Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Dau cuvântul domnului prim-ministru Adrian Năstase pentru a prezenta proiectul Legii bugetului de stat.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru!

Domnul Adrian Năstase -prim-ministru al Guvernului României:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Permiteţi-mi ca, în numele Guvernului, să prezint în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului proiectul Legii bugetului de stat şi, respectiv, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, elaborate în conformitate cu prevederile articolului 137 din Constituţia României.

De la bun început, doresc să subliniez că este al doilea an în care Executivul, respectând prevederile constituţionale şi ale Legii finanţelor publice, supune dezbaterii şi aprobării Parlamentului ţării celor două bugete la termenul prevăzut de lege.

Iată încă o dovadă a modului responsabil în care Guvernul nostru tratează problemele finanţelor ţării. Cred că, prin acest efort, susţinem prin fapte reintrarea în normalitate a activităţii economico-financiare.

În aceste condiţii, prin votul pe care vi-l solicităm dumneavoastră, stimaţi deputaţi şi senatori, autorităţile publice centrale şi locale vor avea la dispoziţie, încă de la 1 ianuarie 2003, resursele financiare pentru realizarea proiectelor de dezvoltare economică şi socială a României, precum şi a judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor ţării.

Fundamentarea proiectelor bugetelor pe anul 2003 a pornit de la două obiective esenţiale:

Primul, asigurarea finanţării transparente şi stabile a dezvoltării economice durabile a ţării şi, pe această bază, susţinerea unui amplu program social iniţiat de Partidul Social Democrat. Sprijinim, astfel, cetăţenii în mod direct, dar diferenţiat în funcţie de starea lor materială, în scopul îmbunătăţirii pe ansamblu a condiţiilor de viaţă.

Al doilea obiectiv este reprezentat de asigurarea respectării angajamentelor asumate de România faţă de NATO şi faţă de Uniunea Europeană, precum şi faţă de instituţiile financiare internaţionale, pe fondul îndeplinirii Programului de guvernare asumat în decembrie 2000, la învestirea actualului Executiv de către Parlamentul ţării.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Suntem convinşi că proiectul Legii bugetului de stat şi al Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul viitor demonstrează cetăţenilor şi clasei politice preocuparea permanentă a Guvernului de a cheltui banul public cu o deosebită chibzuinţă şi în condiţii de eficienţă.

Trăsătura cea mai importantă a gestiunii fondurilor bugetare la care ne angajăm este respectarea cu stricteţe a criteriului performanţei economico-sociale, pe care îl realizăm prin extinderea substanţială a finanţării pe bază de programe.

În acest cadru, aş dori să vă mulţumesc dumneavoastră, stimaţi parlamentari, pentru ritmul susţinut în care aţi dezbătut, cu profesionalism şi exigenţă, în comisiile de specialitate, fiecare dintre proiectele de bugete care v-au fost supuse spre analiză, precum şi pentru numărul important de amendamente pe care le-aţi formulat.

Apreciem că s-a manifestat disponibilitate faţă de propunerile rezonabile, realiste, avansate inclusiv din partea partidelor parlamentare aflate în opoziţie.

Proiectele de buget pe anul 2003 reprezintă instrumente de însemnătate majoră pentru consolidarea creşterii economice şi continuarea în ritm accelerat a reformelor economico-sociale, pregătirea aderării României la NATO şi a integrării în Uniunea Europeană. Totodată, aceste bugete sunt direcţionate către susţinerea politicilor prioritare în domeniile protecţiei sociale, învăţământului, ocrotirii sănătăţii, agriculturii, apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, protecţiei mediului înconjurător.

La elaborarea proiectelor de buget s-au avut în vedere, pe de o parte, conjunctura internaţională actuală, iar, pe de altă parte, premisele interne şi prognozele pe termen scurt şi mediu prin care se estimează menţinerea tendinţelor favorabile ale principalilor parametri macroeconomici.

Putem aprecia că şi în anul 2003 sunt create condiţiile necesare pentru ca politicile economice, ajustările structurale şi reformele instituţionale să fie aplicate cu eficienţă, înscriind România, în mod ireversibil, pe traiectoria unei dezvoltări economice sănătoase şi de durată.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş dori să mă refer, în continuare, la evoluţiile pozitive din ultimii 2 ani ale economiei româneşti, pe care s-a fundamentat construcţia acestor bugete.

Bilanţul preliminar pe acest an, care reprezintă o continuare favorabilă a celui din 2001, este semnificativ atât prin nivelul producţiei şi al creşterii economice, cât mai ales prin prisma performanţelor realizate în domeniul reformelor structurale sectoriale, al sporirii eficienţei şi competitivităţii producţiei autohtone. Acestea sunt atuuri sigure pentru crearea unor premise durabile în vederea dezvoltării viitoare a economiei româneşti.

Anul trecut, în aceeaşi perioadă, cu prilejul prezentării proiectelor de buget, mă adresam dumneavoastră, afirmând că economia României s-a înscris pe traiectoria unei dezvoltări durabile. Mulţi erau în acel moment neîncrezători, mai ales cei din guvernarea anterioară care, prin contraperformanţele înregistrate, au adus economia într-o stare care în mod normal nu putea fi redresată într-un interval de timp atât de scurt.

Tot atunci, convinşi fiind de justeţea şi de realismul programului nostru de guvernare, ne angajam să continuăm aplicarea cu fermitate a politicilor macroeconomice, orientate către stimularea factorilor intensivi de creştere economică, astfel încât efectele negative ale guvernării anterioare să fie rapid şi irevocabil înlăturate.

Rezultatele politicii noastre nu au întârziat să apară.

Dacă anul 2001 a însemnat anul recuplării României la tendinţele europene de dezvoltare şi modernizare, anul 2002 este anul confirmării caracterului eficient şi de durată al creşterii economice.

Acum ne aflăm în situaţia de a discuta perspectivele anului 2003 în contextul în care în 2001 creşterea produsului intern brut a fost de 5,3%, iar pe semestrul I din acest an creşterea a fost de 4,4%.

Semnificativ este faptul că acţiunile de reformă economică întreprinse au schimbat în bine raportul dintre factorii interni şi cei externi, dintre cei stimulativi şi cei inhibitori, reuşindu-se în acest fel să se contrabalanseze implicaţiile negative ale mediului economic internaţional nefavorabil.

Construcţia bugetelor a luat în considerare creşterea în continuare a producţiei industriale, pe fondul îmbunătăţirii substanţiale a competitivităţii şi rentabilităţii sale. Practic, comparativ cu anul 2000, producţia industrială a crescut cu 14%, devenind astfel motorul dezvoltării economice a ţării.

Caracteristic pentru îmbunătăţirea echilibrelor industriale este şi faptul că sporurile de producţie autohtonă s-au realizat ca răspuns atât la cererea internă, cât şi la cea externă.

Faptul că industria reacţionează prompt şi cu eficienţă la variaţiile sezoniere ale cererii reprezintă o probă clară a restructurării acesteia şi implicit a creşterii competitivităţii sale interne şi externe.

În acest sens, un prim argument îl reprezintă faptul că ponderea livrărilor la export din resurse interne a crescut de la 15,2% în 2000, la 16,4% în 2001 şi la 16,9% pe primele 8 luni din acest an.

Totodată, un alt argument solid privind restructurarea economiei româneşti îl reprezintă scăderea continuă a ponderii stocurilor de produse finite industriale. Astfel, proporţia stocurilor în resursele lunare s-a redus de la 38,4%, în decembrie 2000, la 36%, în luna august 2002.

Agricultura constituie un alt exemplu care demonstrează că printr-o politică adecvată se pot realiza concomitent atât sporirea producţiei, cât şi modernizarea activităţii, care să ne aducă într-un termen cât mai scurt posibil la nivelul standardelor europene. Am reuşit să probăm faptul că, dacă sprijinul acordat agricultorilor este însoţit şi de o politică realistă, rezultatele pozitive nu întârzie să apară.

Din perspectiva creşterii contribuţiei acestor ramuri la dezvoltarea de ansamblu a economiei, aş dori să menţionez doar câteva aspecte semnificative.

În primul rând, revitalizarea sectorului zootehnic, care realizează, pentru prima dată după mulţi ani, sporuri importante de producţie. Astfel, în semestrul I producţia animalieră s-a majorat cu 8,7%, relevant fiind faptul că tendinţa de creştere substanţială continuă.

În al doilea rând, anul 2002 poate fi considerat ca anul demonstrării capacităţii sectorului vegetal de a se înscrie în tendinţa generală de dezvoltare durabilă. Deşi condiţiile climaterice vitrege au afectat producţia de cereale şi îndeosebi pe cea de grâu, recoltele obţinute în acest an sunt suficiente pentru asigurarea consumului alimentar al ţării până la viitoarea recoltă. Totodată, s-au obţinut la culturile de toamnă producţii medii superioare faţă de evaluările iniţiale.

În ceea ce priveşte destinaţia producţiei naţionale, modificările structurale favorabile sunt la fel de semnificative. În acest sens, încrederea oamenilor de afaceri şi a populaţiei în politica guvernamentală s-a materializat într-o schimbare pozitivă a comportamentului acestora. Încrederea în viitor a făcut să se înregistreze mutaţii esenţiale prin trecerea de la consumul imediat a agenţilor economici şi a populaţiei la economisire şi investiţii.

Este pentru prima dată după mulţi ani când creşterile de venituri s-au concretizat într-o sporire substanţială a economiilor şi investiţiilor. Astfel, în semestrul I al acestui an, creşterea consumului populaţiei a fost inferioară sporirii produsului intern brut, dar şi sub nivelul majorării salariului real, ceea ce s-a reflectat în creşterea ratei economisirii de la 9,9% în semestrul I 2001, la 11,7% în semestrul I 2002. Aceasta înseamnă că investiţiile au fost acoperite într-o proporţie sporită din resurse interne, fiind posibilă reducerea deficitului contului curent al balanţei de plăţi. În acelaşi timp, formarea brută de capital fix a crescut cu 5,8%. Semnificativ pentru potenţialul de dezvoltare al anului 2003 este şi faptul că investiţiile sectorului privat au sporit cu circa 22%.

În proiecţia bugetară pentru 2003 Guvernul a ţinut seama de evoluţia pozitivă a comerţului exterior, ca factor decisiv de susţinere a dezvoltării economice. Aceasta, datorită faptului că România este ţara care a reuşit în acest an să câştige cea mai mare cotă de piaţă în cadrul Uniunii Europene dintre statele candidate.

Creşterea exporturilor pe primele 9 luni de peste 15% nu ar fi fost posibilă, în contextul internaţional nefavorabil, fără creşterea competitivităţii produselor româneşti, rezultat concret al accentuării restructurării producţiei naţionale.

Dacă adăugăm la aceste evoluţii pozitive efectele favorabile pe care le socotim prin aplicarea sistemului de susţinere şi promovare a exportului, aprobat de curând de Guvern, precum şi faptul că pe plan european şi mondial se revine la ritmuri mai ridicate de dezvoltare, putem trage concluzia că dinamica preconizată pentru export în anul 2003 - care asigură un plus de 1,3 miliarde dolari, respectiv o creştere de 10,1% faţă de acest an - poate fi considerată ca minimă.

În sinteză, având în vedere evoluţia economică pozitivă din 2002, am prevăzut pentru anul viitor un spor al produsului intern brut de 5,2%, susţinut de creşterea volumului de activitate, cu deosebire în ramurile producătoare de bunuri de capital şi mărfuri destinate exportului. Astfel, producţia industrială va spori cu 6,5%, evoluţie generată în principal de creşterea semnificativă a productivităţii muncii.

Producţia agricolă se va înscrie într-un ritm de creştere de 5%, realizabil prin refacerea umidităţii solului, punerea în stare de funcţionalitate în mai mare măsură a sistemului de irigaţii, precum şi prin contribuţia sporită a sectorului zootehnic.

Sunt proiectate, de asemenea, creşteri însemnate şi în sfera serviciilor, mai ales a celor cu potenţial mare de dezvoltare: turism, comunicaţii şi transporturi. În plus, programăm o scădere pe mai departe a ratei inflaţiei la 14%, calculată decembrie 2003 la decembrie 2002.

După cum cunoaşteţi, pentru anul 2002 ne-am propus ca obiectiv reducerea inflaţiei până la 22% şi vă asiguram că vom continua să analizăm foarte atent evoluţia preţurilor şi a tarifelor.

Anul 2002 reprezintă, din punct de vedere al inflaţiei, o premieră pentru economia românească. Spre deosebire de anii anteriori, majorările de preţ la anumite produse sau de tarife la servicii nu au mai fost însoţite de creşteri exagerate la celelalte preţuri, astfel încât efectul pe economie a fost mult redus. Ca urmare, nivelul ratei inflaţiei atins în septembrie a fost de 11,4%, ceea ce va determina ca aceasta să se situeze sub 20% la sfârşitul anului 2002.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii asigurărilor sociale de stat acordă o atenţie deosebită sprijinirii unui amplu program social bazat pe susţinerea dezvoltării eocnomice de ansamblu şi a procesului investiţional.

Solidaritatea şi protecţia socială reprezintă principii fundamentale pentru Guvernul Partidului Social Democrat.

Componenta socială este cu atât mai importantă cu cât ignorarea acesteia în perioada 1997-2000 a condus la scăderea nivelului de trai al cetăţenilor şi, respectiv, la creşterea gradului de sărăcire a populaţiei ţării.

În concepţia de ansamblu a demersului său socialdemocrat, Guvernul consideră că politica socială reprezintă o parte importantă a reformei, şi nu o piedică în calea acesteia.

Tranziţia eficace este numai aceea care se bucură de sprijinul şi de participarea majorităţii cetăţenilor. Acesta este sensul în care ne-am orientat toate acţiunile guvernamentale reflectate în bună măsură şi în cele două bugete supuse dezbaterii Parlamentului. Măsurile întreprinse până în prezent, chiar dacă uneori nu au răspuns în totalitate aşteptărilor populaţiei, certifică - aşa cum, de altfel, o reflectă sondajele de opinie - angajarea fermă a Guvernului pentru realizarea obiectivelor asumate în domeniul social. Ca urmare, în perioada ianuarie 2001 - septembrie 2002 am reuşit să asigurăm: creşterea salariului real cu circa 9%, faţă de reducerea acestuia cu 19,4%, în perioada 1997-2000, pe fondul scăderii pronunţate a ratei şomajului majorarea pensiei medii reale de asigurări sociale cu aproximativ 9%.

Cu toate acestea, suntem nemulţumiţi de faptul că rezultatele măsurilor întreprinse pe linia îmbunătăţirii generale a nivelului de trai nu s-au făcut resimţite în întregul lor, mai ales la categoriile de populaţie cu venituri reduse, care au cea mai mare nevoie de protecţie socială.

Iată de ce Guvernul României a adoptat un program social corespunzător pentru perioada 2002-2003, conceput astfel încât măsurile prevăzute să se reflecte direct în creşterea puterii de cumpărare a celor mai largi categorii ale populaţiei. Programul social, aflat în prezent în derulare, cuprinde un set de acţiuni armonizate între ele şi mai ales puse de acord cu posibilităţile materiale şi financiare ale societăţii româneşti în această etapă. Acest program, angajând factori cu responsabilităţi în domeniu, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, oferă oportunităţi economice, dar şi solidaritate socială, pentru a îmbunătăţi echilibrul social şi a asigura condiţiile necesare întăririi coeziunii sociale şi regionale.

Doresc să vă asigur că fondurile prevăzute pentru domeniul social sunt dimensionate raţional şi ţin cont de necesitatea atingerii ţintelor macroeconomice de dezvoltare. Prin structura cheltuielilor prevăzute în proiectele de buget am demonstrat că este pe deplin posibilă atât susţinerea suplimentară a politicii sociale, cât şi o dinamică accelerată a cheltuielilor de capital, care să asigure creşterea economică viitoare şi, pe această bază, noi resurse pentru îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Sugestiv pentru noua concepţie de construcţie a bugetului este faptul că, în condiţiile alocării unor cheltuieli suplimentare pentru programul social, ponderea cheltuielilor de capital în produsul intern brut s-a majorat la 3,6%, ceea ce corespunde unei creşteri reale a fondurilor publice pentru investiţii de peste 10% în anul 2003.

Stimaţi colegi,

Evoluţiile pozitive din economia românească au fost apreciate de Fondul Monetar Internaţional şi de Banca Mondială, fiind eliberate până în prezent 3 tranşe din cele 6 prevăzute în Acordul stand-by, încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, şi prima tranşă, din cele două, din Acordul PSAL II, stabilit cu Banca Mondială. În acest context credibilitatea României a crescut pe pieţele financiare internaţionale, fiindu-i recunoscute realizările în domeniul macrostabilizării şi reformei structurale.

Ca o confirmare a acestor rezultate favorabile, recent, Agenţia de rating Finch a îmbunătăţit cotaţia privind riscul de ţară al României de la plus B la minus BB, atingându-se astfel nivelul din 1996, după ce în 1999 şi 2000 rating-ul acordat ţării noastre era de numai minus B. Cu alte cuvinte, în domeniul creşterii produsului intern brut, al reformelor şi al credibilităţii externe, România a reuşit să recupereze numai în 2 ani de guvernare PSD regresul economico-social şi degradarea imaginii externe a ţării înregistrate în perioada 1997-2000.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Coordonatele politicii fiscal-bugetare care stau la baza proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 se concentrează pe continuitate în reformă, concomitent cu asigurarea stabilităţii macroeconomice şi consolidarea credibilităţii externe.

Noua Lege a finanţelor publice, care va intra în vigoare începând cu anul 2003, asigură întregului proces bugetar orientarea spre performanţă. În acelaşi timp, se conferă predictibilitate, flexibilitate şi transparenţă procedurii bugetare anuale şi ea antrenează într-o măsură mai mare responsabilitatea autorităţilor centrale şi locale în utilizarea raţională şi eficientă a fondurilor publice.

Construcţia bugetară reflectă reducerea fiscalităţii şi alocarea pe programe prioritare a resurselor, precum şi finanţarea deficitului bugetar în condiţii neinflaţioniste.

Guvernul continuă politica de reducere a presiunii fiscale începută în anul 2001. Pentru anul 2003, prin politica fiscală se asigură: conferirea unui caracter stimulativ şi echitabil sistemului fiscal creşterea transparenţei şi a stabilităţii sistemului fiscal; reducerea în continuare a gradului de fiscalitate, în special a celui aferent forţei de muncă, care se va diminua în anul viitor cu 5%, cu efecte favorabile asupra creşterii producţiei şi a investiţiilor; continuarea reformei administraţiei fiscale în vederea îmbunătăţirii colectării veniturilor bugetare; crearea condiţiilor necesare atingerii parametrilor stabiliţi prin proiecţiile fiscale pe termen mediu.

În anul 2003, veniturile bugetului general consolidat sunt estimate la 30,1% din produsul intern brut, într-o uşoară scădere comparativ cu anul 2002. Această evoluţie este generată de reducerea contribuţiei la bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj, de scăderea taxei de dezvoltare cuprinsă în tariful energiei electrice, precum şi de eliminarea contribuţiei agenţilor economici pentru persoanele cu handicap.

Politica bugetară, corelată cu politica fiscală şi cu prevederile programului de reforme economice şi structurale, are ca ţinte principale: ierarhizarea priorităţii cheltuielilor pe domenii de activitate economică şi socială; adaptarea în continuare a cheltuielilor la posibilităţile reale de colectare a veniturilor bugetare; extinderea sistemului de alocare a fondurilor publice pe bază de programe sectoriale clar definite, conţinând criterii şi indicatori de performanţă, în scopul eficientizării utilizării fondurilor bugetare.

Cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2003 reprezintă aproximativ echivalentul a 1/3 din PIB.

Deficitul bugetului general consolidat este proiectat la 2,65% din PIB, nivel care corespunde obiectivului de menţinere a stabilităţii macroeconomice, în condiţiile continuării în ritm relativ accelerat al procesului dezinflaţiei şi al limitării deficitului contului curent al balanţei de plăţi în raport cu resursele externe disponibile pentru finanţarea acestuia.

Deficitul bugetar astfel proiectat reprezintă şi un răspuns pozitiv al României în procesul de realizare a criteriilor de convergenţă economică, necesare pentru integrarea în Uniunea Europeană.

În cadrul acestor coordonate ale construcţiei bugetare, principalele modificări în structura cheltuielilor bugetului general consolidat, prevăzute pentru anul 2003 sunt: pe de o parte, scăderea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal, a cheltuielilor materiale, subvenţiilor, precum şi a dobânzilor aferente datoriei publice; pe de altă parte, alocarea unor sume mai mari, în termeni reali, pentru finanţarea măsurilor de protecţie socială, stimularea şi promovarea exportului, precum şi asigurarea resurselor bugetare în completarea asistenţei financiare nerambursabile primite de la Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Cheltuielile pentru asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii, cuprinse în bugetul general consolidat, deţin ponderea cea mai mare în cadrul acestuia, situându-se în anul 2003 la 10,1% din produsul intern brut. Aceste cheltuieli au în vedere: ajutoare sociale, în funcţie de venitul minim lunar garantat, pentru circa 590.000 de familii; ajutoare pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă; continuarea procesului de recorelare a pensiilor; majorarea alocaţiei de stat pentru copii la 210 mii lei, începând cu 1 ianuarie 2003.

Venitul bugetului de asigurări sociale de stat pe anul viitor este fundamentat în concordanţă cu obiectivele Programului de guvernare, prin care se urmăreşte promovarea unui model social bazat pe echilibrul dintre competiţie, colaborare şi solidaritate. Astfel, politica socială se concentrează, în continuare, atât pe măsuri de protecţie şi de asistenţă socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane defavorizate, cât şi pe acţiuni care vor contribui la obţinerea de venituri permanente şi în creştere. Ca atare, prin aplicarea în continuare a mecanismelor de indexare şi a programelor de recorelare, se va realiza creşterea în termeni reali a pensiilor şi vor fi eliminate treptat discrepanţele apărute între diferite grupuri de pensionari.

Cheltuielile cu pensiile, prevăzute în buget, reprezintă 114.751 miliarde lei, pentru un număr de peste 6 milioane de pensionari, din care trei sferturi sunt pensionari proveniţi din sistemul de stat.

În anul 2003 vom continua aplicarea trimestrială a indexării pensiilor, astfel încât să se acopere integral indicele mediu de creştere a preţurilor de consum.

În acelaşi timp, va fi continuat procesul de recorelare a pensiilor prin aplicarea următoarelor două etape, în lunile ianuarie şi iulie, proces pentru care a fost prevăzută, în plus, suma de circa 4.700 miliarde lei, urmând a beneficia de această recorelare 2.675.000 de pensionari.

Ca urmare a proceselor de indexare diferenţiată şi de recorelare, pensia medie netă a persoanelor cu vechime completă care beneficiază de recorelare va ajunge la 2.778.000 lei în luna decembrie 2003, ceea ce va reprezenta o creştere nominală de aproape 28% faţă de decembrie 2002.

Prin proiectul de buget, Guvernul propune corelarea, în continuare, a politicii salariale cu tendinţele pozitive din economie, astfel încât sporul de producţie şi de productivitate a muncii să se regăsească şi în veniturile personalului angajat.

Pentru personalul din sectorul bugetar, în anul 2003 vor fi acordate creşteri salariale în două etape, respectiv, cu 6% de la 1 ianuarie 2003 şi 9% de la 1 octombrie 2003. Aceste sporuri salariale vor acoperi integral indicele mediu de creştere a preţurilor de consum şi vor asigura o majorare a salariilor, în termeni reali, cu 3%.

În consecinţă, relev faptul că, respectând prevederile programului de guvernare, urmărim permanent realizarea unui nivel al salariilor şi al pensiilor care să permită un trai decent şi ridicarea treptată a puterii de cumpărare a populaţiei.

Pentru domeniul ocrotirii sănătăţii sunt destinate fonduri publice însumând circa 72.000 miliarde de lei, ceea ce reprezintă 3,8% din produsul intern brut al anului 2003. Se urmăreşte continuarea reformei în acest domeniu prin dezvoltarea şi creşterea calităţii serviciilor de ocrotire a sănătăţii, precum şi sporirea responsabilităţii şi a eficienţei în utilizarea fondurilor alocate, potrivit standardelor Uniunii Europene. În acelaşi timp, s-a avut în vedere promovarea programelor de prevenire şi de control a bolilor cu larg impact social, precum şi extinderea substanţială a programului comunitar de sănătate publică.

În domeniul învăţământului, fondurile publice alocate reprezintă 4% din produsul intern brut, asigurându-se inclusiv resursele necesare, respectiv:

• aproximativ 1.200 miliarde de lei în scopul realizării Programului de asigurare a produselor lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV. În acelaşi timp, studiem posibilitatea de a extinde acest program şi pentru grădiniţe;
• rechizitele şcolare gratuite, în valoare de 220 miliarde de lei, pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse;
• achiziţionarea de microbuze şcolare destinate transportului elevilor în centrele zonale de învăţământ;
• înlocuirea mobilierului uzat din întregul sistem de învăţământ;
• creşterea calităţii activităţii de învăţământ prin dotarea şi folosirea calculatoarelor în procesul educaţional, program pentru care vor fi repartizate, într-o perioadă de 3 ani, peste 2.500 miliarde de lei;
• alocarea unei sume de peste 7.800 miliarde lei pentru educaţia universitară şi postuniversitară, urmărindu-se îmbunătăţirea indicatorilor specifici de creştere a calităţii învăţământului superior.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Pentru susţinerea şi consolidarea creşterii economice, proiectul de buget acordă o atenţie prioritară ajustării structurale, respectiv sprijinirii unor sectoare ale economiei reale, având în vedere necesitatea restructurării şi modernizării lor, în perspectiva aderării la structurile euro-atlantice.

Astfel, în industrie, fondurile propuse spre alocare în anul 2003 pentru cheltuielile de capital, în valoare de aproape 6.900 miliarde de lei, sunt destinate în principal finanţării lucrărilor la Centrala nuclear-electrică de la Cernavodă, a investiţiilor din sectorul industriei extractive şi energetice, precum şi susţinerii acţiunilor de protecţie a mediului. În acelaşi timp, sunt prevăzute fonduri care asigură subvenţionarea sectorului minier şi a programelor sociale din domeniul industriei extractive şi de apărare.

Pentru susţinerea agriculturii, care rămâne, pe termen mediu şi pe termen lung, una din ramurile de interes strategic naţional, s-au alocat prin proiectul de buget fonduri care prezintă peste 30.000 miliarde de lei. Aceste cheltuieli sunt destinate în principal: subvenţionării cu până la 50% a preţului seminţelor certificate sprijinirii printr-un sistem coerent de prime şi subvenţii a sectoarelor de producţie vegetală şi de creştere a animalelor; extinderii sistemului de irigaţii.

Activităţilor de transport şi de comunicaţii le sunt destinate în anul 2003 fonduri publice de peste 64.000 miliarde lei, direcţionate în principal către reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea graduală a unei infrastructuri de transport eficiente, compatibile cu reţeaua europeană de transport. Urmărim, în acelaşi timp, îmbunătăţirea confortului călătorilor, creşterea siguranţei în circulaţie şi maximizarea efectelor pozitive asupra mediului înconjurător.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Amplul proces de descentralizare a serviciilor publice şi de consolidare a autonomiei locale administrative şi financiare a determinat îmbunătăţirea substanţială a sistemului de asigurare a surselor de finanţare ale administraţiei publice locale, în corelaţie cu responsabilităţile transferate. Acest obiectiv, urmărit permanent de Guvern în anii 2001 şi 2002, a ocupat o poziţie centrală în elaborarea proiectelor de buget prezentate astăzi în faţa dumneavoastră.

Bugetele locale însumează în anul 2003 peste 117.000 miliarde de lei, cu 30% mai mult decât în anul 2002, reprezentând 6,3% din produsul intern brut.

În completarea surselor proprii ale bugetelor locale, prin proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2003 se propune alocarea de la bugetul de stat a sumei de aproape 97.000 miliarde de lei. Fondurile sunt repartizate pentru: subvenţionarea energiei termice livrate populaţiei, finanţarea cheltuielilor instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, investiţii finanţate parţial din împrumuturi externe, locuinţe şi pietruirea drumurilor comunale şi alimentarea cu apă a satelor, elaborarea sau actualizarea planurilor urbanistice generale, întreţinerea şi dezvoltarea aeroporturilor de interes local.

În acest mod, se asigură surse suplimentare pentru echilibrarea bugetelor locale, în special pentru unele unităţi administrativ-teritoriale cu probleme economice sau sociale mai deosebite.

Doresc să subliniez faptul că Guvernul a manifestat o preocupare constantă pentru creşterea cotelor defalcate din impozitul pe venit ce revin autorităţilor publice locale cu 3 puncte procentuale faţă de anul 2001, respectiv de la 60% la 63%, la nivel central rămânând doar 37%. În acest context, fondurile destinate pentru echilibrarea bugetelor la comune, oraşe, municipii au crescut de la 15% la 17% din totalul fondurilor provenite din impozitul pe venit.

Prin aceste decizii am demonstrat şi demonstrăm, în continuare, responsabilitate faţă de buna funcţionare a autorităţilor publice locale. Astfel, numai la ultima rectificare a bugetului pe anul 2002 s-a acordat o suplimentare a cheltuielilor pentru bugetele locale de peste 1.800 miliarde de lei. De asemenea, au fost asigurate garanţii guvernamentale, în valoare de 120 milioane de dolari, în vederea constituirii stocurilor pentru iarna 2002-2003 la cele 18 termocentrale transferate către colectivităţile locale.

Pe linie legislativă, Guvernul a acţionat pentru perfecţionarea reglementărilor juridice privind finanţele publice locale. În acest sens, începând din anul 2003 se va aplica noua lege referitoare la impozitele şi taxele locale. Totodată vom definitiva şi înainta Parlamentului noua Lege a finanţelor publice locale. Aceste acte normative vor asigura întărirea autonomiei administrative şi financiare a consiliilor judeţene şi a consiliilor locale de la municipii, oraşe şi comune.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Subliniez faptul că proiectele de buget pe anul 2003, integrate într-un orizont strategic coerent şi realist, reprezintă cel mai important instrument pentru aplicarea politicii economice a Guvernului.

Asigurăm astfel consolidarea creşterii economice şi ameliorarea condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor ţării, într-o perioadă în care este nevoie de stabilitate internă şi de credibilitate externă, premise necesare în procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. Modul de concepere şi de construcţie a proiectelor de Lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 sunt armonizate cu tehnicile şi procedurile specifice Uniunii Europene.

Îmi exprim speranţa că, după examinarea proiectului bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 în comisiile parlamentare, în plenul Parlamentului va urma o dezbatere constructivă, realistă, concretizată într-un dialog în urma căruia vor fi adoptate soluţiile cele mai potrivite pentru situaţia actuală a României.

Stimaţi colegi,

În ultima decadă a acestei luni ţara noastră se va afla în faţa unui examen crucial, Summit-ul de la Praga.

Acum avem toate motivele să credem că România va fi invitată să adere la Alianţa Nord-Atlantică. De asemenea, Summit-ul Uniunii Europene de la Copenhaga va schiţa viitorul european al ţării noastre.

Actualele proiecte de buget, parte strategică a procesului de amplă relansare a economiei, asigură, din punct de vedere practic, pe diversele sale părţi componente, succesul demersurilor externe la care ne-am angajat.

Toate forţele politice din Parlament au înţeles importanţa istorică a acestor demersuri şi le-au sprijinit. De aceea, se cuvine să adresez sincere mulţumiri tuturor forţelor politice, sindicatelor, patronatelor, societăţii civile şi, nu în ultimul rând, reprezentanţilor mass-media.

Totodată, vreau să mulţumesc cetăţenilor ţării pentru opţiunea clară exprimată în repetate rânduri, evidenţiată şi în sondajele de opinie, referitoare la dorinţa de aderare a României la NATO şi de integrare în Uniunea Europeană.

Sunt convins că sunteţi de acord cu mine privind necesitatea de a asigura - aşa cum s-a realizat în perioada 2001-2002 - stabilitate politică, creştere economică şi pace socială, în interesul României, al cetăţenilor săi.

În încheiere, stimaţi senatori, stimaţi deputaţi, vă mulţumesc pentru atenţia acordată şi vă adresez rugămintea de a vota cele două proiecte de legi bugetare pe anul 2003, acte de maximă responsabilitate politică pentru consolidarea tendinţelor şi rezultatelor pozitive înregistrate de România în ultimii doi ani.

Vă mulţumesc pentru atenţie! (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.