Dezbateri parlamentare

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Urmează propunerea legislativă pentru înfiinţarea comunei Chibed din judeţul Mureş.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Comisia pentru administraţie doreşte să susţină acest proiect. Este vorba de înfiinţarea comunei Chibed. Da, poftiţi, susţineţi proiectul acesta.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii în procedură obişnuită a propunerii legislative pentru înfiinţarea comunei Chibed din judeţul Mureş.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere atât avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cât şi punctul de vedere al Guvernului prin care se precizează că nu susţine propunerea, întrucât problema înfiinţării reorganizării, desfiinţării sau trecerii unor localităţi de la un rang la altul urmează să fie examinată şi tratată într-un mod unitar. Comuna Chibed, propusă a se înfiinţa, îndeplineşte condiţiile conform Anexei 4, privind reţeaua de localităţi şi rezultă că sunt îndeplinite toate condiţiile privind referendumul şi tot ceea ce era necesar şi comisia a votat în unanimitate adoptarea acestei iniţiative legislative, cu amendamentele propuse în raportul respectiv.

Deci, în final, comisia propune adoptarea cu modificări a Propunerii legislative privind înfiinţarea comunei Chibed din judeţul Mureş.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Din partea iniţiatorului, poftiţi, domnule Kerekes.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin această iniţiativă legislativă se propune înfiinţarea comunei Chibed din judeţul Mureş prin desprinderea acestui sat din comuna Ghindari, judeţul Mureş.

Satul Chibed este situat la 11 km de staţiunea balneoclimaterică Sovata, pe şoseaua naţională Sovata-Bălăuşeni în directă legătură cu drumul internaţional E60, Târgu Mureş-Sighişoara-Braşov, pe o suprafaţă de 3528 de ha.

Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1499 sub denumirea de Kijbed, în 1575 apare sub denumirea de Kybed. Începând cu anul 1602 denumirea de Kibed rămâne neschimbată până în prezent. În cursul Evului Mediu aşezarea se dezvoltă treptat, numărul locuitorilor creşte, devenind cea mai populată localitate din zonă. La sfârşitul secolului trecut, aşezarea a fost amintită de marele geograf Orbán Balázs, cel mai frumos şi cel mai mare sat din regiune.

În cursul istoriei sale, localitatea Chibed a avut un statut de comună independentă, cu o viaţă economico-socială bogată. În anul 1968, ca urmare a reorganizărilor administrative, localitatea Chibed a fost trecută sub administrarea comunei Ghindari, cu toate că aceasta din urmă, chiar împreună cu celelalte două sate Solocma şi Abud, este mai mică ca mărime şi cu un potenţial economic mai scăzut.

În urma recensământului populaţiei din anul 1992 s-a constatat că numărul locuitorilor este de 1862 din care 988 populaţie activă, din care 603 lucrează în agricultură, 219 în industrie, iar 166 au alte preocupări, având în total 706 gospodării.

Numărul locuinţelor este de 778, din care 480 au fost racordate la reţeaua de gaze naturale. Efectivul de animale, după cum reiese mai jos, este de 2000, din care bovine 229, ovine şi caprine 2050, porcine 636.

Lunar se colectează aproximativ 4000 hectolitri de lapte, 45 tone de carne, 30 de tone de legume, 60 de tone de produse de panificaţie, precum şi 4200 m² de produse de textile din lână 100% pe an.

În localitate îşi desfăşoară activitatea 16 agenţi economici, din care 2 cu capital majoritar de stat.

În prezent localitatea dispune de 3 şcoli, un cămin cultural, un dispensar medical, o farmacie, sediul pentru consiliul local, precum şi unul pentru populaţie.

Deci, aceasta este situaţia localităţii, v-aş ruga foarte frumos să fiţi de acord ca să devină comună.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc. Dacă grupurile parlamentare doresc să participe la dezbateri? Domnul Damian Brudaşca, din partea Grupului PRM. Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt unul dintre cei care au avut iniţiative legislative privind reînfiinţarea unor localităţi în ideea subsidiarităţii, respectiv a aducerii cât mai aproape de cetăţeni a administraţiei publice pentru a elimina o serie de neajunsuri create ca urmare a distanţelor mari între satele componente şi centrele de comună, întrucât am sentimentul, urmărind cu atenţie Legea din 1968, că acele comune s-au stabilit precum în perioada avântului imperialismului diversele state de pe continentul negru în mod deosebit, adică s-a luat harta şi pe unde s-a dus creionul, acolo s-a stabilit şi comuna.

Am însă în vedere un aspect deosebit. În cazul de faţă nu ni s-a precizat de către iniţiatorul acestei propuneri legislative care este structura etnică a populaţiei, pentru că nu am vrea să cădem în greşeala de a susţine ceea ce, recent, la Sfântu Gheorghe, s-a urmărit, respectiv crearea unor enclave etnice ca suport pentru realizarea mai târziu a acelui aşa-zis teritoriu al ţinutului secuiesc, în ideea unei separaţii în interiorul României a unei populaţii care manifestă dispreţ în general faţă de populaţia majoritară.

Dacă acest lucru este urmărit, atunci, grupul nostru parlamentar nu susţine această propunere legislativă. Suntem şi vom fi întotdeauna pentru aducerea administraţiei mai aproape de locuitori, adică de cei care au nevoie să îi aibă aproape pe cei care le conduc destinele.

Nu vom fi niciodată însă de acord ca o asemenea idee generoasă să fie folosită în scopul unor separaţii de tip apartheid. Aş dori iniţiatorul să precizeze, pentru o mai bună informare a colegilor noştri, pentru ca ei să voteze în deplină conştiinţă de cauză, care este structura etnică a noii comune pe care domnia sa a propus-o pentru reînfiinţare. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Márton Árpad, din partea UDMR.

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Dacă putem vorbi de discriminare de tip apartheid, cuvânt folosit de antevorbitorul meu, putem vorbi numai în situaţia în care din unele comune se pot desprinde sate, dacă ele sunt româneşti, şi din alte comune nu se pot desprinde, dacă ele sunt maghiare.

Iată, asta este o discriminare care, conform legii în vigoare în România, este pedepsită.

Trebuie să informez pe domnul coleg al nostru, poate dacă ar fi avut o mai mare aplecare asupra proiectului de lege şi-ar fi dat seama că aici nu este vorba nici măcar de desprinderea unei comunităţi maghiare dintr-o comunitate mai mare româno-maghiară, ci este o comună cu o populaţie covârşitoare maghiară din care se desprinde un sat cu o populaţie la fel de covârşitoare maghiară. Deci, nu se întâmplă din punct de vedere al procentajului celor două entităţi care se desprind nici o schimbare.

Mai reamintesc că, stimaţi colegi, în judeţul Covasna, acum vreo 4 ani, mi se pare că fostul nostru coleg este chiar consilier sau expert la grupul parlamentar al dumneavoastră pe undeva, a susţinut, tot aşa, desprinderea unui sat din judeţul Covasna pe această idee că o comunitate de români trebuie... s-a desprins dintr-un sat tot românesc.

Deci, eu cred că dacă există acum o situaţie în care ne-am dat seama că este bine ca acele comunităţi care au fost obligate să vieţuiască o perioadă de vreme împreună, deşi nu s-a justificat organizaţional, să-şi redobândească entitatea separată. S-a zis 1000 de comune noi, nu ştiu câte or fi, dar cred că această posibilitate trebuie să fie permisă şi comunităţilor şi comunelor locuite şi de maghiari. Dacă acestora nu li se permite, iată asta este o politică naţionalistă, o politică de discriminare, şi cine îşi asumă o astfel de politică este politica partidului respectiv, care poate tocmai din acest motiv este catalogat ca fiind extremist. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Domnule Brudaşca, înţeleg că aveţi un drept la replică. Vroiam să-i dau cuvântul şi domnului Haşotti care solicitase un drept la replică, dar dânsul nu mai este printre noi.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu aş dori să-i readuc aminte domnului coleg, cu tot respectul, că şi subsemnatul şi partidul pe care-l reprezint au votat fără a se pune nici un fel de obiecţie acele propuneri legislative de până acum pentru reînfiinţarea de comune maghiare, aşa încât afirmaţiile dumnealui privind posibilitatea de a identifica extremismul cu partidul nostru sunt nişte aberaţii pe care ar fi bine să şi le cenzureze înainte de a ajunge la microfon.

Noi nu ne opunem niciodată, nu am făcut-o şi nu o vom face niciodată, ca minorităţile etnice să se bucure de aceleaşi drepturi cu majoritatea românească. Ne vom opune categoric atunci când pe criteriile aşa-zisei obţineri de drepturi se va dori să se obţină privilegii. Iar această problemă pe care am ridicat-o este datorată maşinaţiunilor din ultima perioadă, petrecute în spaţiul cunoscut artificial sub denumirea de "ţinut secuiesc", care vizează ruperea din trupul României a unei insule care să scape de sub controlul autorităţilor statului naţional unitar român. Aceasta este chestiunea.

Şi o altă problemă, îl rugasem pe iniţiatorul acestei propuneri să ne precizeze, cu claritate, care este procentual sau numeric structura populaţiei din localitatea pe care doreşte să o reînfiinţeze, lucru pe care, din păcate, nu l-a făcut, profitând de timp ca să facă afirmaţii tendenţioase.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Kerekes, din partea iniţiatorilor.

Domnul Kerekes Karoly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, în expunerea de motive nu s-a amintit de compoziţia etnică a comunităţii respective.

Domnule coleg, nici nu era cazul: 99,9% sunt maghiari, chiar şi poliţistul. Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, deci s-a primit răspunsul.

Celelalte grupuri doresc să mai participe la dezbateri?

Bun, trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Vă rog să priviţi în raport, a fost o reformulare.

La poziţia a doua se reformulează art.1. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.2 în formularea comisiei, de la poziţia 3 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.3, vedeţi la poziţia 4 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt obiecţii. Adoptat.

Un art.4 introdus de comisie. Vă rog să priviţi la pct.5 din raport. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Art.5. Vă rog să priviţi la poziţia 6 din raportul comisiei. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Ultimul articol 6. Sunt obiecţii? Nu sunt. Adoptat.

Am parcurs întregul proiect de lege, s-au adoptat toate propunerile comisiei, se va supune votului în şedinţă specială de vot.