Dezbateri parlamentare

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Urmează Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2005 pentru modificarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2004 privind acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane de lei/hectar producătorilor agricoli pentru suprafeţe de teren arabil de până la 5 hectare inclusiv.

Iniţiatorul are cuvântul.

Domnul Flaviu Lazin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61 a fost aprobată acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului în valoare de 2,5 milioane de lei/hectar producătorilor agricoli pentru suprafeţele de teren arabil de până la 5 hectare inclusiv, pe care le exploatează direct sau în exploataţii fără personalitate juridică, în societăţi agricole şi alte forme de asociere.

Instituirea acestei forme de sprijin făcută în toamna anului 2004 a fost modificată din cerinţe imperative prin Ordonanţa de urgenţă pe care o discutăm astăzi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.12/2005, care a corectat unele prevederi ale Ordonanţei nr.61, din două considerente: unul din considerente a fost acela al faptului că plafonul necesar pentru finanţarea acestui sprijin acordat producătorilor şi aprobat prin Legea bugetului de stat, votată de Parlamentul României în toamna anului 2004 pentru anul 2005, nu asigura acoperirea fondurilor necesare pentru finanţarea acestui sprijin, existând un deficit de 4000 de miliarde de lei, iar al doilea considerent a fost intenţia precisă, având în vedere diferenţele care s-au înregistrat între sumele acordate pentru înfiinţarea culturilor şi înfiinţările efective de culturi ca suprafaţă, s-a considerat mult mai util şi mai tehnic să se introducă această formă de sprijin prin acordarea unor bonuri valorice care să permită producătorilor agricoli procurarea de inputuri pentru procesele tehnologice din agricultură, respectiv îngrăşăminte, seminţe şi substanţe toxice pentru erbicidări şi combaterea bolilor şi dăunătorilor.

O altă prevedere a ordonanţei de urgenţă nr.12/2005 vizează modificarea Ordonanţei nr.113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România, având în vedere faptul că existau prevederi restrictive, respectiv prevederi care condiţionau acordarea formelor de sprijin începând cu 1 ianuarie 2005 de finalizarea acţiunii de identificare şi înregistrare a animalelor, acţiune care nu a fost finalizată la termenul propus. Acest termen nu era un termen imperativ, deşi acţiunea în sine este de o importanţă deosebită în vedere accesării formelor de sprijini şi, în general, a integrării agriculturii româneşti în politica agricolă comună a Uniunii Europene. S-a considerat însă că pericolul care este mult mai mare, acela de a închide accesibilitatea producătorilor la formele de sprijin, trebuie înlăturat, şi acest lucru a fost făcut, de asemenea, prin textul acestei ordonanţe de urgenţă.

Ordonanţa de urgenţă a suferit modificări la nivelul Senatului, începând cu Comisia pentru agricultură a Senatului şi plenul Senatului, de asemenea, un amendament adoptat în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor.

Iniţiatorul susţine promovarea actului normativ în forma în care a fost adoptat în Senat şi în Comisia pentru agricultură a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2005 pentru modificarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2004 privind acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane lei/hectar producătorilor agricoli pentru suprafeţele de teren arabil de până la 5 hectare inclusiv, transmis cu adresa x 93 din 16 martie 2005 şi înregistrat cu nr.24/99 din 16 martie 2005.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Proiectul de Lege are ca obiect de reglementare modificarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2004 privind acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane de lei/hectar producătorilor agricoli pentru suprafeţele de teren arabil de până la 5 hectare inclusiv.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.12/2005 pentru modificarea art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.113/2002 privind identificarea şi înregistrarea bovinelor în România şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2004 privind acordarea în anul agricol 2004-2005 a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane lei/hectar producătorilor agricoli pentru suprafeţele de teren arabil de până la 5 hectare inclusiv face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată.

La dezbaterea proiectului au participat ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51 şi 52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnii Flaviu Lazin, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, şi Miron Moldovan, director în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 26 de deputaţi, din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se 8 voturi împotrivă, în şedinţa din 23 martie 2005.

Proiectul de Lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 14 martie 2005.

Proiectul de Lege, potrivit art.75 alin.1 şi 3 din Constituţia României, republicată, şi a art.86 alin.3 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege propus.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Grupurile parlamentare dacă... N-aţi făcut propuneri privind timpii, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Tabără:

Zece minute dezbateri generale, un minut pentru amendamente.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri?

Timpii au fost adoptaţi.

Domnul deputat Munteanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D. Aveţi microfonul la dezbateri generale.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi încerca să argumentez de ce deputaţii din Grupul parlamentar al P.S.D. vor vota împotriva acestui proiect de lege, cum altfel, v-aş ruga s-o faceţi şi dumneavoastră.

Iată câteva motive.

1. Valoarea sprijinului acordat agricultorilor se reduce de la 2,5 milioane lei/hectar, la 1,5 milioane de lei/hectar, deşi promisiunile electorale ale dumneavoastră, ale celor aflaţi la putere, mergeau cu subvenţia chiar până la 4 milioane de lei pe hectar.
2. Se elimină de la subvenţie culturile de porumb, ovăz şi plante furajere.
3. Birocraţia impusă de această cuponiadă pune multe probleme.
4. Este o mare greşeală să faci reguli în timpul jocului, adică să faci experimente în cursul anului agricol. Nu este corect să fie dezavantajat un număr mare de agricultori doar pentru că nu au cultivat cereale păioase în toamna anului 2004.

Ministrul agriculturii justifică modificarea Ordonanţei nr.61/2004 prin faptul că Guvernul Năstase a aprobat prin buget doar 9 mii miliarde lei. Vreau să vă spun că în anul 2004 suma de 9400 miliarde ei a fost suficientă pentru a subvenţiona toată producţia vegetală. Adevărul este diferit de ceea ce susţine domnul ministru Gheorghe Flutur. Iată de ce: în toamna anului 2004 s-au cheltuit 1900 miliarde lei pentru culturile înfiinţate, iar suma alocată de către Guvernul Tăriceanu prin această Ordonanţă nr.12 pentru culturile de primăvară este de 3453,4 miliarde lei. Prevederea se regăseşte la art.5 alin.2 din lege.

Aşadar, 1900 cu cele 3453, egal 5343 miliarde lei. L-am întrebat la comisie pe domnul Flutur unde este diferenţa de 3657 miliarde lei. După ceva timp de gândire a răspuns că "aceşti bani vor fi folosiţi pentru alte strategii, pentru alte politici agrare".

Susţinem că această sumă ar fi fost suficientă pentru subvenţionarea în totalitate a culturilor cu 2,5 milioane lei.

De aici, o singură concluzie: au fost bani pentru subvenţie, bani asiguraţi de către Guvernul Năstase prin bugetul Ministerului Agriculturii pentru această finanţare. Grav este că nici această sumă alocată în acest an, respectiv 3405 miliarde lei, nu va ajunge la cei îndreptăţiţi din cauza unei birocraţii excesive. Cupoanele vor rămâne nefolosite.

De altfel, se pare că aceasta este şi dorinţa Guvernului. Nu înţelegem la ce pot fi folosite cupoanele care au valoare de 25.000 de lei pe bon şi care reprezintă 90% din total?!

aş putea să vă arăt ce se poate procura astăzi cu un cupon de 25.000 de lei. Iată: un pliculeţ cu sămânţă de morcov cu care putem semăna 17 metri pătraţi. Sau putem, de asemenea, procura, de la cei care comercializează produse pentru agricultură, un tratament pentru 100 de metri pătraţi pentru culturile de cartofi, tratament la mană şi Colorado, dar pentru care trebuie să folosim două bonuri valorice de 25.000 de lei.

Dacă ne întoarcem la astfel de agricultură la metru pătrat este mai mult decât grav pentru noi. Ar trebui să ştim care au fost costurile cu tipărirea acestor bonuri. Dacă suma care se vehiculează, cea de 500, 600 de lei/bon este adevărată, atunci trebuie să vedem de ce nu au folosit aceste miliarde pentru tipărire, în subvenţionarea directă a agriculturii.

Stimaţi colegi,

În ziua de 22 martie 2005, în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, la dezbaterile acestui proiect de lege au intervenit 12 deputaţi reprezentând toate grupurile parlamentare. Toţi vorbitorii au criticat modificările şi completările acestei ordonanţe, de altfel, în mod justificat.

Regret faptul că ai noştri colegi de la putere, din actuala Coaliţie, după ce iniţial au fost de acord că în agricultură vom înregistra un dezastru, şi-au schimbat opţiunea, punctul de vedere, după o întâlnire care a avut loc în aceeaşi zi, cu domnul Gheorghe Flutur.

Precizez că domnul ministru a sosit foarte repede, fiind apelat pe telefon, alarmat că legea pică la comisie. Am văzut cum guvernul ştie să le dicteze votul parlamentarilor din Coaliţie.

În consecinţă, cu o astfel de politică, agricultura României va avea mult de suferit şi nu doar producătorii, ci şi consumatorii. Acest lucru ne deranjează pe noi, cei care ştim cum se munceşte în agricultură.

Stimaţi colegi,

Dacă anul 2004, datorită politicii de subvenţionare a agriculturii, şi, sigur, graţie unor condiţii meteo favorabile, a fost cel mai bun an agricol din toate timpurile, mă tem că anul 2005 va fi un an dezastruos.

Stimaţi colegi aflaţi la putere, nu vă uitaţi la culturile înfiinţate în toamna anului 2004, care arată foarte bine până în prezent, pentru că nu este meritul actualei guvernări. Mă întreb de ce nu s-a păstrat Ordonanţa nr.61/2004, care a dat rezultate bune. Doar pentru că a aparţinut Guvernului Năstase? De aceea, nu vom vota astăzi.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze din partea deputaţilor aparţinând Grupului parlamentar al P.S.D.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Pardău:

Stimaţi colegi din P.S.D., vă înţeleg nemulţumirea, dar nu vă înţeleg vehemenţa. Îmi pare rău că nu se aude, am să încerc să vorbesc mai tare. Poate că mă voi face înţeles şi auzit de dumneavoastră.

Am spus că vă înţeleg nemulţumirea, dar vă înţeleg vehemenţa. Pentru că adevărurile care au fost spuse de la această tribună de către reprezentantului Guvernului sunt întemeiate.

În timpul campaniei electorale, în toamna anului trecut, s-a băgat adânc mâna în banii Ministerului Agriculturii, aşa cum s-a făcut de altfel şi cu Ministerul Sănătăţii. Dar trebuie să ţinem cont acum şi de argumente de ordin economic şi social când examinăm această problemă. În general, agricultura noastră şi în special cultura porumbului are un pronunţat caracter de subzistenţă. În proporţie însemnată, porumbul nu intră în circuitul economic, ci este folosit pentru hrana oamenilor şi ca furaj pentru animale.

În această situaţie, subvenţia acordată pentru porumb nu întăreşte agricultura, ci este o formă mascată de ajutor social.

Mai mult decât atât, eficienţa culturii porumbului este slabă şi calitatea acestuia este îndoielnică. De aceea, acordarea în continuare a subvenţiei agricole la porumb este practic imposibilă, cu atât mai mult cu cât, am menţionat mai înainte, reprezintă o formă mascată de ajutor social. Unde s-a ajuns cu formele mascate de ajutor social şi cu ajutorul social propriu-zis, acordat de precedenta guvernare, ar fi multe de spus.

În principiu, cred că trebuie să limităm măcar parţial efectele acestei politici.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Stimate coleg, aveţi microfonul.

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Până acum am văzut ce se poate spune, din stânga şi din dreapta. Vreau să vă spun în primul rând că agricultura nu e nici de stânga, nici de dreapta. Nu are nici o legătură cu coaliţiile şi că a nu discuta de agricultură înseamnă de fapt şi de drept să ne tăiem singuri picioarele.

Ca să intrăm mai ca lumea, aşa, în liberalismul care merge acum, haideţi s-o luăm de la capăt. Orice fel de stimulare a agriculturii, cu cât se face mai în amonte, cu atât costurile şi preţurile care vor veni în aval vor fi mai mici. Deci, este un element antiinflaţionist.

Că este sau nu este ajutor social, stăm de vorbă. Deocamdată, începând cu anul 2005-2006, avem de la Uniunea Europeană un sprijin de 126 de euro pe hectar. Se spune că nu avem bani. Se poate. Întrebarea mea e următoarea: lupta împotriva corupţiei nu cumva începe cu buşirea arieratelor? Că, slavă Domnului, avem la nivel naţional un milion de miliarde arierate, din care 170.000 de miliarde sunt numai la marii producători ai României, marii investitori.

Ne trebuiesc 4 mii de miliarde. Aşa o fi. Păi 4 mii de miliarde din 170 de mii de miliarde, dacă-i tragem de la cei datornici, care de ani de zile fac probleme şi României, şi integrării României în Uniunea Europeană, treaba ar fi rezolvată. Nu! Nu se poate!

Şi aşa că s-a găsit soluţia. Scumpim mămăliga, fără să ştim, de fapt şi de drept, pentru că probabil nici măcar ministrul nu ştie că în proporţie de 75-95%, culturile care sunt exceptate, adică porumbul, plantele furajere şi ovăzul se folosesc la nutriţia animalelor şi nu ştiu cum este aici ajutor social. Poate că e ajutor pentru hrana animalelor. se poate! Se practică în toată Uniunea Europeană, şi uite că se practică cu rezultate bune.

Dar probabil că nu s-a citit prea bine tratatul de integrare în Uniunea Europeană, unde vom intra cu producţiile pe care o să le avem în 2005. Şi porumbul este neimportant pentru că nu suntem interesaţi la ora actuală, în producţia de carne în viu, de sporul de carne în viu, care înseamnă, fără această subvenţie, în condiţiile în care mămăliga se scumpeşte, vreo două milioane de tone de carne. Şi dacă aceste două milioane de tone de carne le vom lua de afară, să vedem cu ce le plătim? Pentru că problema nu se pune numai la carne, problema se pune şi la procesare. Şi înseamnă că, de fapt şi de drept, o să ajungem să cumpărăm porumbul de afară, să ne facem carnea în anumite sisteme de exploataţie care mie nu-mi convin, astea de la zero la cinci hectare, dar pentru că ele există, n-avem ce să facem. Culmea este că şi Uniunea Europeană ne acceptă, şi atunci ajungem la această minune. Scoatem un milion de lei la hectar de la porumb, care nu înseamnă decât vreo 3 milioane de hectare, scoatem un milion de lei la culturile furajere, care mai înseamnă un milion de hectare, scoatem un milion de lei din sprijinul acordat pentru ovăz, care înseamnă vreo 200 de mii de hectare, şi uite aşa, 50% din agricultură, mai bine zis din terenul arabil, nu are subvenţia corespunzătoare.

Acum, am o problemă... e o problemă care poate vă deranjează pe dumneavoastră, dar haideţi să vă dau nişte cifre din ultimul raport care ne însoţeşte în integrarea în Uniunea Europeană.

Pe două luni de zile, România a importat vreo 14.000 de tone de cartofi, vreo 12.000 de tone de mere, de 30 milioane de euro carne de porc şi de vreo 2,9 milioane porumb. Întrebarea mea este următoarea, stimaţi colegi şi excelenţa voastră Executiv de largă coaliţie antinaţională, am numit aici P.N.L., P.D., UDMR şi PUR, agricultura României trebuie sau nu trebuie să intre în Uniunea Europeană? Dacă trebuie, atunci haideţi să începem cu agricultura, aşa cum trebuie, pentru că dacă i se poate reproşa Ordonanţei nr.61 ceva este un singur lucru, faptul că dădea ajutorul social şi celor care aveau în proprietate terenul, dar îl arendau. Adică, în loc să-l dea arendaşilor, îl dădea proprietarului de teren.

În final, pentru că am senzaţia că dumneavoastră aţi înţeles totuşi că aici nu mai este o glumă şi că aici nu mai facem politică nici de stânga, nici de dreapta, cred că a vota această diminuare de un milion de lei la hectar şi scoatere a porumbului, a culturilor furajere şi a ovăzului din această schemă înseamnă de fapt şi de drept prăbuşirea reală a economiei, prin principala zonă de influenţă posibilă la care ne mai ajută şi Dumnezeu, şi care se numeşte agricultură.

Partidul Popular România Mare va vota ferm împotrivă, cu nădejdea că raţiunea domniilor voastre va depăşi apartenenţa politică şi interesele obscure de grup şi va vota la fel. Mai mult, consider că toate voturile pentru această ordonanţă sunt voturi date împotriva interesului naţional.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul deputat Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am o întrebare pentru iniţiator, deoarece nu sunt specialist în agricultură, dar am ajuns în Parlament şi cu voturile celor din zona rurală şi mă întreb cum o să le explicăm ce înseamnă furnizorii de inputuri. Dacă dumneavoastră, iniţiatorii, mă ajutaţi să explic ţăranilor din Gorj cum e cu furnizorii de inputuri şi cu decontarea bonurilor valorice, o să vă fiu foarte recunoscător, dacă nu, poate-i faceţi un "input" în realitate domnului ministru Flutur.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Da. Iniţiatorul.

Domnul Flaviu Lazin:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru cuvânt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Discutăm o chestiune care a iscat foarte multe controverse în ultima vreme, referitoare la politica de ansamblu pe care o face în domeniul agriculturii actualul guvern, prin Ministerul Agriculturii.

Aş vrea să trec peste ceea ce se cunoaşte cu referire la Ordonanţa nr.61 şi la ce a instituit ca măsură de sprijin a agricultorilor şi să vă spun că data limită pentru depunerea acestor cereri pentru producători a fost 15 decembrie 2004, că din centralizatorul solicitărilor, conform anexei nr.3 la Ordonanţa de urgenţă nr.61 a fost solicitat sprijin pentru 5.996.000 de hectare, reprezentând un efort financiar de 14.990 de miliarde de lei.

Numărul beneficiarilor care au depus cereri pentru această formă de sprijin a fost de 3.128.000 de persoane fizice. Din suprafaţa totală de 5.996.000 de hectare, în toamna anului 2004 s-a acordat un sprijin financiar de 1 milion pe hectar, pe o suprafaţă de 2,5 milioane hectare, cu o sumă de 1800 de miliarde de lei din bugetul Ministrului Agriculturii. Urma ca, din bugetul anului 2005, să se plătească suma de 13.119,3 miliarde lei.

Deşi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.61/2004 a fost aprobată înaintea adoptării Legii bugetului pentru anul 2005, pentru finanţarea acestei acţiuni, în bugetul Ministerului Agriculturii pentru anul 2005 s-au regăsit doar 9.105 miliarde, adică mai puţin cu 4.014 miliarde lei faţă de necesarul de susţinere şi de finanţare a măsurii.

În vederea încadrării în prevederile bugetare, Ministerul Agriculturii a fost pus în situaţia de a aduce modificări la Ordonanţa nr.61 şi s-a promovat Ordonanţa nr.12/2005 prin care a fost scoasă din susţinerea de la finanţare o suprafaţă de 2.457 de mii de hectare, corespunzătoare culturilor de plante furajere, ovăz şi porumb.

În fapt, estimarea incorectă a nivelului sprijinului financiar necesar acoperirii prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr.61, rezultă şi dintr-o analiză comparativă cu Ordonanţa nr.72/2003, care a fost baza de calcul şi cadrul pe care s-a construit Ordonanţa de urgenţă nr.61. Creşterea substanţială a adresabilităţii, prin introducerea a două categorii de beneficiari în rândul persoanelor fizice proprietare de teren arabil organizat în exploataţii fără personalitate juridică sau în societăţi agricole şi a persoanelor fizice proprietare de teren arabil dat în arendă, conform prevederilor Legii arendării, a făcut ca o bună parte din estimările de creştere de 30% a necesarului de fonduri alocate să fie depăşit, adică practic această estimare a fost dublată, şi necesarul a fost de 60%.

Sigur, există şi alte explicaţii care, în analiza care s-a făcut în legătură cu schimbarea destinaţiei acestui sprijin între forma de acordare în bani şi forma de acordare în bonuri valorice, le-am prezentat în prima luare de cuvânt şi n-am să mai revin asupra lor. Le-am considerat, totuşi, am să spun, că am considerat-o ca o măsură mai tehnică, şi este incontestabil faptul că luările de poziţie din toată ţara, şi chestionarele care s-au făcut în rândul producătorilor, arată că aceştia recunosc şi spun că această formă de sprijin este mai agreată şi îşi atinge scopul pentru care a fost instituită, respectiv sprijinirea reală a agriculturii. Aceşti bani ajung acolo unde trebuie, adică ajung în agricultură, şi ajung în pământ.

În ceea ce priveşte chestiunea nesubvenţionării porumbului, am să vă spun şi o altă logică decât cea care a fost prezentată. Şi, dacă s-a vorbit aici despre faptul că nu este meritul actualului guvern, modul cum arată culturile agricole în această primăvară, eu v-aş întreba ce influenţe spectaculoase puteau să fie în politica agrară a României, după trei luni de guvernare, de când actualul guvern s-a instalat la conducerea ţării.

Aş vrea să pun întrebarea onorabililor noştri colegi din PSD: ce politică a fost gândită în anii anteriori? Care a fost logica acestei politici, când avem un dezechilibru...?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule secretar de stat, vă rog să vă întoarceţi la problemele legate de iniţiativă. N-aveţi dreptul să faceţi declaraţii politice.

Domnul Flaviu Lazin:

Revin, domnule preşedinte, şi spun că am vrut să reaşezăm subvenţiile între sectorul vegetal şi sectorul animalier, pentru că numai o creştere spectaculoasă a numărului animalelor în România va putea să ducă la consumarea producţiei vegetale de pe o suprafaţă de 3 sau 4 milioane de hectare, care altfel nu-şi găseşte valorificarea. Or, sprijinul a fost direcţionat din sectorul vegetal înspre sectorul animalier şi a fost crescută subvenţia la carnea de porc de la 8 la 12.000 lei/ha.

Acestea sunt considerentele care au stat la baza intervenţiilor care s-au făcut asupra Ordonanţei nr.61. Eu vă mulţumesc şi îmi cer scuze dacă am divagat spre alte zone. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Mulţumesc, domnilor deputaţi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat Tudor, procedură.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aveam de gând să iau cuvântul, dar văd că o problemă atât de importantă a devenit un subiect de dispute politice între deputaţi şi domnul secretar de stat, care acum intervine, la procedură; nu a răspuns aproape deloc la întrebările care i s-au pus.

Una din ele era ce se întâmplă cu acel 1.000.000, de la 2,5 milioane la 1,5 milioane, şi a fentat răspunsul în toate felurile, cu nişte cifre astronomice din care măcar dacă explica un procent, aş fi înţeles ceva, dar spuse sec, aşa, acele cifre, mi-a luat din timp, inutil, pentru că n-am înţeles nimic. Nu erau nici în temă măcar.

Şi, al doilea lucru: ce se întâmplă sau de ce s-au făcut aceste cupoane, cu nişte cheltuieli foarte mari, în loc să se fi plătit cu acei bani, acele diferenţe pe care domnia sa evită să le explice, de 1.000.000 lei la hectar.

Al treilea: întrebarea lui Ponta. Deci, toate trei întrebările astea, domnul secretar de stat le-a evitat cu nişte cifre absolut inutile, or fi reale, nu mă interesează, dar acelea sunt pentru statisticieni, nu pentru cei care decid foarte clar o lege, şi care trebuie să ştie despre ce este vorba.

La aceste trei întrebări, în motivul meu de intervenţie procedurală, l-aş ruga pe domnul secretar de stat, dacă este în temă, să răspundă. Dacă nu, să nu mai intervină, pentru că ne irită, şi în felul acesta nu ajungem la un compromis, cum ar fi necesar, să dăm drumul la această lege, până la urmă, chiar atât, puţin, cum aveţi de gând să daţi, pentru că în urma aplicării acelei 16% nu mai aveţi bani. E bine, e rău, habar n-am. Nu ştiu ce va fi în continuare, dar deocamdată nu sunt bani. Dar explicaţiile sunt necesare şi am ruga pe altcineva dacă domnia sa nu a izbutit în cele 7 - 8 minute, cât a vorbit, să ne lămurească şi pe noi. Vă mulţumim.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi deputaţi,

Am rugămintea să staţi jos în bănci, atâta vreme cât sunteţi în sală, ca să putem să avem o atmosferă firească de lucru. Vă rog să luaţi loc în bănci, sau dacă nu doriţi, sigur, puteţi să ieşiţi. Nu am o problemă aici, dar, vă rog, să păstrăm o atmosferă...

Avem proceduri, domnule deputat Tabără, iar dumneavoastră doriţi pe fond. Am încă două proceduri: am o procedură de la domnul deputat Gheorghiof, pe care îl invit.

Întâi domnul deputat Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Mărturisesc că sunt şi surprins şi, dacă vreţi, şi poziţia mea din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii a fost la un moment dat de o anumită parte şi cu un grad mare de specificitate.

Stimaţi colegi, părerea mea este că în problemele agriculturii şi ale dezvoltării rurale, noi nu ne-am trezit nici acum, în al 12-lea ceas. Şi, dacă vreţi - vă rog să-mi daţi voie, eu n-am întrerupt pe nimeni - pentru că de la acest microfon, în 1995 - 1996, după aceea în 1997, nu spuneam decât atât: "Va veni momentul negocierii cu Uniunea Europeană, şi ce vom face?".

Vreau să vă spun, pentru prima dată când divulg în public, o întâlnire confidenţială cu fostul comisar al Uniunii Europene, René Steicker, pe vremea când era ministru. A venit la mine şi mi-a comunicat câteva puncte cheie de urmat în politica agricolă a României, pentru momentul în care vom fi chemaţi să ne integrăm acolo. Făceam parte din Guvernul Văcăroiu, cu o mare parte dintre dumneavoastră, care ne susţineaţi şi atunci. Am comunicat aceste puncte de vedere ale comisarului european Guvernului.

Din păcate, după 1997, cu o singură excepţie, atunci când a apărut Legea nr.165, întregul sistem agrar, aş spune şi de industrie alimentară şi de prelucrare a produselor agricole, a fost lăsat deoparte. N-a mai existat un sistem de creditare a agriculturii. Este posibil, oare, stimaţi colegi, să funcţioneze un sector atât de important ca agricultura, numai pe bază de buget, prin subvenţii şi prime? Nu este oare momentul acum să vedem că este vorba de schimbarea sistemului, ca să putem funcţiona, să devenim rentabili şi competitivi cu Uniunea Europeană?

Se spunea atunci că trebuie să facem investiţii în unităţi de prelucrare. Ce-am făcut până acum? decât să construim această agricultură de subzistenţă, care nu este a fermelor de 5 ha., stimaţi colegi, este a întregului sistem agrar românesc. Trăieşte prin patru culturi: este vorba de grâu, de porumb, de floarea-soarelui şi cartofi. Vă rog să-mi spuneţi cât exportăm? Cu ce cantitate suntem pe piaţa românească şi externă din cele patru culturi? Există oare numai ferma de subzistenţă, sau întregul sistem este de subzistenţă? Aici este problema. Oare nu trebuie să ne regândim sistemul de susţinere a agriculturii?

Crede cineva că producţia mare de anul trecut este favorabilă fermierului, dacă ea se găseşte în pod şi în hambar? Iar carnea despre care discutăm, am adus-o din afară şi am finanţat fermierii din afară?! La ce ne serveşte producţia mare pe care am făcut-o? Ne serveşte la ceva porumbul pe care-l avem produs anul trecut în cantităţi mari şi subvenţionat, dar el nu poate fi vândut şi nu poate fi valorificat de către fermier? Pentru că, tot anul trecut, am văzut prezenţi pe Televiziunea Română, oameni care prezentau sistemele agrare ale ţărilor asociate şi care s-au integrat în Uniunea Europeană, dar care spuneau: "Noi nu trebuie să ne protejăm piaţa; noi nu trebuie să ne protejăm producătorii!". Păi, cui i-a servit 1,5 miliarde de dolari, dacă noi nu le-am putut vinde? Ţăranii noştri şi fermierii noştri sunt în sapă de lemn azi.

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, şi aici este - apropo şi de buget - păi, este posibil să încheiem indicatorii şi evaluarea indicatorilor care constituie baza bugetului şi a elementelor de buget a unui minister în 15 decembrie, şi bugetul a fost aprobat în noiembrie?! De la început, sistemul nu a fost construit corect.

Vreau să vă spun, am îndoieli şi la această dată, că acest sistem de transferare a primelor către sectorul de transformare, pentru că zootehnia este un prim sector de transformare a materiei prime, este unul dintre elementele pe care mi le spunea şi Steicker, în 1996. Dacă va funcţiona în contextul în care nu există o legătură între producătorul de producţie vegetală şi deţinătorul de animale sau de abator, pentru că şi primele acestea se vor duce tot spre sistemele de prelucrare, speculative, aşa cum s-au dus celelalte prime către importatori.

Noi va trebui să regândim, efectiv, repartizarea unor susţineri spre investiţii de prelucrare, spre asociere, spre piaţa românească şi promovarea pe piaţa externă. Reuşim să facem producţie de grâu, oameni buni, dacă noi importăm de ordinul milioanelor de tone într-un an? Păi, eu vă dau cifra. Până în 1992 - 1994 erau 2,7 milioane tone de grâu importate şi nimic exportat. În 1996, am exportat circa 1,3 milioane tone de grâu, peste 85.000 t. carne de porc, aproape 300.000 t. ulei, şi am ajuns cu balanţa comercială pe produsele agricole aproape de zero. Astăzi, cu ce suntem apropiaţi, pentru că eficienţa politicilor agricole se vede în comerţ, nu în altceva. Este un pas făcut acum spre schimbarea unui sistem. Şi nu este la mijlocul jocului. Lăsaţi-mă, că am auzit atâtea prostii, măcar să le spunem, cât de cât. (Se adresează unei deputate.)

Vreau să vă spun, stimaţi colegi, cu care am construit o anumită politică. Nu s-a continuat altceva decât deciziile din 1997 şi după 2001, vă place sau nu vă place, ceea ce a fost o gravă eroare, eu vă spun, ca unul dintre cunoscători, ca o gravă, extrem de gravă eroare. Şi v-o spun acum, când mai este 1 an şi ceva până la integrare. Şi-o să vedeţi ce se va întâmpla în zona socială şi agricolă a agriculturii României. Este un sistem pus pe resursele care sunt. Haideţi să-l facem acum, aşa cum este, şi eu vă cer să votaţi această ordonanţă, pentru că sistemul de susţinere a agriculturii româneşti trebuie schimbat din temelii. Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat Gheorghiof, aveţi microfonul pentru procedură.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege,

Este adevărat, de obicei, la început de fiecare legislatură spiritele sunt aprinse, cantaţiile sunt foarte bune, noi suntem foarte fresh, ca să putem să susţinem; când o fi la sfârşitul legislaturii, atunci este oboseala mai mare.

Problematica ridicată astăzi presupune sigur discuţii din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Domnule preşedinte,

Aţi respectat, fără ghilimele, prevederile art.95. Vă rog să faceţi în continuare aplicare art.112 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Aţi dat posibilitatea, din partea fiecărui grup, potrivit art.95, a unui regulament pe care l-am votat cu toţii, în mare entuziasm, în legislatura trecută; aţi dat posibilitatea fiecărui reprezentant al grupurilor parlamentare să-şi expună punctul de vedere la dezbateri generale.

Dar, fiind procedură de urgenţă, s-a votat de către toate grupurile, în unanimitate, 10 minute de dezbateri pe acest proiect. Întrucât s-au îndeplinit cele 10 minute, şi toate grupurile, consider eu, şi-au spus punctul de vedere, potrivit acestei ordonanţe, vă rog să trecem la dezbaterea fiecărui articol în parte, iar acolo unde sunt amendamente, dezbaterea amendamentelor, care se supun la vot potrivit art.112. Cred că nu este nevoie ca să fac invocarea şi a prevederilor regulamentului, ca domnul preşedinte să supună votului sistarea dezbaterilor şi trecerea la adoptarea ordonanţei de urgenţă.

Eu înţeleg, şi sunt sigur că şi dumneavoastră, că va trebui să fim în tonul prevederilor regulamentare. Fac trimitere din nou la art.95 şi 112. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Marton, dacă apare o propunere de sistare a votului, eu ştiu că grupul dumneavoastră parlamentar nu a vorbit.

Procedură. Vă rog, luaţi cuvântul pe procedură.

Domnul Francisc Árpad Márton:

Sunt de acord cu propunerea domnului Gheorghiof, dar numai după ce, într-adevăr, toate grupurile parlamentare au luat câte o dată cuvântul. Pentru că, deocamdată, Grupul parlamentar al UDMR, poate n-aţi observat, n-a luat cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Eu ştiu asta, dar am o propunere de sistare a luărilor de cuvânt şi, cum ştiţi, sunt obligat s-o pun la vot. Eu ştiu că grupul dumneavoastră n-a luat cuvântul.

Domnul Francisc Árpad Márton:

Deci, propunerea de procedură este ca sistarea discuţiilor să se întâmple după ce mi-aţi dat şi mie cuvântul.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunt de acord. (Rumoare.)

Daţi-mi voie să conduc şedinţa, ştiu foarte bine ce s-a întâmplat când s-a discutat. Conform art.95, fiecare grup parlamentar are dreptul să vorbească cu un reprezentant.

La ora actuală, Grupul parlamentar al UDMR nu a vorbit, însă vreau să-şi precizeze domnul Gheorghiof poziţia, că m-a pus într-o situaţie delicată: la microfon mi-a propus să sistez lucrările, după care mi-a spus să le sistez după UDMR.

Deci, îl rog să precizeze exact ce a vrut să spună, ca să ştiu ce supunem la vot.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Am spus în felul următor: n-aş dori să solicit, potrivit prevederilor regulamentare, sistarea discuţiilor, pentru că, în baza art.95, fiecare grup parlamentar, cu un singur reprezentant, îşi spune punctul de vedere la dezbateri generale, întrucât nu doresc nici să încalc dreptul unui grup parlamentar, indiferent din ce spectru politic este. Normal, şi Grupul parlamentar al UDMR, potrivit regulamentului, au dreptul să-şi spună cuvântul, ca şi PUR.

Urmează ca după cele două luări de cuvânt, să supuneţi dumneavoastră votului, deşi nu văd de ce, pentru că art.112 este foarte clar: "După epuizarea timpului votat se trece la dezbatere". Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc foarte mult.

Ar trebui pe viitor să rugăm comisiile să fie mai atente când propun timpii, pentru că, practic, noi suntem într-o situaţie procedurală specială. Nu am dat cuvânt la toate grupurile parlamentare, că am depăşit 10 minute.

Există un entuziasm la comisii, în ultima vreme, de a nu permite dezbaterea parlamentară, pe care eu aş vrea să-l descurajez de acum înainte, pentru că cele 10 minute au fost consumate numai de un singur vorbitor, dacă o luăm aşa.

Are cuvântul domnul Marton Arpad, din partea grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Francisc Árpad Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Permiteţi-mi să prezint punctul de vedere al Grupului parlamentar al UDMR.

Suntem de acord că există o situaţie, o situaţie financiară. Anumite oportunităţi trebuie să fie luate în considerare, şi s-a găsit această formulă propusă de ordonanţă, pe care eu cred că va trebui s-o votăm, pentru ca într-adevăr cei care, conform acestei ordonanţe, ar trebui să-şi ia banii, să aibă cât de cât un element în plus de siguranţă.

Totodată, suntem de acord cu punctul de vedere expus de domnul Tabără. Trebuie regândit întregul sistem al nostru în agricultură. Trebuie regândit cum să devenim competenţi pe această piaţă, că după 2007 vom fi într-o situaţie foarte grea.

Cu toate acestea, nu putem fi de acord întru totul cu textul acestei ordonanţe, pentru că introducând acea excepţie, care vizează porumbul, ovăzul şi culturile furajere, judeţul - de exemplu - pe care îl reprezint, şi judeţele din Ardeal pe care le reprezentăm, majoritatea din grupul nostru parlamentar, au, în primul rând, sursă din aceste produse, deci porumbul, ovăzul şi culturile furajere din creşterea animalelor, pentru că acolo unde stăm noi nu creşte altceva.

Deci, vedeţi, prin această politică de susţinere a agriculturii, o întreagă zonă, de fapt mai multe zone din această ţară sunt defavorizate. Ajung o zonă defavorizată. Suntem conştienţi de situaţia actuală. Acceptăm această ordonanţă de urgenţă în forma care a rezultat.

Dar, pentru viitor, trebuie să fie o regândire justă, a întregului sistem, atât încât să nu ştergem cu buretele jumătate din ţară de pe această hartă a agriculturii.

Deci, să găsim o justă finanţare şi pentru zonele pe care noi le reprezentăm. Şi cred că există şi judeţe în Moldova, şi în zonele subcarpatice, care se vor confrunta cu aceeaşi problemă, din cauza acestei ordonanţe.

Deci, pentru anul viitor trebuie gândit de pe acum, atât din punct de vedere al bugetului de stat, cât şi al politicii agrare, cu o altă structură.

Vă mulţumesc. Cu aceste condiţii, noi vom vota această ordonanţă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Din partea grupului parlamentar al PUR. N-aveţi intervenţi.

Domnul deputat Eugen Bejinariu.

Domnul Eugen Bejinariu:

Este o chestiune de procedură, domnule preşedinte.

Având în vedere că domnul Gheorghiof a venit la microfon şi a spus că propune sistarea discuţiilor, dar a pus o întrebare PSD-ului, şi trebuie să-i răspundem.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu mai vorbiţi cu sala, domnule coleg.

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă ne uităm pe agenda de lucru, pe ordinea de zi a şedinţei noastre, o să vedem că sunt foarte multe propuneri şi multe intervenţii din partea Ministerului Agriculturii, de modificare a legilor care guvernează acest minister, ceea ce denotă faptul că ministrul Flutur guvernează sau vrea să guverneze după bunul plac acest minister.

Şi, mai mult decât atât, de fapt ştim foarte bine şi am văzut că domnia sa nu este interesat decât de păduri, că pădurile le cunoaşte foarte bine, agricultura mai puţin îl interesează pe domnul Flutur.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la procedură, vă rog!

Domnul Eugen Bejinariu:

Mai mult decât atât, ce contează care va fi producţia noastră de porumb, de furaje ş.a.m.d. Domnul Flutur, încă o dată îşi consolidează poziţia de "baron regional". Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Gheorghiof, dreptul la replică.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Sigur, de la înalta tribună a Parlamentului României, poţi să exprimi orice cuvânt, şi asta mă duce cu gândul la o veche tradiţie dintr-un corp al societăţii româneşti. De obicei, privesc spre dreapta, pentru că întotdeauna dreapta a produs ceva, dreapta cea democratică şi liberală, şi nu alta. Şi, aşa după cum v-am spus, parte a acestei societăţi româneşti, odată instruia în felul următor oamenii care stăteau de pază; şi când venea şeful şi-l întreba pe cel care stătea de pază - Ce păzeşti aici? Bombe. Şi ce număr ai la bocanc, soldat? Secret militar - aşa a fost şi intervenţia anterioară. Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Procedură, domnule deputat Zgonea.

Aţi cerut procedură, nu drept la replică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie, pentru distinsul coleg să ajungă sus, merge mai greu şi este greu pentru dânsul, vreau să-i aduc aminte domnului Titus Gheorghiof că şi Titanicul s-a îndreptat tot spre dreapta prima dată. Dacă nu-şi aduce aminte ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, vă rog!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

L-aş ruga frumos pe domnul Gheorghiof, care trimite în fiecare săptămână scrisori grupurilor parlamentare, vizavi de timpii când sunt interpelările, să facă acelaşi lucru şi cu colegii care sunt mai noi în secretariatele de stat ale ministerelor, şi aş dori să le explice şi colegilor din dreapta - să mă uit şi eu spre dreapta - vizavi de ceea ce înseamnă procedură, şi dacă se mai uită şi de la art.115 încolo, în Regulament, să le explice colegilor mai tineri, că procedura se bazează pe Regulamentul pe care l-am votat toţi cei 332 de parlamentari.

Rugămintea mea este să trecem la vot, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Gheorghiof, drept la replică.

Domnul Titu-Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc.

Se spune că într-o dumbravă era o mare dispută între cioară şi privighetoare, care cântă cel mai frumos şi care ştie cel mai bine regulamentul dumbrăvii. Şi, pentru că n-au ajuns la nici o concluzie, pe când se certau apare un mistreţ şi ele spun: "Uite, ăsta să ne judece". Şi ăsta judecă şi spune: "Cioara." Şi întrebată privighetoarea: " Dar nu eşti supărată? Nu, nu sunt supărată pentru că cioara cântă mai bine ca noi, sau ştie procedurile mai bine ca noi. Sunt supărată că m-a judecat un mistreţ". (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Mocanu, procedură.

Domnul Vasile Mocanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă simt nevoit să intervin, şi mă scuzaţi că spun despre mine o vorbă acum. Am încheiat un mandat de senator în 2004, şi cu mândrie mă aflu acum pentru a-mi duce la îndeplinire mandatul de deputat. Rămân surprins, şi de asta intervin acum, că este absolut necesar, şi cer Biroului Permanent, şi dumneavoastră vă cer, la toţi colegii din Camera Deputaţilor, să modificăm Regulamentul Camerei Deputaţilor şi s-o terminăm cu fixarea timpului la dezbateri generale.

Nu se poate întâmpla aşa ceva la un proiect de lege deosebit, atât pentru dumneavoastră, de la putere, cât şi pentru noi, în opoziţie, să stăm şi să cerşim timpul şi să comentăm mai mult decât trebuie asupra perioadei cât trebuie să discutăm.

Sunt probleme, dragi colegi, de dezbateri. Numai aşa trebuia şi trebuie să ajungem la concluzia, şi sunt de acord cu domnul Ionescu, dacă mai este în sală, că pentru agricultură nu trebuie să avem culoare politică. Sunt bani. Trebuie să oprim orişice şi pentru agricultură trebuie să dăm. Este pentru prima dată când am auzit un bun profesionist în agricultură că se vaită că avem producţii mari.

Acestea le-a făcut Partidul Social Democrat şi pentru aceasta nu trebuie să ne văităm. Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Tudor, procedură.

Domnul Marcu Tudor:

După cum ştiţi dumneavoastră şi v-aţi obişnuit cu mine, eu nu fac implicaţii politice în discursul meu şi, de aceea, revin încă o dată la text, pentru că nici până acum nu ni s-a răspuns la întrebările noastre.

Explic încă o dată lucrul următor: anul trecut, noi toţi, am votat Legea bugetului. Aceasta este o lege organică. În acea lege se prevedeau sumele de câteva sute de miliarde de lei pentru plata acestor 2,5 milioane lei la hectar. Dacă eu vin acum cu o lege oarecare, chiar dacă este în procedură de urgenţă, şi elimin 1 milion de lei de la hectar, spunând, aşa cum am auzit la comisie şi cum domnul Tabără, foarte bun specialist şi un prieten de-al meu, de altfel, nu a explicat, că ei doresc să dea în altă parte această sumă de nu ştiu câte sute de miliarde sau zeci de miliarde, eu întreb: este posibil, prin această lege pe care vrem noi s-o votăm, să deturnăm fondurile aprobate prin legea organică a bugetului de stat, votată anul trecut, în bunul mers al guvernării actuale? Pentru că aşa consideră, probabil justificat, neavând bani, că trebuie să dea banii aceştia în altă parte. Este posibil, procedural? Eu zic că nu. Şi întrebărilor acestea, patru, câte au fost până acum, nimeni nu le răspunde. Toată lumea o ia cu politică. Haideţi să intrăm pe text, domnule preşedinte, că aşa am promis, şi să explicăm, ca să ştim cum votăm, aceste mari întrebări care vi s-au pus. Nu dumneavoastră! Comisiei sau Guvernului! Pentru că nimeni nu le explică. Toată lumea "..

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Tudor, după ce terminăm cu procedurile, am să rog iniţiatorul să răspundă la cele trei întrebări pe care le-am reţinut.

Domnul Marcu Tudor:

Procedura este aceasta: putem, printr-o lege simplă, să facem o deturnare de fonduri dintr-o lege organică aprobată anterior? Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, domnul Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Esenţele tari se ţin în sticle mici. Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată de ce nu trebuie să aprobăm sporuri de vechime în muncă pentru parlamentari! (Vociferări) Nici acum nu se ştie că Legea bugetului nu este lege organică, este lege ordinară! Iată de ce întotdeauna mă voi opune unui spor de vechime în muncă! (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, domnule coleg.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Aşa cum şi colegul meu, domnul Gheorghiof, a cerut, era vorba despre faptul că fiecare grup parlamentar şi-a spus părerea şi că ar fi trebuit să trecem la discutarea pe articole. Am observat, însă, că acest lucru nu s-a întâmplat, şi atunci îmi permit şi eu să îi întreb pe colegii noştri de la P.S.D. dacă fac agricultură numai din patru în patru ani? Pentru că, dacă-mi aduc eu bine aminte, în 2001 subvenţia a fost de 1 milion, în 2002 a fost zero, în 2003 a fost zero, iar în 2004, de abia atunci s-au trezit, în anul electoral, să dea 2,5 milioane. Iar unii dintre domniile lor, care sunt mai în vârstă, cred că erau cei care fugeau după ţărani, să-i bage în puşcărie pentru doi coceni luaţi de pe câmp...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Calimente, aceasta nu este chiar procedură.

Stimate coleg, procedură.

Domnul Liviu Timar:

Domnule preşedinte,

fiindcă s-a amintit aici că din patru în patru ani, aş vrea să le amintesc colegilor mei din dreapta, că s-a amintit de dreapta, să verifice datele statistice, să vadă că în perioada 1996 - 2000 România a avut performanţa de a avea cele mai mici efective de animale din istoria României.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Iancu, procedură. Domnul Iancu deocamdată. La procedură dau cuvântul conform Regulamentului.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să fac apel la toată lumea pentru că cred că deja după intervenţiile, luările de cuvânt de până acum, riscăm să cădem în derizoriu. Şi la ce mă refer? Aici observ că reprezentantul Guvernului ne-a pus o întrebare pe care, dacă v-o repet, o să vedeţi că era adresată chiar Guvernului. Şi anume, ce influenţe deosebite s-au putut înregistra în ultimele trei luni, ca agricultura şi culturile agricole să arate aşa cum sunt.

Totodată, tot aici am auzit o întrebare care pare absolut ridicolă şi aş vrea să vă spun foarte deschis: eu cred că este momentul să avem o maturitate în abordarea noastră şi să spunem lucrurilor pe nume. Adevărul pentru care această ordonanţă este promovată este cel că nu ajung banii, o dată promovată politica fiscală de actualul Guvern, cota unică de impozitare, implicaţiile abia acum au fost descoperite. Prin urmare, ca să aflăm care sunt influenţele, vă invit, stimaţi colegi, să citiţi titlurile din presa zilei şi o să observaţi influenţele din ultimele 100 de zile.

Preţurile de la 1 aprilie au explodat, negocierile cu Fondul Monetar Internaţional sunt blocate, bâlbâiala compensatelor blochează practic...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la procedură, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Tocmai răspundeam la influenţele din ultimele 100 de zile reprezentantului Guvernului.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Lăsaţi la procedură, nu faceţi discuţii politice!

Domnul Iulian Iancu:

În consecinţă, dacă acesta este adevărul, că trebuie mai bine de jumătate din culturile agricole ale României să fie compromise numai pentru a duce la bun sfârşit politica fiscală...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat...

Domnul Iulian Iancu:

... cred că aici este momentul să punem stop acestei acţiuni.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să vă opriţi şi dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Procedură, domnul Tabără, sau drept la replică, domnul Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

N-am să fiu "lung", dar îi reamintesc colegului Timar, cu care am lucrat în perioada 1994 - 1996, că acele cifre pe care le are, îi spun ceea ce i-am spus şi la comisie, nu sunt valabile în 1996 - 1997. Ele încep din 1998. Şi vreau să vă spun, stimaţi colegi, că eu am foarte mari rezerve faţă de cifrele care sunt în recensământul general agricol, care nu servesc nimănui şi nu le putem folosi aşa cum au fost făcute, şi la timpul respectiv eu am spus public câteva dintre poziţiile mele referitoare la acest lucru.

Referitor la producţiile mari, că sunt o pacoste. Nu am spus eu aşa ceva şi nu în sensul acesta le-am spus.

Stimaţi colegi, dacă aceste producţii mari le realizam cu 6 - 7 ani în urmă, ele ar fi constituit baza de negociere cu Uniunea Europeană şi nu am fi ajuns ca la grâu să negociem o producţie medie de 2.400 Kg pe hectar. Dar nu numai aici, şi în alte părţi!

Vreau să vă spun, însă, un lucru, şi este valabil pentru colegi. Această repartiţie de subvenţii pentru sectorul zootehnie cred că este binevenit. Este exact spre o zonă de transformare a materiei prime agricole, dacă el va fi respectat. Din păcate, experienţa ultimilor ani ne arată că aceste subvenţii care au mers spre un sector care nu este legat de sectorul de prelucrare - şi mă refer la cei care valorifică materii din zootehnie, nu-şi au efectul. Eu aici am îndoieli. Dar este o încercare! Este o încercare pentru transformare şi a nu lăsa grâul şi porumbul la cheremul gărgăriţelor şi a nu ştiu căror dăunători de depozit, aşa cum se găseşte acum.

Stimaţi colegi,

Producţia mare din 2004 s-ar putea să fie o pacoste şi pentru 2005, dacă ea nu va fi valorificată până în iulie. Atrag serios atenţia asupra acestui lucru şi vinovaţi suntem toţi! Acesta este motivul pentru care, aşa cum este, ordonanţa este un început de transfer, de transformare a sistemului de susţinere a agriculturii. Ea nu poate trăi - şi sunteţi specialişti mari aici - prin subvenţii de la buget şi prin buget. Nu va putea trăi! Repet încă o dată - este una dintre marile şi gravele erori făcute pentru agricultură şi spaţiul rural românesc.

Mulţumesc. (Rumoare.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc. P.U.R.-ul.

Domnul Pantelimon Manta:

Îmi cer scuze, stimaţi colegi, dar eu cred că unii dintre noi nu se respectă pe ei, nu respectă nici legea şi nu respectă nici sala, se agaţă mereu de microfon.

În ce priveşte poziţia Partidului Umanist, să fim sinceri, ne-am cam bătut toţi joc de agricultură, şi din partea dreaptă şi din partea stângă a sălii. Ordonanţa este un început. probabil se va putea face mai mult pentru agricultură. Vă rog să trecem la vot.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc. Domnule Eugen Nicolăescu, dacă vreţi să cereţi sistarea, oricum s-au terminat, dacă aveţi altă intervenţie, vă rog. Pe procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Chiar insist, ca procedură, să sistaţi dezbaterile şi discuţiile. Chiar a fost astăzi un spectacol, după opinia mea, care nu avea rost. Nu ştiu de ce l-aţi tolerat şi de aceea vă solicit să sistaţi discuţiile.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

L-am tolerat pentru că eu conduc şedinţa şi o conduc conform Regulamentului şi interpretării pe care o dau eu Regulamentului. Deci, nu am obligaţia să răspund la această intervenţie a dumneavoastră.

În acelaşi timp, întotdeauna când am să conduc, orice intervenţie pe procedură am s-o admit şi mă aştept ca acei colegi care intervin să intervină pe procedură. Faptul că unii "patinează", patinează din toate părţile şi regret acest lucru.

Intrăm la dezbaterea legii pe articole, dacă n-aveţi nimic împotrivă.

Titlul legii. Comisia ne propune la titlul legii să adoptăm soluţia pe care a adoptat-o Senatul.

Dacă există intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Cine este de acord cu propunerea comisiei? 94 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 68 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem.

Cu 94 voturi pentru şi 68 împotrivă titlul legii a fost adoptat.

La articolul unic al legii comisia ne propune soluţia adoptată de Senat.

Dacă există intervenţii? Nu există.

Voturi pentru? 98.

Voturi împotrivă? 68.

Cu 98 voturi pentru şi 68 împotrivă articolul unic al legii a fost adoptat.

În ceea ce priveşte titlul ordonanţei, comisia ne propune să adoptăm titlul propus de iniţiator.

Există intervenţii? Nu.

Titlul ordonanţei a fost adoptat în unanimitate.

La art. I, comisia ne propune adoptarea formulei propusă de iniţiator.

Dacă există intervenţii? Nu există intervenţii.

Articolul I al ordonanţei este adoptat în unanimitate.

Articolul II al ordonanţei. Comisia ne propune adoptarea soluţiei iniţiatorului.

Există intervenţii? Nu există intervenţii. Articolul II a fost adoptat în unanimitate.

La pct.6, 7, 8, 9, 10, 11, comisia ne propune să adoptăm soluţiile care au fost propuse de către iniţiator.

Dacă există intervenţii? Dacă nu, cele 11 puncte din raportul comisiei au fost adoptate în unanimitate.

La nr. curent 12, comisia ne propune adoptarea soluţiei propuse de către Senat, dacă înţeleg aici, nemodificat referindu-se la Senat, deci am înţeles corect.

Supun votului dumneavoastră. Cine este de acord cu soluţia propusă de comisie?

Voturi pentru? 95.

Voturi împotrivă? 70.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 95 voturi pentru şi 70 împotrivă punctul menţionat anterior a fost adoptat.

La nr. curent 13 comisia ne propune o modificare, conform textului pe care-l avem în raport. Şi anume, "la art. II, pct. 8, alin. 2 şi 18 ale art. 5¹ vor avea următorul cuprins" şi sigur textul curge.

Dacă există intervenţii aici? Nu.

Cine este de acord cu poziţia comisiei? 100 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 70 voturi împotrivă.

Cu 100 de voturi pentru şi 70 împotrivă s-a adoptat soluţia comisiei.

La nr. curent 14, comisia ne propune ca pentru alin. 2 şi 3 ale art. 6 şi anexa nr. IV să se adopte abrogarea.

Dacă există intervenţii referitoare la poziţia comisiei? Nu. Deoarece este vorba de soluţia propusă de iniţiator, neexistând intervenţii, s-a adoptat în unanimitate.

La nr. curent 15 comisia ne propune soluţia iniţiatorului.

Există intervenţii? Nu. A fost adoptat în unanimitate.

La nr. curent 16, comisia ne propune soluţia iniţiatorului, şi anume "anexele I-V fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă".

Dacă există intervenţii? Nu. Soluţia a fost adoptată în unanimitate.

La nr. curent 17, comisia ne propune din nou punctul de vedere al iniţiatorului.

Există intervenţii? Nu.

Soluţia a fost adoptată în unanimitate.

La nr. curent 18, art. IV, comisia ne propune punctul de vedere al iniţiatorului.

Există intervenţii? Nu. A fost adoptat în unanimitate.

Fiind o lege cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 102 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 70 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 102 voturi pentru şi 70 împotrivă proiectul de lege a fost adoptat.

Domnul deputat Tudor, motivaţia votului. Aveţi cuvântul.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Popular România Mare a fost împotriva unei asemenea propuneri, din mai multe puncte de vedere, pe care le-am explicat prin întrebări puse Executivului şi Coaliţiei majoritare din Parlament şi asupra cărora nu am primit nici un fel de răspuns.

Prin glume copilăreşti, prin pilde de la şcoala de duminică de la biserică şi prin motivaţii mai curând puerile s-a încercat să se evite răspunsul la aceste întrebări foarte puternic puse. Nu are nici o importanţă, domnule - nu vă dau numele, ca să nu vă dau dreptul la replică - faptul că este o lege organică sau nu! Atâta timp cât noi am votat bugetul şi fac o deturnare de fonduri, prin această aprobare de astăzi, de 1 milion la hectar, pe care nu le mai găsesc nicăieri în altă parte, în acest sens, la agricultură, şi cine ştie unde, este o deturnare de fonduri.

De altfel, eu nici n-am zis, că acum o spun, am pus pur şi simplu o întrebare, la care, prin bunul obicei pe care-l are domnul ce a vorbit înaintea mea şi care nu stăpâneşte suficient de bine materia, dar ia cuvântul de trei ori să spună nişte mici glume, bătându-şi joc de colegii lui, lucru cu care nu sunt deloc de acord, eu nu-mi bat joc nici de cum arată, nici de cum vorbeşte domnia sa!, dar îmi dă posibilitatea acum să constat că domnia sa acuză, că iată de ce nu voi aproba! Adică, domnia sa, foarte important şi uriaş, aşa, nu aprobă pentru noi ăştia mici, pe aici, prăpădiţi, un fel de (Aplauze din partea dreaptă a sălii.) spor de vechime, pentru că nu se ştie că legea aceea este sau nu este organică! Dar domnia sa n-a răspuns la nici o întrebare în temă, pe care i-am pus-o noi!

Ca atare, vă mulţumesc pentru apreciere, domnule Oancea! Nu vă mai dau cuvântul după-masă la şedinţă!

Bun. Termin! Deci, n-am votat, din punctul acesta de vedere, că nu mi s-a răspuns la întrebări pertinente şi, de altfel, motivaţia pe care a dat-o domnul Tabără, care spune că nu este bine să avem recolte bogate, pentru că nu avem unde să le ţinem, este ca şi cum aş pune calul să împingă căruţa -, nu mai dăm bani şi vrem ca dezideratul tuturor celor câteva sute de ţări de pe pământul acesta, care doresc să facă recoltă mai mare, să nu se împlinească în cazul nostru şi să facem recoltă mai mică, pentru ca să nu o mănânce gărgăriţele.

Păi, în felul acesta, domnule Tabără, nu era mai bine ca, cu banii aceştia, milionul acela sau, ştiu eu, şi alţii, probabil, să faceţi nişte silozuri suficient de bune încât să păstraţi în condiţii bune recolta aceasta bogată?

Pentru aceste lucruri şi pentru multe altele încă, noi nu am fost de acord cu acest proiect, care poate are şi părţile lui bune, dar atâta timp cât nu ni s-au explicat răspunsurile la întrebările noastre, noi nu am izbutit să vedem şi părţile lui bune.

Cu toată bună-credinţa şi cu tot respectul pe care eu vi-l acord dumneavoastră, dar unii dintre dumneavoastră nu mi-l acordă mie - şi lucrul nu mă necăjeşte, cât ar trebui să-i necăjească pe ei - noi am votat împotrivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc. Dreptul la replică, domnule Tabără, la sfârşit. Deocamdată mai sunt colegi care vor să explice votul. Domnul Zgonea din partea P.S.D-ului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Partidul Social Democrat a votat împotriva acestui proiect de lege, din următoarele considerente: de la 2,5 milioane de lei/hectar, aşa cum a promis şi a acordat fostul Guvern - şi aceasta însemna aproape 12.000 de miliarde - care se consumau pentru cetăţenii care deţineau în proprietate până la 5 hectare, astăzi s-a ajuns la aproape 5 - 6.000 de miliarde date în agricultură, din care vreo 400 de miliarde sunt date numai pentru cupoanele care sunt transmise ţăranilor.

De altfel, această ordonanţă de urgenţă se include în politica Guvernului "Călin-file de poveste", aceea de a sancţiona toate categoriile sociale care au votat Partidul Social Democrat şi care n-au votat pentru actualul Guvern.

Noi am votat împotriva acestui proiect de lege pentru că el distruge micul producător, este împotriva ţăranului şi este un mod neproductiv de a sancţiona pe cei care nu sunt cu tine şi nu cred în valorile pe care tu le transmiţi poporului.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al P.S.D.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Dacă mai există de la grupurile parlamentare colegi care vor să-şi justifice votul? Nu. Domnul Valeriu Tabără, dreptul la replică. Două minute, domnule Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule ministru,

Am un respect deosebit faţă de fiecare dintre dumneavoastră, suntem colegi, cu unii am fost coleg şi de suferinţa aceea din Executiv şi ştiu ce înseamnă a fi acolo şi mărturisesc, cred, şi nu o spun cred că numai eu, că pricep şi puţină agricultură. Şi vreau să vă spun, cu tot respectul, domnule deputat Tudor, că ceea ce am spus eu nu este în sensul în care dumneavoastră mi-aţi interpretat - rezultatul cu producţiile mari.

Eu n-am făcut decât să avertizez că ceea ce înseamnă producţie mare şi de calitate - accentuez - trebuie să aibă şi piaţă, şi în acest sens va trebui să acţionăm. Şi n-am spus, decât am tras din nou un semnal de alarmă, că linia politică a fost într-un sens social, şi nu unul de performanţă a sistemului agrar, şi o să-l vedem cu toţii!

În al doilea rând, eu cred sincer că aceasta va fi ultima ordonanţă care vine în acest sens, de sprijin pentru agricultori, şi cred sincer că vom construi un sistem care să ne apropie, să ne aducă producătorii agricoli în sistemul de competiţie, nu de a trăi de azi pe mâine! Aceasta este problema pe care am pus-o şi dau un răspuns legat şi de ceea ce înseamnă aceste ajutoare care coincid cu acei agenţi furnizori, sau furnizori de inputuri - pentru colegul Victor Ponta.

Din păcate, nici în 1994, 1995, pe Legea nr. 83, şi nici după aceea, aceşti furnizori n-au reacţionat niciodată la ideile bune de sprijin a agriculturii. Tot timpul au mărit preţurile în momentul în care au simţit că pentru agricultură, pentru ţăranul român vin aceste ajutoare. Şi când a guvernat P.S.D.-ul, şi când a guvernat Convenţia, şi astăzi fac acelaşi lucru. Dar nimeni nu ne-am apropiat de ei, să punem piciorul în prag, aşa cum ar fi trebuit s-o facem!

Or, toţi aceşti bani publici pentru care noi discutăm aici şi ne-am făcut într-un anumit fel, ne-am manifestat poziţiile, vreau să vă spun că, de fapt, se duc acolo, la ăia! Şi ar fi trebuit să discutăm şi chestiunea respectivă, dacă este normală sau nu! Iar de pe aceşti bani publici profită cei care importă, de altfel, produsele, materii prime, materii semitransformate care lovesc, de altfel, în cei despre care vorbim noi astăzi că-i ajutăm.

Nu este sistemul care trebuie să funcţioneze! Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule Tabără. Domnul Victor Ponta, dreptul la replică.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Stimate coleg,

eu am încercat doar să spun că votăm o lege aberantă cu termeni aberanţi, care nu există în limba română, termenul de input. Dacă dumneavoastră vreţi să votăm o lege pentru noi, cei de aici, sau eventual pentru cei din generaţia mea, care înţeleg ce înseamnă input sau soft-ware, eu mă gândesc, însă, că votăm o lege pentru beneficiarii acestei legi. Şi am afirmat că va fi foarte greu pentru oricare dintre noi să mergem să explicăm ţăranilor cum este cu inputul şi cu bonurile dumneavoastră valorice de 25.000 şi cu toate celelalte aberaţii din această lege.

Cred că am cerut o lămurire necesară, n-am făcut glume, aşa cum a făcut colegul meu, domnul Gheorghiof, care altfel ziceam că are simţul umorului. I-am pronunţat numele, nu? Şi, de asemenea, cred că domnul Tabără ar fi trebuit să se ocupe de o redactare mult mai bună a legii, pe baza experienţei pe care o are.

Mulţumesc. (Aplauze din partea grupului parlamentar alP.S.D..)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Titu Gheorghiof, dreptul la replică.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

În sfârşit o zi deosebită în Parlamentul României: dezbateri parlamentare, după patru ani de întuneric, iată, au început dezbaterile parlamentare. Doar că, pentru unii raţiunea este în vacanţă, dar gura face ore suplimentare!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cred că cu această ocazie am terminat toate drepturile la replică şi putem trece la proiectul următor de lege.