|
Domnul Sergiu Andon: Propunerea are ca obiect introducerea obligativităţii primului-ministru de a prezenta în ultima lună a fiecărui semestru în plenul Camerelor reunite un raport privind stadiul de îndeplinire a obligaţiilor asumate prin Programul de guvernare. Cu excepţia Consiliului Legislativ care, conform tradiţiei, a avizat favorabil, propunerea legislativă nu are niciun aviz de susţinere: respectiv aviz negativ din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, punctul de vedere, de asemenea, al Guvernului, cum era şi de presupus, este de nesusţinere. În şedinţa din 11 aprilie curent, comisia a considerat că proiectul este neconstituţional, contravenind, în principal, principiului separaţiei puterilor în stat şi formulând critici mai largi, care sunt cuprinse în raport. Acesta a fost punctul de vedere al comisiei, asumat cu un cvorum de 14 deputaţi, care, cu unanimitate de voturi, au hotărât respingerea. Legea face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc şi încă o dată scuze pentru momentul de neatenţie.
|
|
Domnul Adrian Moisoiu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Parcă aş fi ştiut ceea ce voia domnule preşedinte Andon să spună, pentru că special am venit, de data aceasta, cu această cărticică roşu, galben şi albastru, care este Constituţia României, şi la care dânsul a făcut adineauri referire, dar care nu are absolut nicio referire la faptul că această iniţiativă parlamentară ar fi neconstituţională. A, că nu este cuprinsă în Constituţie? Asta este cu totul altceva, pentru că Constituţia, mama legilor, nu poate să cuprindă absolut toate posibilităţile. Ea a vrut la modul general să se refere. Însă, la art.111, la care se referă şi raportul în cauză, se face referire la informarea Parlamentului. Deci, informarea Parlamentului este o formă, de fapt, de control asupra activităţii pe care o are de depus Guvernul. Şi atunci, n-am înţeles, de ce trebuie să ne fie frică să adoptăm o posibilitate ca Guvernul, periodic, să vină în faţa noastră şi să ne prezinte un raport asupra modului în care îşi duce la îndeplinire mandatul, la care s-a angajat cu ocazia alegerilor. Pentru că cei care sunt la guvernare, ei sunt cei care au prezentat cândva un Program de guvernare. Deci, problema este cât se poate de clară, din acest punct de vedere. Şi atunci, în felul acesta, de fapt este vorba nu de altceva, decât de o transparenţă: posibilitatea de a vedea modul în care s-a realizat, şi nimeni nu pleacă de la reaua intenţie ca să nu aprecieze ceea ce s-a făcut bine sau să deprecieze sau să spună ceva rău despre ceea ce nu s-a făcut bine. Nu. Dorinţa noastră este ca în felul acesta să putem să stabilim ce s-a făcut bine şi, în funcţie de aceasta, Programul iniţial să fie ajustat şi, în felul acesta, să meargă mai departe. Iar dacă apar nişte rămâneri în urmă pe traseu, care sunt posibile din diverse cauze, la diverse momente, în acest caz acestea imediat trebuie să ia măsuri printr-un program de recuperare, de atenţionare a ministerelor respective, a domeniilor la care se referă şi în care sunt nişte scăpări. Este logic ca Guvernul să nu susţină o asemenea iniţiativă. Aşa este. Pentru că Guvernul doar n-o să fie de acord ca el să fie controlat şi el să vină şi să prezinte în faţa Parlamentului un raport. Mai ales că în articolul din lege spune că "după prezentarea acestui raport", aceasta este situaţia, sunt nişte informări pe care le face în Parlamentului, urmează dezbateri. Ce poate să fie mai benefic pentru ca să lămurim nişte treburi şi ca să luăm nişte măsuri, decât ca în urma acestor dezbateri, pe urmă să facem paşii efectivi şi necesari în rezolvarea unor probleme. Cred că, de data aceasta, cei din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sau respectiv şi din celelalte, a Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, la care se făcea referire sau alte comisii, un pic s-au grăbit. Şi s-au grăbit ca să expedieze o asemenea iniţiativă legislativă, care este deosebit de importantă. Eu cred că dumneavoastră puteţi cu spiritul de discernământ care vă caracterizează să luaţi acea hotărâre care este benefică în acest caz, şi în acest caz, periodic, să stăm şi să urmărim ceea ce s-a făcut bine, ce nu s-a făcut bine, sau vorba domnului Funar, pe care l-aţi mai întâlnit aici, să vedem cum este cu cărticica aceea portocalie, în măsura în care Programul de guvernare este sau nu este îndeplinit. Vă mulţumesc, şi sper în sprijinul dumneavoastră.
|
|
Domnul Sergiu Andon: Mulţumesc, domnule preşedinte. Mă folosesc de dreptul de a vorbi, în cazul de faţă cu asentimentul colegilor, în numele grupului parlamentar şi o fac din dorinţa de a fi lucrurile limpezi, într-o situaţie care a mai fost întâlnită şi mai poate fi întâlnită şi în alte împrejurări. Şi anume, a face diferenţa între o propunere judicioasă ca idee, folositoare, admitem că pertinentă sub toate aspectele şi canoanele constituţionale de la care nu ne putem abate decât cu riscurile să fim şi noi suspendaţi, dacă ar exista o asemenea instituţie pentru noi. Şi anume, aici nu este vorba - şi membrii Comisiei juridice nici nu s-au grăbit, nici nu au fost superficiali, nici nu au avut parti pris sau, altfel spus, prejudecăţi legate de iniţiatori - dimpotrivă, sunt convins că majoritatea au înţeles substanţa unei asemenea propuneri. Singura chestiune care ne împiedică să analizăm acest proiect şi să-l adoptăm, de analizat îl putem analiza, este aceea că se fac propuneri de domeniul legilor constituţionale. "Cărticica tricoloră", cum îi plăcea distinsului domn coleg să spună, printre altele, împarte legile ... poate noi am greşit aici că am spus organice. De fapt, este o propunere din categoria legilor constituţionale, pentru că Titlul III, Capitolul IV din Constituţie prevede, reglementează limitativ raporturile Guvernului cu Parlamentul. Şi acolo avem toate metodele, toate modalităţile de raporturi juridice, că este vorba de raporturi juridice, nu politice, între Parlament şi Guvern. Nu putem adăuga decât schimbând Constituţia. Aceasta este toată problema şi de aceea comisia nu a putut aviza proiectul de lege şi de aceea şi colegii din Grupul parlamentar conservator vor vota împotriva ei. Mulţumesc.
|
|
Doamna Lia Olguţa Vasilescu: Domnule preşedinte şi stimaţi colegi, Vreau să vă atrag atenţia asupra Regulamentului Camerei Deputaţilor, mai precis art. 180 şi, din câte îmi aduc aminte de la Comisia de regulament, acest amendament a fost făcut de membrii Alianţei D.A. şi susţinut cu toată tăria. O să vi-l citesc, ca să vă daţi seama că legea care este propusă de colegii noştri nu face altceva decât să întărească Regulamentul Camerei Deputaţilor. Mai mult decât atât, în Regulamentul Camerei Deputaţilor se specifică faptul că o dată pe lună trebuie să vină în faţa Parlamentului premierul şi Guvernul ca să dea seamă, ca să spun aşa, pe când colegii noştri au cerut să se întâmple o dată pe semestru. Deci, art. 180 alin.(1): "La solicitarea unuia sau mai multor grupuri parlamentare sau a primului-ministru, în plenul Camerei Deputaţilor se pot desfăşura, o dată pe lună, dezbateri politice, cu participarea primului-ministru, pe probleme de interes major pentru viaţa politică, economică şi socială". Alineatul (2): "Solicitarea se înaintează Biroului permanent în scris, cu precizarea temei de dezbatere propuse". Alineatul (3): "Biroul permanent îl informează pe primul-ministru, respectiv primul-ministru informează Biroul permanent şi stabileşte data dezbaterii, care nu poate depăşi 6 zile de la înregistrarea solicitării". Alineatul (4): "Primul-ministru are obligaţia de a participa la dezbaterea solicitată". Alineatul (5): "Acelaşi grup parlamentar nu poate solicita o dezbatere politică decât o singură dată pe sesiune". Deci, dacă este să discutăm de neconstituţionalitatea acestei legi pe care o propun colegii noştri, înseamnă că şi Regulamentul Camerei Deputaţilor este neconstituţional. Practic, noi nu facem altceva decât să întărim Regulamentul Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc foarte mult.
|
|
Domnul Ioan Aurel Rus: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Apreciez cele expuse de domnul preşedinte al Comisiei juridice, Sergiu Andon, care spune că într-adevăr aici ar fi undeva vorba sau tangenţial ne-am duce spre o lege constituţională, depăşind atribuţiile unei legi organice. Dar, vreau să vă întreb: nu Parlamentul a fost cel care a adus atingere Constituţiei atunci când a modificat Legea nr. 215 a administraţiei publice locale, care încalcă Constituţia? Pentru că această cărţulie roş, galben, albastru, la art. 13 spune desluşit: "În România limba oficială este limba română". Legea nr. 215 modifică ea Constituţia, mergând la acea proporţie de 20%, de 2%, de 50%, nu ştiu cum se dă greutatea proporţiei. Cum tot atât de bine nu am înţeles greutatea sau încălcarea Constituţiei, grav sau mai puţin grav, de către preşedintele Băsescu. Nu ştiu Curtea Constituţională cum au calculat-o. Au calculat-o în centimetri lungime, au calculat-o în grame greutate? Deci, dacă este mai grav sau mai puţin? De aceea, vin acum şi spun: prin căderea Guvernului Roman în 25 septembrie 1991 s-a trecut la prima formă de a nu mai cere să dea socoteală Guvernul în faţa poporului. Guvernul a căzut, a fost demis, am pus un alt premier, nimeni nu ştie ce s-a făcut până atunci şi nici un Guvern de atunci încoace nu a mai prezentat în faţa poporului un raport de activitate; să vedem planul sau programul cu care am venit la învestitură s-a îndeplinit cât? 25%? 35%? 50%? Şi noi tocmai aceasta vrem să cerem. Nu vrem să dăm în cap nimănui decât să aducem premierul şi Guvernul în faţa dumneavoastră, a Parlamentului, de altfel, şi în faţa dumneavoastră, în faţa noastră să aflăm cât s-a putut realiza, cât am putut noi contribui la îndeplinirea legilor, ce legi am elaborat, ce am scos şi cum am ajutat şi noi Parlamentul, Guvernul, ca să-şi poată îndeplini programul de activitate? Atât cerem prin această iniţiativă legislativă. Mulţumesc.
|