Dezbateri parlamentare

După pauză

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să începem şedinţa noastră de după amiază cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi a României.

Potrivit prevederilor art.107 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor art.100 şi 111 din Regulament urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Domnul preşedinte al comisiei de buget, finanţe şi bănci ne va face o propunere de timpi de dezbateri.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă propun ca dezbaterile privind acest proiect de lege să dureze până la ora 16,30, iar intervenţia fiecărui coleg deputat să se circumscrie în durata de maximum 3 minute.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Grupurile parlamentare au probleme, observaţii? Nu sunt.

Titlul legii. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.1. Vă rog să observaţi că în raport la pct.1 este o modificare propusă de către comisie. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct.2 există observaţii? Poftiţi.

Domnul Horia Neamţu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Există o eroare de dactilografiere la alin.2, deci: "Direcţia de control financiar ulterior este formată din controlori financiari şi este condusă de un director, iar la Municipiul Bucureşti..." aici intervenim "...conducerea este asigurată de un director." Deci lipseşte cuvântul "conducerea".

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Pct.2.

Da. Mai este o osbservaţie.

Poftiţi.

Domnul Marton Arpad:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum observaţi şi dumneavoastră la pct.2 din iniţiativa legislativă se face referire la art. nou din Legea nr.94/1992, în sensul că membrii Curţii de Conturi sunt consilieri de conturi în număr de 18. Aceştia alcătuiesc plenul Curţii de Conturi. Această modificare constă în reducerea numărului consilierilor de conturi din actualul număr de 25 la numărul propus aici de 18. Aşa cum puteţi să observaţi în raportul comisiei avizate în fond şi anume, în partea la amendamente respinse apare o propunere vizavi de eliminarea acestui punct 2 din iniţiativa legislativă. De ce ? O scurtă motivaţie dacă îmi permis acest lucru.

Nu credem, respectiv, susţinem că printr-o astfel de modificare la jumătatea mandatului consilierilor de conturi se creează o instabilitate instituţională a acestei instituţii fundamentale, pentru verificarea controlului utilizării banului public, în general, Curtea de Conturi într-un fel jucând rolul Curţii Constituţionale, în ceea ce priveşte gospodărirea banului public.

Având în vedere această motivaţie, respectiv modalitatea care se regăseşte în propunerea legislativă la un alt punct, modalitatea de reducere de la 25 la 18 şi anume că se desfiinţează practic Curtea de Conturi care există la ora actuală şi se vor numi noi consilieri de conturi, nu putem să acceptăm această modalitate de aşa zisă reorganizare a Curţii de Conturi. Încă o motivaţie de specialitate şi anume, având în vedere faptul că dispare dintre atribuţiile Curţii controlul preventiv, credem că prin acest lucru nu se scuteşte Curtea de Conturi de o activitate, chiar se crează un atribut în plus, controlul ulterior trebuie să fie şi mai fundamentat decât era până acum, când avea un control preventiv consilierul de conturi, respectiv numărul variantele de probleme care apar la nivelul Curţii de Conturi, la nivelul central al Curţii de Conturi se înmulţesc.

Din aceste considerente, credem noi că acest punct, punctul 2 care se referă la articolul nou din legea iniţială trebuie să fie eliminată, propunere pe care am făcut-o şi la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Iniţiatorul?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

În concepţia iniţiatorilor, prin această propunere legislativă se urmăreşte pe de o parte extinderea atribuţiilor Curţii de Conturi, pe de altă parte o restructurare a activităţii, restructurare care porneşte de la vârf, ca să spun aşa, de la plenul Curţii de Conturi. Curtea de Conturi până acum avea 25 de consilieri, motivaţi pe faptul că exista o secţie de control anterior care număra 7 posturi, 7 consilieri de conturi şi o secţie de control ulterior. Secţia de control anterior a fost desfiinţată, activitatea fiind preluată la Ministerul Finanţelor, astfel încât operaţiunea care se face este aceea de reducere. Sigur că problema pe care a pus-o în discuţie domnul Birtalan este problema dacă această modificare în ceea ce priveşte componenţa Curţii de Conturi trebuie să intervină în cursul mandatului actualilor membri ai Curţii de Conturi.

Vreau să vă spun că aşa cum Parlamentul poate fi dizolvat în timpul mandatului său şi plenul Curţii de Conturi poate fi dizolvat chiar în timpul mandatului. Pentru că, aşa cum cunoaşteţi, numirea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament în şedinţă comună. Dacă s-ar pune problema disponibilizării celor 7 consilieri de conturi, nu vedem cum Parlamentul ar putea să aleagă din cei 25.

Ca atare, prin propunerea care s-a făcut în finalul proiectului de lege, este că se va alege o nouă Curte de Conturi, pot să participe pentru cele 18 funcţii de consilieri toţi cei 25, pot să participe candiaţi din afară, ei vor fi audiaţi de comisiile de resort şi se vor face propuneri de numire.

Ca atare, cred că nu împietează cu nimic desfăşurarea activităţii în structura în care este propusă prin propunerea legislativă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Staţi că mai sunt doi de luat cuvântul.

Bine, poftiţi, domnule Nicolaescu.

Domnul Gheorghe Eugen Nicolaescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cred că trebuie să privim cu deosebită seriozitate acest amendament şi mai ales articolul cum a fost propus de iniţiatori. Cred că în afară de argumentele pe care le-a adus colegul meu înainte, ar trebui să mai adăugăm şi altele. Şi anume, prin textul propus, în ansamblul său, şi completarea legii se dau competenţe sporite Curţii de Conturi. Atunci, care este raţiunea reducerii numărului consilierilor de conturi, dacă aceşti consilieri primesc atribuţii sporite? Pe de o parte.

Pe de altă parte, probabil că dumneavoastră nu cunoaşteţi, dar există depusă la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor o notă a Comisiei juridică de disciplină şi imunităţi cu privire la hotărârea Curţii de Conturi de revocare a 9 judecători şi 8 procurori financiari.

În textul notei pe care a întocmit-o Comisia juridică de disciplină şi imunităţi şi care după opinia noastră nu poate fi pusă la îndoială, sub nici o formă, se specifică că nu există temei legal în ceea ce priveşte hotărârea Curţii de Conturi privind revocarea din funcţie a 9 judecători şi 8 procurori financiari, ca urmare a aplicării Legii bugetului de stat pe anul 2001.

Să nu uităm că atunci când s-a aprobat Legea bugetului de stat pe anul 2001 s-a încălcat Constituţia în sensul în care Curtea de Conturi ca autoritate publică îşi aprobă bugetul, buget care, în mod normal, se preia ca anexă la bugetul de stat. Atunci s-a încălcat Constituţia, noi am sesizat acest lucru, revenim cu el astăzi pentru că se invocă reducerea numărului de personal, ca urmare a lipsei de fonduri din bugetul de stat.

Comisia juridică de disciplină şi imunităţi are chiar o formulare mai mult decât pertinentă şi anume aceea că pentru rezolvarea acestei situaţii Guvernul poate emite o ordonanţă de urgenţă prin care să rectifice bugetul Curţii de Conturi.

În acelaşi timp, tot Comisia juridică de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor apreciază că revocarea din funcţie a judecătorilor şi procurorilor financiari înaite de încheierea mandatului de 6 ani nu se poate face decât cu titlul de sancţiuni. Ei consideră că o lege ordinară, cum este Legea bugetului de stat pe anul 2001, nu poate modifica o lege organică, adică Legea de funcţionare a Curţii de Conturi.

De asemenea, membrii Comisiei juridică de disciplină şi imunităţi, colegii noştri, consideră că o iniţiativă legislativă ar fi contrară principiilor constituţionale, deoarece membrii Curţii de Conturi şi judecătorii financiari sunt independenţi şi inamovibili pe durata mandatului.

Eu sunt foarte curios de ce Biroul permanent, dacă a luat act de o notă a Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a introdus pe ordinea de zi acest proiect de lege.

În afară de asta, stau şi mă întreb şi întreb, de fapt, tot pe iniţiatori, de ce au adoptat procedura iniţiativei legislative prin deputaţi şi senatori, când 3 dintre semnatarii acestei iniţiative legislative sunt membri ai Guvernului şi n-au optat, aşa cum era firesc, pentru o procedură, şi anume, aceea de proiect de lege prin Guvern.

Cred că sunt argumente suficiente ca dumneavoastră să înţelegeţi că este un abuz să se reducă acum componenţa nu nominală, şi numerică a Curţii de Conturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţinerea noastră se bazează tot pe ideea de a respinge această modificare a structurii Curţii de Conturi, pornind şi continuând cu câteva detalii de natură constituţională.

Dacă vom observa, Curtea de Conturi este o autoritate publică, consacrată şi definită în art.139 din Constituţie. Iar la art.140 avem Curtea Constituţională, deci e vorba de autorităţi publice situate pe picior de egalitate. Şi pentru a demonstra încă o dată această inadmisibilitate a modificării numărului de judecători, vă voi da citire art.139 alin.4, unde se spune: "Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi şi inamovibili, potrivit legii." La Curtea Constituţională la art.145 se spune: "Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi şi inamovibili pe durata acestora". Deci, prin urmare, au acelaşi statut constituţional şi nu putem ca printr-o iniţiativă legislativă să afectăm o autoritate constituţională, ar însemna nimic altceva, decât să politizăm şi să distrugem echilibrul instituţional existent în statul de drept, aşa cum există el în momentul de faţă în România. Deci această propunere, repet, afectează în mod neconstituţional structura autorităţilor publice consacrate de Constituţie şi prin urmare, ne pronunţăm pentru respingerea acestei modificări invocând argumentele de natură constituţională şi susţinerea Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, credem noi, singura abilitată să interpreteze raportul dintre autorităţile publice din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Evident, fiecare putem să avem nişte opinii în domeniul acesta, dar ştiţi foarte bine că asupra unor anumite prevederi, anumite proiecte de legi şi legi şi Curtea Constituţională s-a pronunţat. Da.

Domnul Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

S-au adus aici în discuţie mai multe argumente care pledează împotriva adaptării la realitatea structurii instituţionale a Curţii de Conturi, în condiţiile în care atribuţiile competenţele acesteia au fost modificate prin legi în ultimii ani.

Iată, spre exemplu, prin Legea nr.204 din 1999 când la guvernare se aflau alte forţe politice se elimină din competenţa de activitate a Curţii de Conturi activitate de control financiar preventiv. Această instituţie a fost construită pe 3 tronsoane: control financiar preventiv, control financiar ulterior şi activitate jurisdicţională. Atunci, s-au dimensionat atât numărul de personal de execuţie, cât şi numărul consilierilor de conturi care formează plenul Curţii de Conturi, la 24 de persoane. Deşi se retrage o activitate din această structură, prin Legea nr.99 din 1999 obţinută prin asumarea răspunderii guvernamentale de către executivul de atunci, se procedează la confirmarea acestei eliminări a activităţi de control financiar preventiv şi, în completare la această lege, prin ordonanţa menţionată anterior nr.... Legea nr.24 din 1999 atâtea acte normative s-aud at pe vremea aceea, de ne încurcăm şi în ele... se suplimentează numărul de consilieri de conturi de la 24 la 25. Deci deşi am redus o treime din activitate, am mai suplimentat numărul de consilieri de conturi. De ce? Simplu. Pentru că din cei 15 mii de specialişti nu s-a găsit nici un economist care să conducă Curtea de Conturi, a fost pus un jurist şi atunci nu mai rămâneau suficienţi jurişti pentru a forma completele de judecată din Secţia jurisdicţională. Şi, pentru că aşa conducea socoteala aritmetică a mai suplimentat cu o persoană. Sunt 25 de persoane astăzi. Foarte bine. Sunt, de fapt, 24 angajaţi.

În condiţiile în care prin Legea bugetului de stat, ca urmare a constrângerilor bugetare şi a ceea ce s-a preluat de către acest guvern, sub formă de datorii neachitate, sub formă de măsuri sociale, mai electorale puţin, luate în noiembrie şi decembrie, care se reflectă în bugetul pe acest an, toate instituţiile publice inclusiv autorităţile locale au suportat o anumită reducere a numărului de personal. Ca efect, şi la Curtea de Conturi s-a regăsit o reducere de număr de personal. Într-adevăr, maigistraţii, respectiv procurorii şi judecătorii sunt inamovibili şi sunt şi independenţi. Atunci, însă când există locurile pe care dumnealor să-şi desfăşoare activitatea aceasta inamovibilă. Nimeni nu contestă acest concept şi acest principiu de inamovibilitate. Însă, mai luăm Constituţia şi ne uităm în altă secţiune a ei, stimaţi colegi antevorbitori, şi vom vedea că tot acolo se spune că nici o cheltuială nu se poate face decât dacă are surse de finanţare prevăzute în buget, buget care este aprobat de către forul suprem al legiuitorului ţării, respectiv de către Parlament, Camerele reunite ale Parlamentului.

Deci Parlamentul a spus că la nivel de execuţie sunt mai puţini bani şi s-a redus un anumit număr de locuri, în jur de 200 şi ceva, şi atunci trebuia să se păstreze proporţia întrre controlori şi magistraţi, pentru că, altfel, magistraţii nu au ce procesa, dacă controlorii financiari nu găsesc deficienţe acolo unde ei îşi desfăşoară activitatea.

Pentru a se putea face acest echilibru între disponibilizările de personal auxiliar, economişti şi repsectiv magistraţi, în urmă cu câteva zile, deci săptămâna trecută joi, Guvernul a emis o ordonanţă de urgenţă, nu rectificare a bugetului cum spunea Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, sigur dumneaei are dreptul să emită judecăţi de valoare, dar trebuie emise în concordanţă cu conceptele şi principiile legilor financiare, ci a emis o ordonanţă prin care se poate rectifica nu bugetul Curţii de Conturi, ci numărul de personal al Curţii de Conturi. Deci dă voie plenului Curţii de Conturi să reducă numărul de magistraţi, din cauza reducerii prin Legea bugetului a numărului de posturi. Sunt două instituţii în Legea Curţii de Conturi: instituţia revocării care, într-adevăr, este pentru motive de natură sancţionatorie şi instituţia încetării mandatului, să ne uităm bine în Legea nr.94 din 1992 republicată, instituţia încetării mandatului care se poate face din diferite motive, inclusiv cel al revocării. Şi s-a mai adăugat unul acum. Dacă nu mai sunt bani, respectiv posturi finanţate prin Legea bugetului de stat.

Deci, dacă s-au redus elementele de personal de execuţie, controlori şi magistraţi, dacă a dispărut o activitate din structura iniţială a Curţii de Conturi. Nu este normal să se adapteze şi numărul consilierilor de conturi?

Cei 25, după filiera legislativă pe care v-am menţionat-o, devin 18, în propunerea nostră, adică corespunzător unei treimi din activitate, care a fost scoasă din competenţa Curţii de Conturi şi se exercită de către Ministerul Finanţelor, respectiv controlul financiar preventiv.

Se mai spune într-o argumentaţie anterioară că datorită faptului că această Curte de Conturi dobândeşte noi atribuţii pe linie de control al procedurilor de privatizare, nu cum interpretează unii altceva şi încă câteva chestiuni, trebuie păstrat numărul de consilieri. Consilierii nu controlează ei efectiv, ei dau descărcare de gestiune şi coordonează în mare acţiunile Curţii de Conturi. Dar să ştiţi că acum, prin acest proiect de lege, nu se face decât să se reintroducă atribuţiile Curţii de Conturi pe probleme de privatizare, pe probleme de debitori rău platnici către bugetele publice şi aşa mai departe. Deci, practic, Curtea de Conturi a fost dimensionată pe controlul ulterior şi pe jurisdicţional, având incluse pentru numărul de consilieri de conturi de 18, cât reveneau acestor două activităţi, şi desfăşurarea activităţilor de control al privatizării, de control la nivelul instituţiilor publice care beneficiază de fonduri bugetare şi aşa mai departe.

Deci nu este nici o inconsecvenţă între acţiunea pe care o declanşează iniţiatorii proiectului de lege şi conţinutul activităţii Curţii de Conturi în sine. Şi este, din contră, o punere de acord între competenţele gândite iniţial în 1992 de legiuitor pentru Curtea de Conturi, pentru că au fost repuse controlul privatizării, controlul rău platnicilor, care au fost scoase în 1997 de către actuala opoziţie, deci, o corelare între atribuţiile sale şi numărul de personal care este dimensionat în prezent la nivelul acestor atribuţii.

Vă propun, şi comisia a votat în plenul său, ca să se menţină formularea din proiectul de lege, respectiv, consilieri de conturi în număr de 18, pentru că aceasta este consistent atât cu activitatea desfăşurată, cât şi cu gândirea iniţială a acestei instituţii, gândire care s-a făcut cu consultanţă tehnică din partea Curţilor de conturi similare din ţările Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Da. Poftiţi!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Conform Regulamentului Camerei, vă solicit pentru Grupul parlamentar al Partidului România Mare, numai 15 minute pauză de consultări pentru a ne pune de acord cu privire la toate problemele care au apărut.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă aşteptăm în sală la 15,20.

- După pauză -

(După pauză, conducerea şedinţei a fost preluată domnul Valer Dorneanu)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să vă aşezaţi puţin ca să săvârşim un gest european.

Este în Camera Deputaţilor domnul Guido Podesta, vicepreşedintele Parlamentului European şi dorim să-l salutăm în numele dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am onoarea să vă prezint pe domnul Guido Podesta, vicepreşedintele Parlamentului European, un foarte bun prieten al României, a cărui obiectivitate şi profunzime aţi putut-o analiza şi observa vis-a-vis de raportul Baronesei Nicolson şi vă asigur că este un foarte bun prieten al românilor şi un foarte obiectiv membru al Parlamentului European. (Aplauze.)

(Lucrările şedinţei au fost conduse în continuare de domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Să începem, stimaţi colegi.

Cred că aveţi legea şi raportul pe pupitrele dumneavoastră. Am adoptat titlul legii, am adoptat punctul 1 din raport, pct.1 din art.I. Suntem la pct.2 şi s-a propus eliminarea acestui punct. Nici iniţiatorul şi nici comisia nu sunt de acord cu această propunere, însă fiind o propunere de eliminare, noi o propunem înainte de a vota situaţia iniţială.

ce anume doriţi, domnule Ruşanu? Păi, aveţi amendament respins? Dar nu am văzut la amendamente respinse numele dumneavoastră. Suntem în procedură de urgenţă, domnule Ruşanu. Dacă nu aveţi amendament respins, nu se poate. Iar în ceea ce priveşte durata de timp, ea a expirat demult.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

A fost vorba de precizarea poziţiei grupurilor parlamentare faţă de un amendament aflat în discuţie. Şi, prin urmare, vă rugăm să ne daţi voie să ne exprimăm poziţia faţă de acest amendament.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

v-aţi exprimat! Sigur! Grupul P.D. s-a exprimat, Grupul liberal s-a exprimat.

Domnul Emil Boc:

Faţă de poziţia pe care domnul ministru Georgescu a prezentat-o aici, daţi-ne voie să lămurim aceste lucruri, pentru a nu rămâne în ceaţă şi să putem avea un vot coerent.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ne-am conturat foarte bine poziţia. Ştim ce trebuie făcut.

Domnul Emil Boc:

Prin urmare, domnul ministru a făcut nişte aprecieri care au vizat amendamentele supuse discuţiei şi, prin urmare, daţi-ne voie să avem un punct de vedere faţă de aceste lucruri. Nu putem concepe ca o discuţie în Parlamentul României să se limiteze doar la prezentarea fulgerătoare a unei poziţii fără a avea un drept la replică. Am fost menţionaţi acolo cei care am guvernat între 1996-2000 şi, măcar în virtutea dreptului la replică, daţi-ne voie să avem o poziţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule, nu s-a făcut o menţiune, este o opinie generală despre Guvernul anterior.

Domnul Emil Boc:

Dar, fără a invoca o menţiune, a fost vorba de nişte principii şi, când e vorba de principii, trebuie să ne daţi voie să luăm cuvântul, dacă sunteţi principial şi aveţi un respect faţă de practica parlamentară, să ne oferiţi acest drept.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Boc, dacă mergem pe varianta dumneavoastră, înseamnă că în Parlamentul României discuţiile pot fi infinite, am putea discuta săptămâni întregi la un singur articol.

Domnul Emil Boc:

Parlamentul României este forul de dezbatere politică şi dacă nu vom avea discuţiile aici, vom avea discuţii în altă parte. Or, democraţia cere ca aceste discuţii să aibă loc aici, în plenul Parlamentului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine. Le avem în altă parte, pentru că suntem în procedură de urgenţă.

Domnule Boc, dumneavoastră nu ştiţi Regulamentul? Îl ştiţi foarte bine!

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, cunosc foarte bine prevederile Regulamentului şi cunosc foarte bine că grupurile parlamentare pot interveni să-şi precizeze punctele de vedere cu privire la amendamentele respinse. Prin urmare, noi cerem o exprimare a unui punct de vedere faţă de nesusţinerea de către domnul ministru, de către domnul preşedinte al Comisiei de finanţe-bănci, a unui amendament aflat în discuţie pentru a-l vota în cunoştinţă de cauză. Altfel, invocând la infinit această procedură de urgenţă, va trebui să dizolvăm Parlamentul, să guvernăm prin decrete şi am terminat, plecăm acasă. Dacă acest lucru îl doriţi, îl putem face. Că văd că invocând motivele legate de bani, ajungem să dizolvăm Parlamentul, să eliminăm din practica parlamentară această instituţie fundamentală a statului de drept.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Aveţi o viziune apocaliptică care n-are nici o legătură cu realitatea. Suntem la momente vesele, mă scuzaţi! (Aplauze) Dacă vreţi, puteţi să vorbiţi! Uite! Eu vă dau dreptul să vorbiţi deşi să ştiţi că Regulamentul nu-mi permite pentru că suntem în procedură de urgenţă, s-a epuizat timpul de dezbatere asupra acestui articol.

Domnul Emil Boc:

Nu confundaţi timpul solicitat de Grupul România Mare...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

S-au epuizat de mult timpii de dezbatere ai grupurilor parlamentare. Fiecare grup parlamentar şi-a exprimat poziţia, poziţia asta s-a exprimat mai bine de 5 minute pentru fiecare grup parlamentar, or, acum dumneavoastră vreţi să daţi o replică la o consideraţie extrem de generală pe care a făcut-o preşedintele comisiei.

Domnul Emil Boc:

Nu noi am făcut consideraţiile generale.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi, daţi această replică!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Dacă începeam înainte, aş fi epuizat toate celelalte lucruri pe care aş fi vrut să le expun.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Epuizaţi-le!

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi încă ne bucurăm că suntem într-o instituţie parlamentară democratică.

Domnul ministru, domnul preşedinte al Comisiei de finanţe-bănci, pentru care am tot respectul ca finanţist, totuşi trebuie să remarc faptul că a făcut câteva confuzii juridice grave pe care eu, personal, ca jurist, nu le pot accepta. În primul rând, a invoca argumente de oportunitate pentru a încălca textul Constituţiei, repet, acest lucru vine în contradicţie cu elementara logică juridică. Nu putem invoca faptul că nu sunt bani şi pentru asta limităm drastic numărul judecătorilor de la Curtea de Conturi, mâine limităm numărul judecătorilor de la Curtea Constituţională, poimâine limităm numărul parlamentarilor, după aceea limităm celelalte instituţii ale statului.

În primul rând, este vorba de respectarea textului Constituţiei. În al doilea rând, avem principiul consacrat în art.15 alin.1 din Constituţie care spune: "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile". Or, în acest caz, prin introducerea în conţinutul legii a unui nou motiv de revocare a mandatului judecătorilor de la Curtea de Conturi, încălcăm în mod flagrant principiul neretroactivităţii legii. Acest mandat este consacrat de lege şi nu poate fi schimbat pe parcursul mandatului. "Numai pentru viitor" aşa spune textul Constituţiei, "Legea se aplică numai pentru viitor, cu excepţia legii penale mai favorabile". Or, aici nu suntem în domeniul legii penale mai favorabile.

Iar în al treilea rând, domnul preşedinte spunea că orice iniţiativă legislativă ar trebui să se bazeze pe locurile şi contribuţiile financiare. Dânsul a pus căruţa înaintea cailor. Acest lucru a făcut domnul ministru Georgescu. Este vorba de orice iniţiativă legislativă care vizează modificări bugetare. Aceste modificări, potrivit Constituţiei, trebuie să aibă acordul Guvernului cu privire la sursele de finanţare. Or, Guvernul tocmai asta a făcut acum, a încercat să modifice o lege, fără a ţine cont de faptul că există, potrivit Constituţiei, un act normativ care este inamovibil. Nu putem discuta, în contextul actual, de modificarea aceasta flagrantă a conţinutului Curţii de Conturi, sub aspectul componenţei ei, pentru că am politiza la nesfârşit această Curte de Conturi, pentru că am introduce o instabilitate în climatul nostru instituţional şi constituţional şi am crea un precedent extrem de grav pentru viitorul statului de drept din România.

Să ne amintim că, cu câteva zile în urmă, am adoptat o lege pe care dumneavoastră aţi interpretat-o că numărul consilierilor locali nu poate fi modificat şi aţi susţinut la nesfârşit, în administraţia locală. Este adevărat. Nu poate fi modificat numărul consilierilor locali. Poate fi discutată incompatibilitatea acestora, dar numărul se conservă până în 2004. Deci, acolo se conservă numărul consilierilor, dar la Curtea de Conturi nu se conservă. Este inadmisibil să avem două faţete cu privire la aceeaşi problemă.

Prin urmare, domnule preşedinte, vă rugăm să acceptaţi amendamentul aşa cum a fost discutat şi în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Asta nu admit eu, ci plenul Camerei.

Da. Mai doreşte cineva? Poftiţi! Ca să lungim această procedură de urgenţă la infinit?!

Domnul Dan Radu Ruşanu:

Domnule preşedinte,

Întâi şi întâi, sincer să fiu, din citirea notei de fundamentare, n-am văzut caracterul de urgenţă al legii din ce revenea. Totuşi, haideţi să vedem. La ceea ce spunea domnul ministru Florin Georgescu, pentru care am o stimă deosebită, eliminarea activităţii controlului financiar-preventiv determină o reducere a activităţii Curţii cu o treime din activitate, următoarea precizare: la controlul financiar-preventiv lucrau numai 30 de controlori financiari din circa 1000 existenţi la Curtea de Conturi. Pentru că, domnilor colegi, controlul financiar-preventiv se exercită numai la ministere şi la instituţiile centrale din Bucureşti, nu în toată ţara. Iar raza de activitate a Curţii de Conturi, cunoaştem cu toţii foarte bine, este întreaga economie.

Reducerea bugetului Curţii de Conturi a determinat o reducere de 443 de posturi între care 232 de posturi de control. Pe acest fond, se solicită, prin prezenta lege, o creştere a volumului de activitate a Curţii şi, concomitent, reducerea numărului de consilieri de conturi de la 25 la 18. Pare un paradox, dar dacă analizăm mai departe, constatăm că şi hotărârile Curţii de Conturi nu se mai iau cu trei pătrimi din numărul consilierilor prezenţi, ca până acum, ci numai cu majoritatea voturilor celor prezenţi. Asta înseamnă că un număr de 7 consilieri de conturi va putea să ia orice decizie în plenul Curţii de Conturi.

Mergând pe algoritm, domnilor colegi, constatăm că P.D.S.R.-ul are dreptul la minimum 8 consilieri, deci, în plenul Curţii de Conturi totodeauna va avea majoritatea simplă şi va putea să adopte orice hotărâre va dori.

Domnilor colegi, Curtea de Conturi este instituţia supremă de control financiar în stat. Dacă va fi politizată această instituţie, va fi controlată în totalitate, prin adoptarea acestei legi în forma prezentată de către iniţiatori, va fi controlată în unanimitate de către partidul de guvernământ. P.D.S.R.-ul va reuşi prin modificarea acestei legi să aibă întotdeauna majoritatea în plenul Curţii de Conturi, mergând pe algoritmul existent la această dată. O singură precizare pentru dumneavoastră: să ştiţi că, în Anglia, preşedintele Curţii de Conturi este ales întotdeauna din partea opoziţiei pentru a putea controla eficient activitatea Guvernului.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum trebuie să-i dau cuvântul şi domnului Georgescu, vedeţi? Poftiţi!

Domnul Florin Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu vreau să prelungesc la nesfârşit acest şir, această succesiune de replici, însă doresc să fac precizări în număr de câteva, pentru ca toţi colegii să înţeleagă clar care este conţinutul dezbaterii noastre şi să eliminăm unele confuzii pe care voit le introduc colegii antevorbitori, faţă de care şi eu am acelaşi respect pe care l-au menţionat dumnealor anterior, dar care, din păcate, combină un plan al discuţiei cu altul.

Deci, sunt două chestiuni în discuţie: aici, noi vorbim despre atribuţiile şi structura Curţii de Conturi. Nu are rost acum să mai amestecăm conţinutul acestui proiect de lege cu ce s-a întâmplat la buget, cu ordonanţa care a dat dreptul pentru a se umbla şi la numărul de magistraţi de execuţie. Curtea de Conturi are două niveluri de organizare: un nivel de execuţie, care înseamnă în centrală şi în teritoriu şi un nivel de reprezentare, demnitarii, cei 25 sau cei 18 pe care vrem să-i votăm acum. Această lege vorbeşte de nivelul de reprezentare şi de competenţe. De ce sunt 1400 sau 1500 de oameni, câţi or mai fi rămas acum din vreo 1800 câţi erau altădată, ne ocupăm la altă lege. la Legea bugetului pe anul 2001, de care ne-am ocupat cu toţii aici, n-am auzit... să ştiţi că reţin foarte exact dezbaterile, n-am auzit pe nimeni din opoziţia de acum să fi venit la Curtea de Conturi, când a fost vorba de fila respectivă, să pledeze pentru creşterea numărului de personal. A fost o acţiune la care au fost supuse toate instituţiile statului, iar această comparaţie, asimilare care se face între prevederea din Legea Curţii de Conturi şi modul cum se procedează în fapt cu bugetul său este, de asemenea, forţată şi uşor subiectivă, ca să nu spun altfel.

În legile de organizare ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, vă veţi convinge, recitindu-le ca şi mine, că şi acolo scrie: Camera Deputaţilor îşi aprobă bugetul care este prevăzut, preluat... ceva de genul ăsta ...în legea bugetului de stat. noi nu aprobăm aici un buget de 1000 de miliarde şi când bugetul pune cap la cap toate instituţiile publice, autorităţi şi aşa mai departe, vede că nu poate să ne dea decât 800, şi noi venim şi ne refacem votul în cadrul legii bugetare şi, în mod implicit, ne tăiem 200 de miliarde? Este aşa, stimaţi colegi? Păi, dacă Parlamentul procedează aşa, o instituţie – e adevărat, care este exterioară Guvernului, dar care este sub supravegherea şi sub coordonarea şi sub controlul Parlamentului, ca şi alte autorităţi independente, nu poate să procedeze şi nu este obligată să procedeze la fel? ei îşi votează un buget cât ar vrea şi vedem după aceea cât se poate şi, în funcţie de cât s-a putut, s-a redus numărul de personal atâta cât s-a redus. Şi atunci trebuia făcută o proporţionalitate între reducerea controlorilor, cei care furnizează materia primă magistraţilor independenţi şi inamovibili, şi numărul magistraţilor inamovibili şi independenţi care judecă ceea ce fac controlorii. Şi această proporţie se va păstra. Deci, am terminat cu această discuţie privind bugetul, ce a fost acum două luni şi aşa mai departe.

Acum, toată chestiunea este legată de nivelul reprezentării la palierul demnitarilor. Aici este vorba de 18 persoane, care v-am explicat din ce cauză trebuie redusă activitatea, pentru că ei au fost prevăzuţi pe trei tronsoane: control-preventiv, control ulterior şi jurisdicţional, iar entitatea – n-are nici o legătură numărul de 30 de persoane invocate aici care se ocupau de preventiv - entitatea de la nivelul reprezentării, al demnitarilor care se ocupa de preventiv avea un vicepreşedinte, colegul meu, stimatul domn deputat Horia Neamţu, din banca a doua, care avea funcţia de vicepreşedinte pentru controlul preventiv şi ar fi bine dacă aţi putea, domnule preşedinte, să asiguraţi să mă asculte şi cei care au ridicat această problemă, că altfel iar vin după zece minute aici şi iau lucrurile de la capăt. Deci, avea un vicepreşedinte cu preventivul, un şef de secţie cu preventivul şi încă 5 consilieri de conturi care se ocupau de preventiv din cei 25. Deci, 7 consilieri de conturi nu mai au obiectul muncii. Pentru ca să le umple căsuţa de activitate a început să împartă diviziile pe acolo şi ceea ce coordona înainte un consilier, coordonează doi-trei, ca să existe o echitabilă şi egalitaristă repartizare a şanselor şi a competenţelor. Nu este normal aşa ceva!

Este normal ca fiecare să-şi desfăşoare activitatea aşa cum trebuie, cu eficienţă şi profesionalism, iar legat de faptul că se fluidizează, ca şi noi aici, în plenul Parlamentului, am aprobat modalitatea de luare a deciziilor cu o altfel de majoritate decât până acum şi cvorumul privind lucrările şi adoptarea deciziilor, acolo nu se puteau lua decizii cu trei pătrimi sau cât prevedea legislaţia actuală. Această supoziţie că P.D.S.R.-ul, potrivit algoritmului, algoritm care este dat de votul democratic al cetăţenilor, ar controla plenul Curţii de Conturi, este o simplă speculaţie. De ce? Pentru că aici se porneşte de la o ipoteză total abstractă şi aberantă, aş putea spune. Deci, nici unul dintre consilierii opoziţiei nu vin la serviciu. Păi, acolo nu e Parlament, stimaţi colegi! Acolo e instituţie unde trebuie să semnezi condica dimineaţa. Nimeni nu vine la serviciu şi dacă nu vine la serviciu şi vin numai pedeseriştii, ei reprezintă şi majoritatea şi pot să ia decizii cum doresc ei. Nu este aşa! Noi nu avem decât 47%, nu putem să luăm decizii nici aici, nici în altă parte unde structura instituţională se stabileşte, potrivit legii, prin raportare la structura parlamentară, aşa încât vă propun să trecem la vot, să clarificăm foarte clar, foarte exact lucrurile, că acum discutăm despre Legea privind atribuţiile şi organizarea Curţii de Conturi. Am terminat cu cei 1400 de oameni care au fost finanţaţi potrivit resurselor financiare ale statului, iar în Legea finanţelor publice scrie foarte clar şi trebuie cuplat cu prevederea constituţională că nici o cheltuială nu se poate face decât dacă ai bani. Deci, nu poţi să finanţezi oameni inamovibili dacă n-ai bani. Au dispărut scaunele, nu poţi să fii inamovibil în aer. Eşti inamovibil pe un scaun, dar dacă nu mai ai scaun?! Nu mai eşti inamovibil.

Trebuie să înţelegem foarte clar lucrurile acestea. Nu ne bucură acest fenomen. Eu cred că în bugetul pe 2001, date fiind importanţa Curţii de Conturi şi necesitatea aprofundării controlului de către această instituţie, se va majora numărul de controlori şi de magistraţi finanţaţi prin bugetul statului, ceea ce noi vom şi susţine şi vom propune, să se angajeze noi forţe pentru a combate fenomenul evaziunii fiscale, al corupţiei şi a asigura sănătatea şi disciplina finanţelor publice, iar ceea ce facem noi aici este să corelăm plenul Curţii de Conturi, nivelul demnitarilor cu sarcinile şi cu obiectivele pe care legea ni le repartizează. (Vociferări în rândul deputaţilor din P.N.L.)

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulţumesc.

Procedură? Bine, să fie procedură, domnule Haşotti.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am convingerea că toate grupurile parlamentare au dezbătut foarte amplu această chestiune care este cu adevărat deosebit de importantă. S-au ridicat însă astăzi o serie întreagă de chestiuni care am convingerea, de asemenea, că multe dintre ele, cel puţin nuanţe ale lor, au scăpat probabil unuia sau unora din grupurile parlamentare. Din două motive am să fac o propunere şi anume, ca tot ceea ce a spus colegul nostru, domnul deputat Emil Boc, pentru că este evident că se aduce atingere Constituţiei, şi argumentele invocate de domnul Florin Georgescu trebuie puse faţă în faţă, cântărite foarte bine încă o dată, motiv pentru care, în numele Grupului P.N.L. solicit o pauză de 30 de minute.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Am înţeles aspectul. Nu, dar de ce nu cereţi două ore sau cât...Acum este ora 16,00. Cereţi 16,30, nu? Ca să nu mai veniţi! Este jenant ce se întâmplă. Ce să mai supunem la vot chestia asta?! Suspendăm şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,00.