Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Ne întoarcem la pct.17 care a fost amânat în şedinţa de ieri după-amiază la propunerea legislativă privind modificarea şi completarea art.95 din Legea audiovizualului. Aştept iniţiatorul. Poftiţi, poftiţi, domnule deputat. Domnul deputat Márton. Vă rog. Sunteţi autorul acestei propuneri. Vă dau cuvântul să vă prezentaţi propunerea, dar nu înainte de a vă adresa felicitări cu privire la ziua dumneavoastră de naştere. Îi rog pe colegii mei să vă şi aplaude. (Aplauze.) La mulţi ani! Aveţi cuvântul acum.

Domnul Márton Árpad Ferenc:

Mulţumesc. Acest proiect de lege a intervenit ca urmare a modului în care era posibil să se aplice Legea modificată a audiovizualului. Au intervenit nişte elemente care au arătat anumite carenţe, ca atare, am venit noi cu un proiect de lege de modificare a sancţiunilor care să permită o sancţionare gradată, o sancţionare mult mai bine individualizată decât cea care exista înainte. Iniţial modificarea noastră ar fi eliminat total posibilitatea interzicerii unor posturi prin ridicarea licenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului şi înlocuirea acestei sancţiuni cu o suspendare graduală.

În decursul discuţiilor din comisie s-a găsit o soluţie, zicem noi, mult mai bună, chiar cu menţinerea pentru anumite situaţii foarte grave a posibilităţii de retragere a acestei licenţe. evident, o să vedeţi şi dumneavoastră, sunt punctual enumerate patru astfel de situaţii, ele fiind pericol la însăşi existenţa libertăţilor şi a păcii din ţară.

Au mai fost în cursul dezbaterilor şi alte amendamente care, în fond, s-au mulat pe acest text, permiţând o individualizare mai clară a actorilor de pe această scenă a audiovizualului, a modului prin care sunt comunicate către aceşti actori diferitele hotărâri ale CNA-ului şi, evident, şi modul de aplicare a sancţiunilor. Toate aceste amendamente noi am crezut că sunt bine venite, am fost de acord cu ele, am găsit în comun în comisie o formă care credem că este un întreg. Au fost şi amendamente care nu s-au legat de această tematică, având alte elemente legate de lege, dar nu de această structură, pe care comisia nu le-a aprobat. Cu majoritatea acestor respingeri am fost şi noi de acord, cu unele, zicem noi că s-ar putea să fie totuşi încă adoptate, dar acestea în cursul dezbaterii pe articole vor fi ridicate. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte Mihai Mălaimare, prezentaţi, vă rog, raportul comisiei sesizate în fond.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Noi ne-am aflat de fapt în faţa a două proiecte de lege, proiectul de Lege propus de domnul deputat Márton Arpad şi domnul Kelemen Hunor, a fost un proiect de lege pe care l-am adoptat, având în vedere faptul că el venea să completeze o eroare pe care ne-am asumat-o în timpul lucrărilor comisiei vizavi de Legea nr.504. Am mai avut şi un alt proiect de amendare a legii, propus de doamna deputat Vasilescu. Este un proiect pe care noi l-am respins, întrucât, reamintesc, CNA-ul, ca organism, este autonom şi se află sub control parlamentar, şi nu în subordinea Parlamentului şi dorim să-i menţinem acest statut.

Noi vă rugăm să aprobaţi raportul comisiei aşa cum a fost el redactat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca la dezbateri generale.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum menţiona în finalul intervenţiei domniei sale domnul preşedinte al Comisiei pentru cultură, ne aflăm în faţa a două propuneri legislative, una aprobată, nu ştiu dacă este pe deplin justificată aprobarea ei, şi cea de a doua respinsă, probabil pentru că este semnată de un parlamentar PRM, şi mai ales pentru faptul că propune eliminarea unei situaţii nefireşti în comportamentul CNA, devenit instrument de presiune şi de exercitare a intereselor majorităţii parlamentare şi a partidului de guvernământ.

În cazul în care s-ar fi adoptat şi această propunere legislativă iniţiată de doamna deputat Olguţa Vasilescu s-ar fi reuşit să se realizeze acea echidistanţă, care este absolut obligatorie, în comportamentul unor astfel de instituţii de importanţă majoră, cum este Consiliul Naţional al Audiovizualului. Această propunere legislativă făcută de doamna Olguţa Vasilescu porneşte de la o necesitate obiectivă, constatându-se că actuala lege are carenţe care permit asemnea subterfugii din partea reprezentanţilor CNA.

Pe de altă parte, doamna Vasilescu urmărea prin propunerea legislativă pe care a făcut-o asigurarea şi garantarea independenţei autorităţii de reglementare, întrucât în forma actuală legea permite reprezentarea partidului de guvernământ în proporţie de aproape 100%, având în vedere faptul că Guvernul este alcătuit din membrii aceluiaşi partid, care deţine şi majoritatea parlamentară şi deţine 3 locuri în CNA. Modificarea acestor prevederi ar veni în întâmpinarea recomandărilor Comisiei Europene şi ar corespunde normelor democratice, deoarece toate partidele politice vor putea fi astfel reprezentate în CNA, acesta nemaidevenind fieful unui singur partid parlamentar.

Prin urmare, domnule preşedinte, eu supun atenţiei colegilor mei necesitatea unui tratament corespunzător şi mai ales a unui tratament responsabil faţă de această propunere legislativă. Depinde de votul dumneavoastră să daţi un semnal că doriţi ca CNA-ul să devină cu adevărat o instituţie independentă sau să lăsaţi să se înţeleagă că nu îl puteţi scăpa de sub control, cu toate implicaţiile politice, şi nu numai, pe care acest gest le va avea în viitor. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, mai rămâneţi, că poate mai doreşte şi altcineva dintre colegii noştri să participe la dezbaterile generale. Dacă se mai înscrie cineva la cuvânt? Nu. Dau atunci cuvântul preşedintelui comisiei.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Distinse domnule deputat,

Sunt câteva afirmaţii cu care nu pot fi de acord nici într-un caz şi am să încerc în câteva foarte scurte cuvinte să vi le destăinui, dacă îmi acordaţi atenţia necesară. Vă mulţumesc.

Dumneavoastră aţi afirmat că aprobarea primului proiect de lege nu s-ar fi justificat. Este o afirmaţie pe care nu o înţeleg, pentru că proiectul domnilor deputaţi vine, din contră, în succesiunea întru urmarea firească a doleanţelor pe care le-a afirmat tocmai partidul dumneavoastră, adică acelea care privesc posibilitatea de a ierarhiza oarecum, de a eşalona, de a construi nişte piedici, înainte de a ajunge la posibilitatea de a da o amendă extrem de gravă, aşa cum Legea nr.504 a oferit CNA-ului în cazul concret care vă interesează pe dumneavoastră.

A doua afirmaţie cu care nu pot să fiu de acord, şi mai cu seamă nu pot să fiu eu de acord, este că legea colegei dumneavoastră a fost respinsă numai pentru că ea vine dinspre partea PRM-ului. Îndrăznesc să cred că dacă ar fi fost să discutaţi numai cu mine, această afirmaţie este inutilă. În Comisia pentru cultură noi nu facem nici un fel de imixtiune a ideilor politice cu care venim. Vă rog să mă credeţi şi vă invit să fiţi oaspetele nostru ori de câte ori doriţi.

A treia afirmaţie pe care chiar că nu o înţeleg este că CNA-ul este subordonat în acest moment partidului de guvernământ. Vă reamintesc, domnule deputat, că, potrivit legii, membrii CNA sunt propuşi de către o sumă întreagă de instituţii, printre care şi Camerele Parlamentului, dar ei nu reprezintă partidele respective. este o lege pe care nu am făcut-o noi, este o lege însă care răspunde doleanţelor absolut tuturor partidelor şi avem datoria să trimitem în CNA oameni care ştiu să citească această lege şi mai cu seamă care ştiu să o respecte. Eu vă invit să-mi şi demonstraţi modul în care CNA a devenit o instituţie aflată eminamente în subordinea partidului de guvernământ şi, de altminteri, vă reamintesc că o bună parte din perioada din 2000 până în prezent, CNA a fost condus de către un preşedinte care nu a fost deloc numit de către actualul partid de guvernământ.

Ca atare, eu înţeleg demersul dumneavoastră, dar, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă rog să aprobaţi raportul nostru aşa cum l-am redactat. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ascultat cu mare atenţie argumentaţia domnului preşedinte al Comisiei pentru cultură şi îl admir pentru insistenţa cu care apără această baricadă. Am ascultat, de asemenea, şi o argumentaţie care pentru mine ridică unele semne de întrebare şi pentru care îi cer explicaţii. Eu am înţeles că decizia de respingere este luată şi pentru a avea o mare grijă să nu se ajungă la amendă şi că e bine să se prevină, decât să se amendeze, un fapt care ar putea să intre în zona infracţionalului. numai că a preveni ascunde o imensă capcană: ascunde capcana interdicţiei, a blocajului, a interdicţiei exprimării unei poziţii, a blocării accesului unui curent de opinie.

Iată de ce nu accept această poziţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu regret că din când în când sunt nevoit să încrucişez spada cu distinsul preşedinte al Comisiei pentru cultură, pe care îl apreciez sincer, dar, ce să facem, viaţa ne-a pus în două tabere diferite.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ceea ce dorea colega mea care este iniţiatoarea acestei propuneri legislative era tocmai de a se conferi posibilitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului să îşi dovedească în viitor echidistanţa. Astfel, dacă noi ne uităm spre exemplu la propunerea sa privind amendarea şi modificarea art.42 alin.1, aici se spune foarte clar: "pentru încurajarea şi facilitarea exprimării pluraliste a curentelor de opinie, inclusiv în perioada campaniilor electorale". Eu cred că acest lucru este benefic chiar şi pentru partidul de guvernământ, care pentru moment nu-şi pune problema acestei echidistanţe, dar s-ar putea ca, de-a lungul istoriei, viaţa ne oferă tot felul de surprize şi tot felul de răsturnări, chiar dumneavoastră să aveţi nevoie de realizarea unei astfel de echidistanţe şi nici un partid politic care va fi vreodată majoritar şi va prelua pârgiile conducerii ţării să nu poată să intervină şi să folosească această instituţie în interes strict politic.

Şi pentru că tot mi-aţi cerut să dau exemple, permiteţi-mi să mă refer doar la unul singur, foarte de notorietate: selectarea şi promovarea în funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional al Audiovizualului a unei persoane care alte merite nu a avut decât acela de promovare a poziţiei partidului dumneavoastră. Din punct de vedere ziaristic este aproape mediocru, iar din punct de vedere al conducerii CNA-ului, daţi-mi voie să mă abţin, pentru că până în momentul de faţă nu a dat, nici o probă concludentă de onestitate şi de competenţă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbaterea propunerii legislative.

La titlul acesteia, vă rog să urmăriţi amendamentul 1. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se modifică titlul propunerii legislative.

Prin amendamentul 2, comisia propune un art.I, mai exact preambulul acestui articol, care precizează: "Legea audiovizualului, nr.504/2002, se modifică şi se completează după cum urmează:" Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu. Adoptat amendamentul 2.

La amendamentul 3, urmăriţi pct.1 cu privire la modificarea lit.d) a art.1. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 3, se introduc modificările la Legea nr.504 prevăzute în acest amendament.

La amendamentul 4, comisia propune modificarea alin.3 şi 4 la art.2. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 4, se introduc modificările propuse de comisie.

Prin amendamentul 5, comisia propune modificări la alin.4 al art.6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 5, se introduce modificarea alin.4 al art.6.

Prin amendamentul 6, comisia propune modificarea alin.5, 6 şi 7 din art.15. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul, se introduc cele trei modificări.

Prin amendamentul 7, comisia propune introducerea unui alineat nou în art.15, alin.8. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul. Doamna deputat Mona Muscă, vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

După art.9 se introduce un articol nou, care va avea următorul conţinut, este vorba de un amendament la proiectul iniţiatorilor şi anume: "senatorii şi deputaţii nu pot fi realizatori sau prezentatori de programe de radiodifuziune sau de televiziune".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată colegă, staţi puţin ca să ajutăm colegii să vă urmărească. Noi eram la amendamentul 7, care se referea la art.15.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Da, dar se introduce acest amendament imediat acolo.

Domnul Valer Dorneanu:

Unde îl găsim?

Doamna Monica Octavia Muscă:

La "respinse".

Domnul Valer Dorneanu:

Asta ar însemna că după amendamentul 5 aţi dorit dumneavoastră "..

Doamna Monica Octavia Muscă:

De asta am intervenit acum.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar aţi intervenit târziu. Asta vroiam să vă spun.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Păi, acolo am stat, m-am anunţat, dar nu v-aţi uitat.

Domnul Valer Dorneanu:

Urmăriţi amendamentul respins de la pagina...

Doamna Monica Octavia Muscă:

În proiect este la pag.11, la "amendamente respinse"...

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.2.

Doamna Monica Octavia Muscă:

La pct.2, da. Repet, amendamentul propus este: "Senatorii şi deputaţii nu pot fi realizatori sau prezentatori de programe de radiodifuziune sau televiziune".

Stimaţi colegi,

Există o decizie a Consiliului Naţional al Audiovizualului, Decizia nr.38/2003 cu privire la publicitatea politică şi exercitarea unor profesii. În această decizie se spune foarte clar că sunt interzise spoturile publicitare, clipurile electorale, deci, cu publicitate politică, între campaniile electorale, ceea ce mi se pare normal şi firesc. Nimeni nu a protestat cu privire la această decizie a CNA-ului.

În acelaşi timp însă nu prin spoturi publicitare, ci prin emisiuni întregi, emisiuni săptămânale, care durează uneori de dimineaţa până seara, există realizatori ai acestor emisiuni, parlamentari. Nu mi se pare corect, este cazul domnului Păunescu, îl apreciez foarte mult ca poet, nu ştiu câţi din sala aceasta şi din afară îl apreciază aşa de mult cum îl apreciez eu, cred că poate face şi emisiuni extraordinar de interesante şi a reuşit să demonstreze acest lucru. Nu este vorba de domnia sa ca persoană, ci de un principiu. Dacă se interzic clipurile publicitare electorale, politice, nu văd atunci cum am putea să acceptăm emisiuni întregi făcute de un parlamentar.

În acest caz cred că este vorba de o situaţie de incompatibilitate de care ar trebui să ţinem cont, cu atât mai mult cu cât a fost o asumare a răspunderii Guvernului exact pe situaţii de incompatibilitate. Nu vreau să spun că domnul Adrian Păunescu sau un alt coleg de al nostru ar face campanie publicitară politică în emisiunile lor, dar se creează posibilitatea de a face acest lucru şi se şi întâmplă, fie şi numai prin prezenţa domniei sale acolo. Domnia sa este o persoană extraordinar de cunoscută, nu numai ca poet, nu numai ca om de cultură, ci şi ca om politic. Drept urmare, simpla prezenţă a domniei sale acolo este o campanie politică.

Ca atare, stimaţi colegi, vă propun să acceptaţi acest amendament, pentru că altfel ne vom trezi că o parte din emisiunile televizate sau o parte din emisiunile de la radio vor fi susţinute de oameni politici, şi atunci mă întreb la ce mai foloseşte decizia CNA-ului cu privire la clipurile politice. Este, ca să zic aşa, o concurenţă neloială faţă de ceilalţi oameni politici, este o situaţie de incompatibilitate şi drept urmare vă propun să acceptaţi acest amendament. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea iniţiatorilor, domnul Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiatorii susţin această propunere a domnului Onisei şi a doamnei deputat Mona Muscă. Noi credem că prin această propunere se completează legea prin care Guvernul şi-a asumat responsabilitatea săptămâna trecută şi, sigur, noi nu discutăm despre domnul senator Păunescu, nu discutăm despre persoane concrete, principiul este important şi noi susţinem acest principiu şi introducerea acestui principiu în proiectul de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Mihai Adrian Mălaimare.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un punctul de vedere, recunosc, extrem de interesant şi important care se lansează în acest moment, sincer vă spun că aş fi preferat ca această dezbatere să o avem un pic mai târziu, aşa cum am şi convenit cu iniţiatorul acestui amendament, cu domnul Onisei, având în vedere că un amendament la o lege făcut în mod special în direcţia unei anumite persoane nu are o relevanţă extrem de solidă. Domnul Onisei îmi spunea însă că există cazuri numeroase şi urmează să ne şi facă dovada în provincie în legătură cu posibilitatea reală sau doar iluzorie de a acapara anumite structuri ale mediei. Ca atare, noi ne-am înţeles la comisie cu domnul Onisei că domnia sa va transforma acest amendament într-un proiect de lege, pentru că dorim o dezbatere reală, adevărată, solidă pe un principiu cu care teoretic putem fi de acord.

Eu însă îmi menţin punctul de vedere astăzi şi vă rugăm să respingeţi acest amendament, aşa cum am făcut-o şi noi în comisie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă mai doreşte să-şi susţină încă o dată amendamentul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă am vorbit de domnul Adrian Păunescu, am făcut-o doar pentru respectul pe care-l port persoanei respective ca poet, ca om de cultură, nu pentru alt motiv, ca nu cumva să credeţi că este vorba de o chestiune personală. Amendamentul însă nu se referă la o persoană, amendamentul se referă la un principiu, şi încă la un principiu foarte dur, la principiul incompatibilităţii. Nu văd de ce ar trebui, cu tot respectul pe care îl port domnului preşedinte Mălaimare şi cu toată prietenia, pot să zic, nu văd de ce este nevoie de un alt proiect de lege pentru a introduce un amendament atât de simplu şi de clar şi atât de principial. Este o ocazie acuma, a fost un amendament depus la comisie, drept urmare, îl putem acum accepta, nu să facem încă o lege de modificare a Legii audiovizualului. Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat argumentele autoarei amendamentului pe care comisia l-a propus, prin raport, să fie respins şi preşedintele a susţinut astăzi acelaşi lucru.

Sunt dator să-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul doamnei Mona Muscă? 41 de voturi pentru.

Împotrivă? 51 de voturi împotrivă.

(Rumoare, vociferări)

Voci din sală:

Mai număraţi o dată!

Domnul Valer Dorneanu:

Eu nu am numărat, eu am adunat cele două părţi ale sălii, comunicate de colegii mei.

Stimaţi colegi,

Din respect faţă de distinsa noastră colegă, vă rog să vă mai exprimaţi încă o dată votul. Cei care au votat împotrivă sunt contestaţi.

Cine este împotriva amendamentului doamnei Mona Muscă?

Aveţi dreptate. S-a numărat greşit. Sunt 56 de voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins cu 56 de voturi împotrivă, 41 de voturi pentru.

Ne aflam la amendamentul nr.7 cu privire la introducerea unui alineat, alin.8, la art.15.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.7? Nu aveţi.

Adoptat în unanimitate.

Amendamentul nr.8. Nu aveţi obiecţiuni.

Introdus modificarea alineatului în art.35.

Prin amendamentul nr.9, comisia propune modificarea alin.10 în art.44.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr.9? Admis amendamentul, se modifică textul respectiv.

Amendamentul nr.10.

Adoptat amendamentul 10, se modifică lit.a) de la art.49.

Amendamentul nr.11 - abrogarea lit.h) de la art.54.

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul, se abrogă lit.h) de la art.54.

Amendamentul nr.12.

Adoptat amendamentul nr.12.

Amendamentul nr.13. Nu sunt obiecţiuni.

Adoptat în unanimitate.

Amendamentul nr.14. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.15. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.16. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.17. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.18. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.19. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Amendamentul nr.20. Nu sunt obiecţiuni.

Se adoptă în unanimitate.

Amendamentul nr.20 se referea la modificarea art.95.

Amendamentul nr.21.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Kerekes Karoly:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, trebuie să recunoaştem că această iniţiativă legislativă a adus o serie de îmbunătăţiri esenţiale la Legea audiovizualului. Pe deasupra, şi comisia a contribuit esenţial la îmbunătăţirea ei.

Dar, în privinţa regulilor de procedură- mă refer aici la contestarea deciziilor luate de către consiliu -, acest capitol conţine câteva imperfecţiuni, şi eu aş crede că ar fi cazul să fim atenţi la acestea şi să le aducem corecturile necesare.

În primul rând, la art.95²: "Deciziile emise în condiţiile art.95 şi 95¹ pot fi atacate la Secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel" - până aici, este foarte corect. Mai departe: "Soluţionarea cazului se va face în cel mult o săptămână de la sesizare". O mică menţiune: procedural şi sub aspectul tehnicii legislative se foloseşte "cauza" sau "contestaţia"; nu "soluţionarea cazului", ci "soluţionarea contestaţiei" sau a "cauzei".

Dar, ceea ce am vrut să ridic în primul rând este problema acestui termen: "se va face soluţionarea contestaţiei în cel mult o săptămână de la sesizare".

Stimaţi colegi,

Eu m-am consultat cu mulţi jurişti, inclusiv cu preşedintele Curţii de Apel de la Tg.-Mureş. Este imposibil de realizat, de îndeplinit procedura. Dacă luăm în considerare trimiterea citaţiei, trimiterea întâmpinării, primirea întâmpinării, deci este un termen foarte scurt şi, în schimbul acestui text - şi eu am făcut un amendament pe care, din păcate, nu l-a luat în considerare comisia, dar am ocazia să reiterez şi sună în felul următor: "Instanţa judecă de urgenţă contestaţia, termenele de judecată neputând fi mai mari de 10 zile".

Eu am preluat acest text din regulile de procedură comună şi de procedură de contencios, aşa că n-am greşit cu nimic şi, în opinia specialiştilor, ar fi corect.

A doua observaţie la alin.2 al aceluiaşi articol - art.95 alin.2: "Contestaţia nu suspendă de drept sancţiunea," - foarte corect până aici - "dar instanţa poate hotărî, după 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei,"; şi acest lucru este corect, dar parţial, şi imediat vă spun de ce; iar în continuare "suspendarea sancţiunii până la adoptarea hotărârii definitive".

Deci, integral: "Instanţa poate hotărî, după 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, suspendarea sancţiunii până la adoptarea hotărârii definitive".

Dacă acceptăm textul aşa cum este aici precizat, atunci înseamnă că, din oficiu, se face această suspendare. Or, se ştie foarte bine că suspendarea, potrivit regulilor de procedură civilă de contencios administrativ se face numai şi numai la cererea părţilor interesate.

În al doilea rând, "suspendarea sancţiunii până la adoptarea hotărârii definitive", eu am impresia că iniţiatorii aici, într-un fel greşit, aş zice eu, s-au gândit la soluţia finală dată după recurs. Şi atunci, trebuia să se completeze şi cu menţiunea: "hotărârii definitive şi irevocabile", dar în locul acestei sintagme, eu aş propune "suspendarea sancţiunii până la soluţionarea contestaţiei". Şi aici, atunci, este inclusă şi procedura în faţa instanţei de recurs, de suspendare, până când se soluţionează definitiv şi irevocabil această contestaţie.

Iar la alin.4 al art.95², se menţionează că "Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie este definitivă şi irevocabilă"; foarte corect până aici, dar se mai adaugă "şi se ia în cel mult o săptămână de la depunerea recursului".

Nu ştiu dacă se poate realiza într-un termen de o săptămână pentru motivele pe care le-am prezentat şi în cazul primei instanţe, dar avem în Legea contenciosului administrativ, Legea nr.29/1990, un text corespunzător, art.15: "Curtea Supremă de Justiţie va judeca recursul de urgenţă". Este suficient şi atunci nici n-ar trebui să menţionăm în cea de a doua parte a alin.4 - acea parte a propoziţiei, că "se ia în cel mult o săptămână de la depunerea recursului"; mă refer la hotărârea Curţii Supreme de Justiţie.

Deci, cu aceste propuneri am venit în faţa dumneavoastră. Dacă consideraţi că pot fi acceptabile, în primul rând mă adresez iniţiatorilor, atunci vă rog frumos să fiţi de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Árpád, vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Noi am luat, pe vremea respectivă, această decizie cu termenul de o săptămână, că în primele variante, suspendarea cea mai scurtă era de o săptămână. Deci, s-ar fi putut să se intervină cu o soluţie, dacă nu s-ar fi suspendat emisiunea, deci aplicarea sancţiunii, s-ar fi venit cu soluţia din instanţă după ce, de fapt, pedeapsa, să zic aşa, ar fi fost ispăşită. Însă, în decursul dezbaterii, - a fost o dezbatere destul de lungă -, nu se mai susţine, într-adevăr, această săptămână - deci, noi renunţăm la acest interval - şi, avându-se în vedere cele spuse de colegul nostru, evident că trebuie să fim atenţi la ce este în legislaţia actuală. Ca atare, aş fi de acord cu modificarea: în loc de "în cel mult o săptămână de la sesizare", să trecem acolo "10 zile", la alin.1; la alin.4, în loc de "o săptămână", să fie aceeaşi formulare ca şi în Legea contenciosului administrativ, deci în timpul cel mai scurt, iar la alin.2 "la adoptarea hotărârii definitive şi irevocabile", ca să fie şi aici destul de clar; deci, "la cerere" - şi includerea sintagmei "la cerere" şi completarea cu "adoptarea hotărârii definitive şi irevocabile", pentru că asta a fost intenţia iniţiatorului, a fost o scăpare de-a noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doreşte cineva să intervină?

L-aş întreba pe preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi dacă termenul de 10 zile este un termen posibil din punct de vedere al îndeplinirii procedurilor de citare, chiar cu prescurtare.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Tocmai acest lucru voiam să-l subliniez, să ţinem seama că în orice proceduri de judecată, şi mai ales în faţa Curţii Supreme de Justiţie, trebuie să existe un timp material în care să se facă înştiinţarea pentru termenul de judecată în vederea exercitării apărărilor.

Mi se pare mie că termenul de 10 zile este insuficient, pentru că există riscul, deci în detrimentul soluţionării cauzei, să nu se facă în timp citarea şi apoi se dă un nou termen. Şi atunci, legea apare, pe acest aspect, ca un bumerang. În loc să-i faci un serviciu pentru o rezolvare urgentă, prin fixarea unui asemenea termen şi încorsetând la 10 zile aceste posibilităţi, nu s-ar crea premisele rezolvării rapide a unei asemenea situaţii.

De aceea, cred că rezonabil pentru proceduri ar fi un termen de 15 zile. Repet- şi cu asta închei -, 10 zile ar fi puţin, ne-am putea trezi la termen fără procedură completă şi s-ar da, în mod obligatoriu, un nou termen.

De aceea, cred că realist ar fi termenul de 15 zile, ca să se poată face procedura cum ştiţi, şi adaug, sub aspect tehnic, pleacă înştiinţarea, revine pe căile pe care le cunoaştem: poştă, agenţii etc. S-ar putea ca 10 zile să fie un timp material insuficient.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dar vă rog să mai rămâneţi puţin la tribună, domnule profesor. O să exploatez calităţile dumneavoastră profesionale şi vă rog să vă referiţi şi la propunerea care s-a făcut aici ca, în locul sintagmei "soluţionarea cazului", să se utilizeze sintagma "soluţionarea cauzei".

Domnul Ion Neagu:

Vreau să vă spun că este, de altfel, consacrat în mod expres, indiferent de natura litigiului, nu "cazului", ci "cauzei". Cauza sau pricina poate fi de orice natură: civilă, penală, pe contencios etc.

Deci, cel mai fericit termen este "cauză", şi nu "caz".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

A doua întrebare pe care vreau să v-o pun, v-am spus că vă exploatez: la alin.2, "suspendarea sancţiunii până la adoptarea hotărârii definitive". Adoptarea este termenul de referinţă, cel corect, sau "soluţionarea definitivă"?

Domnul Ion Neagu:

Nu, nu, nu. "Adoptarea" este un termen care nu este consacrat în soluţiile pe care le dau instanţele judecătoreşti.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi nici nu pot face referire la "data adoptării".

Domnul Ion Neagu:

Exact. Şi termenul consacrat este "pronunţarea hotărârii". Aşa scrie în oricare dintre legile care vin să statueze asupra conflictelor de orice natură; deci, nu "adoptare", ci "pronunţarea hotărârii".

Domnul Valer Dorneanu:

La ultimul alineat- şi cu aceasta exploatarea dumneavoastră a încetat -, în prezent, textul spune aşa: "Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie este definitivă şi irevocabilă şi se ia în cel mult o săptămână de la depunerea recursului".

Cineva a propus aici să se utilizeze reglementarea de la Contenciosul administrativ, unde termenul este "de urgenţă": "Hotărârea este definitivă şi irevocabilă şi se ia în procedură de urgenţă".

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

De regulă, în textele de lege se arată, se cuantifică timpul, sau intervalul de timp în care "de urgenţă" nu-mi spune nimic. Într-o cauză complexă, "de urgenţă" poate însemna şi o lună de zile, pentru că, spun eu, dosarul are atâtea volume, încât "de urgenţă" înseamnă şi în trei săptămâni, pentru că am avut de parcurs un material imens. Nu se foloseşte de regulă expresia "de urgenţă" la deliberare şi pronunţare; se fixează termen de 5, 15 zile etc.

De aceea, mi se pare mie ...

Domnul Valer Dorneanu:

Termenul de 15 zile de la fond ar fi bun?

Domnul Ion Neagu:

Este foarte bun, dar poate ar fi bine chiar 10 zile, zic eu. De ce? Pentru că, iată, în materie penală deliberarea şi pronunţarea trebuie să aibă loc în 15 zile. Gândindu-vă că este un litigiu de altă natură, nu de o dificultate extraordinară ca materie penală, s-ar putea ca termenul să fie şi de 10 zile, dar nu "de urgenţă", în orice caz.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnul preşedinte Mihai Mălaimare doreşte să-şi spună părerea cu privire la aceste propuneri.

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule preşedinte,

Doar că-i mulţumim domnului preşedinte Neagu pentru intervenţie şi că suntem de acord cu modificările legate de cele 15 zile, de adăugarea la alin.2 al art.95² "şi irevocabile" şi cu cele "10 zile" la alin.4.

Vă mulţumesc.

Domnul Kerekes Karoly (din sală):

"... la cerere ..."; suspendarea se face "la cerere".

Domnul Valer Dorneanu:

Da. O să spun eu textul.

Stimate coleg, am înţeles, când o să prezint textul, vă prezint şi sintagma aceasta.

Stimaţi colegi,

La alin.1, partea a doua a acestui alineat, se propune să fie reformulată astfel: "Soluţionarea cauzei se va face în cel mult 15 zile de la sesizare".

Cine este pentru această formulare? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin.2 se propune reformularea ultimei părţi: "Contestaţia nu suspendă de drept sancţiunea, dar instanţa poate hotărî, la cerere, după 24 de ore de la înregistrarea contestaţiei, suspendarea sancţiunii până la pronunţarea hotărârii definitive şi irevocabile".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3 rămâne la fel, nefiind obiecţii.

La alin.4: "Hotărârea Curţii Supreme de Justiţie este definitivă şi irevocabilă şi se ia în cel mult 10 zile de la depunerea recursului".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Amendamentul nr.22, cu privire la alin.1 de la art.96.

Dacă sunt obiecţiuni?

Doamna Mona Muscă.

Vă referiţi la un amendament respins, sau reformulare?

Doamna Monica Octavia Muscă:

La amendament respins.

La amendament respins, domnule preşedinte. Este la art.96 alin.1. Se introduce o literă nouă, care va avea următorul cuprins: "degradarea sau distrugerea echipamentelor tehnice, indiferent de structura acestora, destinate asigurării accesului public la serviciile de programe audiovizuale".

De ce susţin că trebuie neapărat introdus în lege acest amendament?

Aduc aminte celor care cunosc Legea audiovizualului de acum, noi am introdus acolo un amendament cu privire la contrafacerea decodoarelor. Legea nr.504 conţine, acum, contrafacerea decodoarelor cu sancţiuni. Ei, bine, la ora actuală, sunt şapte procese penale în baza acestui articol introdus, acestui alineat.

Ca atare, motivaţia respingerii a fost că fapta incriminată este sancţionată prin Codul penal. E adevărat, numai că nu este vorba numai de distrugeri materiale. Asta vreau eu să atrag atenţia comisiei şi iniţiatorilor. Este vorba, în acelaşi timp, de distrugeri materiale, dar mai ales de încălcarea dreptului la informare şi libertatea de exprimare. Sunt două drepturi fundamentale încălcate prin asemenea acţiuni huliganice.

Drept urmare, rog şi comisia şi iniţiatorii să aibă înţelegere şi, dacă celălalt amendament pe care l-am propus la Legea nr.504, contrafacerea decodoarelor are la ora actuală şapte procese penale, înseamnă că şi-a avut rostul.

Drept urmare, şi acest alineat, pe care vă rog să-l acceptaţi, va avea acelaşi rost, de a îndepărta posibilitatea încălcării dreptului la informare şi a libertăţii de exprimare.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte, eu aş zice să lăsaţi totuşi un jurist să se pronunţe cu privire la această propunere.

Domnul preşedinte Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Până mă duc în sală să vorbesc cu cineva, pot să spun chiar eu.

Ideea nu este rea a colegei mele, doamna Muscă. Îi reamintesc, însă, că, deja, în peisajul reglementărilor penale, există acest aspect surprins aproape punctual.

La art.217 Cod penal, unul dintre alineate, reglementând distrugerea, surprinde chiar - pentru că legiuitorul a avut în vedere şi acest aspect - surprinde chiar posibilitatea ca în cazurile concrete învederate de domnia sa, să intervină legea penală. Dacă s-ar introduce şi aici, practic, ar fi un paralelism, ca să spun aşa, în reglementare penală, fiindcă - repet - deja legiuitorul şi-a spus cuvântul pe acest plan. Numai dacă s-ar dori, să spun aşa, introducerea unei forme calificate, adică o agravantă. Că, altfel, în maniera în care este construit acum textul, el are acoperire în dispoziţia art.217 din Codul penal.

Dacă se doreşte, însă, un spor de pedeapsă, doamnă Muscă, atunci, sigur că s-ar putea modifica implicit legea penală. Dar, nu ştiu, această lege este organică?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu.

Domnul Ion Neagu:

Ei, atunci, s-ar putea, repet, făcând-o agravant. Că altfel, am acoperire în text; în art.217 Cod penal, textual, spune aşa.

Deci, dacă, repet, doriţi să sporească pedeapsa, în cazul distrugerii unor astfel de echipamente; atunci, da.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, acum, dacă i-aţi făcut această sugestie pe care sigur doamna deputat o va îmbrăţişa, eu vă rog să analizaţi celelalte alineate de la art.217 şi să apreciaţi gravitatea celorlalte fapte şi să vă pronunţaţi şi în fond, dacă consideraţi oportună o asemenea sugestie, ca s-o ajutăm pe doamna deputat.

Domnul Ion Neagu:

Deci, având în vedere ..., ascult acum ce spune colega noastră, doamna Mona Muscă, valorile sociale ce sunt ocrotite prin aceste dispoziţii ale legii speciale, domnia sa argumentează posibilitatea agravării răspunderii pentru distrugere, când obiectul material - să mă exprim în termeni tehnici - îl constituie echipamente etc.

Văzând peisajele reglementărilor din art.217 Cod penal, care este destul de întins, în evantaiul reglementărilor din alineate, constatăm că sunt sancţiuni penale destul de ridicate. Nu ştiu dacă - nu ştiu dacă, repet - ar fi cazul ca în această situaţie să sporim...

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Acolo e infracţiune, în Codul penal, şi aici ar fi contravenţie; lucrăm pe Codul penal.

Domnul Ion Neagu:

Doamna Muscă e de acord din nou cu mine şi-i mulţumesc. Lăsăm că e contravenţie, pentru că în penal este infracţiunea şi vă mulţumesc pentru încredere, doamnă Muscă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Ce înseamnă virtuţile dialogului!

Acceptat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna deputat şi-a retras amendamentul.

Alte obiecţiuni la amendamentul nr.22 sunt?

Nu sunt.

Adoptat amendamentul în formularea propusă de comisie.

La amendamentul nr.23 urmăriţi amendamentul cu privire la introducerea unui alineat - alin.1¹ - la art.96.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul, se introduce alin.1¹.

Amendamentul nr.24.

Adoptat în unanimitate.

Amendamentul nr.25, care este şi ultimul.

Comisia propune introducerea unui articol, art.II, care să prevadă renumerotarea textelor şi republicarea legii.

Din nou, provoc Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi la o discuţie.

Stimaţi colegi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, aţi văzut că în cuprinsul acestei propuneri se modifică vreo 24 de texte. În urma modificării, comisia propune republicarea legii, amintindu-vă dispoziţiile din Legea nr.24/2000 cu privire la normele de tehnică legislativă, care recomandă republicarea doar atunci când se fac modificări substanţiale, vă întreb dacă se justifică un asemenea articol, cu republicarea şi renumerotarea? Care ar uşura aplicarea legii, dar ...

Poftiţi, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze că v-am provocat astăzi de două ori, deşi nu eraţi comisie de avizare.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Nu mă supăr. Ce voiam să subliniez? De regulă, în practica legislativă, atunci când intervin numeroase modificări, este indicată republicarea care să surprindă şi modificările intervenite în peisajul asupra căruia legiuitorul a stăruit din nou.

Iată că, de data aceasta, cred eu că propunerea colegilor mei se justifică. Rămâne să apreciaţi dacă ... Dar, repet, sunt numeroase - nu ştiu exact, punctual, câte modificări sunt.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi am înţeles că au mai fost modificări anterioare printr-o ordonanţă.

Domnul Ion Neagu:

Exact. Şi, adăugând, domnule preşedinte, şi celelalte modificări, ar fi bine ca cel care parcurge legea să aibă oglinda completă a tuturor modificărilor, astfel încât să nu fie nevoie să se ducă la legea anterioară, anterioară şi cea pe care noi astăzi o adoptăm.

Deci, în principiu, e bine să fie republicată într-o asemenea situaţie concretă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Îneţelegând că nu sunt obiecţiuni la amendamentul 25, acesta a fost adoptat în unanimitate.

Am parcurs, stimaţi colegi, tot cuprinsul acestei legi de modificare. Urmează să o supunem votului final.