Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Primul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, propunerea legislativă privind protecţia socială a persoanelor disponibilizate care înfiinţează şi dezvoltă pe cont propriu sau în asociere afaceri în domeniul agricol. Au fost făcute dezbateri, a rămas să mai aveţi consultări Comisia pentru muncă şi cu iniţiatorii. Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu, vă rugăm să ne spuneţi la ce concluzie aţi ajuns.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia de muncă îşi păstrează punctul de vedere adică de respingere a acestei propuneri legislative şi a treia oară ne permitem să nu mai reiterăm toate motivele decât dacă există o cerere expresă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi domnule deputat.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este a treia rundă când se discută această lege şi consider că nu trebuiesc discutate absolut toate detaliile la acest microfon, pentru că n-au putut fi discutate în cadrul comisiei de specialitate, deoarece atunci când s-a discutat în comisia de fond, eu eram prezent în Comisia de agricultură pentru un aviz. Am aviz favorabil din partea Comisiei de agricultură pentru această iniţiativă, aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ, din partea Consiliului Economic Social şi într-adevăr câteva puncte divergente din partea Guvernului pe care, cu amabilitatea dumneavoastră, dacă doriţi, pot să le demontez la microfon; dacă nu, vă rog să supuneţi ca această lege să meargă, într-adevăr, în comisie, să fie discutată, este o lege importantă, pentru că absolut toate politicile macroeconomice în ultimii 13 ani nu a avut darul să conducă la o creştere a nivelului de trai în România. Acest lucru s-a datorat unei legislaţii stufoase, unei legislaţii care se suprapune, nu s-a ţinut cont de legislaţia din alte ţări. Iată deci, la chinezi, chiar de acum 10 ani de zile, cunosc, se dădeau credite cu 5% dobândă pentru agricultură. Or, noi impunem nişte condiţii de acest tip, ca oamenii să fie angrenaţi. Dacă până în 1989, mase mari de oameni erau deplasate de la sat către oraş, acum nu am găsit încă soluţiile fezabile şi concrete ca aceste mase mari de oameni să fie deplasate către sat, deoarece între 40 - 50% din pământul arabil al ţării noastre nu este muncit la ora aceasta. Deci, orice iniţiativă, din punctul nostru de vedere, stimate domnule preşedinte, stimaţi colegi, cred că este binevenită, deoarece vine în întâmpinarea acestei populaţii ca să-şi crească nivelul de trai, deoarece este inadmisibil ca 60% din produsele agroalimentare să fie importante la această oră.

Vă supun spre atenţie ca, într-adevăr, această lege, având cele trei avize favorabile şi unul nefavorabil din partea Guvernului să fie trimis încă o dată în comisie, pentru că noi am muncit şi am refăcut absolut această lege cu toate amendamentele şi precizările care ne-au fost recomandate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Susţin şi eu punctul de vedere al unuia dintre iniţiatorii acestei propuneri legislative, aducând în plus alte câteva argumente. Unul dintre ele este însăşi problema materializării programului de guvernare pe care Guvernul din care face parte şi preşedinta comisiei şi l-a propus pentru această perioadă.

Se cunoaşte foarte bine că în ultima perioadă au fost foarte multe disponibilizări din sectoarele industriale, sectoarele de prestări servicii şi din celelalte domenii de activitate. Aceşti oameni au îngroşat şi îngroaşă mereu rândurile sărăcimii din oraşe. Mulţi dintre ei ar avea posibilitatea să-şi reia activitatea în domeniul agricol, pentru că mai au mici moşteniri în mediul rural, însă le lipsesc resursele materiale şi financiare pentru a demara cu succes asemenea activităţi. Dacă s-ar manifesta înţelegere şi bunăvoinţă, această planificare a banilor, care oricum li se cuvin şi nu primirea lor lunar, ci primirea lor în tranşă mai consistentă, le-ar da posibilitatea ca, din aceşti bani, să-şi asigure mijloacele tehnice şi mijloacele materiale pentru lansarea unor asemenea activităţi.

Deci, nu este vorba de a li se crea facilităţi extraordinare, ci de a se manifesta înţelegere faţă de această idee de a crea locuri de muncă printr-o repartizare firească, normală a unor bani care oricum li se cuvin. Nu cred, atâta vreme cât statul, în ultima perioadă de timp, a făcut eforturi foarte mari pentru acoperirea găurilor produse de diverse companii, multe dintre ele cu legături în Executiv, nu cred că ar cădea Guvernul dacă s-ar rezolva această problemă, în sensul celor prevăzute în propunerea legislativă.

De aceea, pentru că până la urmă poate înţeleg şi acei membri ai comisiei care se opun cu încăpăţânare, poate pentru că, aşa cum am mai spus, este vorba de o iniţiativă a deputaţilor Partidului România Mare, poate că ar fi bine, domnule preşedinte, să retrimitem această lege la comisie, ea să fie analizată cu bunăvoinţă şi bună credinţă, pentru că în fond, ea rezolvă o problemă cu care se confruntă actualmente Guvernul PSD-UDMR.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna preşedinte Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu este nicidecum o încăpăţânare a nu mai discuta, încă o dată, această propunere legislativă venită din partea colegilor PRM. Toate prevederile sale, într-un mod însă mult mai corect, pe o filieră birocratică existentă, sunt rezolvate în alte proiecte de lege. Lăsând la o parte acea dorinţă ca să înmulţim populaţia activă care lucrează la sate, în prezent de 54%, procent uriaş faţă de toate ţările Uniunii Europene care au în momentul de faţă procente până în 40%, iar restul, pe măsura creşterii economice s-au îndreptat în zona serviciilor, deci, lăsând la o parte această propunere de perspectivă, o propunere de strategie pe termen lung şi mediu de dezvoltare a României, de dezvoltare sustenabilă a României, strategie pe care şi colegii de la România Mare au semnat-o, deci, lăsând la o parte această prevedere, tot ceea ce ni se propune acolo există ca text de lege, ca prevedere în altă legislaţie de protecţie socială.

Sigur, Comisia de agricultură s-a pronunţat ca fiind benefică această idee, dar Comisia de agricultură are un anumit profil şi nu neapărat convergent cu profilul de protecţie socială şi mai ales cu legislaţia existentă în domeniul protecţiei sociale şi v-aş aminti cele câteva legi în care există prevederi pentru această categorie: şomeri care au dreptul să cumpere la ţară un teren, să aibă fonduri, să facă împrumuturi în termen avantajos de la bancă, care pot să beneficieze de stimulente dacă sunt tineri, pe legile existente ş.a.m.d. şi v-aş da exemple clare. Există Legea asigurărilor pentru şomaj care are prevederi foarte clare în această privinţă. Există, foarte important, lege complet ignorată, Legea 507 din 2002 privitoare la organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoanele fizice şi aici, doar dacă colegii ar fi avut bunăvoinţa să o lectureze, ar fi găsit întocmai aceste demersuri; există Ordonanţa 98/99, legea-cadru privind acordarea plăţilor compensatorii fără de care alte prevederi ar fi contrare şi ar trebui modificată această ordonanţă, pusă de acord cu Banca Mondială, cu programul RICOP al Guvernului ş.a.m.d.

Există prevederile Codului Muncii de care nu s-a ţinut seama; există Legea privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural, care sunt domeniile şi aici Comisia de agricultură putea să aibă un amendament, că într-adevăr există legislaţie în domeniul acesta de favorizare a celor care vin de la oraş în mediul rural şi pot fi ajutaţi şi în ce fel pot fi ajutaţi. Şi nu în ultimul rând, foarte important este Legea privind microcreditarea. Toate aceste legi prevăd o derulare a unor fonduri, practic prin agenţii, fie prin Agenţia de Dezvoltare care oferă microcreditare şi care stipulează şi condiţiile de returnare a acestor fonduri, întrucât este un fond care trebuie refăcut cu o dobândă mică sau fără dobândă, dar el trebuie refăcut. Colegii nici nu vorbesc de returnarea acestor fonduri, în ce condiţii, când, ce cuantumuri posibile. În plus, ni se propune o filieră complet diferită de cea birocratică, stabilită prin Agenţia de Şomaj care foloseşte în general Bancpostul pentru acordarea de microcredite de pornire a unor afaceri pentru cei care angajează şomeri.

Există legislaţie, stimaţi colegi, şi sper că este ultima oară când am încercat să vă conving. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Ivănescu.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Eu nu vreau să fac o pledoarie nici pentru această iniţiativă, de altfel generoasă, care dovedeşte grijă pentru cei mai amărâţi dintre noi, nu vreau să fac o pledoarie nici împotrivă, dar dacă ne gândim la lumea care populează satele, care trebuie să trăiască din roadele pământului şi din munca proprie, trebuie să ne aducem aminte că suntem restanţi de foarte mult timp cu Legea creditului agricol care să te ajute să-ţi dezvolţi o activitate în mediul rural, să-ţi lucrezi pământul şi cu această ocazie vreau să amintesc colegilor mei sau să reamintesc că la Senat a fost depus un proiect de Lege pentru creditul agricol de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat şi sper că, cu această ocazie să rezolvăm şi o parte dintre problemele agricultorilor, celor care vor să dezvolte o afacere în mediul rural. Aici este vorba de avantajarea unor şomeri disponibilizaţi care nu ar fi în esenţă nimic rău, dar există prevederi în diverse legi, aşa cum au fost amintite de doamna deputat Smaranda Dobrescu. Ei pot avea acces prin acele prevederi legale, la fonduri, indiferent de activitatea pe care o dezvoltă, fie că e mediul rural sau urban.

Deci, cred că ar fi bine să ne gândim, să concentrăm legislaţia, să o facem în aşa fel încât să fie clară şi la îndemâna tuturor şi să asigure şi egalitate de şanse pentru toţi cetăţenii României.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi domnule deputat.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu înţeleg de ce este atâta patimă pentru a discuta un proiect de lege într-o perioadă de o jumătate de oră sau o oră, un proiect de lege canalizat pe un culoar care este liber. De ce se vine aici la microfon şi începe să ni se spună de către doamna preşedinte a Comisiei pentru muncă şi protecţie socială că sunt acoperite toate zonele. Nu este adevărat.

Doamna Smaranda Dobrescu (din bancă):

De exemplu...

Domnul Costel Marian Ionescu:

De exemplu, daţi-mi voie să citesc cui se adresează această lege, poate nu se ştie: persoanelor încadrate cu contract de muncă pe durată nedeterminată care au fost disponibilizate ca urmare a concedierilor efectuate în procesele de restructurare sau de închidere operaţională parţială sau totală a activităţii de către societăţi comerciale, naţionale, companii naţionale, regii autonome sau alte unităţi aflate sub autoritatea administraţiei publice centrale sau locale. Din contră, se vine în ajutorul clar al cetăţeanului să cultive pământul. Ce interese se ascund aici, stimaţi colegi, ca să reţinem importuri masive de produse alimentare, la ora actuală de 60..., probabil se va ajunge la 80 sau chiar 90% din ceea ce consumă acest popor?

Orice politici care s-ar face, se fac pe un drum care duce către creşterea nivelului de trai, aspect statuat, de altfel, în Constituţia României, trebuiesc adoptate de către acest for legislativ înalt al ţării. Altfel, venim în contradicţie cu absolut orice om aparţinând electoratului român care ne-a votat şi se sprijină pe noi, pentru ca să îndreptăm această situaţie. Şi ca să vă dau nişte exemple concludente, câteva puncte de vedere ale Guvernului, vă rog să-mi permiteţi. Se spune în felul următor: nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare. Foarte bine, dar vă rog să mă iertaţi, stimată doamnă preşedinte şi stimaţi colegi, Guvernul a greşit, pentru că această sursă de finanţare nu este din cadrul bugetului centralizat al statului, este din partea angajatorilor care au disponibilizat, nu masiv şi nu colectiv, ci unul, doi, trei, cinci persoane pentru anumite activităţi, deci, nu s-a înţeles bine.

De asemenea, în paragraful 3, de asemenea se afirmă de către Guvern: "persoanele care au fost disponibilizate în condiţiile prevăzute de art.1 nu au abilităţi în domeniul agriculturii". Păi, stimaţi colegi, 80% din industriaşii de astăzi, de unde au provenit, vă rog frumos? Şi aceasta nu este imperativ, această lege nu este un imperativ pentru cei care au fost disponibilizaţi, ci pentru cei care, într-adevăr, au provenit din mediul agricol şi doresc, cei care doresc, bineînţeles, că au abilităţi; cel care a stat numai în oraşe, ştiu eu, o perioadă mare şi acela poate să se ducă acolo şi să înveţe să dea cu sapa, să înveţe tehnologia pământului. Deci, pentru cei care doresc să facă afaceri în domeniul agricol şi, de asemenea, în mediul rural. Or, toate aceste iniţiative, credem că vin în sensul desfăşurării unei activităţi normale şi de asemenea, a respectării prevederilor Constituţiei, că toţi suntem datori să asigurăm o creştere normală a nivelului de trai. Şi mi se pare mie că se pune prea multă patimă pentru a mai rediscuta încă o dată.

Dumneavoastră, stimată doamnă preşedinte, dacă aţi fi dorit, într-adevăr, constructiv să lucraţi cu noi în această lege, nu desfăşuraţi discutarea acestui proiect pe fond în aceeaşi zi, la aceeaşi oră când noi eram la Comisia de agricultură şi prezentam acolo. Deci, de aici se vede absolut faptul că dumneavoastră aţi dirijat în mod tendenţios dezvoltarea acestui proiect, exact când noi eram la Comisia de agricultură. Nu se vede o bunăvoinţă din partea dumneavoastră, vă rog să mă iertaţi. Acesta este punctul nostru de vedere, dacă dumneavoastră susţineţi în continuare ca să nu se discute o lege constructivă pentru cel care doreşte să lucreze într-o agricultură care a fost demolată total.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Smaranda Dobrescu.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimaţi colegi,

Aş vrea doar o mică precizare; eu nu aveam de unde să ştiu ce discută Comisia de agricultură care era una din comisiile care trebuia să ne înainteze aviz în aceeaşi zi în care noi eram într-un oarece gol de discuţie şi poate ne-am grăbit, neavând toate avizele la îndemână şi am discutat pe fond această propunere legislativă, dar beneficiam de un lucru foarte important: de avizul negativ al Comisiei de buget, finanţe, avizul negativ al Guvernului, parţial de avizul negativ al CES, care nu era total de acord, CES-ul reprezintă, ca şi Parlamentul, o structură tripartită, nu ca şi Parlamentul, dar partea guvernamentală a CES şi partea patronală şi sindicală poate că nu sunt întotdeauna de acord.

În privinţa fondului, cu care stimatul coleg, domnul deputat Ionescu, a venit ca un argument în favoarea propunerii; nu se mănâncă bani de la buget, de la fondul de şomaj, cu alte cuvinte, ci plătesc angajatorii, dar eu vreau să vă spun: angajatorii dacă vor să facă câteva plăţi la disponibilizare, îi opreşte cineva prin contractul colectiv de muncă să stipuleze foarte clar în momentul şomajului colectiv sau mai puţin colectiv, vei primi atâtea salarii. Aceste salarii se pot primi prin contractul colectiv de muncă sau se pot opri printr-un fond constituit în mod special, dar care trebuie neapărat stipulat în Codul Muncii. Or, dacă noi obligăm toată lumea, toţi angajatorii, prin Codul Muncii şi nu prin altă lege, că aceasta este legea contractelor şi a relaţiilor de muncă, îi obligăm să aibă la dispoziţie un fond pentru plata unor plăţi compensatorii în momentul disponibilizării, facem, fără doar şi poate, o încercare antieconomică. Dacă există atâta reticenţă din partea agenţilor economici în momentul de faţă să constituie, să instituie acel fond de garantare a salariilor în caz de restructurare sau de faliment, vă daţi seama că un fond suplimentar legiferat le-ar crea cu totul şi cu totul altă bătaie de cap.

Fondurile pentru plăţi compensatorii, fondurile pentru şomaj, căci aceasta este categoria vizată, sunt date de către bugetul asigurărilor pentru şomaj, unde există fonduri, unde există clar stipulate măsurile active şi printre aceste măsuri active se numără şi aceea de a ajuta să se angajeze prin acordarea de credite şomerilor, acolo unde doresc, la oraş sau la sat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vom supune votului final această propunere de respingere la sfârşitul şedinţei de astăzi.

Domnul Costel Marian Ionescu (din bancă):

Am propus amânarea şi discutarea în comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am amânat-o o dată, comisia îşi menţine propunerea de respingere. Dacă o să cadă la vot propunerea de respingere a comisiei, propunerea dumneavoastră se va restitui pentru a se face raportul în fond.