Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Următorul proiect de lege pe care îl supun aprobării dumneavoastră este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române, nr. 21/1991.

Doamna Carmen Dimitriu, vă rog.

Doamna Carmen Dimitriu:

Vă mulţumesc.

Având în vedere că în acest raport avem două amendamente redacţionale propuse de colegul nostru Ştefan Cazimir, propun ca timp de dezbatere 10 minute în vederea prezentării acestora şi supunerii lor la vot plenului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, din Capitolul "Amendamente admise", din cadrul raportului Comisiei juridice, pct. 1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Nu sunt observaţii.

Dacă aveţi observaţii la pct. 2?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Nu sunt.

Dacă la pct. 3 aveţi observaţii?

Vă rog, domnule Brudaşcu.

Domnul Damian Brudaşca:

Dacă tot este vorba de o modificare redacţională, pentru respectarea corectitudinii în limba română, unde nu se face despărţirea subiectului de predicat prin virgulă, aş vrea să fiţi de acord ca să dispară virgula după pct. 14, pentru că este "Pct. 14 va avea următorul conţinut". Pentru corectitudinea exprimării gramaticale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

"Următorul conţinut", nu "cuprins", da? Domnul Cazimir în unanimitate este de acord. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră pct. 3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog, domnule Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Cu permisiunea dumneavoastră, domnule preşedinte, există la "amendamente respinse", poziţia 2, un amendament al cărui autor sunt şi pe care aş dori să-l susţin. Este posibil?

Domnul Văsălie Moiş (din sală):

Sau să-l respingem.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Puteţi să-l susţineţi, să-l respingem cu ocazia aceasta.

Domnul Ştefan Cazimir:

Depinde. În funcţie de ceea ce va aprecia plenul şi, bineînţeles, dumneavoastră.

Textul iniţial, pe care-l găsim pe coloana 1, lit. b), sună astfel: "Dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudine loialitate faţă de statul român şi declară că nu întreprinde sau sprijină şi nici în trecut nu a întreprins sau sprijinit acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale".

Repet ceea ce am spus şi în cadrul comisiei, că nu mi se pare o corelaţie fericită între primul predicat, "dovedeşte", şi cel de-al doilea, "declară", mai ales că ceea ce stă sub semnul lui "declară" este mult mai important, mai grav decât ceea ce stă sub semnul lui "dovedeşte". De aici propunerea pe care o repet în faţa plenului, cu speranţa într-o analiză mai atentă decât s-a putut realiza în comisie, formularea trecută pe coloana 2: "Dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudine loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni". În felul acesta, lucrurile sunt puse, după impresia mea cel puţin, într-o legătură mai firească, pentru că se înlătură fisura anterioară dintre "a dovedi" şi "a declara". Aici este vorba de faptul că ceea ce dovedeşti se confirmă şi prin ceea ce nu întreprinzi, iar în ceea ce priveşte trecutul, putem să rămânem la enunţul referitor la faptul de a declara că nu a întreprins asemenea acţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Vă rog, domnule Brudaşcu. Domnul Bolcaş mai întâi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Foarte scurt, mă declar de acord cu acest amendament care este nu numai redacţional, dar conturează şi un anumit parametru juridic. Într-adevăr, a stipula că nu întreprinde presupune un control mai riguros la acordarea cetăţeniei, alături de declaraţia ce-l obligă pentru trecut. Este un amendament frumos, îl voi sprijini.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Brudaşcu.

Domnul Damian Brudaşca:

Şi eu intenţionam să susţin acest amendament, cu singura rugăminte de a lua în considerare, atât iniţiatorul său, cât şi plenul, ideea de a lega prima parte a enunţului de cea de-a doua prin "că", în sensul: "Dovedeşte prin comportament, acţiuni şi atitudine loialitate faţă de statul român, că nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a siguranţei naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni". Mie mi se pare că este mai logic, pentru că acest "nu întreprinde", nu este legat de un alt verb acţional din prima parte a enunţului.

Prin urmare, consider că dacă se admite această introducere a sintagmei "că", se dovedeşte mai logică întreaga exprimare, care este mult mai clară decât enunţul din partea textului iniţial.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mi se pare normal că este "dovedeşte că nu întreprinde, dovedeşte că nici în trecut..." Deci, se leagă de predicat.

Vă supun aprobării amendamentul domnului Ştefan Cazimir.

Comisia juridică îşi însuşeşte, am văzut.

Vă mulţumesc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? 1 abţinere.

Împotrivă?

Cu 1 abţinere amendamentul a fost aprobat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă-mi îngăduiţi?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

N-aş fi intervenit cu artificiul unui amendament redacţional, pentru că este un artificiu ceea ce vă propun acum, dacă nu ar fi necesar să corelăm aceste dispoziţii legislative cu Ordonanţa de urgenţă privind modificarea Codului de procedură civilă, ce-şi va produce efectele de la 1 septembrie.

Vă rog să luaţi act de buna mea credinţă, nu vreau să strecor un amendament de fond, dar vreau să fac ceva constructiv şi îi rog şi pe reprezentanţii Ministerului de Justiţie să mă cenzureze.

La pct. 10 alin. 4, vorbindu-se despre încheierea de respingere a cererii pentru acordarea cetăţeniei, se spune: "Încheierea de respingere poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti în termen de 15 zile etc."

Acum, cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti nu se mai atacă nimic. Noţiunea de recurs mă trimite direct la Curtea Supremă, conform ordonanţei de urgenţă.

În al doilea rând, noţiunea de recurs presupune hotărâre definitivă şi irevocabilă, or nu există hotărâri judecătoreşti în primă instanţă care să nu beneficieze de o cale de atac. Cum rezolvăm problema? Printr-un argument redacţional. Eliminăm cuvintele: "cu recurs". "Poate fi atacată la Curtea de Apel Bucureşti" şi aşa îi dăm natura juridică exactă, care este o acţiune de contencios împotriva unei hotărâri administrative a ministerului care merge într-adevăr la Curtea de Apel Bucureşti.

Propun eliminarea la alin. 4 a buclucaşelor cuvinte "cu recurs" şi totul este perfect şi corelat şi cu viitorul.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ivanov, din partea iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei) :

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Nu acceptăm punctul de vedere al domnului deputat Bolcaş, pentru că este vorba de o lege specială care derogă de la legea de drept comun, care este Codul de procedură civilă care a fost recent modificat, în sensul că marea parte a recursurilor vor fi soluţionate de această din urmă instanţă.

Textul la care se referă domnia sa, domnul Bolcaş, este un text cuprins într-o lege specială, care derogă de la dreptul comun şi considerăm că este bine să rămână aşa.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Prin simpla înlăturare a două cuvinte "cu recurs" rezolvăm două probleme. Este vorba de o lege specială într-adevăr şi de aceea se stabileşte competenţa specială a Curţii de Apel Bucureşti care coincide cu competenţa de contencios.

În al doilea rând, eu voi fi nevoit să atac această lege pentru neconstituţionalitate, pentru că mă pune în postura de a ataca un act administrativ, în condiţiile derogatorii, dar în condiţiile improprii şi neconstituţionale de a fi lipsit de normala cale de atac împotriva unei hotărâri judecătoreşti.

Acum, iertaţi-mă, şi o contravenţie la Legea circulaţiei este supusă recursului. O cale de atac împotriva unei încheieri a unui ministru nu poate să fie supusă şi ea recursului unei cenzuri? Nu se poate să existe o primă şi ultimă instanţă de judecată. Acesta este un principiu.

De aceea, mă bat şi pentru corelare şi pentru adaptare.

Problema este următoarea: am o lege specială. O adoptăm astăzi pentru că, repet, voi vota pentru, este o lege bună şi e bine făcută, dar dacă adopt astăzi o lege specială, printr-o lege ulterioară care este de imediată aplicaţie şi care este modificarea procedurii civile ce intră în vigoare peste o săptămână, aceste norme vor deveni caduce. Aceasta este problema.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Recursul despre care vorbim se deosebeşte de recursurile care se declară în pricinile care urmează o anumită evoluţie: fond, apel şi recurs. Noi vorbim aici de un recurs care se face la o hotărâre a comisiei. Este îndeobşte cunoscut şi stabilit că în asemenea situaţii recursul este cu caracter devolutiv. Fiind cu caracter devolutiv înseamnă că cei care vor analiza, judecătorii Curţii de Apel, au dreptul să nu se limiteze doar la chestiunile de strictă legalitate, ci vor examina şi fondul cauzei.

Nu are rost să prelungim periplul unei asemenea cauze care, totuşi, nu este de o complexitate deosebită, ca să treacă într-un fel de apel la Curtea de Apel şi să ajungă neapărat în recurs, făcând drumul solicitantului mult mai dificil şi mai lung.

În continuare, menţin opinia că textul aşa cum este, este bun.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Arpad.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nici nu-mi aduc aminte dacă am venit la acest microfon vreodată ca să îl susţin pe domnul Bolcaş, dar cred că de data aceasta are dreptate.

Această cale de atac nu este un recurs şi ar fi păcat să ne încăpăţânăm. V-aş ruga să vă gândiţi mai atent. Fără cele două cuvinte va avea acelaşi efect, fără să pricinuiască, chiar probleme teoretice juridice.

V-aş ruga să renunţaţi la cele două cuvinte. Gândiţi-vă mai atent: nu a existat o hotărâre judecătorească prealabilă şi deodată ne întoarcem, cale de atac cu recurs.

Mi se pare ceva ieşit, nu din dreptul comun, ci chiar din teoria juridică. Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Bădoiu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Cred că această discuţie ar trebui să o amânăm. Adică, dezlegarea problemei să o amânăm. Şi am să vă explic de ce. Sunt argumente care pledează pentru textul susţinut de Ministerul Justiţiei, de iniţiator, dar şi argumente care ar pleda pentru propunerea de modificare a domnului Bolcaş. Care sunt argumentele? Acea încheiere, de fapt, este dată de nişte judecători....

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu.

Domnul Cornel Bădoiu:

Ba da, că este vorba de Legea cetăţeniei, nu? "..de la Tribunalul Bucureşti.

Deci, toate cererile sunt luate în examinare ".. Sigur! Şi atunci, susţinerea iniţiatorului s-ar justifica. Dar, intervine pe de altă parte Ordonanţa de modificare a Codului de procedură penală care, în opinia mea, suferă din foarte multe puncte de vedere şi unul ar fi acela că toate recursurile, chiar şi în ce priveşte o fixare a unei pensii de întreţinere să fie judecată la Curtea Supremă de Justiţie, ceea ce este o aberaţie, mai ales că, în prealabil, vor fi trei magistraţi care în spatele uşilor închise vor fi de acord să se judece în public recursul sau nu vor fi de acord şi dau o încheiere de respingere, de principiu şi rămân bătute în cuie şi prin aceasta se încalcă principiul potrivit căruia accesul la justiţie este neîngrădit.

De aceea, eu zic că pentru a ieşi din acest clinci, domnule preşedinte, vă rog să amânaţi discuţia, să reflectăm mai îndeaproape asupra consecinţelor, după care să ne putem pronunţa în cunoştinţă de cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, atâta cât poate fi prezentă aici, am reuşit să ne consultăm cu câţiva colegi de-ai noştri.

Noi vă propunem următorul lucru: amendamentul este corect, în ansamblu, modificările legislative care s-au impus după modificarea Codului de procedură civilă, prin ordonanţă, soluţia noastră este să acceptăm acest amendament formulat de către colegul nostru Bolcaş, iar la mediere să găsim soluţia care se va potrivi cel mai bine pe textul în cauză.

Avem posibilitatea la mediere, între textul Senatului şi al Camerei Deputaţilor, să găsim formula impecabilă, pentru că oricum va fi o formulă diferită, dar amendamentul, ţinând cont de modificările legislative impuse, după părerea noastră se impune a fi acceptat astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi mie mi se pare rezonabilă propunerea aceasta. Avem timp să ne punem de acord şi cu Senatul, cu Comisia juridică de la Senat, cu toată lumea, la mediere.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Bolcaş.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Brudaşcu.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu am o observaţie în legătură cu felul în care se stăpâneşte limba română aici la noi. Am în faţă pct. 4 de la "amendamente respinse" şi privesc numai textul iniţial. Mie mi se pare că este o barbarie greu de acceptat. Cel care a făcut această redactare este departe de a cunoaşte elementele esenţiale ale limbii române. Despărţirile acestea ale verbului "a lua", "i-a", mai sus "i-se", fără să se justifice?!

Domnule preşedinte,

Am rugămintea respectuoasă la stafful Comisiei juridice să încerce să pună mâna pe o gramatică a limbii române sau cine a redactat acest text. El văd că provine de la Comisia juridică. Ce este aici nu ne face deloc cinste.

Rugămintea mea respectuoasă este, totuşi, să nu ni se mai pună la dispoziţie asemenea texte care dovedesc cunoştinţe de clasa I în ce priveşte limba română.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De acord, domnule Brudaşca.

Vă rog, domnule Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne cerem scuze pentru erorile materiale apărute în rapoartele comisiei, dar vă rog să înţelegeţi că această comisie a lucrat şi lucrează încă şi greşelile pot fi iertate, mai ales în condiţiile în care sunt recunoscute şi ne cerem, repet, scuze.

Domnule preşedinte, la pct. 4 de la "amendamente respinse" există un amendament pe care l-am formulat care, în esenţă, urmăreşte să soluţioneze următoarea problemă: potrivit Legii cetăţeniei, o persoană cetăţean străin poate dobândi cetăţenia română la cerere dacă - acum, potrivit legii - stă 7 ani pe teritoriul României sau 5 ani dacă este căsătorit cu un cetăţean român; potrivit ordonanţei, potrivit textului pe care-l discutăm - 8 ani".

În textul actual al legii se spune să stea 7 ani în mod legal, continuu şi statornic pe teritoriul României. Nu în sensul că vine şi pleacă în timp de 7 ani şi după 7 ani să primească cetăţenia română. S-a impus în 1999, prin modificarea legislativă, această condiţie, să stea în mod legal, continuu şi statornic.

Ce aduce acest text legislativ pe care-l discutăm, ca noutate. Spune aşa: "Dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. 1, adică la cei 8 ani".

Cu alte cuvinte, acum s-a venit şi s-a oferit un cadru concret termenului de "mod legal, continuu şi statornic". Ce înseamnă acum "în mod legal, continuu şi statornic" în optica Guvernului? Să stea minimum 4 ani pe teritoriul României. Că în fiecare an din cei 8 poate sta 6 luni în afara ţării.

Amendamentul pe care l-am formulat viza ca această perioadă să nu fie de 6 luni, ceea ce este foarte mult, ci de 4 luni, pentru că aceasta ar însemna să scurtăm din start termenul de 8 ani la 4 ani, or aceasta ar fi chiar şi mai puţin decât textul actual în vigoare, care cere cel puţin 7 ani să stai pe teritoriul României şi noi apreciem că pentru o persoană 4 luni este suficient şi nu 6 luni, pentru că aceasta ar însemna să se acorde cetăţenie pentru motive turistice sau pentru alte motive şi nu pentru o persoană care are un interes temeinic să o dobândească.

Iată de ce, pentru a evita eventualele speculaţii cu cetăţenia română, eventualele abuzuri care ar reieşi de aici, noi vă propunem ca această perioadă să fie de 4 luni, fiindcă într-un an de zile, orice persoană care are cetăţenie străină şi doreşte să dobândească cetăţenia română să poată sta în afara teritoriului României. Deci, 4 luni şi nu 6 luni, aşa cum prevede iniţiatorul. Acesta este amendamentul pe care vi-l supun dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Ivanov. Doamna Lari întâi şi pe urmă domnul Ivanov. Vă rog.

Doamna Iorga Leonida Lari:

Stimaţi colegi,

M-ar interesa ce prevede Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi în ce priveşte cetăţenii care s-au născut români în Basarabia şi Bucovina, pe când încă nu erau ocupate aceste zone?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc. Domnul Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Textul care este criticat este acela care se referă la durata şederii obligatorii într-un an a cetăţeanului străin care aspiră să dobândească "..

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vorbiţi în microfon!

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Discuţia se poartă în legătură cu durata pe care, anual, un cetăţean care aspiră la dobândirea cetăţeniei române s-o stea obligatoriu în România.

Textul propus de Ministerul Justiţiei este de 6 luni. El a fost acceptat prin ordonanţa de urgenţă de către Guvern şi trebuie să vă aducem la cunoştinţă - ne facem această datorie - că atunci când l-am stabilit, este vorba, totuşi, de un termen, şi evident că intervin chestiunile subiective, şi atunci ne-am inspirat din legislaţia germană care, în acest domeniu, care priveşte cetăţenia, uzează de un termen similar de 6 luni. Mi se pare că scurtând acest termen la numai 4 luni am introduce un element de instabilitate, neseriozitate din partea celor care aspiră să dobândească această calitate de cetăţean român.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Chestiunea aceasta cu 6 luni, cu 4 luni, cu 1 an, cu 8 ani este foarte complicată. Practic, o persoană fizică trebuie să aibă un domiciliu stabil într-un anumit loc şi în locul respectiv să şi plătească impozitele.

Dacă nu mă înşel, într-o lege pe care astăzi o avem în funcţiune, care se referă la impozitul pe venit global şi care este corelată cu legile şi acordurile internaţionale ale României privind evitarea dublei impuneri, se vorbeşte de 183 de zile. Deci, termenul de 6 luni este un termen imprecis şi cred că trebuie să corelăm, dacă vrem, acest termen cu acea perioadă de 183 de zile care se regăseşte şi în celelalte legi, pentru că atunci se presupune că persoana respectivă şi-a petrecut jumătate plus unu din perioada respectivă pe teritoriul României şi este plătitor de taxe şi impozite pe teritoriul României.

Există o metodă mai bună de a verifica această şedere de 6 luni în ţară, nu numai după vize, care în multe ţări nu se mai pun, vizele de intrare şi ieşire, şi probabil că şi la noi, în curând, vom avea asemenea metode pe la graniţe.

Cred că ar trebui să corelăm toate aceste lucruri şi cred că ar trebui să rugăm Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu iniţiatorul, să găsească cea mai bună formulare pentru definirea celor 6 luni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnule Boc, poate-i daţi răspuns doamnei Lari. Mai aveţi vreo problemă, doamna Lari? Vă rog.

Doamna Iorga Leonida Lari:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu sunt mulţumită de aceste răspunsuri, pentru că eu am întrebat clar şi concret: ce prevede acest proiect de lege în ce priveşte românii care s-au născut români în Basarabia şi nordul Bucovinei. Punct!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Vreau să vă spun că în textul ordonanţei şi în textul unor ordonanţe anterioare care au modificat Legea cetăţeniei există un regim special pentru cetăţenii români care au deţinut în trecut cetăţenia română - este cazul cetăţenilor din Republica Moldova - şi nu intră sub exigenţele şi sub incidenţele acestui text pe care-l discutăm acum.

Acum discutăm un text când un cetăţean care nu a avut niciodată cetăţenia română, niciodată, este străin şi doreşte să dobândească cetăţenia română.

Potrivit legii, trebuie să stea 8 ani în România şi să nu părăsească în fiecare din cei 8 ani mai mult de 6 luni teritoriul ţării. 6 luni poate sta afară, 6 luni în ţară. Acesta este cadrul pentru cetăţenii care nu au deţinut niciodată cetăţenia română. Pentru cei care au avut cetăţenia română în trecut, există un alt regim derogator, special şi care nu intră sub incidenţă, în sensul că este mai bun şi dobândesc mai uşor cetăţenia română. Aici este vorba de cetăţenii care niciodată nu au deţinut, aşa cum am spus, cetăţenia română şi esenţa amendamentului pe care îl discutăm era: 6 luni în ţară, 6 luni afară sau 8 luni în ţară şi 4 luni în afara teritoriului ţării.

Eu am apreciat că dacă doreşti să devii cetăţean român trebuie să dovedeşti un interes, prin faptul că eşti prezent pe teritoriul statului român mai mult de jumătate dintr-un an şi nu fix 6 luni. Urmează ca, evident, decizia să fie luată de dumneavoastră, să o tranşaţi, iar la mediere putem conveni ca acest termen să fie convertit în zile, dar această chestiune poate fi rezolvată, evident, la mediere.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Leonăchescu. O să am rugămintea la Comisia juridică, ca redactare, să se uite la "nu se ia în calcul", că este "i-a", văd!

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Discutăm două propuneri, e vorba de 4 luni şi 6 luni, dar în ambele variante avem impreciziuni. Este vorba de durată de timp, o considerăm continuă, 6 luni continui sau 4 luni continui sau intermitente? Că, într-o variantă sau alta, conţinutul este total diferit.

Aş dori ca iniţiatorul să se pronunţe pe această temă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că este intermitent, domnule deputat.

Domnule Boc, vă rog.

Domnul Emil Boc:

Din analiza textului rezultă că, indiferent că este continuu sau intermitent, să nu fi stat în afara teritoriului ţării mai mult de 6 luni de zile. Deci, 6 luni într-un an să stai în ţară, 6 luni în afară, indiferent când ai făcut aceste intrări-ieşiri, totalizate, să nu dea mai mult de 6 luni în afara ţării. Dacă ai stat şase luni şi o zi în afara teritoriului României, într-un an, acel an nu se calculează la numărul de ani cerut de legi, de cei 8 ani cât trebuie să stai pe teritoriul României. Dacă ai stat 5 luni şi 29 de zile, anul respectiv se pune şi se ia în considerare la numărul de 8 ani.

Cel puţin aşa am discutat în cadrul comisiei şi aceasta cred că este şi optica iniţiatorului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins al domnului Boc.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 17 voturi pentru, 21 abţineri şi 152 de voturi împotrivă, amendamentul a fost respins. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 4 abţineri.

Vă mulţumesc.