Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 martie 2002
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.39/2002
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 martie 2002 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 14 martie 2002
![]() |
4. | Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române (amânarea votului final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 263/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
Trecem la rapoartele de mediere înscrise pe ordinea de zi şi începem cu raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Vă rog să urmăriţi punctele din raport cu atenţie. La pct.1, cel cu privire la art.1, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat textul Senatului în unanimitate. La pct.2, ni se propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.3, art.3, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.4, textul Senatului, cel cu privire la art.4 alin.1 şi 2. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.5, cel cu privire la art.5 lit.a) şi b), ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.6, cel cu privire la art.7, tot textul Senatului ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.7, cel cu privire la art.8. O situaţie inedită cu privire la art.8 alin.1. Comisia nu a ajuns la un acord. În această situaţie, noi avem de votat fie textul Camerei Deputaţilor, fie textul Senatului. Dacă are cineva vreo intervenţie. Domnul general Abraham? Poftiţi! |
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Noi v-am propune în acest context textul adoptat de Camera Deputaţilor. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu. Supun atunci votului dumneavoastră pe rând. Întâi varianta Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă e cineva împotrivă. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate s-a votat varianta Camerei Deputaţilor. Nu mai supun votului cealaltă variantă, a Senatului. La art.8 alin.2, comisia ne propune textul Senatului. Dacă sunt obiecţiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate. La art.9, mai exact la pct.8 din raportul de mediere. Art.9, Camera Deputaţilor. Art.10, ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Admis textul Senatului în unanimitate. La pct.9 din raportul de mediere, comisia ne propune tot textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat textul Senatului în unanimitate. Texstul Senatului era la pct.9 pentru art.9 alin.1. Pentru art.9 alin.2, vă rog să urmăriţi raportul la pag.7. Comisia ne propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni la textul comun. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pentru art.9 alin.3, vă rog, de asemenea, să urmăriţi pag.7 din raport. Comisia ne propune varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votată varianta Senatului în unanimitate. La alin.4, comisia ne propune tot varianta Senatului, care presupune eliminarea textului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Eliminat textul şi, în consecinţă, s-a votat varianta Senatului. La pct.10. Textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.11, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.12. Varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.13, suntem în aceeaşi situaţie inedită. Comisia nu a fost de acord. Deci, avem de ales între varianta Camerei Deputaţilor şi varianta Senatului. Dacă domnul general Abraham doreşte să intervină. |
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Noi v-am propune varianta Camerei, cu un uşor amendament dacă este posibil la urmă pentru preciziunea textului, "...corespunzător organizării administrativ-teritoriale a Municipiului Bucureşti." Acolo, în text, este "a acestuia". Şi chiar dacă repetăm... |
|
Domnule general, citiţi de la început textul şi vedeţi că nu-i nevoie. "În cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti." Acesta este subiectul despre cae este vorba în propoziţie. |
|
Domnul Pavel Abraham: "Se organizează şi funcţionează unităţi de poliţie ale sectoarelor, corespunzător organizării administrativ-teritoriale a Municipiului Bucureşti." |
|
Repetăm textul şi ne încurcăm şi în Regulament, pentru că nu mai putem crea alte texte decât să alegem... |
|
Domnul Pavel Abraham: Atunci, propunem varianta aşa cum este. |
|
Mulţumesc. Dacă doreşte cineva să intervină. Nu. În această situaţie, supun la fel votului în ordine cronologică cele două variante şi începem cu varianta Camerei Deputaţilor. Cine este pentru? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotriva variantei Camerei Deputaţilor. Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. În unanimitate, varianta Camerei Deputaţilor s-a aprobat. În consecinţă, nu mai supunem votului varianta Senatului. Domnule general, vă întreb dacă la alin.2 unde nu se face nici o menţiune, sub ce regim juridic de mediere intră alin.2 de la art.13? |
|
Domnul Pavel Abraham: Varianta Camerei Deputaţilor. |
|
Vă rog să aveţi în vedere că votul dumneavoastră a vizat întreg pct.13, respectiv art.13 alin.1 şi alin.2, în ambele cazuri, dumneavoastră manifestându-vă acordul unanim pentru varianta Camerei Deputaţilor. La pct.14, cel cu privire la art.15 alin.3. Varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.15, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.16, text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate textul comun propus de către comisie la pct.16. Pct.17, art.18 lit.c), varianta Senatului. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.18 cu privire la art.26 alin.1 şi 2, ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.5 de la art.26, ni se propune un text comun. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Adoptat în unanimitate textul comun pentru pct.5. La pct.12 de la art.26, ni se propune textul Camerei Deputaţilor. Acesta, potrivit regulamentului, nu vi se mai supune dezbaterii sau votului dumneavoastră, fiind adoptat în unanimitate. Art.19, textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate. Pct.20 cu privire la art.28 alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni la varianta Senatului. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct.21, se propune un text comun. Domnul Boc are o intervenţie. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Textul de la pct.21 se referă la art.31 din lege cu privire la atribuţiile ce-i revin, potrivit legii, poliţistului, şi anume: este vorba de acea prevedere potrivit căreia are dreptul să conducă la sediul poliţiei pe aceia care prin acţiunile lor periclitează viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale. Sunt trei soluţii: una propusă de Camera Deputaţilor, una propusă de Senat şi una propusă de Comisia de mediere ca text comun. Personal, aş susţine punctul de vedere exprimat de Camera Deputaţilor, pentru următorul considerent: în textul comun propus de către comisia de mediere, precum şi în textul adoptat de Senat, practic, avem de-a face cu o încălcare a prevederilor Constituţiei, în sensul că, potrivit Constituţiei, potrivit art.23, reţinerea unei persoane nu poate dura mai mult de 24 de ore. Or, calificarea acestei reţineri ca măsură administrativă în ambele variane şi la Senat, şi la Comisia de mediere, practic, ne poate conduce la următoarea situaţie: o persoană este reţinută 24 de ore pentru a se găsi datele cu privire la identificarea persoanei, iar după 24 de ore mai poate fi luată o măsură, de această dată de natură penală, de reţinere, după care se poate merge mai departe spre arestare. Practic, în acest moment, prin această formă, încălcăm textul Constituţiei care spune că, în nici o situaţie, reţinerea unei persoane nu poate depăşi 24 de ore. De aceea, consider că varianta Camerei Deputaţilor, fără a fi perfectă, dar nu mai putem interveni în acest moment pe text, lasă posibilitatea de a înţelege că această reţinere este în condiţiile Constituţiei şi are şi avantajul că precizează că se respectă dreptul la apărare. Or, este cunoscut faptul că, potrivit Constituţiei, dreptul la apărare este consacrat şi garantat în tot cursul procesului penal, adică de la faza primei declaraţii pînă la încheierea prin sentinţa definitivă. De aceea, vă propun dumneavoastră spre analiză şi spre vot, evident, soluţia Camerei Deputaţilor care sună aşa: "Să conducă la sediul poliţiei pe cei care prin acţiunile lor periclitează viaţa persoanelor, ordinea publică sau alte valori sociale precum şi persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită. Verificarea situaţiei acestora şi luarea, după caz, a măsurilor legale, se realizează cu respectarea dreptului la apărare în cel mult 24 de ore". Deci, aici, avem măcar potenţial şansa să înţelegem că ar fi vorba de o reţinere în condiţiile Constituţiei şi nu aşa cum se spune în textul comun că am avea de-a face cu o măsură administrativă care ar preceda de fapt măsura reţinerii. Iată de ce vă propun dumneavoastră spre analiză textul Camerei Deputaţilor, care este constituţional, şi nu textul Senatului sau varianta Comisiei de mediere care, după părerea mea, are accente de neconstituţionalitate. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Dacă mai doreşte cineva să intervină. Nu. Stimaţi colegi, aţi auzit argumentele colegului nostru. Eu v-aş ruga să aveţi în vedere şi ce a spus domnia sa, să analizaţi diferenţele dintre cele două texte propuse şi din perspectiva dacă prin aceasta merită să ducem legea aceasta încă vreo două-trei luni până când o vom putea adopta în procedură de divergenţă. Potrivit regulamentului, voi supune întâi textul comun propus de comisia de mediere. Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi votul. 89 voturi pentru. Împotrivă? 6 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 89 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 2 abţineri, s-a adoptat textul comun propus de către comisia de mediere. Pentru lit.e) de la art.31, textul Senatului. Aveţi vreo obiecţiune? Domnul deputat Boc. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Ţin doar să precizez că poate era mai bine să fi meditat asupra acelui text, nu cred că s-ar fi amânat trei luni aplicarea acestei legi, s-ar fi putut soluţiona mult mai repede. Riscăm acum să ajungem la un control de constituţionalitate care, oricum, ar putea împiedica aplicarea acestei legi pe o durată mai mare de timp. Dar decizia este luată. La pct.e) şi să fac referire pentru a nu mai reveni la microfon şi la punctele f) şi g) în varianta propusă de Senat se spune: "În cazul săvârşirii unei infracţiuni, urmărirea unor infractori sau a unei acţiuni teroriste, poliţia are dreptul să intre în incinta locuinţelor, a unităţilor economice, a instituţiilor publice ori particulare, a organizaţiilor social-politice, indiferent de deţinător sau de proprietar, precum şi la bordul oricăror mijloace de transport române, cu respectarea dispoziţiilor legale." Iar la pct.f) se spune acelaşi lucru: "Are dreptul să intre să efectueze controale ale persoanelor, bagajelor, vehiculelor, atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârşirea unor infracţiuni sau posibile acţiuni teroriste". Diferenţa dintre textul Camerei Deputaţilor şi textul Senatului este următoarea: la Senat, apare un alt motiv pentru care poate interveni poliţia să controleze bagajele, să intre în incinta locuinţelor, şi anume este vorba de "acţiuni teroriste", "posibile acţiuni teroriste". În timp ce în textul Camerei Deputaţilor nu apare o asemenea formulă "posibile acţiuni teroriste". Din nefericire, nici în legislaţia internă, nici în legislaţia externă, nu există deocamdată o definiţie a ceea ce înseamnă acţiune teroristă. Practic, se poate înţelege orice. Şi vreau să vă reamintesc decizia Curţii Europene a drepturilor omului în cazul Rotaru versus România, unde s-a spus foarte clar că textul trebuie să fie previzibil şi trebuie să aibă o definire precisă a situaţiilor în care organul de poliţie sau organul SRI poate interveni în materia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Deci, această precizie a termenilor este absolut necesară. Practic, prin acţiune teroristă, putem înţelege aproape orice. Nu avem o definiţie circumscrisă precis la ceea ce înseamnă acţiune teroristă. Oricând, organul de poliţie îşi poate justifica intervenţia în controlul bagajelor, în intrarea într-o locuinţă, într-o unitate economică, sub pretextul unei acţiuni teroriste. Cum putem controla acest abuz? Cum îl putem împiedica? Practic, nu-l putem împiedica. De aceea, cred eu că ar trebui să avem în vedere că această "acţiune teroristă". Nefiind definită de legislaţie, neavând o articulare precisă în vreun text de lege, ci doar formulări vagi, ar trebui eliminate din conţinutul legii şi, în consecinţă, să mergem pe varianta Camerei Deputaţilor, variantă mult mai echilibrată şi care nu dă pretextul sau nu pune precondiţiile unui abuz exercitat de către unii ofiţeri de poliţie. Repet, nu vorbesc de majoritatea ofiţerilor, evident, vorbesc de excepţii care pot conduce la abuzuri. Textul Camerei Deputaţilor corespunde standardelor internaţionale şi nu introduce definiţii care, repet, nu şi-au acoperire în literatura penală şi juridică în ansamblu. Vă mulţumesc. |
|
Domnule general Abraham, vă rog să daţi explicaţia pe care o credeţi de cuviinţă cu privire la diferenţele dintre cele două texte. |
|
Domnul Pavel Abraham: Domnule preşedinte, Noi susţinem, în continuare, varianta adoptată de comisia de mediere, respectiv adoptarea textului Senatului, având în vedere faptul că există în vigoare o ordonanţă de urgenţă care defineşte posibilele acte teroriste la care a făcut referire domnul deputat şi în prezent există un alt proiect de lege, tot în aceeaşi direcţie, care este conform cu reglementările internaţionale. Deci, există obiectivat, în plan juridic, în România conceptul de acţiuni care pot fi teroriste şi, deci, sunt definite ca atare. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Boc. |
|
Este adevărat că la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi există de peste două luni un proiect de lege, este Ordonanţa nr. 141 cu privire la faptele de terorism şi comisia încă se află în imposibilitatea definirii terorismului, pentru că nu există o definiţie unanim acceptată, iar cea propusă de către minister nu face altceva decât să reia nişte infracţiuni din Codul Penal, într-un sens foarte larg şi să considere, dacă sunt săvârşite în scopul producerii panicii sau altor ameninţări, că reprezintă infracţiuni de terorism. Dacă, hai să spunem, avem oarecum o delimitare, oricum vagă a ceea ce înseamnă infracţiune de terorism, l-aş ruga pe domnul ministru să-mi spună ce sunt acele posibile acţiuni teroriste şi cum pot fi ele cuantificate, cum va putea aprecia organul de poliţie că este o infracţiune de terorism sau este o posibilă acţiune de terorism? Este un spaţiu de manevră nepermis într-un stat democratic care trebuie, repet, să circumscrie precis sfera intervenţiei organului de poliţie şi să nu lase marja aceea largă, arbitrară, în care poate face practic orice. Dacă dumneavoastră îmi veţi arăta în vreo legislaţie din lume sintagma "posibile acţiuni teroriste", atunci voi fi de acord cu textul propus de către Senat, dacă nu, rămân la ideea că textul Camerei Deputaţilor este mult mai precis şi răspunde mai bine exigenţelor Constituţiei României şi a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, obligatorie pentru România. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Stimaţi colegi, Aţi ascultat şi explicaţiile domnului deputat Boc. Domnule Vasilescu, poftiţi. |
|
Domnul Boc porneşte de la o premisă corectă, anume ordonanţa referitoare la combaterea terorismului nu defineşte foarte bine actul de terorism pe care noi îl incriminam. Este vorba de o serie de infracţiuni de omor, prevăzute în Codul Penal şi la aceste infracţiuni se face referire că pot produce impact deosebit în opinia publică sau a martorilor care văd acestea sau sunt prezenţi la comiterea acestor infracţiuni. Or, dacă noi incriminăm aceste infracţiuni, vom deveni pe plan mondial, mă rog, cei mai mari terorişti din lume. Orice faptă de genul acesta poate produce, în opinia publică, o reacţie violentă. Dar, în momentul în care presupunem că s-ar produce o asemenea faptă şi trebuie să justificăm o percheziţie, consecinţele care vor decurge de aici vor fi grele, pentru că vor trebui să justifice această percheziţie şi atunci vor trebui să dea măcar această natură, că ar fi existat, organele care fac această percheziţie vor trebui să demonstreze că, de fapt, au avut indicii, ceea ce, de cele mai multe ori, nu se poate demonstra. Şi cum justificăm acest act de percheziţie, de violare de domiciliu, de, ştiu eu... în momentul în care nu este vorba de terorism şi oameni nevinovaţi vor trebui să intre într-o categorie de infractori, precum teroriştii? |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnul Ovidiu-Virgil Drăgănescu: Stimaţi colegi, Având în vedere că există oarece probleme la definirea terorismului şi nu numai în România, ci în întreaga lume, eu zic că textul Camerei Deputaţilor este acoperitor, deoarece el vorbeşte de săvârşirea unor infracţiuni. Păi, dacă este infracţiune, cu siguranţă că orice act terorist este şi el inclus în categoria de infracţiuni. Este ca şi cum ai spune că avem în vedere săvârşirea unor infracţiuni sau a unor crime. De aceea, eu cred că putem să rămânem pe textul Camerei Deputaţilor, care din punct de vedere al tehnicii legislative şi chiar al dreptului penal este mult mai corect. Mulţumesc. |
|
Dacă nu mai sunt intervenţii, vă rog să apreciaţi argumentele pe care colegii noştri le-au adus pentru a-şi susţine punctul de vedere, răspunsul domnului general şi îndrăznesc să spun şi să aveţi în vedere perspectiva prelungirii procedurii de adoptare a acestei legi. Potrivit Regulamentului, supun întâi votului textul propus de către comisia de mediere, respectiv text propus în unanimitate, respectiv textul Senatului pentru pct. 21 lit. e), f), g) şi l), care presupune eliminarea textului. Le supun votului împreună, pentru că sunt în acelaşi punct de mediere. Cine este pentru textul Senatului, text propus de Comisia de mediere? Vă rog să vă exprimaţi votul, stimaţi colegi. 67 voturi pentru. Împotrivă? 9 voturi împotrivă. Abţineri? 7 abţineri. Cu 67 pentru, 9 împotrivă şi 7 abţineri s-a adoptat varianta Senatului pentru pct. e), f), g) şi l), de la pct. 21. La pct. 22 din raportul de mediere, cel cu privire la art. 32, varianta Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 23, varianta Camerei Deputaţilor, în consecinţă nu se fac dezbateri, nici vot, cu privire la art. 33. La pct. 24, cu privire la art. 34, alin. 3, textul Senatului ni-l propune Comisia de mediere. Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate. La pct. 25, cel cu privire la art. 35, alin. 1 şi 2 şi un text nou introdus de Senat. Ni se propune textul Senatului. Aveţi vreo obiecţie, domnule Boc? |
|
Nu. |
|
Nu sunt obiecţiuni. Deci, votat în unanimitate pct. 25, varianta Senatului. Punctul 26, cu privire la art. 37, alin. 1 şi 3, aflate în divergenţă. Ni se propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 27, tot textul Senatului ni se propune. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. La pct. 28, de asemenea, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. La pct. 29, textul Senatului. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Am parcurs textele raportului de mediere. Vă rog, însă, să constataţi că este vorba de o lege organică, astfel încât votul de ansamblu asupra raportului îl vom stabili în şedinţa de vot final. |


