Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 iunie 2006
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.107/2006
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 iunie 2006 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 20 iunie 2006
![]() |
4. | Dezbaterea Proiectului de Lege privind finanţele publice locale (rămas pentru votul final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 466/2006 |
|||||
| ................................................ | |
|
|
Proiectul de Lege privind finanţele publice locale. Legea are caracter organic. Adoptată de Senat. Raport comun de adoptare de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Prioritate legislativă de integrare. Procedură de urgenţă. Rog iniţiatorul să ia cuvântul pe scurt. Domnul iniţiator Liviu Radu. |
|
|
Domnul Liviu Radu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Prin această lege încercăm să întărim autonomia locală a autorităţilor locale şi judeţene introducând câteva principii noi, reguli noi, un nou sistem de transfer al sumelor de echilibrare bugetară, un capitol nou privind insolvenţa şi insolvabilitatea autorităţilor locale, de asemenea sancţiuni clare în cazul nerespectării regulilor stabilite prin această lege. Scopul principal al legii este să ofere mai multă predictibilitate şi previzibilitate în funcţionarea autorităţilor locale printr-un mecanism clar şi transparent de transferuri bugetare care să asigure de la bun început funcţionarea autorităţilor locale. Am pornit în construcţia acestei legi pe un drum dificil, pornind de la ideea de a nu modifica deocamdată repartiţia, procentajele care se repartizează diferitelor autorităţi locale. Sper să votaţi această lege care a fost negociată îndelung, împreună cu toate grupurile parlamentare şi cu asociaţiile aleşilor locali. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule secretar de stat. Comisia? Domnul preşedinte Tănăsescu. |
|
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. O să prezint raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru buget-finanţe, pe de o parte, şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, pe de altă parte, asupra proiectului de Lege privind finanţele publice locale. Vreau să vă informez că prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului juridic privind finanţele publice locale, propunându-se în acelaşi timp abrogarea Ordonanţei Guvernului nr. 45 din 2003 privind finanţele publice locale care a fost aprobată în anul 2004 prin Legea nr.108. Principalele propuneri cuprinse în proiectul de lege sunt următoarele: introducerea şi definirea unor concepte, termeni şi expresii noi în scopul aplicării unitare şi fără interpretări de către instituţiile implicate în sistemul bugetar, introducerea şi definirea în textul proiectului de lege a 4 principii bugetare noi, respectiv principiul autonomiei locale financiare, principiul consultării, principiul proporţionalităţii şi principiul solidarităţii. Apoi, proiectul de act normativ prevede reglementarea modului în care fondurile destinate echilibrării bugetelor locale vor fi repartizate direct de către direcţiile judeţene ale finanţelor publice, excluderea de la repartizarea fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale a localităţilor care nu au un venit mediu pe cap de locuitor, mai mare decât media judeţeană, creşterea cu 5% a gradului de îndatorare a autorităţilor publice locale pentru obţinerea de resurse financiare suplimentare, respectiv de la 20 la 25%, reglementarea insolvabilităţii unităţilor administrativ teritoriale, introducerea unor dispoziţii care dau posibilitatea primarului de a verifica modul în care se cheltuiesc banii publici. Proiectul de Lege face parte din categoria legilor organice. Vreau să vă informez, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, că la lucrările comisiei au participat 48 de deputaţi din cele două comisii, dintr-un total de 55, iar raportul comisiilor a fost adoptat cu majoritate de voturi. În timpul discuţiilor şi sigur există prezentat în anexă, s-a făcut o serie de amendamente, undele admise, altele respinse, şi acestea sunt prezentate în anexă. Plecând de la cele spus, domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor, vă supunem dezbaterii proiectul de Lege privind finanţele publice locale. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă vreţi să propuneţi şi un timp de dezbatere, fiind procedură de urgenţă? |
|
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: V-aş propune un minut, cred eu, cu 20 de minute, având în vedere că este un proiect de lege destul de important şi destul de tematic. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Există obiecţii sau comentarii la această propunere de timpi? Nu există, ne însuşim propunerile. Există dezbateri generale? Domnul deputat Lakatos din partea Grupul parlamentar al UDMR? Da. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prin adoptarea acelor amendamente, despre care domnul preşedinte Tănăsescu a vorbit, de către comisiile reunite, proiectul de lege stabileşte un relativ echilibru între controlul centralizat efectuat de ministerul Finanţelor prin Direcţiile finanţelor publice judeţene şi o marjă mai largă de acţiune pentru consiliile judeţene care primesc sarcini şi competenţe în plus. Cum ştiţi şi dumneavoastră foarte bine, din fiecare judeţ ei primesc sarcini în plus în ceea ce priveşte protecţia socială a copiilor şi a persoanelor cu handicap, serviciul public de evidenţa persoanelor, învăţământul special, finanţarea culturii şi altele. Necazul este că nu primesc totdeauna sursele, fondurile necesare finanţării acestor activităţi. V-aş da un exemplu din judeţul Bihor. Pe anul 2006 din cele 450 de miliarde destinate pentru protecţia socială a copiilor şi a persoanelor cu handicap, doar 260 de miliarde s-au primit de la guvern, în condiţiile în care, spre deosebire de consiliile locale, municipii mai ales, la nivelul judeţului, veniturile proprii reprezintă doar 3,3% din totalul veniturilor judeţului. Astfel, se impun o serie de amendamente care au fost însuşite de către comisiile reunite, dintre care cea mai importantă este majorarea de la 15-20% a sumelor care se repartizează prin Hotărârea Consiliului judeţean pentru programele de dezvoltare locală, pentru proiecte de infrastructură, în primul rând. Se asigură astfel resursele necesare cofinanţării unor acţiuni în domeniul infrastructurii care este o condiţie sine qua non pentru a putea atrage fondurile, pentru a putea accesa la fondurile Uniunii Europene. De aceea, vă rog pe dumneavoastră să votaţi proiectul de lege cu amendamentele admise de comisie. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnule deputat Tudor, vă rog, din partea Grupului parlamentar al P.C. Alte intervenţii? Da. |
|
|
Domnule preşedinte, mulţumesc frumos. Stimaţi colegi, Şi în comisiile reunite şi în plen, apreciez că acest proiect de lege este un pas înainte faţă de Ordonanţa Guvernului nr. 45 din 2003 pentru cel puţin 3 motive. În primul rând, coroborându-se cu prevederile legii-cadru a descentralizării se face precizarea în mod expres că statul nu poate descentraliza către autorităţile bugetelor locale servicii publice, fără asigurarea prealabilă a fondurilor financiare. Deci este o prevedere legală de care foarte multe consilii locale şi foarte mulţi primari aveau nevoie. Al doilea aspect, deosebit de important, este acela că repartizarea fondurilor sumei defalcate şi cotei defalcate nu se mai face în mod aleatoriu şi, probabil, cu ingerinţe politice de la nivelul consiliului judeţean sau consiliilor judeţene, ci aceste defalcări vin după o formulă cu 3 elemente importante şi mulţumesc colegilor din comisiile reunite că au acceptat să rămână în continuare şi acea prevedere privind numărul locuitorilor împreună cu intravilanul localităţilor respective care avantajează localităţi mari din câmpia română. Deci, sumele sunt, după criterii foarte, foarte exacte. Şi, al treilea lucru, de asemenea important, avem cu adevărat o autonomie financiar locală. Fără această autonomie financiară nu mai putem să vorbim despre o reală autonomie administrativă. Din aceste trei considerent, cel puţin, Grupul parlamentar al Partidului Conservator susţine adoptarea proiectului de lege, aşa cum este el prezentat în raportul comun al celor două comisii. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Mircea Duşa din partea Grupului parlamentar al PSD. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Baza administraţiei este întotdeauna administraţia locală, pentru că tot ceea ce se hotărăşte la nivel central până la urmă se transpune în administraţia locală. Dacă Legea nr.215 este practic legea privind organizarea şi funcţionarea administraţiei locale, practic constituţia administraţiei locale, cea mai importantă lege după Legea nr.215 este Legea privind finanţele publice locale. Noi vorbim tot timpul de descentralizare, de deconcentrare, de autonomie locală, dar autonomia locală fără bani nu se poate realiza şi întotdeauna când administraţia locală vorbeşte de autonomie locală, vorbeşte în primul rând de autonomia financiară. Or, pentru a exista autonomie financiară trebuie să existe şi cadru legal pentru a crea resursele necesare finanţării administraţiei locale şi a serviciilor publice care sunt suportate din bugetele locale. Această lege privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 45 este o lege care vine să clarifice unele concepte privind finanţele publice locale, o lege care să realizeze mai multe obiective pe care administraţia locală, în primul rând vorbesc de consiliile locale şi apoi de consiliile judeţene, au dorit-o din totdeauna: aceea ca banii care se realizează pe plan local să rămână pe plan local. sigur că trebuie să existe şi acel principiu al solidarităţii pentru că banii trebuie să se redistribuie şi în alte localităţi şi la nivel naţional pentru anumite zone în funcţie de necesităţile acestora, dar, în principiu, banii care se realizează la nivel local şi, în primul rând, veniturile proprii să rămână acolo. De asemenea, trebuie să existe un principiu corect de redistribuire a banilor de la bugetul de stat, pentru ca fiecare unitate administrativ teritorială să aibă posibilitatea să-şi finanţeze cheltuielile curente, să-şi finanţeze serviciile la nivelul unei localităţi şi sigur să aloce sume şi pentru dezvoltare, pentru cheltuieli de capital. Toate legile care au guvernat finanţele publice locale începând din 90 încoace au făcut un pas în faţă în vederea descentralizării şi asigurării autonomiei financiare locale. Şi acest proiect de lege care modifică prevederile legii, a Ordonanţei nr.45, face acest lucru şi credem că formulele care au fost acceptate de către cele două comisii privind mai ales repartizarea banilor de la buget pentru echilibrarea bugetelor locale sunt formule mai echitabile, având în vedere că se au în vedere cele trei elemente: suprafaţa localităţilor, numărul de locuitori şi capacitatea financiară a fiecărei localităţi. Sigur că aici trebuie să fac eu o paranteză: nici o lege nu este perfectă, nici o lege nu reuşeşte să asigure acele principii şi criterii ca, într-adevăr, această repartizare să fie echitabilă. Din simulările care s-au făcut la Ministerul Finanţelor Publice şi de către organele reprezentative ale administraţiei locale, respectiv asociaţia consiliilor judeţene, federaţia municipiilor, asociaţia oraşelor şi cea a comunelor din România, aceste formule care sunt prevăzute în lege afectează puţin repartizarea bugetelor tot la cei mai necăjiţi la nivelul comunelor. Şi poate că trebuie să găsim, totuşi, o formulă mai corectă, probabil că chiar în acest act normativ sau având în vedere rezultatele care se vor obţine după aplicarea acestei legi pe care noi o vom adopta să corectăm aceste criterii ca, într-adevăr, administraţia locală să se bucure de criterii corecte de repartizarea banilor şi nu de criterii politice sau de influenţe ale celor care au majoritatea într-un consiliu judeţean în primul rând la un moment dat. Această lege corectează aspectele legate de criteriile de repartizare a banilor, de procentele de repartizare a banilor. s-a avut în vedere ca prin mărirea procentului la 25% privind gradul de îndatorare a administraţiei locale să se creeze posibilitatea ca administraţia locală să poată împrumuta sume mai mari de bani pentru dezvoltare. De asemenea, s-a mărit acel procent care rămâne la dispoziţia consiliilor judeţene pentru echivalarea bugetelor locale... |
|
|
Domnule deputat, vă rog să sintetizaţi! |
|
|
...dar cu o condiţie, aceea de a finanţa numai proiecte în infrastructură, pentru a nu finanţa proiecte de gen "Festivalul zmeului" sau "usturoiului" sau alte asemenea proiecte. De aceea, având în vedere că acest proiect de lege aduce unele corecţii privind repartizarea banilor şi corectitudinea repartizării lor, vom vota acest proiect de lege cu anumite corecturi la unele din articolele proiectului de lege. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Există alte intervenţii la dezbateri generale? Da. Vă rog, îmi cer scuze, nu văd până acolo, dar vă invit. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Bineînţeles că dorim şi noi să felicităm iniţiatorii pentru acest proiect de lege, ştim şi noi foarte bine cât de importantă este finanţarea consiliilor locale şi administraţiei publice locale. Totodată, bineînţeles, pe baza discuţiilor în comisie am înţeles şi noi necesitatea acestor amendamente pe care le-au propus colegii din partea UDMR-ului şi doresc să vă amintesc că şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţional va susţine acest proiect de lege, bineînţeles, cu amendamentele propuse şi admise de comisie. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc. Nu mai există intervenţii? Domnule deputat Oltean, vă rog. Mai există alte intervenţii din partea grupurilor? Domnul deputat Oltean. |
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Astăzi, Camera Deputaţilor este sesizată cu dezbaterea unui act normativ extrem de important, un act normativ care vine să completeze setul de acte normative ce vizează o adevărată reformă în domeniul administraţiei publice locale, reformă demarată în administraţia publică locală. Transformările care au avut loc în ultimul timp în economia ţării, transferă multe responsabilităţi de la nivel central la nivel local. Necesitatea creşterii autonomiei locale, precum şi necesitatea abordării într-o manieră mai transparentă a domeniilor administraţiei publice a determinat modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 45 şi punerea acesteia de acord cu noile realităţi din România. Este pentru prima dată când printr-un asemenea act normativ se realizează o autonomie locală extrem de evidentă. Prin actul normativ de astăzi ce va fi adoptat aici în mod sigur actul politic va fi mai puţin important în repartizarea către comunităţile locale a banului public. Prin actul normativ de astăzi ce va fi adoptat se va diminua în mod simţitor rolul consiliului judeţean, iar comunităţile locale vor putea să beneficieze de bani de la bugetul centralizat al statului, fără o implicare politică majoră, cum se întâmplă acum. Actul normativ care astăzi se adoptă, mai are un merit extrem de important, şi anume că el compatibilizează legislaţia din domeniu cu legislaţia comunităţii europene. Multe din principiile comunitare se regăsesc astăzi în acest act normativ. Aş enumera aici principiul transparenţei şi publicităţii procesului bugetar, principiul unităţii monetare, principiul specialităţii, principiul echilibrului, principii noi, care pentru prima dată se regăsesc în acest act normativ. Toate acestea vin şi creează, zic eu, o opinie pozitivă în sensul adoptării acestui act normativ. partidul Democrat va vota fără nici un fel de reţinere actul normativ aşa cum este el cuprins în raportul prezentat de către cele două comisii abilitate pentru dezbaterea în fond. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Liberal, domnul deputat Ioan Ghişe. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, În legătură cu proiectul de lege supus atenţiei noastre doresc să fac următoarele precizări. După 1989 s-a demonstrat, în mod repetat, că funcţie de structura de putere la nivel guvernamental către comunităţile locale şi judeţene, fondurile s-au distribuit pe criterii politice şi clientelare. Menţionez că doar între-o perioadă de 2 ani de zile, între 2001 şi 2003, s-au transferat printr-un număr de 18 acte normative responsabilităţi de finanţare către comunităţile locale fără să se asigure, aşa cum prin legea-cadru a administraţiei locale, Legea nr.215 din 2001, se menţiona anume echilibrul dintre responsabilităţile de finanţare şi transferurile de la bugetul de stat către bugetele locale. Astfel de situaţii lipsite de principialitate au făcut la nivelul comunităţilor judeţene şi locale să se manifeste multe disfuncţii în ceea ce priveşte asigurarea cu servicii publice către cetăţeni. Proiectul de lege supus nouă atenţiei acum vine să operaţionalizeze în mod special câteva principii esenţiale pentru administraţia locală. Este vorba întâi de toate de principiul descentralizării şi al subsidiarităţii în privinţa asigurării cu fonduri necesare prin efectul legii şi nu prin voinţa politică de la nivel naţional sau judeţean. Proiectul de lege merită votat, în opinia noastră, pentru că el vine să ofere un instrument financiar esenţial pentru îndeplinirea a ceea ce spunem de multe ori foarte frumos: autonomia locală, administrativă şi financiară. Partidul Naţional Liberal, prin grupul său de deputaţi, va susţine adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă nu mai există alte intervenţii la dezbateri generale, trecem la dezbaterile pe articole, vă atrag atenţia că există şi un număr de 6 amendamente respinse. Rog pe iniţiatori să le susţină, dacă doresc. În ce priveşte raportul cu amendamente admise de la pct.1 la 10 dacă există obiecţii sau observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la pct.11 la 20? Obiecţii? Observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la pct.21 la 30. Obiecţii? Observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la pct.31 la 40, dacă sunt obiecţii sau observaţii? Vă rog, doamna deputat Graţiela Iordache. |
|
|
Doamna Graţiela Denisa Iordache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Nu sunt foarte sigură dacă la pct.40 ar fi inclus şi art. 32, pentru că... |
|
|
Suntem la art.32, alin.1 unde aveţi amendamentul. |
|
|
Doamna Graţiela Denisa Iordache: Drept pentru care vreau să-mi susţin amendamentul de la art. 32, amendament care are în vedere mărirea cotei puse la dispoziţia consiliilor judeţene, motivaţia fiind o reală autonomie financiară, fără de care nu poate exista o autonomie administrativ locală. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, doamnă deputat. Comisia? Comisia păstrează punctul de vedere. Dacă nu mai există alte intervenţii, supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat Graţiela Iordache care presupune o creştere a cotelor ce revin consiliilor judeţene. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a respins. |
|
|
Dacă la art. 32 mai sunt alte amendamente care se susţin? întreb dacă alte amendamente respinse de la art.32 se mai susţin? Nu. La art.32 întreb deocamdată. Nu sunt. Trecem mai departe la art.33 care este punctul 41 din raport. Domnul deputat Săpunaru, aţi cerut cuvântul la art.33. Da. Şi dumneavoastră. Imediat. |
|
|
Art.33, lit.3... |
|
|
De alin.3 vorbiţi. |
|
|
Da, da, alin.3. Deci, art.33, alin.3, în proiectul de lege era cuprinsă o defalcare de 25%. Propunem ca această defalcare către consiliile judeţene să fie de 27%. |
|
|
Am înţeles. Comisia? De acord. Dacă există alte observaţii, comentarii. Nu există alte observaţii, comentarii. Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul propus de domnul deputat Nini Săpunaru la alin.3 al art.33. Vă rog să votaţi. Da. Vă mulţumesc. S-a adoptat cu 147 de voturi pentru. |
|
|
Doamna deputat Graţiela Iordache. Vă rog. |
|
|
Doamna Denisa Graţiela Iordache: Domnule preşedinte, Exista o logică pentru care amendamentul meu, amendamentul făcut de mine era înaintea amendamentului făcut de colegul, domnul Săpunaru, pentru că din punctul de vedere al conţinutului, are acelaşi conţinut, numai viziunea asupra cotei era diferită. Amendamentul meu presupunea o cotă de 40% şi nu o cotă de 27%. Având în vedere votul exprimat anterior şi faptul că aţi supus la vot întâi acel articol, îmi retrag amendamentul, pentru că nu-şi mai are locul şi sensul. Vă mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, doamna deputat. Am luat act de retragere. De la art.41 la 50, în aceste condiţii, dacă mai există observaţii sau comentarii. Nu mai există. Adoptat. De la art.51 la 60. Adoptat. Art.61-70. Adoptat. vă rog frumos, domnule deputat. O să vă rog să menţionaţi şi punctul. 75. Vă rog frumos. |
|
|
Da, este vorba de pct.75, în speţă, art.63 alin.4. Am avut un amendament. Este vorba de creşterea gradului de îndatorare la 30%. |
|
|
Vorbiţi mai tare dacă se poate. |
|
|
Da. Este vorba la art.63 alin.4, am avut un amendament respins în comisie. Este vorba de creşterea gradului de îndatorare a administraţiilor locale de la 25%, propus în Senat, la 30%. Ştim cu toţii că bugetele administraţiilor locale sunt destul de mici. Sursele pentru finanţarea unei infrastructuri în special sau posibile surse sunt aceste împrumuturi de pe piaţa bancară, băncile acceptă aceste împrumuturi făcute de administraţiile locale, pentru că ştim cu toţii că bugetul este cel mai bun garant. Şi atunci venim în ajutorul administraţiei locale de a putea investi în infrastructură, de a lua aceste credite sau chiar de a emite obligaţiuni municipale. În aceste condiţii, ştim că toate aceste împrumuturi ar putea duce la dezvoltarea locală şi la investiţii care de fapt, în final, ar ajuta cetăţeanul prin ceea ce se face în comunitate. Nu putem motiva, eu ştiu, chestiuni de genul că primarii ar lua împrumuturi mai mari şi nu ar fi bine. Nu ar fi bine să ia împrumuturi pentru că ştim că peste tot în lume se lucrează pe credite bancare în administraţiile locale. În aceste condiţii, eu vă rog să votaţi acest amendament. Deci, repet, este vorba de art.63 alin.4, cu creşterea gradului de îndatorare la 30%. Mulţumesc. |
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Comisia. |
|
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Din discuţiile purtate cu membrii birourilor celor două comisii, putem să acceptăm o corectură a acestui amendament, în următorul sens, şi anume: să rămână de principiu grad de îndatorare 25%, aşa cum a propus iniţiatorul şi comisia a aprobat, dar pentru oraşele mari cu peste 250.000 de locuitori care suportă un grad de îndatorare mai mare, acestea să poată, să poată, repet, să ajungă la un grad de maxim 30%, dar cu respectarea legislaţiei în vigoare. Deci să creăm flexibilitatea pentru marile municipii: Braşov, Iaşi, Timişoara, care au susţinere financiară şi au, sigur, proiecte, să poată să aibă un grad de îndatorare mai mare. Vreau să menţionez faptul că, din discuţiile purtate cu iniţiatorul, respectiv, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor agreează o asemenea modificare a acestei propuneri. Mulţumesc. |
|
|
Da. Vă mulţumesc. Doamna deputat Iordache, mai întâi, că era înscrisă la cuvânt, şi după aceea, domnul deputat Lakatos, pe această chestiune, a gradului de îndatorare. |
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Având în vedere... |
|
|
Atunci, vorbiţi întâi dumneavoastră şi după aceea, doamna Iordache. |
|
|
...că acelaşi amendament am avut şi eu şi a fost respins în comisie, dacă acum se ajunge la această soluţie, la acest compromis care se propune, atunci aş ruga ca să fiţi de acord cu municipii care au un număr de locuitori de peste 200.000, nu 250.000, pentru că sunt foarte multe municipii care intră în categoria aceasta, peste 200.000. |
|
|
200.000 s-a spus, dacă am auzit eu bine. La mine a ajuns 200.000 să ştiţi. Doamna Iordache. |
|
|
Doamna Denisa Graţiela Iordache: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă grăbesc ca să fiu sigură că ajung să vorbesc la microfon, că altfel... |
|
|
Dar vorbiţi şi mai în microfon, ca să vă auzim mai bine, vă rog. Rog domnii din comisii să vorbească un pic mai încet, ca să putem s-o auzim şi pe oratoare. |
|
|
Doamna Denisa Graţiela Iordache: Doar deputat, nu orator, n-am pretenţii de orator, domnule preşedinte. Două observaţii, una ţine de procedură: ceea ce încercăm noi să facem acum este o modificare de fond a unui articol care nu a fost depus în această formă în comisie, un lucru care din câte ştiu eu nu este posibil în plenul Camerei. Tocmai de aceea se şi ajunge la discuţii, "mai dă tu jupâne, mai lasă stăpâne". Aş dori în acelaşi timp să susţin amendamentul pe care l-am depus în comisie, amendament care mi-a fost respins, amendament având acelaşi conţinut cu o altă valoare a gradului de îndatorare, şi anume până la 40%. Deci, la ora actuală, există o propunere cu 30% făcută de colegul meu şi 40% făcută de noi. Vă mulţumesc. |
|
|
Am înţeles. Vă mulţumesc, doamna deputat. Desigur că vom respecta regulamentul. În măsura însă în care există un consens la nivelul plenului că se poate face acea formulare, atunci o s-o facem aici din considerente de eficienţă. Dacă şi comisia e de acord cu elaborarea unei distincţii între oraşele cu peste 200.000 şi oraşele sub 200.000 şi există şi la nivelul grupurilor un acord în acest sens, atunci voi supune pe rând cele două amendamente. Domnule deputat Marton, doriţi să interveniţi? Nu vă aud. Nu există consens pe separarea între sub 200.000 şi peste 200.000, înţeleg că colegul dumneavoastră a propus. În cazul acesta, am două variante: fie supun la vot textele pe care le am, fie le trimit la comisie şi vă atrag atenţia că, fiind de integrare europeană, o facem în sesiunea extraordinară, dacă n-o terminăm până atunci. Vă rog, domnule deputat Marton. |
|
|
La nivelul Grupului parlamentar UDMR nu există o astfel de înţelegere. |
|
|
Bine. Atunci, dacă nu există o înţelegere, vă propun... domnilor preşedinţi de comisii? Domnule Tănăsescu, domnule Fenechiu? Domnilor preşedinţi de comisii?! |
|
Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu (din banca comisiei): De acord cu 30%. |
|
|
|
În cazul acesta, avem două amendamente pe care le voi supune la vot în ordinea în care au fost formulate, 30% şi 40%, fără nici un fel de diferenţiere. Suntem în litera regulamentului. Vă supun mai întâi la vot amendamentul de ridicare a pragului la 30%. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, sunt înregistraţi 180 deputaţi prezenţi; 162 voturi pentru, 11 voturi împotrivă, o abţinere) Da. Vă mulţumesc. Cu 162 de voturi pentru s-a adoptat. |
|
|
Supun votului dumneavoastră amendamentul de modificare a pragului de îndatorare la 40%. Vă rog să votaţi. (Conform afişajului, sunt înregistraţi 181 deputaţi prezenţi; 20 voturi pentru, 153 voturi împotrivă, 5 abţineri) Vă mulţumesc. S-a respins cu 153 de voturi împotrivă. |
|
|
Trecem mai departe. Dacă până la pct.80 mai există obiecţii, observaţii, comentarii. Nu mai există. Adoptat. Pct.81-90. Adoptat. Pct.91-100. Nu sunt. Adoptate. Pct.101-105. Adoptate. Am finalizat dezbaterea pe articole. Rămâne la vot final. Rog să aveţi grijă să introduceţi amendamentele admise. |


