Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

În continuare, la pct.4 avem raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional, republicată. Vă supun adoptării textele aprobate de Comisia de mediere.

La pct.1 textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Mulţumesc.

La pct.2 de asemenea, textul Senatului. O abţinere? Care este problema? (Îl întreabă pe domnul deputat Valeriu Gheorghe care doreşte să vină la microfon.)

Acum, după vot, nu mai aveţi cum să susţineţi. A, la pct.2? vă rog, da.

Domnul Valeriu Gheorghe:

Când am trecut această ordonanţă prin Cameră, am votat o variantă foarte bună, aveţi textul în faţă: "Pădurile, proprietate publică, aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor pot fi administrate atât de structuri silvice private, cât şi de structuri silvice de stat." În varianta Senatului a scos "structura silvică privată" şi ..."vor fi administrate numai de către structurile silvice de stat". Este o discriminare. La întrebarea care am pus-o nu a dat nici un răspuns clar. Evident că trebuie să existe o competiţie între cele două structuri: de stat şi private şi, din acest motiv, vă rog să votaţi varianta Camerei Deputaţilor. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnule Ianculescu, vă rog.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, varianta Senatului era cea mai recomandabilă. Vin în faţa dumneavoastră şi vă readuc în memorie o lege din 1923, reţineţi: din 1923, perioada interbelică, perioadă pe care noi o luăm ca etalon din punct de vedere al adevăratei democraţii. Este vorba de Legea pentru extinderea aplicaţiunii dispoziţiilor Codului silvic din 1910 şi Legea modificatoare a acestui Cod, din 16 septembrie 1920, în tot cuprinsul României, publicat în Monitorul Oficial nr.59 din 17 iulie 1923. Există un articol unic, nu îi dau citire la tot articolul, îi voi da citire numai la alin.2, în care se specifică următoarele: "Pădurile composesoratelor, urbariariştilor – acestea sunt cele comunale – foştilor nobili şi fideicomisele din vechiul Regat se vor administra de Casa pădurilor întocmai ca pădurile statului din vechiul Regat, însă venitul net anual se va pune la dispoziţiunea proprietarilor, conform drepturilor ce au fiecare".

Observaţi, conform acestei legi din 1923, nu numai pădurile comunale, dar şi composesoratele din secuime şi celelalte, ca şi pădurile de moşneni erau administrate de structură silvică de stat, de Casa pădurilor, ceea ce are corespondentul în prezent Regia Naţională a Pădurilor. Acest lucru a fost şi în 1923.

Acum, Senatul a votat ca să se facă o diferenţiere între pădurile composesorale şi de moşneni care să li se permită să facă şi structuri silvice proprii, dar în cazul pădurilor comunale, municipale şi orăşeneşti, care sunt tot păduri ale statului, nu este cazul să se facă alte noi structuri silvice private similare cu cele de stat, atâta timp cât avem structurile silvice existente. În accepţiunea Senatului, s-a prevăzut în textul de mediere respectiv ca administrarea acestor păduri prin structurile silvice de stat să se facă cu avizul consiliilor locale. Aceasta ce înseamnă? Înseamnă că structurile silvice de stat administrează pădurile respective, iar comunităţile locale beneficiază absolut de totul din valorificarea produselor pădurilor respective, fie în natură ca lemn de foc pentru şcoli, pentru spitale, fie ca lemn de construcţie pentru refacerea şcolilor şi altor obiective ale unităţilor locale, fie în bani. Deci, varianta propusă dumneavoastră spre adoptare este textul Senatului şi o considerăm ca cea mai recomandabilă să fie votată.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Ianculescu. Domnul Tamas Sandor, chiar mă gândeam că nu apare deloc...

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, că aveţi grijă şi de mine.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Întotdeauna am grijă de dumneavoastră, domnule Tamas, numai dumneavoastră nu realizaţi treaba aceasta.

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă reamintesc că acuma 3-4 luni de zile, aici, în Camera Deputaţilor, am votat la această iniţiativă legislativă o variantă a Camerei Deputaţilor care figurează şi în textul raportului comun a Comisiei de mediere a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Aş vrea să îmi permiteţi să vă reamintesc de ce am votat atunci. Pădurile, proprietatea publică aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor, precum şi cele proprietate privată indiviză aparţinând foştilor composesori, moşneni şi răzeşi, precum şi persoanelor aparţinând altor forme asociative, conform prevederilor legale, se administrează de către proprietari prin structurile silvice proprii similare cu cele ale statului sau, la cerere, prin structuri silvice de stat existente pe baza unor contracte convenite între părţi.

Aş vrea să reamintesc totodată că atunci chiar eu am cerut o dată amânarea acestui articol la vot şi după ce am amânat o zi votarea acestui articol, între timp, noi am căzut de acord, împreună cu Grupul PDSR, Grupul PNL, Grupul PD şi Grupul UDMR din Camera Deputaţilor, chiar antevorbitorul meu, distinsul deputat, domnul Ianculescu, aş putea să citesc şi din stenograma Camerei Deputaţilor, dar este destul de lung, aşa că mă rezum la o succintă propoziţie, domnul deputat Ianculescu a susţinut chiar de la acest microfon varianta propusă de grupul nostru şi după aceea, susţinută după cum v-am spus şi de domnul Ianculescu, deci, de PDSR atunci, PD şi PNL.

Deci, ce a însemnat acest articol şi acest demers al nostru. Cum v-am citit, "pădurile proprietatea comunelor, oraşelor şi municipiilor, în varianta Camerei Deputaţilor, consiliile locale au dreptul de a decide dacă vor să încheie contract cu ROMSILVA, sau eventual vor să încheie un contract cu structuri silvice private". Acesta nu este un novum, deci nu am inventat noi, acesta a fost introdus în legislaţia românească de Ordonanţa 96 din 1998 care, deja, a dat această posibilitate. Era în curs, deci nu am inventat aşa ceva şi în curs de 3 ani de zile deja au trecut la validări a pădurilor comunale, orăşeneşti şi, desigur, unde era locul şi la încheiere de contracte.

Aş vrea să menţionez, să subliniez că este vorba despre proprietatea comunelor, oraşelor şi a municipiilor, deci, dreptul de proprietate cuprinde şi dreptul de dispoziţie. Ca proprietar trebuie să am dreptul să dispun, să aleg între structuri silvice de stat sau structuri silvice private în a administra această pădure.

În sfârşit, aş vrea să vă reamintesc că atunci eram toţi de acord, inclusiv domnul deputat Marian Ianculescu, cu propunerea noastră care a fost însuşită şi de Grupul parlamentar PD prin vot şi a domnului Bejat şi de Grupul parlamentar PNL.

Deci, propun ca să votăm varianta Camerei Deputaţilor care este o propunere firească. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc. Domnule Damian Brudaşca, vă rog.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am ascultat pledoariile făcute de la acest microfon pe marginea articoluluil în discuţie şi personal consider că ar fi o eroare să se dea curs propunerilor făcute anterior de către antevorbitor, în sensul că eu apreciez ca extrem de exactă şi potrivită formularea care a fost adoptată de către Senat, având în vedere că totuşi trăim într-un stat unitar, într-un stat în care încercăm să stopăm tendinţele unora de a face din totul separatism şi forme de aparheid. Deocamdată, România este o structură independentă, unitar naţional şi, în consecinţă, nu trebuie să dăm curs acestor forme care sunt extrem de periculoase pentru ideea unităţii noastre naţional-statale.

De la această aparent banală situaţie în care se pune problema unei simple administrări a pădurilor, se poate ajunge la un separatism foarte periculos ca noi, cetăţenii acestei ţări, să nu putem, în condiţiile în care ne-am găsi într-o anumită parte geografică a ţării, să intrăm în păduri absolut pentru agrement, pentru că aceste păduri sunt administrate de o manieră discreţionară de persoane care doresc şi din acest punct de vedere să excludă "căprioarele" care vorbesc limba română de "căprioarele" care vorbesc alte limbi.

În consecinţă, eu susţin şi sunt convins că şi colegii mei din Partidul România Mare susţin varianta Senatului, mai mult decât atâta, regretăm faptul că a fost scos din acest proiect precizarea respingerii sau neobligativităţii solicitării aprobării structurilor locale pentru încheierea unor asemenea înţelegeri contractuale în ceea ce priveşte gestionarea pădurilor de structurile silvice.

Apreciem că ROMSILVA şi-a dovedit profesionalismul, şi-a dovedit competenţa, şi-a dovedit buna-credinţă şi, în consecinţă, credem că ar fi singura îndreptăţită să asigure gestionarea pădurilor acestei ţări. Improvizaţii, amatorisme periculoase ar putea conduce ca şi această bogăţie naturală deosebit de importantă să fie periclitată, folosită fiind în scopuri antinaţionale. Mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Lăpuşan are cuvântul.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că, în primul rând, noi trebuie să ţinem la deciziile noastre, ale Camerei Deputaţilor, pentru că le-am luat noi, însă atunci când aceste decizii sunt şi fundamentate şi au la bază nişte elemente de logică, atunci trebuie să ţinem cu atât mai mult la deciziile respective. Vreau să vă spun că, în momentul acesta, în ţara românească este o autoritate silvică. Din păcate, ea nu se manifestă ca o autoritate silvică. În acelaşi timp, există mediul economic, printre societăţile comerciale există şi această fostă regie care este ROMSILVA, care nu este altceva sau nu ar trebui să fie altceva decât un agent economic, reprezentantul statului în a gestiona pădurile private.

Stimaţi colegi,

Părerea mea este că acest agent economic, chiar dacă este cel mai mare şi este mai mare decât suma tuturor celorlalţi, este totuşi un agent economic. Nu cred că trebuie ca să facem o discriminare, chiar şi pozitivă, şi trebuie să oferim posibilitatea administraţiilor locale de a încredinţa gestionarea fondului silvic care le aparţine unor agenţi economici abilitaţi de autoritatea silvică şi care să reprezinte interesele localităţii administraţiei respective. După părerea mea, aceasta este o logică, o logică corectă, este o logică europeană, chiar dacă în anul 1923, în România erau alte situaţii, erau alte situaţii pentru că era 1923, acuma suntem în 2001 şi cu ajutorul lui Dumnezeu vom ajunge în anul 2002 şi în Uniunea Europeană.

Cred că sunt argumente suficiente pentru a adopta nediscriminatoriu, repet, nici măcar pozitiv, o poziţie care să permită autorităţilor administrative să opteze pentru un agent abilitat de autoritatea silvică naţională şi care să poată să gestioneze fondul silvic respectiv. Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Popescu Bejat.

Domnul Bejat Ştefan Marian Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt bucuros că, în sfârşit, am ajuns la subiect. Este vorba, pur şi simplu, de pădurile comunale, deci, pădurile comunităţilor locale, fie că sunt ele comune, oraşe şi municipii.

Am dezbătut foarte mult această problemă atât în comisia de specialitate, cât şi în Camera Deputaţilor şi am ajuns la o soluţie rezonabilă pe care văd că o salută şi distinsul reprezentant al partidului de guvernământ. Nu numai că forma prezentată de Senat nu este corectă, dar include acolo şi o ambiguitate care ar face-o imposibil de aplicat, şi anume se spune că "se administrează de unităţile de stat cu avizul consiliilor locale". Vă întreb dacă nu avem avizul consiliului local ce facem? Deci, eu pledez pentru formula adoptată de Camera Deputaţilor, care este completă, care dă posibilitatea comunităţilor să-şi aleagă varianta pe care o doreşte, fie să facă contract cu ROMSILVA pentru administrarea pădurilor respective, fie, în timp, când este pregătită autoritatea locală, să-şi facă structuri silvice proprii similare cu cele de stat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Ianculescu, drept la replică, atât aveţi dreptul.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Vreau să-i dau răspunsul stimatului, distinsului meu coleg, Tamas Sandor. Între timp, am găsit documentaţii şi la nivel de Europa, am găsit documentaţii şi la nivel de România. Vreau să vă spun următorul lucru: în Franţa, Oficiul Naţional al Pădurilor administrează pădurile comunelor, oraşelor şi municipiilor, urmând, indiferent de profitul realizat, chiar dacă este în pierdere, să returneze comunităţilor locale 30% din venituri, pentru că 30% îl ia statul şi 30% îl iau cei care administrează. Deci, în condiţiile acestea, şi dacă în Franţa, în Germania şi în alte ţări s-a considerat că aşa este bine ca pădurile să fie administrate de structura silvică de stat şi am întrebat care este argumentul şi mi-au spus următorul argument – şi s-ar putea să fie valabil şi pentru noi – la fiecare 4 ani, când vin alegerile locale, desigur prind nişte primari pe postul de primar, pentru a-şi asigura şi a-şi face campanie electorală sunt în stare să taie toată pădurea, indiferent, nu ţine cont de nici o regulă, duce la fiecare casă câte o căruţă cu lemne şi în felul acesta îşi asigură în continuare un nou mandat.

Procedând în această manieră se alege praful de pădurile României, în perspectiva timpului, dacă noi am vota varianta Camerei Deputaţilor. De aceea, cu dragoste faţă de pădure, pentru toţi distinşii mei colegi din Parlamentul României cunoscând ceea ce s-a întâmplat până în prezent în istorie, amintesc că, datorită dispariţiei pădurilor pe suprafeţe întinse, asistăm la ora actuală la inundaţii catastrofale, asistăm la alunecări de teren cu case cu tot, urmate de pierderi de vieţi omeneşti, asistăm la fenomene de secetă care afectează securitatea alimentară. Către ce vrem să îndreptăm această ţară? Iată vin la dumneavoastră şi cu raţiune, să votaţi varianta Camerei Deputaţilor pentru că este varianta care, cât de cât oferă, o protecţie a pădurilor... iertaţi-mă, varianta Senatului, prin care se prevede, îmi cer scuze, deci, vă rog să votaţi varianta Senatului care prevede că pădurile comunale să fie administrate de structurile silvice de stat cu avizul consiliilor locale, în sensul că primăriile trebuie să-şi expună pretenţiile faţă de beneficiul pe care să-l ia de pe urma pădurilor pe care le au în proprietate.

De aceea, stimaţi colegi, cel mai bine, cel mai raţional, votaţi varianta propusă de Comisia de mediere, varianta Senatului. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Ianculescu. Am un singur amendament la ceea ce aţi afirmat, până acuma a fost un jaf cu pădurile statului, fiind administrate de stat, că aceasta s-a întâmplat până acum.

Domnul Marian Ianculescu:

Nu, domnule preşedinte, nu e.

Domnule preşedinte,

Ştim ce s-a întâmplat după 1990. Ştim ce s-a întâmplat cu pădurile retrocedate în maniera în care s-au retrocedat, indiferent de perioada de guvernare. Nu vrem să mergem în continuare pe linia pe care s-a desfăşurat dup㠒90 încoace.

Până în ’90, vă spun eu că ce a aparţinut statului nu a fost jaf în pădurile statului. Şi vă spun unde a fost jaful. Vreau să vă spun că, de la 1829, au dispărut 5 milioane de hectare din fondul forestier al ţării.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Ianculescu, eu vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Marian Ianculescu:

Prin Legea agrară din 1921, alte două milioane de hectare de pădure s-a ales praful de ele, transformându-le, în scopuri electorale, în păşuni şi în izlazuri comunale. Ceea ce vedem acum în toate zonele de dealuri, curg dealurile cu case cu tot. Ăsta este efectul faptului că noi am avut o atitudine total nesăbuită faţă de fondul forestier al ţării.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Ianculescu, vă mulţumesc.

Supun la vot varianta Camerei.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi.

Voci din sală:

Întâi, varianta Senatului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, revin la chestiune.

Întâi, conform procedurii, o să pun la vot varianta Senatului.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Cu 72 de voturi pentru şi 100 împotrivă, varianta Senatului a fost respinsă.

Cine este pentru varianta Camerei?

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Cu 103 voturi pentru, 47 împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptată varianta Camerei. (Aplauze)

Domnul Stanciu.

Domnul Anghel Stanciu:

Stimaţi colegi,

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Onorat prezidiu,

Mă bucur să constat încă o dată că astăzi aţi venit la lucru, şi nu la putere. Totuşi, cred că, înainte de a face acest demers, este bine, domnule preşedinte de şedinţă, să rugaţi pe distinşi colegi de-ai dumneavoastră să vă sugereze că Regulamentul Camerei este obligatoriu pentru toţi.

Spun acest lucru, pentru că la art.120, alin.2, se precizează: "Preşedintele Camerei îşi exprimă votul după cel al deputaţilor prezenţi". Or, dumneavoastră l-aţi exprimat anterior.

Vă rog să luaţi act, cu tot respectul cuvenit, domnule preşedinte de şedinţă, că ceea ce este permis liderului de grup Hrebenciuc nu este permis preşedintelui de şedinţă Hrebenciuc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aţi spus "preşedintele Camerei", nu "preşedintele de şedinţă", în art.120. (Rumoare.)

Acolo scrie "preşedintele Camerei"; eu sunt, deocamdată, vicepreşedinte.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mai spun încă o chestiune. Dacă doriţi să intraţi în dialog, este nevoie să coborâţi de acolo. Tot Regulamentul spune.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu, am mai coborât la nivelul dumneavoastră astăzi. Daţi-mi voie să stau aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Anghel Stanciu:

Rugămintea mea este, apreciez spiritul dumneavoastră de glumă, dar să înţelegem că nu glumim cu regulamentul, pentru că lucrurile mici sunt cele care, în final, determină cursul lucrurilor mari.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Stanciu, declar că am luat notă de observaţia dumneavoastră şi mă voi conforma în cele ce urmează.

Vă mulţumesc.

În continuare, pct.3.

Domnul Gheorghiof.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte, n-aş fi intervenit dacă regulamentul, despre care se vorbea anterior, nu ar fi literă de lege pentru noi. Dar, referitor la ceea ce s-a dat citire – alin.2 al art.120 -, îmi pare rău că unii colegi încearcă să-l interpreteze, nu în forma în care cel care l-a redactat l-a înţeles şi îl interpretează pe urmă. Pentru că art.120 spune "în caz de paritate de voturi …". or, eu nu am înţeles ca dumneavoastră exprimarea votului. aţi spus că există paritate, repetăm votul şi eu o să mă exprim, aşa cum spune regulamentul, după ce deputaţii din Cameră ridică mâinile şi s-au exprimat.

Este la latitudinea preşedintelui ca, în caz de paritate, să fie ultimul care votează, pentru că atunci înseamnă că votul preşedintelui este votul celui care dă greutatea într-o parte sau alta, în caz de paritate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Gheorghiof.

Trecem, în continuare, la pct.3 al textului de mediere.

Cine este pentru textul Senatului?

Cine este împotrivă? Vă rog să număraţi.

Abţineri?

Cu 36 de voturi împotrivă, nici o abţinere şi 122 de voturi pentru, s-a aprobat pct.3.

Cine este pentru pct.4 – textul Senatului? Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Cu 121 de voturi pentru, 31 împotrivă şi o abţinere, a fost adoptat pct.4.

Pct.5. Este textul Camerei Deputaţilor, deci nu-l supunem la vot.

Pct.6. Cine este pentru textul Senatului?

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Cu 136 de voturi pentru, 9 împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat textul Senatului.

Pct.7. Cine este pentru textul Senatului?

Cine este împotrivă?

Am rugămintea să vă exercitaţi votul, totuşi, cei prezenţi în sală.

Abţineri?

Cu 142 de voturi pentru, 4 împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat pct.7.

Pct.8 – ultimul. Cine este pentru textul Senatului? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 6 abţineri.

Cu 6 abţineri, un vot împotrivă şi 152 de voturi pentru, a fost adoptat pct.8.

Fiind lege organică, dat fiind faptul că s-a adoptat textul Senatului, supunem legea votului final de mâine.