Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi,

Intrăm în dezbaterea proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan, semnat la Bucureşti la 6 iunie 1996. Acest proiect de lege a fost adoptat de Senatul României în şedinţa sa din 17 iunie 1999.

Din partea Guvernului, cine susţine tratatul? Vă rog să poftiţi, pentru a prezenta considerentele care au determinat promovarea proiectului de lege. Vă rog să vă prezentaţi, pentru a se consemna în stenogramă.

Domnul Ion Pascu:

Mă numesc Ion Pascu, sunt secretar de stat la Ministerul de Externe.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Tratatul de prietenie şi colaborare dintre România şi Republica Uzbekistan subliniază importanţa schimbărilor istorice care au avut loc atât pe plan intern, cât şi internaţional, conferind o nouă calitate colaborării bilaterale în domeniile politic, comercial, economic, tehnico-ştiinţific, ecologic, informaţional, umanitar, cultural şi al dezvoltării cadrului juridic bilateral. Tratatul reconfirmă angajamentul celor două state de a aplica în relaţiile dintre ele principiile şi normele unanim admise ale dreptului internaţional, prevederile Cartei Naţiunilor Unite şi ale Actului final de la Helsinki, Cartei de la Paris pentru o nouă Europă şi documentele Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Totodată, tratatul prevede acţiuni vizând perfecţionarea şi apropierea mecanismelor lor economice şi comerciale, de normele şi practica pieţei mondiale, promovarea şi protejarea investiţiilor reciproce de capital, în vederea dezvoltării şi diversificării raporturilor comerciale economice bilaterale. Cele două părţi contractante se angajează prin contract să colaboreze mai strâns în domeniile de importanţă deosebită pentru dezvoltarea economiilor lor, cum ar fi dezvoltarea bazei energetice, prin punerea în valoare a resurselor naturale, precum şi dezvoltarea relaţiilor în domeniile construcţiilor, transporturilor, în producţia de bunuri de larg consum, prin dezvoltarea colaborării în domeniul agriculturii.

Cele două state se angajează să colaboreze în domeniul juridic şi consular, să dezvolte colaborarea în prevenirea şi combaterea crimei organizate, a terorismului, corupţiei, traficului ilegal de narcotice şi armament, operaţiunilor financiare ilegale şi a altor fenomene nocive.

Tratatul prevede extinderea consultărilor la alte niveluri pe probleme importante ale dezvoltării relaţiilor bilaterale, ale securităţii şi cooperării în Europa şi Asia şi în alte probleme internaţionale de interes reciproc.

Prin ansamblul prevederilor sale, Tratatul de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan reprezintă documentul de bază al relaţiilor dintre cele două state şi contribuie la perfecţionarea cadrului juridic bilateral, în concordanţă cu noile realităţi economice, sociale şi juridice din cele două ţări şi cu evoluţiile de ansamblu din Europa şi Asia.

Având în vedere importanţa pentru România a extinderii relaţiilor cu statele din Asia Centrală, în general, şi Republica Uzbekistan, în special, cât şi faptul că Parlamentul Republicii Uzbekistan a ratificat deja tratatul, Ministerul de Externe propune ratificarea lui.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru politică externă? Preşedintele sau raportorul sau coraportorul la acest proiect de lege? Cine prezintă raportul? Un membru din partea Comisiei pentru politică externă, dacă preşedintele nu este?

Domnul Teodor Dunca:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Comisia pentru politică externă a analizat, fiind sesizată în fond, acest proiect de lege, a hotărât ca el să vă fie supus dumneavoastră şi a propus să fie adoptat în forma prezentată. Vă mulţumim.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să păstraţi ordine în sală, ca să putem să dezbatem problemele în condiţii optime! Vreau să vă spun că, tocmai datorită faptului că există acest vacarm, s-a ajuns la situaţia încât colegii de la UDMR să nu poată lua cunoştinţă despre faptul că ordinea de zi a fost aprobată, că s-au adus modificări la program şi, dacă se continuă în felul acesta, sigur că tulburarea lucrărilor Camerei ne este defavorabilă.

Dacă la dezbaterea generală asupra proiectului de lege grupurile parlamentare îşi desemnează participanţii? Domnul deputat Dan Marţian, din partea Grupului parlamentar PDSR? Nu? Altă problemă. Mă scuzaţi, am crezut că vreţi să luaţi cuvântul în această calitate. Poftiţi!

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Eu am mai raidicat într-o şedinţă, nu foarte demult, problema atitudinii faţă de tratatele internaţionale pe care le semnează România şi regret, pentru că trebuie să recidivez şi să pun din nou această problemă aici, în plenul Camerei Deputaţilor. Chestiunea este următoarea: De ce au trecut 3 ani şi aproape 3 luni, din momentul în care a fost semnat acest tratat şi îl discutăm abia acum în plenul Camerei Deputaţilor?

Este adevărat, Guvernul l-a trimis spre examinare la Senat, în cursul lunii aprilie şi a fost discutat acolo în prima jumătate a lunii iunie, după care ne-a fost trimis nouă. Pentru mine este următoarea problemă (şi aş dori să primesc răspuns din partea iniţiatorului): De ce a trecut o perioadă de circa 3 ani de la semnarea tratatului până la luarea unei decizii în legătură cu propunerea de ratificare a lui? Care sunt cauzele? Care este motivaţia unei asemenea conduite din partea Guvernului?

Sigur, nu pornesc de la faptul că un tratat internaţional trebuie, automat, ratificat de către Parlament. Parlamentul îl poate ratifica dacă consideră că el se încadrează în obiectivele de politică externă ale ţării şi dacă este benefic pentru ţară şi pentru raporturile ei de colaborare cu alte state.

Deci, dacă sunt anumite rezerve în legătură cu faptul dacă un tratat întruneşte sau nu astfel de caracteristici, se poate propune neratificarea lui. Dar a lăsa un tratat să zacă undeva, în anumite sertare ale palierului instituţiilor guvernamentale, şi, după 3 ani de zile, să supui ratificarea lui, să elaborezi o expunere de motive care se raportează în mod pozitiv faţă de acest tratat, pentru mine, apare ca un lucru de neînţeles.

Şi, atunci, nu e vorba de intervenţia mea în cadrul dezbaterilor generale, ci este vorba de o întrebare: Cum se explică această ţinere a unui tratat pe parcurs de 3 ani de zile, într-un sertar oarecare, fără să se ia o decizie în legătură cu el, Fie în sensul ratificării, fie în sensul neratificării?

Şi rog reprezentantul Executivului să aibă amabilitatea să răspundă la această întrebare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat de stat din partea Ministerului de Externe, vă rog să prezentaţi răspunsul la întrebarea care v-a fost adresată de către domnul deputat Dan Marţian, cu privire la întârzierea supunerii spre ratificare Parlamentului a acestui tratat, care a fost încheiat în urmă cu 3 ani, mai precis la 6 iunie 1996.

Domnul Ion Pascu:

Din documentarea mea, rezultă unele explicaţii care justifică parţial această întârziere.

Într-adevăr, tratatul a fost semnat în iunie 1996. S-a aşteptat ratificarea de către partea uzbekă, care a avut loc la 30 august 1996. Înţeleg că aceasta a coincis cu perioada alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din România. Am înţeles, de asemenea, că au existat observaţii ale Consiliului Legislativ la expunerea de motive a legii de ratificare promovate de M.A.E. şi că a trebuit un proces de consultări şi reconciliere la nivelul Secretariatului General al Guvernului şi am înţeles, de asemenea, că problema ratificării a fost reluată cu mai multe luni în urmă de către partea română dar că, din păcate, s-a întârziat, ajungându-se până în momentul de faţă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Revenim la dezbaterile generale.

Dacă grupurile parlamentare îşi desemnează reprezentanţi pentru a participa la discuţiile asupra proiectului de lege supus aprobării.

Domnul deputat Victor Boştinaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnul Victor Boştinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Distinşi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota în favoarea ratificării tratatului.

Vreau să remarc faptul că există deja mai mult decât o tradiţie, există o regulă ca toate acordurile şi tratatele semnate de România, odată supuse procedurilor parlamentare în comisiile sesizate în fond, în cazul de faţă inclusiv Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi-a dat avizul favorabil tratatului pe care-l avem supus spre ratificare, deci, această procedură de trecere prin comisii a fost finalizată întotdeauna printr-un vot al plenului Camerei, ceea ce dă şi forţa juridică documentului menţionat.

Ca urmare a dezvoltării relaţiilor României cu ţările din regiune, ca urmare a promovării intereselor României într-o regiune care este printre cele mai dinamice, cel puţin sub aspectul competiţiei, relaţiilor politice şi punerii în valoare a unor importante resurse de materii, ca urmare a faptului că România, ca un stat suveran şi care-şi urmăreşte interesul naţional, are interese de promovat în această regiune, mi se pare firesc ca să solicităm grupului PD şi, în egală măsură, să vă supunem şi dumneavoastră spre aprobare Tratatul dintre România şi Uzbekistan.

Este un document care a fost iniţiat, după cum vă este cunoscut, de Guvernul anterior şi este un document necesar, aşa cum trebuie de menţionat că în cadrul unei minime coerenţe şi continuităţi în politica externă, relaţia aceasta a fost continuată de către guvernele care s-au succedat din 1996. El nu pune probleme şi nu iscă polemici, sper eu, din partea grupurilor politice.

Ca atare, vă solicit votul favorabil, în favoarea acestui Tratat de prietenie şi colaborare între România şi Republica Uzbekistan.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea altor grupuri parlamentare se doreşte participarea la dezbateri generale?

Nemaifiind înscrieri trecem la discutarea proiectului de lege ca atare.

La titlul legii, dacă sunt observaţii?

Nefiind observaţii, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat titlul legii.

Articolul unic al legii.

Dacă sunt obiecţiuni?

Nefiind obiecţiuni, supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Urmează să exprimăm votul final asupra proiectului de lege. În prealabil, trebuie să stabilim modalitatea de vot. În conformitate cu art.108, vă propun votul deschis, prin ridicarea mâinii, dar solicit ca domnii secretari care mă asistă să verifice dacă avem cvorumul constituţional de 172 de deputaţi prezenţi în sală, pentru a trece la votarea legii.

Rog colegii deputaţi care se găsesc pe culoarele Palatului Parlamentului să poftească în sala de şedinţă pentru a participa la votul asupra acestui proiect de lege.

Domnilor colegi, secretarii de şedinţă anunţă că nu este întrunit cvorumul constituţional pentru a putea proceda la votul legii şi, ca atare, votul se amână pentru mâine, la ora 11,00.