Dezbateri parlamentare

Domnul Miron Tudor Mitrea:

În continuare, aşa cum am căzut de acord în cadrul şedinţei de Birou permanent, vom dezbate moţiunea simplă, iniţiată de 51 de deputaţi.

Înainte de a trece la derularea procedurii de prezentare şi dezbatere a moţiunii, art.164 din Regulament, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage semnătura de pe această moţiune? Nu este cazul.

Pentru dezbaterea moţiunii vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari. Guvernului i se rezervă 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri se ia în calcul câte 10 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 29 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 16 minute; Grupul parlamentar al PDL - 6 minute; Grupul parlamentar al PP-DD - 4 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute; Grupul parlamentar al PC - 3 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute; deputaţi neafiliaţi - 4 minute.

Obiecţii? Nu.

Vă rog să vă pregătiţi cartelele.

Supun votului dumneavoastră propunerile prezentate.

Vă rog să votaţi.

63 de voturi pentru, două împotrivă, o abţinere.

Propunerile au fost adoptate.

Două abţineri şi un vot împotrivă.

Da, domnule deputat, procedură. Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură, domnule preşedinte de şedinţă.

Înainte de a dezbate moţiunea pe tema energiei, vreau să semnalez un lucru, ca membru al acestei comisii, care am fost în această comisie... S-a împărţit în Comisia de energie şi Comisia de transporturi. Această Comisie de transporturi nu-şi desfăşoară activitatea deloc. Şi, domnule preşedinte, dumneavoastră ştiţi bine că această comisie nu prea are sediu, nu prea are unde să-şi desfăşoare activitatea şi eu solicit în mod clar, sigur, dumneavoastră sunteţi cel care conduceţi, transmiteţi domnului preşedinte Zgonea, că ori uneşte înapoi aceste comisii, să putem să ne desfăşurăm activitatea, ori să ne dea un sediu, o soluţie, ceva.

Domnul Iancu este lângă mine şi-mi dă dreptate. Aţi desfăcut aceste comisii din raţiuni politice. S-a cam terminat cu decizia aia, hotărâţi-vă şi, ori uniţi-le, ori daţi-ne un punct de lucru unde să putem să ne desfăşurăm activitatea.

Altfel, nu facem altceva decât de vreo trei luni de zile şi în ultimele trei săptămâni, ne adunăm cinci minute, această comisie, şi facem avize.

Deci, încă o dată, solicit în mod expres să transmiteţi Biroului permanent să găsească o soluţie, ori să ne unim înapoi. Eu, personal, cât şi grupul nostru, nu am fost de acord cu această despărţire. Poate reveniţi la sentimente mai bune.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbatere.

Cine citeşte moţiunea? Domnul Lucian Bode?

Îl rog pe domnul Lucian Bode să se prezinte să citească moţiunea.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru Constantin Niţă,

Prezint în faţa dumneavoastră moţiunea simplă "Sectorul energetic, ruinat de mafia PSD-istă".

Astăzi este mai mult decât grăitor faptul că alianţa USL a fost deosebit de otrăvitoare pentru România. USL a fost doar o strategie prin care s-au manipulat masele, păcălindu-i pe români cu promisiuni deşarte. Trebuie să admitem cu toţii că a fost o strategie de marketing reuşită. Românii, care veneau după o perioadă de austeritate economică, au fost minţiţi! Acum românii ştiu că Guvernul PDL a fost obligat să ia acele măsuri, deşi preţul plătit, dar şi asumat, a fost pierderea susţinerii electoratului. Aşadar, românii şi-au pus încrederea în această alianţă şi în promisiunile lor. Însă atunci când s-au văzut la guvernare, cei din USL nu au fost preocupaţi de soarta acestei ţări, ci de împărţirea puterii şi umplerea propriilor buzunare.

Ruperea alianţei USL nu are la bază principiile de guvernare sau interesele românilor. Alianţa nu a mai rezistat pentru că lupta pe ciolan a fost prea mare.

Una dintre cele mai aprige dispute din interiorul alianţei USL a avut ca miză sectorul energetic, luptă pe care oricum PSD-ul o câştigase în faţa aliaţilor politici din USL.

Domnul ministru Constantin Niţă a promis un program care să asigure securitatea energetică a României. În realitate, domnul ministru Niţă a ratat toate marile proiecte strategice ale României.

Acum, distinsul domn ministru Niţă s-a ascuns la Ministerul Economiei şi vrea să ne convingă că nu a fost niciun minut responsabil de soarta sectorului energetic din România şi că nu va fi nici pe viitor.

Mai mult, a doua zi, aşa cum bine ştiţi, după ce a ajuns ministrul economiei în Guvernul Ponta 3, a început să-şi tragă între competenţe toate cele ce luase de la acest minister, pe vremea când era ministru delegat pentru energie.

Domnul ministru Niţă a fost şi este responsabil pentru soarta sectorului energetic, oricum s-ar vopsi şi oricum îi va spune coaliţiei de guvernare. Domnul ministru Niţă este, ca ministru al economiei, după cum bine a spus şi Domnia Sa, coordonatorul Departamentului pentru energie şi responsabilul principal.

România a trecut, din păcate, de la intenţia de a deveni un "pol energetic regional" la un "pol al instabilităţii şi impredictibilităţii" sistemului energetic european.

Eşecul proiectului Nabucco ne indică cât de importantă este inexistenţa unei capacităţi interne de reacţie rapidă.

Lipsa unei strategii în urma eşecului geopolitic Nabucco alungă orice speranţă ca România să-şi dobândească în timp securitatea energetică.

România nu are o strategie energetică adaptată la situaţia geopolitică actuală. În acest moment, noi nu ştim ce fel de energie îşi propune să producă România.

În vara anului 2013, domnul ministru Niţă ne anunţa că până în toamnă România va avea o nouă strategie energetică; în toamna anului 2013 am aflat de la domnul ministru Niţă că ministerul pe care îl conduce nu are fonduri pentru elaborarea strategiei energetice a României. Totuşi spre sfârşitul anului 2013, acelaşi domn ministru ne anunţa că a decis să externalizeze întocmirea strategiei energetice a României, cu termen începutul anului 2014, comandată, culmea, în premieră, unei firme de consultanţă din afara României, în condiţiile în care în România există un corp de experţi de elită în energetică: academicieni, universitari de renume.

Suntem, stimaţi colegi, în martie 2014, iar pentru Ministerul Economiei, Departamentul pentru energie, pentru domnul ministru Niţă anul încă nu a început, iar România nu are o strategie guvernamentală în ceea ce priveşte sistemul energetic.

Promisiunile domnului ministru au fost multe şi, ascultându-le, chiar am fi putut să credem că sistemul energetic se va dezvolta. Promitea domnul ministru Niţă o nouă strategie energetică, iar după aceea investiţiile curgeau cu nemiluita: investiţii în minerit, investiţii în modernizarea centralelor termice, investiţii în zona hidro, investiţii în zona nucleară, investiţii în sistemul de transport al energiei şi al gazelor naturale şi câte şi mai câte.

Îl întrebăm pe domnul ministru Niţă, azi, după 2 ani de guvernare, câte din aceste proiecte s-au demarat? Răspunsul dumnealui va fi că toate sunt în curs de promovare. Răspunsul corect îl ştim cu toţii, dragi colegi: niciunul.

Domnul ministru Niţă ne promite reducerea dependenţei de importuri de resurse energetice primare în contradictoriu cu orientările sale strategice spre centrale electrice pe hidrocarburi, spre importul de huilă şi uraniu.

Lipsa strategiei atrage după sine starea critică a sistemului energetic naţional, a companiilor producătoare de energie, în special a celor pe cărbune.

Vorbea domnul ministru Niţă despre modernizarea minelor de cărbune din Valea Jiului încă de anul trecut. În acest sens nu s-a întamplat nimic, iar Complexul Energetic Hunedoara se afundă în datorii la stat, datorii comerciale. Oare Domnia Sa cunoaşte situaţia reală a Complexului Energetic Hunedoara sau ştie numai ceea ce i se prezintă de domnul director general Andronache, un director promovat pe criterii politice, fără o analiză a performanţelor sale la MINVEST Deva, companie falimentară. Sau poate au contat numai implicaţiile domnului director general în promovarea proiectului Roşia Montană.

Promitea domnul ministru Niţă deschiderea unui nou zăcământ de uraniu. Când, domnule ministru, şi cu ce surse de finanţare? Situaţia economico-financiară a Companiei Naţionale a Uraniului nu e roză, aşa cum v-o prezintă domnul Moraru, director general, membru al defunctei alianţe USL. Situaţia este însă neagră, iar rezervele deschise de uraniu sunt pe sfârşite.

Centralele termoelectrice, atât cele din Gorj, cât şi cele din Hunedoara, au programele de conformare de mediu scadente. Ce se întâmplă domnule ministru, le închidem? Vorbim de grupurile 3 şi 4 de la Cernavodă, vorbim de Tarniţa-Lăpuşteşti, vorbim de cabluri electrice submarine. Toate acestea au rămas numai declaraţii pompoase la Forumurile pe energie organizate săptămânal şi plătite cu bani grei. Ne-am bucurat atunci când am listat acţiuni la Transelectrica, la Nuclearelectrica sau la Romgaz. Ce s-a făcut, oare, cu banii?

Cum privatizaţi, domnule ministru, Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, când aceste companii sunt într-o situaţie financiară precară? Cum le atrageţi în proiecte de investiţii, cu ce fonduri?

Lipsa de transparenţă în promovarea unor proiecte de interes naţional - mineritul, gazele de şist - reprezintă un element neprietenos cu mediul de afaceri din România, şi nu numai.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Singura sarcină a dumneavoastră a fost monopolizarea sectorului energetic de către PSD.

Dovadă clară în acest sens este constituirea Departamentului pentru energie. Acţiunea îşi are începuturile încă de anul trecut, când Guvernul a decis elaborarea unui proiect de lege, conform căruia ministrului delegat pentru energie, şef al Departamentului pentru energie din cadrul Ministerului Economiei, i se confereau atribuţii exclusive în ceea ce priveşte iniţierea şi avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic, respectiv contrasemnarea celor adoptate, eliminându-se prevederea legală, atunci în vigoare, potrivit căreia proiectele şi legile respective trebuie supuse spre semnătură şi aprobare, respectiv contrasemnătură, şi ministrului economiei.

În traducere liberă, PSD putea iniţia de unul singur, fără partenerii de guvernare de la PNL, acte normative de cea mai mare importanţă atât pentru economie, cât şi pentru bugetul de stat, cum ar fi privatizarea companiilor energetice de stat, subvenţiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sau legislaţia privind tarifele la curent electric şi gaze naturale.

Constituirea Departamentului pentru energie, condus de domnul Constantin Niţă, a vizat exclusiv aducerea celor mai valoroase companii din sectorul energetic în subordinea directă a primului-ministru Victor Ponta. Prin această manevră, PSD, în opinia noastră, a scurtcircuitat întreg Sistemul Energetic Naţional.

O altă dovadă că PSD doreşte să controleze direct sectorul energetic este transferul prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6 din 12 februarie 2014 a Companiilor Transelectrica şi Transgaz de la Ministerul Finanţelor Publice, controlat la acea vreme de PNL, cred eu, la Secretariatul General al Guvernului, condus de PSD, de un coleg al domnului ministru Niţă, PSD-istul Ion Moraru.

Acţiunea s-a petrecut în stilul mafiot cu care PSD ne-a obişnuit. Proiectul de ordonanţă a fost adoptat într-o secretomanie totală! Proiectul nu a figurat nici pe agenda oficială a Guvernului şi nici nu a fost anunţat odată cu alte decizii luate în şedinţa de Guvern. Miniştrii Daniel Chiţoiu - finanţe - şi Andrei Gerea - economie -, propuşi de PNL, la acea vreme, spre înlocuire, nu au participat, teoretic, la luarea deciziei, ca să nu mai amintim că nu a existat nicio dezbatere prealabilă.

Actul normativ de trecere a acestor companii la SGG s-a făcut cu încălcarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României, în sensul că i se acordă SGG puteri sporite şi a transformat din entitate fără personalitate juridică, conform art. 23, în acţionar din partea statului.

Conform art. 22 din aceeaşi lege, SGG face parte din aparatul de lucru al Guvernului şi are rolul de a asigura operaţiunile tehnice aferente actelor guvernamentale. El deserveşte doar Guvernul şi emite acte cu caracter individual. Nu poate emite mandate AGA, cum va fi cazul pentru cele două companii.

Totodată art. 33 din acelaşi act normativ prevede că "SGG îi pot fi date în coordonare sau trecute în subordine organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu excepţia ministerelor", deci nu şi a companiilor de stat!

Avem, deci, iarăşi de-a face cu un abuz, iar mandatele şi numirile date de SGG sunt nule de drept, ele fiind date de persoane fără calitate în acest caz.

Prin această ordonanţă de urgenţă iese la iveală planul pus la punct de către PSD, de monopolizare a sectorului energetic, fără a ţine cont de reglementările în vigoare sau de acţiunile minoritarilor, ori de faptul că aceste companii sunt listate la bursă şi au un regim special!

Şi investitorii de pe bursă au aflat ulterior, ordonanţa de urgenţă nefiind în dezbatere publică, ci scrisă în laboratoarele PSD chiar înainte de adoptare şi au fost luaţi prin surprindere. Asta da stabilitate pentru investitori!

Nu au putut fura tot patrimoniul României prin falsa descentralizare, nu le ajunge acciza pe combustibil băgată pe gâtul românilor, aşa că, acum, caută alte surse de furt!

Disputa pe aceste două companii a început încă din anul 2013, când Guvernul a aprobat, mai exact în martie 2013, transferul companiilor Transelectrica şi Transgaz din administrarea Ministerului Economiei în administrarea Ministerului de Finanţe şi tot Guvernul a elaborat un proiect de lege conform căruia ministrul delegat pentru energie, şef al Departamentului pentru Energie din cadrul Ministerului Economiei, primea atribuţii exclusive în ceea ce priveşte iniţierea şi avizarea proiectelor de acte normative din domeniul energetic.

Avem, aşadar, acest departament ce aparţine PSD, însă ministerul era condus de PNL. PSD-ul însă nu a putut accepta să nu controleze în pur stil comunist toată ţara şi toate resursele!

Dată fiind cearta pe ciolan din USL şi reîmpărţirea ministerelor, PSD a vrut să se asigure că nu va pierde controlul sistemului energetic.

Această ordonanţă de urgenţă a Guvernului a fost emisă exact când certurile interne ale USL, pentru reîmpărţirea ministerelor, au făcut ca situaţia politico-administrativă să fie incertă şi ilegală: nu aveam ministru al economiei - a demisionat, dar locul liber iniţia acte normative!

Totodată, ordonanţa de urgenţă scoate din competenţa Transelectrica companii profitabile - Bursa de energie OPCOM şi Formenerg, trecându-le în administrarea Departamentului pentru energie, deşi acţionarul minoritar - Fondul "Proprietatea" - s-a opus permanent de-a lungul timpului acestei operaţiuni. De asemenea, aceeaşi reacţie au avut-o şi investitorii care, în martie 2012, de bună-credinţă, au achiziţionat 15% din acţiunile Transelectrica.

Nu e vorba de competenţe. Nu e vorba de interes public. E vorba doar despre lupta internă din USL, de la acea vreme, pentru ciolan: România încă deţine 73,51% din titlurile Transgaz, profit în anul 2012 de 74 milioane euro şi 58,69% din acţiunile Transelectrica, un profit înregistrat în 2011 de 22 de milioane de euro.

Chiar construcţia acestui departament - Departamentul pentru energie al ministrului delegat Constantin Niţă, în opinia noastră este ilegală, iar transferul celor două companii din sectorul energetic în subordinea directă a premierului Ponta înseamnă amestecul PSD în Sistemul Energetic Naţional.

Deja de a doua zi au blocat alegerea managementului profesionist, conform Ordonanţei nr.109/2011, aşa cum se convenise cu Fondul Monetar Internaţional, şi au început să schimbe membrii Consiliului de Supraveghere al transportatorului de electricitate Transelectrica TEL.

Genetic, PSD este programat să controleze tot, să fure tot! Este ca un bolnav congenital. Pur şi simplu nu se pot abţine! Legile, regulile sunt pentru alţii, nu pentru PSD!

Justificarea oferită de PSD pentru aceste mişcări - cum că legislaţia europeană nu permite ca producătorii şi transportatorii de energie electrică şi gaze naturale să aibă acelaşi acţionar sau să fie entităţi distincte de reglementatorii redevenţelor este doar praf în ochi.

Abia acum se încalcă cu adevărat această legislaţie. Abia acum România atrage atenţia şi riscă procedură de infringement!

De ce? Ministerul Finanţelor nu este autoritatea competentă care stabileşte redevenţele pentru transportatorii de energie electrică şi gaze naturale, ci Agenţia Naţională a Resurselor Minerale, pentru că nu este vorba de stabilirea redevenţelor pentru resursele din subsolul ţării, ci de redevenţele pentru concesionarea activelor din sistemul energetic naţional şi de transport.

Ori nici Transelectrica, nici Transgaz nu sunt proprietare pe resurse sau pe sistemul de transport energetic, ci sunt administratorii acestor proprietăţi. Acestea, domnilor, sunt proprietăţi publice ale statului român.

Această Agenţie este ea însăşi în coordonarea directă a primului-ministru, precum şi în subordinea, sub autoritatea SGG şi a Cancelariei primului-ministru.

Mutarea Bursei de energie OPCOM iarăşi ridică mari probleme de legalitate. Departamentul pentru energie controlează astfel atât producătorii, cât şi furnizorii, dar şi bursa pe care se fac tranzacţiile cu energie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, cireaşa de pe tort în această afacere a venit în urmă cu câteva zile, mai exact în 5 martie, tocmai de la Comisia Europeană, care a amendat OPCOM şi Transelectrica cu un milion de euro pentru abuz pe poziţie dominantă. Dar PSD nu vede nicio problemă! De furat să fie, restul nu mai contează! Ce legislaţie? Ce Uniune Europeană?

Guvernaţii au guvernat doar din dorinţa de a fura. România a trecut, din păcate de la intenţia de a deveni un "pol energetic regional" la un "pol al instabilităţii şi impredictibilităţii" sistemului energetic european.

Lupta din USL pentru monopolizarea sectorului energetic s-a dat pe două fronturi. Avem cazul prezentat mai sus, prin transferul în afara legii a companiilor de stat şi mai avem înţesarea companiilor de stat cu oameni corupţi, gata să căpuşeze sistemul. Managementul profesionist a devenit un moft pentru actualul Guvern Ponta 3, iar corupţia, o politică de stat.

Corupţia din energie ameninţă sistemul cu falimentul.

Domnul ministru Niţă se ocupă sistematic de distrugerea credibilităţii companiilor româneşti fanion, în pragul unor privatizări extrem de importante pentru România.

Episodul Hidroelectrica nu face decât să demonstreze ce se întâmplă când populezi Consiliile de Administraţie cu oameni a căror singură recomandare este carnetul de partid. Avem situaţii similare la Complexul Energetic Oltenia, la Nuclearelectrica, la Electrica. Practic, tot sistemul energetic al României este populat nu de manageri profesionişti, ci de soli şi pioni ai miniştrilor USL puşi acolo să îşi umple buzunarele şi puşculiţa de partid.

Cazuri grave de corupţie au guvernat, din păcate, pentru România, alianţa USL-istă!

Cu puţin timp în urmă, fostul membru al directoratului Hidroelectrica, domnul Eugen Brădean, şi-a recunoscut faptele şi a fost condamnat la 3 ani de închisoare, cu executare, de Curtea de Apel Bucureşti. Celălalt inculpat, Ioan Mihăilă, fost consilier al domnului ministru Niţă, a fost condamnat la patru ani de puşcărie, cu executare.

Cei doi au fost condamnaţi pentru dare de mită si complicitate la luare de mită, bugetul de şpagă fiind, conform denunţătorului Remus Vulpescu, de 7.000.000 euro. Banii erau acordaţi pentru ca cei doi să favorizeze un contract bilateral pentru o perioadă de 4 ani, prin care Hidroelectrica să vândă, sub preţul pieţei, o cantitate de 7 milioane MWh energie electrică unei societăţi comerciale.

Un alt caz de corupţie în energie este cel al afaceristului Gruia Stoica, care este reţinut în dosarul Complexului Energetic Oltenia. Omul de afaceri este urmărit penal pentru cumpărare de influenţă.

În anul 2013, luna mai, Complexul Energetic Oltenia a lansat public procedura de licitaţie pentru încheierea acordului cadru şi a contractelor subsecvente având ca obiect "Servicii de transport feroviar de cărbune" pentru sucursala Electrocentrale Craiova II, sucursala Electrocentrale Işalniţa şi sucursala Electrocentrale Turceni.

La data de 17 ianuarie a.c., Complexul Energetic Oltenia a transmis invitaţia de participare la procedura de licitaţie, cu depunerea în plic a ofertelor, organizată conform normelor interne ale autorităţii contractante, mai multor societăţi, între care C.F.R. Marfă şi Grup Feroviar SA Bucureşti.

Licitaţia avea ca obiect prestarea de servicii de transport de cărbune pe o perioadă de 3 ani, începând cu 1 aprilie 2014, cu o valoare estimată de 473 de milioane de lei, aproximativ 100 de milioane de euro.

Din rezoluţia menţionată a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, la data de 22 ianuarie 2014, omul de afaceri Gruia Stoica, reprezentând Grup Feroviar Român SA Bucureşti, i-a oferit avocatului Boştină Doru-Cătălin suma de 3.000.000 euro, în schimbul influenţei pe care avocatul a lăsat să se creadă că o are, printr-un intermediar, asupra directorului C.F.R. Marfă S.A.

Să nu care cumva să credeţi, doamnelor şi domnilor deputaţi, domnule ministru, că flagelul corupţiei a atins doar Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia. Ne-am oprit la cele două exemple, fascinaţi fiind, într-adevăr, de modul extrem de "transparent" în care îşi împărţeau şpaga. Dar exemplele sunt nenumărate: REMIN Baia Mare, Complexul Energetic Hunedoara, Nuclearelectrica, Transelectrica, Romgaz, Transgaz şi exemplele ar putea continua.

Domnul ministru Niţă a transformat guvernanţa corporativă în lupta pentru ciolan!

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 a fost transformată de către USL într-un instrument pur politic. În loc să avem specialişti în conducerea acestor companii, domnul ministru Niţă a creat noi locuri de muncă pentru politruci şi clientelă politică, condamnând economia românească la degradare, insolvenţă şi falimente.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, adoptată de Guvernul PDL, în contextul economic al începutului crizei economice şi în concordanţă cu înţelegerile şi sub supravegherea Fondului Monetar Internaţional, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, s-a dorit a fi un instrument de creştere a eficienţei operatorilor economiei de stat.

De asemenea, această ordonanţă a fost elaborată pentru îmbunătăţirea lichidităţii, solvabilităţii şi funcţionalităţii societăţilor comerciale şi regiilor, dar şi o creştere a performanţei managementului şi o bună guvernare a sistemului economic.

Constatăm cu ochiul liber, dar şi din analizele periodice ale FMI, Băncii Mondiale şi Comisiei Europene, ale altor instituţii financiare, ale analiştilor din mass-media şi ale noastre, ale celor din Partidul Democrat Liberal, că toate societăţile comerciale din sistemul energetic se zbat să supravieţuiască, ca urmare a scăderii veniturilor, a lipsei resurselor materiale şi financiare, a lipsei lichidităţilor, pentru a-şi achita datoriile la furnizori.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 s-a transformat într-un instrument politic de epurare în masă a conducătorilor societăţilor de stat, membri ai Consiliului de Administraţie sau directori executivi, unii dintre aceştia fiind numiţi - culmea - prin Ordonanţa nr.109, ajungându-se până la nivelul şefilor de birou şi a şefilor de servicii.

De asemenea, a devenit un simulacru de recrutare şi numire în funcţii a unor persoane a căror primă calitate este aceea de a fi membri devotaţi ai defunctei USL.

Ordonanţa de urgenţă nr. 109 reprezintă acum "calea legală" de încălcare a legii şi a oricăror principii de management. A devenit instrumentul politic de împărţire teritorială şi arondare a companiilor de stat la PSD, PC, UNPR şi încă PNL.

Ne întrebăm, cum au ajuns să conducă companii următoarele persoane şi cât de "109" este această numire a lor în următoarele cazuri: Hidroelectrica - Mihail Stănculescu - membru PSD; Romgaz - Virgil Metea - membru PSD; Complexul Energetic Oltenia - bine cunoscutul Laurenţiu Ciurel - membru PSD; Nuclearelectrica - Daniela Lulache - apropiată a Partidului Naţional Liberal; Electrica Distribuţie Muntenia Nord - Darius Meşca - membru PSD; Electrica Distribuţie Transilvania Sud - Ion Dobre - membru PNL; Electrica Furnizare - Mircea Pătrăşcoiu - membru UNPR; Transelectrica - Doru Bucătaru - membru PNL; Electrica Serv - Eugen Davidoiu - membru PC; Electrica Distribuţie Transilvania Nord - Ilie Ţura - membru PC.

Şi exemplele ar putea continua.

Guvernarea PDL a adoptat o legislaţie cuprinzătoare în ceea ce priveşte asigurarea unui management eficient al companiilor de stat, un management selectat independent, pe baza unor criterii clare şi transparente.

Aveam legislaţia necesară pentru a selecta, în mod transparent, manageri profesionişti la companiile de stat. Aveam firme de resurse umane care să ne asiste. Avem consultanţa Băncii Mondiale, astfel încât toate criteriile de selecţie să fie echitabile, imparţiale şi să asigure numirea celor mai competente persoane. Aveam deja un calendar de implementare.

Guvernarea USL şi-a bătut însă joc de aceste angajamente, iar managementul privat a fost înlocuit cu un management politic, de partid. Ministerul Economiei a cheltuit sume impresionante de bani pentru a recruta directori la companiile de stat din subordine, directori care, în cele mai multe cazuri, sunt calificaţi de recomandările politice cu care au venit.

La a patra evaluare a implementării Acordului stand-by, din februarie 2012, misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional - Banca Mondială - Comisia Europeană aprecia noua legislaţie şi paşii deja făcuţi pentru implementarea prevederilor guvernanţei corporatiste. Acest lucru a fost statuat chiar în scrisoarea de intenţie de la momentul respectiv.

A mai apărut însă astfel încă un element din ecuaţia cu multe necunoscute prin care a fost dat jos Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, şi anume, rămânerea în funcţie a acelui guvern era sinonimă cu eliminarea controlului politic asupra companiilor de stat. Noi eram în plin proces de implementare, în mod onest şi corect, a managementului corporativ la companiile de stat, în vreme ce rechinii politici ţin cu dinţii de numirile în funcţii de conducere a unor indivizi a căror scop unic este acela de a alimenta propriile buzunare şi puşculiţa de partid. Ce s-a întâmplat în octombrie 2013 cu cei doi indivizi reţinuţi de DNA şi ulterior condamnaţi definitiv la trei şi patru ani de puşcărie cu executare, este extrem de grav pentru bruma de credibilitate de care se mai bucurau unele companii de stat din România. Mai mult, se întâmpla acest lucru, din păcate, exact în perioada în care ministrul pentru energie efectua o vizită foarte importantă în Statele Unite, ocazie cu care ne-am fi aşteptat să se încheie parteneriate solide între ţara noastră şi Statele Unite, în domeniul energetic. Rezultatul: consilierul ministrului rămas acasă este reţinut pentru luare de mită!

Partidul Democrat Liberal consideră că domnul ministru Niţă a ratat complet procesul de implementare a managementului corporativ la companiile energetice de stat.

Promisiunile de încurajare a investiţiilor în energie s-au transformat în demenţă fiscală, făcând din România o ţară tot mai puţin atractivă pentru investitori, din cauza lipsei predictibilităţii şi stabilităţii fiscale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Apropiaţi-vă de sfârşit, domnule deputat.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnule preşedinte,

Am prezentat textul moţiunii în Biroul permanent, daţi-mi voie să citesc integral.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

15 minute a hotărât Biroul permanent. Aţi depăşit cu şapte minute. Am fost foarte înţelegător. Mai aveţi 30 de secunde. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Nu am fost informat despre acest lucru, dar, în fine, o să încercăm să încheiem.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Decizia Biroului permanent a fost luată, v-am prezentat-o, au fost toate grupurile parlamentare prezente. Îmi cer scuze.

Mai aveţi un minut, domnule deputat. Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă mărturisesc că acum am aflat despre această decizie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Înţeleg. Încercaţi atunci să vă limitaţi la unu-două-trei minute, haideţi, ca să nu fiu răutăcios.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Da. Mulţumesc foarte mult.

Pe toţi colegii care sunt prezenţi în sală îi rog să studieze şi să analizeze moţiunea. O are fiecare, bănuiesc, la casete. O să încerc să închei, prezentând, dacă vreţi, concluziile acestei moţiuni.

Pentru toate motivele pe care le-am prezentat în textul moţiunii, vă invităm, stimaţi colegi, să votaţi pentru prezenta moţiune simplă. Votul pentru moţiune va semnifica un semnal pentru domnul ministru Niţă şi pentru Guvernul Ponta 3, astfel încât: să renunţe la calendarul de liberalizare a preţurilor la gaze naturale; să implementeze Ordonanţa nr.109/2011 în spiritul şi litera acesteia; să elaboreze de urgenţă strategia energetică naţională, prin dialog cu toţi actorii implicaţi şi prin consultarea experţilor români; să renunţe la impozitul pe construcţiile speciale şi să înceteze să mai pună noi sarcini fiscale, care sperie investitorii străini şi destabilizează competitivitatea sistemului energetic naţional.

Partidul Democrat Liberal v-a dat şi soluţia, stimaţi colegi, votaţi cele două proiecte de lege ale Partidului Democrat Liberal de modificare a Codului fiscal, anularea taxei pe construcţiile speciale şi renunţarea la introducerea de la 1 aprilie a unei accize suplimentare la combustibil.

Totodată, un vot pentru prezenta moţiune înseamnă obligarea Guvernului Ponta 3 să oprească orice demersuri pentru listarea sau privatizarea companiilor din sistemul energetic, în primul rând pentru că procedurile actuale sunt strâmbe şi aduc grave prejudicii sistemului energetic naţional, iar în al doilea rând pentru că România trebuie să clarifice, prin noua strategie energetică, care sunt sectoarele energetice pe care pune accent.

Totodată, cerem Guvernului Ponta 3 să elimine clientelismul politic din conducerea companiilor energetice şi să sesizeze autorităţile asupra oricăror suspiciuni de corupţie, pentru că altfel nu am putea crede decât că este complice.

Şi nu în cele din urmă, rugăm membrii Guvernului Ponta 3 să clarifice de urgenţă situaţia producţiei energetice din resurse regenerabile.

Vă mulţumesc pentru atenţie tuturor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Procedură, domnul deputat Tinel aveţi microfonul, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Niciodată în istoria postdecembristă a Parlamentului României textul unei moţiuni simple n-a fost limitat în timp - intervenţia. Niciodată. Şi este un precedent extrem de periculos, pentru că o altă majoritate poate proceda la scurtarea timpului la cinci minute, la trei minute, în funcţie de cum stabileşte acea majoritate.

Or, textul moţiunii trebuie lăsat liber să curgă integral, aşa cum, de altfel s-a şi procedat şi când eraţi dumneavoastră în opoziţie şi noi eram la putere.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Neacşu. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, şi trebuie să recunosc că apreciez stoicismul cu care aţi urmărit spusele colegului care a vorbit înaintea mea.

Eu ce să spun? Aşa cum aţi precizat şi dumneavoastră la înalta tribună la care vă aflaţi, în cadrul Biroului permanent s-au aprobat timpii de dezbatere şi de prezentare a moţiunii. 15 minute, exact cum aţi amintit. Mai mult decât atât, la începutul acestei şedinţe, s-a supus votului plenului aceeaşi problematică. S-au aprobat aceeaşi timpi: 15 minute pentru citirea moţiunii. Acum, că nu reuşim să rezumăm o serie întreagă de spuse, care, până la urmă, poate că n-ar fi trebuit să fie în formula aceea în prezentarea moţiunii, asta e o altă problemă, capacitatea rezumativă. Iar acea afirmaţie că nici în - ştiu eu - în istoria postdecembristă, eu n-aş face referiri asupra unor perioade care nu-mi sunt cunoscute. Sunt parlamentar, ca şi colegul meu, la al doilea mandat. Nu cred că pot să judec eu ce s-a întâmplat în celelalte mandate de dinainte de acestea pe care le cunosc.

Apreciez, în consecinţă, că precizarea pe care preşedintele de şedinţă a făcut-o, indulgenţa de care domnia sa a dat dovadă, dublând practic timpul care a fost aprobat în Biroul permanent, a fost mai mult decât suficientă pentru a fi fost prezentată moţiunea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat, dar vă rog 30 de secunde, să putem merge mai departe, vă rog mult.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Aici e vorba de regulament, nu e vorba nici de indulgenţă, nici de clemenţă, e vorba de aplicarea regulamentului.

Textul moţiunii se citeşte integral. Dacă există precizarea că o intervenţie trebuie să aibă o durată de timp, atunci aceea este legată de intervenţiile procedurale după citirea textului şi intervenţiile reglementate de acest regulament pentru dezbateri generale şi actele normative. Dar pentru textul moţiunii, dacă colegul meu, conjudeţeanul meu estic îmi arată în acest regulament că textul unei moţiuni simple trebuie citit într-un anumit interval de timp, atunci înseamnă că stau degeaba de două mandate în Parlamentului României.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul ministru Niţă, vă rog, pentru punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Constantin Niţă (ministrul economiei):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur că mă aşteptam de la un fost ministru la o analiză mai serioasă şi mai profundă a sistemului energetic şi cumva să spună şi ce a făcut Domnia Sa cât a fost ministru şi ce au făcut şi predecesorii domniei sale, care au condus acest sistem energetic şi din care, sigur, nu prea a rămas mare lucru.

Eu sper ca, în urma mea, să rămână ceva. Ceva bun pentru sistemul energetic naţional.

Trecând peste afirmaţiile fără substrat incluse în textul moţiunii simple, aşa cum vă spuneam, avem ocazia astăzi de a discuta cu adevărat despre sistemul energetic românesc, despre ce am găsit când am preluat mandatul de ministru delegat pentru energie, în decembrie 2012, despre realizări, despre proiecte şi despre cât de important este să avem coerenţă în elaborarea politicilor energetice şi a celor industriale.

Când am preluat mandatul de ministru delegat pentru energie, sectorul energetic din România tocmai se confrunta cu efectele politicilor aplicate de guvernele anterioare, care au creat condiţii excesiv de avantajoase, practic cu dedicaţie pentru dezvoltarea de capacităţi energetice în surse de energie regenerabilă.

Am preluat un sector de producere a energiei cu instalaţii învechite, cu investiţii nerealizate, obligatorii de conformare cu cerinţele de mediu, posibile de infringement şi nici măcar demarate, deşi perioadele de conformare impuse prin Tratatul de aderare la Uniunea Europeană fuseseră depăşite de mult. A trebuit să luăm măsuri imediate pentru stoparea creşterii rapide a energiei regenerabile în sistemul energetic naţional datorită unei scheme de susţinere care nu a luat în considerare suportabilitatea preţului la consumator şi impactul asupra competitivităţii industriei locale.

În plus, obligativitatea absorbţiei cu prioritate în sistemul energetic al surselor de energie regenerabile, care nu se aplică în toate statele membre ale Uniunii Europene, ridică mai probleme de siguranţă a reţelelor electrice şi disproporţionează piaţa de electricitate, punând în dificultate companiile termoenergetice care constituie rezerva de capacitate în sistem necesară siguranţei sistemului.

Stimaţi colegi,

Da, într-adevăr, România poate deveni un pol energetic şi aşa ar trebui să fie, având în vedere resursele energetice interne şi potenţialul sistemului energetic naţional cu un mix diversificat de resurse. În baza acestui deziderat, încă de la preluarea mandatului meu, în lipsa unei strategii energetice actualizate, am realizat, în cadrul Departamentului pentru energie, o analiză şi o evaluare a sectorului energetic în contextul politicilor europene de energie şi mediu şi ţinând cont de ţintele ambiţioase propuse de Comisia Europeană pentru orizontul de timp 2030. Pornind de la realităţile existente şi luând în considerare utilizarea eficientă a resurselor autohtone, am identificat un necesar de investiţii pe trei direcţii: în sectorul de producere a energiei în vederea conformării cu cerinţele de mediu şi asigurarea necesarului de capacitate previzionat pentru anul 2020-2025; în sectorul de echilibrare a sistemului energetic, în condiţiile creşterii accelerate a surselor de energie regenerabilă; şi în interconectări pentru întărirea sistemului energetic şi diversificarea surselor de aprovizionare, dar şi de comercializare a electricităţii produse în România.

Avem astăzi un pachet investiţional identificat ca minim necesar pentru întărirea sistemului energetic şi conformarea acestuia cu cerinţele energetice de mediu pe termen mediu şi lung.

Aceste proiecte, aşa cum le-am mai explicat şi altă dată, sunt cele pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 la Cernavodă, Centrala Hidroelectrică de Pompaj de la Tarniţa, Proiectul de modernizare a Centralei de la Mintia Deva, Complexul Hidroenergetic Turnu Măgurele Nicopole, Termocentrala de la Rovinari, Cablul submarin între România şi Turcia. Toate aceste proiecte le-am repus - dacă vreţi - pe masă, unele fiind noi, altele mai vechi, dar care sunt în diverse stadii de negociere cu parteneri din străinătate.

Desigur că pot fi comentarii legate de aceste investiţii, dacă sunt sau nu necesare, pentru că am văzut că se face o confuzie, că avem capacitate de producere a energiei foarte mare. Este adevărat, dar unele din aceste capacităţi vor trebui închise peste zece, 12-15 ani, şi atunci este nevoie să înlocuieşti aceste capacităţi cu alte capacităţi de producţie moderne şi care pot să asigure funcţionarea sistemului energetic. Întrebarea este că unele proiecte sunt de zece, 15 ani, de ce nu s-au realizat?

Dumneavoastră aţi fost la putere din 2004 până în 2012. Aţi avut la dispoziţie opt ani şi unii ani au fost cu creştere economică - 7-8%, deci erau suficienţi bani şi posibilitate de a atrage investitori cu care să faceţi lucrurile acestea. Din păcate, nu aţi putut s-o faceţi.

De asemenea, ne vorbiţi despre eşecul proiectului Nabucco. Într-adevăr, a fost un eşec. Cine îşi asumă însă acest eşec? Ar trebui să fie asumat de cei care au mers pe o singură variantă de lucru privind obiectivul României de a-şi asigura diversificarea surselor de aprovizionare, fără să se gândească la un plan alternativ, lăsând astfel România izolată, în afara tuturor rutelor de transport al gazelor naturale spre Europa.

Apoi, pentru a vă oferi imaginea completă a ceea ce aţi lăsat în urmă, vă voi da câteva informaţii despre starea tehnică actuală a capacităţilor de generare din sistemul energetic naţional.

Aproximativ 80% din grupurile termoenergetice din România au fost instalate în perioada 1970-1980, în prezent depăşindu-şi practic durata de viaţă normată.

Grupurile din termocentrale funcţionează cu randamente foarte mici, la 65-70% din randamentele grupurilor moderne.

Circa 30% din energia consumată provine astăzi din centralele pe cărbune.

Întrebarea este: Ne putem permite să le oprim?

Deci, dacă le oprim, atunci trebuie să fim conştienţi că trebuie să producem energie din alte surse. Care sunt? Din energie regenerabilă? Nu cred că putem asigura siguranţa sistemului, că aceasta este o energie intermitentă.

Deci, iată, sunt întrebări la care trebuia să fi răspuns la vremea respectivă.

În cursul anului 2013, eforturile noastre s-au concentrat pe identificarea unor potenţiali investitori pentru aceste centrale. Ne vorbeaţi despre Centrala de la Deva. Desigur că acolo s-a acţionat cum s-a putut, pe baza legilor în vigoare. S-a făcut o licitaţie, au câştigat partenerii chinezi, se negociază contractul de furnizare a echipamentelor pe baza unui credit furnizor.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu cele patru mine. Aşa cum bine ştiţi, din 1982 nu s-a făcut nicio investiţie în minele din România - o investiţie serioasă, care să permită creşterea productivităţii muncii şi să scoatem cărbune la un preţ care să permită centralei de la Deva să vândă energia electrică la un preţ competitiv.

Aceste lucruri trebuia să mi le fi spus dumneavoastră şi mai puţin chestiunea de eseu literar pe care aţi făcut-o din presă sau din alte surse.

În prezent, avem, de asemenea, discuţii şi în ceea ce priveşte modernizarea Complexului Energetic Oltenia, şi ştiţi foarte bine, s-a încheiat contractul de finanţare de 200 de milioane de euro pentru Termocentrala de la Turceni. Acolo, în afară de modernizare, are loc şi îmbunătăţirea instalaţiei de desulfurare, deci toate acestea care permit funcţionarea pe baza normelor europene - normelor europene de mediu.

De asemenea, la Paroşeni, investiţie de 70 de milioane de euro, care a fost începută anul trecut tot pentru instalaţia de desulfurare.

Deci, iată sunt realizări pe care îmi pare rău, trebuie să le trec în dreptul meu şi minus în anii de guvernare ai dumneavoastră.

Mai mult decât atât, ne vorbiţi despre uraniu. Păi de ce n-aţi făcut-o dumneavoastră? Nu ştiaţi că rezerva de uraniu se termină în 2017? Aţi fost şi ministru. Ştiaţi foarte bine că lucrurile acestea se vor întâmpla.

Sigur că eu sunt împotriva importurilor de resurse atâta timp cât noi avem aceste resurse în România şi am promovat o hotărâre de Guvern în acest sens, urmând ca Compania de uraniu să întocmească studiul de fezabilitate, urmând ca, pe baza acestor studii, să asigure finanţarea. Finanţarea se poate asigura prin mai multe forme, dar asta ţine... vă pot da în particular modul în care se pot face finanţări în România.

O voce din sală:

La ceas de seară!

Domnul Constantin Niţă:

Da, la ceas de seară, dacă doriţi dumneavoastră.

De asemenea, vorbim despre strategie şi despre mixul energetic diversificat.

Domnilor,

Greşeala vine din urmă cu zece ani, când noi am pornit în producerea de energie electrică pe companii cu unică resursă. Nicăieri în Europa nu se întâmplă acest lucru şi sigur că promovarea unor legi în Parlament care stau tot la fel, de patru-cinci ani, precum Legea holdingului sau alte legi, va permite o reaşezare a sistemului energetic pe alte baze. Fiecare companie ar trebui să aibă un mix de resurse pe baza căruia produce energie electrică. Lucrurile acestea nu se întâmplă. Şi datorită opoziţiei organismelor internaţionale, dar şi faptului că noi nu am insistat să arătăm că ţara noastră este singura din Uniunea Europeană care funcţionează pe un asemenea sistem de organizare şi care este prost.

Strategia - sigur că eu am fost cel care am spus că România are nevoie de o nouă strategie energetică. Strategia făcută în 2007 până în 2020 este - să spun - în vigoare, dar ea suportă reajustări, pentru că evoluţiile în domeniul energetic sunt foarte rapide şi este nevoie de o nouă strategie energetică.

Sigur că, ca să faci o strategie energetică sunt nişte reguli: unu - să ai bani, şi doi - să aplici procedurile de transparenţă europeană. Asta am făcut.

În momentul de faţă, colegul meu care a venit după mine are toate condiţiile pentru a da drumul la această licitaţie pentru strategia energetică a României.

Şi ce trebuie să urmărească această strategie? În primul rând - cel puţin asta este părerea mea şi asta am cerut tuturor - securitatea aprovizionării cu energie şi asigurarea dezvoltării economico-sociale în contextul unei viitoare cereri de energie în creştere; protecţia mediului pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice; asigurarea competitivităţii economice prin menţinerea unui preţ suportabil la consumatorii finali.

Desigur că primii paşi au fost făcuţi. Drept dovadă sunt investiţiile începute în ultimul an, negocierile aflate în derulare şi modul în care am încercat să corectăm disfuncţionalităţile sistemului energetic.

În prioritizarea investiţiilor necesare ne-am concentrat atenţia asupra investiţiilor care aduc plusvaloare faţă de producerea de energie în sine, cu referire la impactul pozitiv asupra mediului de afaceri şi dezvoltarea socio-economică a ţării; crearea de locuri de muncă, dezvoltarea industriei locale; atragerea tinerilor către tehnologii şi domenii cu perspectivă de remunerare bună pe termen lung, pentru diminuarea relocării forţei de muncă tinere specializate.

Procesul de atragere a investiţiilor a fost dublat de un amplu program de privatizare. Acest program, aşa cum bine ştiţi, a fost un succes, îmi pare rău că dumneavoastră nu l-aţi menţionat. Noi am primit felicitări pentru listările pe care le-am făcut anul trecut. Nu mai vorbim de Romgaz, care a fost listat atât la Bursa din Bucureşti, cât şi la cea din Londra şi unde a fost un real succes. Vă place, nu vă place, asta este realitatea. Şi bineînţeles că ar fi fost de dorit să faceţi lucrul acesta acum zece ani, acum opt ani, acum şase ani.

Aţi avut posibilitatea, nu aţi fost în stare, îmi pare rău!

Sigur că, prin lucrul acesta, în afara faptului că am atras resurse financiare, unele la bugetul de stat, altele în companii, aceste listări au dus la consolidarea pieţei româneşti de capital, la încurajarea emitenţilor de a se finanţa prin intermediul pieţei de capital şi prin creşterea veniturilor la bugetul de stat.

Prin tranzacţionarea pe bursă am asigurat, totodată, posibilitatea ca investitorii privaţi să participe la deciziile şi managementul acestor companii de stat, îmbunătăţindu-se astfel eficienţa operaţională a acestor companii.

Desigur că vom continua aceste listări. N-o să aşteptăm strategia energetică pe care dumneavoastră ne-o recomandaţi, pentru că este nevoie, de exemplu Complexul Energetic Oltenia să fie listat la bursă anul acesta cu 15% şi, de asemenea, la Complexul Energetic Hunedoara urmărim atragerea unui investitor care să preia un pachet de acţiuni reprezentând 51% din capital, prin majorarea de capital prin emisiune de noi acţiuni. Vânzarea pe bursă a 51% din Electrica SA sperăm să fie, de asemenea, un succes.

Sigur că vă deranjează faptul că s-a înfiinţat acest departament pentru energie.

Eu zic că a fost un lucru bun şi trebuie să rămână ca un departament specializat pentru energie şi cred lucrul acesta, că acest departament va avea o evoluţie pozitivă în dezvoltarea energeticii româneşti. N-am nicio îndoială în sensul acesta.

Voi face însă câteva referiri la managementul sistemului energetic.

Ne spuneaţi că nu am respectat Ordonanţa Guvernului nr.109. Eu vă spun că am respectat-o şi că peste tot sunt profesionişti. Niciunul din cei cu care am făcut selecţia de candidaţi nu este membru de partid.

Domnul Metea nu este membru de partid, nu l-am ales eu, l-au ales societăţile de selectare, care au fost unele de pe vremea dumneavoastră. Le-am preluat. Singurul la care puteţi să faceţi o anumită afirmaţie este Complexul Energetic Oltenia, dar care nu mai este membru de partid. A fost. Să spun eu care au fost membrii PDL pe vremea dumneavoastră, toţi directorii? Îi am aici notaţi, dacă vreţi, dar nu cred că lucrul acesta este foarte important.

Important este ca aceste companii să aibă deschidere spre managementul privat, să poată să coopteze în consiliul de supraveghere profesionişti, atât din ţară, cât şi din străinătate din partea fondurilor private care au cumpărat acţiuni la aceste companii şi în felul acesta să internaţionalizăm aceste companii şi să poată să joace un rol important pe această piaţă, fie că-i piaţa românească, fie că e piaţa regională.

Sigur că eu am făcut un răspuns mult mai mare, el este în scris, o să-l las, dacă doriţi, vi-l şi înmânez. Fac doar un răspuns, vă dau doar un răspuns la principalele puncte ridicate de dumneavoastră. Dar, ca să nu rămână niciun fel de îndoială, trebuie să precizez că toate procesele de recrutare a administratorilor derulate la nivelul Departamentului pentru Energie, verificarea modului în care candidaţii îndeplinesc criterii de recrutare şi selectare, evaluare-testare, verificare referinţelor şi primele interviuri au fost realizate de firme specializate în recrutare de resurse umane. Ca să nu mai facem niciun fel de referire la acest lucru.

Vă mai spun un lucru. Că aţi adus vorba despre Hidroelectrica. Toate organismele internaţionale ne-au felicitat pentru consiliul de supraveghere pus la Hidroelectrica, în urma Ordonanţei nr.109. Niciunul nu a fost membru de partid vreodată. Vă rog să verificaţi lucrul acesta şi să nu mai faceţi afirmaţii de acest gen.

Deci, referitor la taxa pe stâlp, aşa cum vă place s-o numiţi, aceasta intră în categoria impozitelor şi se încadrează în ansamblul măsurilor fiscale de creştere a veniturilor bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, întreprinse de Guvern în contextul evoluţiilor economice şi financiare interne.

Având în vedere reglementările contabile, precum şi prevederile art.18 şi 20 din Legea nr.213/1998 privind bunurile proprietate publică, potrivit cărora evidenţa contabilă financiară a bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale se ţine distinct contabilitatea în minister a organelor de specialitate, precum şi cea a administraţiei publice centrale sau locale, după caz, construcţiile din domeniul public nu intră sub incidenţa acestui impozit. Deci, orice afirmaţie a dumneavoastră mi se pare de rea-voinţă.

De asemenea, şi în domeniul agriculturii s-au făcut foarte multe lucruri în acest sens.

Referitor la impozitul pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale, trebuie precizat faptul că cerinţele de consolidare fiscală, caracterul nerenegenerabil al resurselor naturale, precum şi faptul că la momentul adoptării Ordonanţei Guvernului nr.6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, nivelul redevenţelor era cel stabilit în anul 2004, au impus adoptarea unor măsuri economice care să asigure stabilitatea financiară a economiei şi o contribuţie a agenţilor economici în domeniul exploatărilor resurselor la efortul general de dezvoltare a ţării corespunzător importanţei acestui sector.

Calendarul de liberalizare, păi, trebuie să îl întrebaţi pe domnul Boc. Şi l-a asumat şi noi l-am continuat. Aşa cum bine ştiţi, energia electrică este liberalizată de la 1 ianuarie, în afară de consumatorul casnic, iar probabil că în luna aprilie, ANRE-ul va face ultima mărire de preţ în domeniul gazelor naturale, urmând ca tot în anul acesta să dăm drumul la bursa de gaze, ceea ce sperăm ca preţul să aibă o anumită stabilitate şi pe piaţa gazelor din România. Deci, aici nu am făcut altceva decât să respectăm memorandumul încheiat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional şi facem eforturi ca preţul gazelor naturale să nu ajungă la nivelul calendarului, el a fost stabilit până la sfârşitul anului 2014, adică, cumva, preţul să scadă faţă de cel pe care îl ştiţi dumneavoastră din înţelegerea cu Fondul.

În ceea ce priveşte creşterea accizelor la carburanţi. Păi, aţi uitat sintagma: "aici sunt banii dumneavoastră". Chiar aţi uitat-o? Doriţi să facem autostrăzi în România, cu ce bani? De unde? Avem nevoie de aceşti bani pentru a putea să investim în infrastructură. Deci, faptul că vă opuneţi la această taxă, mi se pare o ipocrizie, da, mă rog, este problema dumneavoastră.

Sursele de energie regenerabilă.

Am vorbit la început despre sistem şi despre impactul energiei regenerabile asupra funcţionării sistemului energetic naţional. Este o temă intens dezbătută, însă de cele mai multe ori argumentele din spaţiul public omit interesul naţional, funcţionarea în condiţii de siguranţă a sistemului.

Într-adevăr, guvernarea anterioară a lăsat o piaţă regenerabilă funcţională, atât de funcţională încât nu mai funcţionează nimic altceva în piaţa de electricitate în afara acestora.

De aceea sunt mari probleme de atragere a investiţiei în alte capacităţi energetice necesare asigurării securităţii energetice a ţării. Aţi dezvoltat o schemă mult prea generoasă pentru capabilităţile consumatorului din România şi, în acelaşi timp, cea mai generoasă din Europa. Astfel, consumatorii cei mai săraci din Uniunea Europeană plătesc cel mai mult pentru energia verde.

În plus, în România, prin reglementări secundare, a fost asigurat accesul garantat şi prioritar la reţele, fără discriminare, al tuturor producătorilor de energie electrică din surse regenerabile, reglementări care nu au fost asigurate de alte state membre, mult mai bogate decât România.

Dezvoltarea regenerabilei nu a produs nici locuri de muncă în România, nu a dezvoltat nici industria românească, ci a transformat România într-o piaţă de desfacere extraordinar de profitabilă. Drept dovadă, chiar şi după aplicarea Ordonanţei nr.57/2013 au fost sute de cereri de acreditări, această realitate spune multe despre profitul acestor producători înainte de aplicarea ordonanţei.

Cine poate să-mi spună cât de corectă poate fi această schemă susţinută şi promovată la Uniunea Europeană de către Guvernul PDL, încât un producător de regenerabile să poată vinde energia produsă cu zero lei pe megawatt sau să plătească ca să cumpere energia de la ei.

De ce? Pentru faptul că profitul lor este asigurat direct din factura consumatorului final, astfel încât piaţa de electricitate nu beneficiază de o funcţionare corectă, conform căreia producătorii şi-ar vinde energia la costurile de producţie. Profitul acestor producători provine direct de la consumatorul român, merge direct la companii din afara României şi nu se reinvesteşte în ţară.

Le-am solicitat producătorilor de regenerabile să investească în alte proiecte energetice din România, altele decât regenerabilele. Niciunul nu face acest lucru. Tot profitul merge în afara ţării. Am fost nevoit să opresc acest jaf asupra consumatorului român şi am propus o schemă de reducere a suportului pentru regenerabile, absolut necesar şi solicitat de către consumatorii energointensivi din ţară.

Evoluţia impactului în factura consumatorului final a contribuţiei pentru energia regenerabilă în cursul anului 2013 a fost de creştere accelerată de la 30 lei pe megawatt la circa 53 de lei pe megawatt. Dacă nu se aproba legea şi nu era promulgată de preşedinte, aceste preţuri se duceau la 80 de lei pe megawatt. Iată de ce a fost nevoie să luăm aceste măsuri extrem de importante pentru consumatorii români.

Aş mai vrea să vă spun ceva. Apropo de mafie şi de ceea ce vorbiţi dumneavoastră. Să vă dau nişte exemple, poate vi le împrospătez, că le-aţi uitat. Să vă spun de Hidroelectrica. Cine a adus-o în starea care a adus-o. Să vă spun de Regia de activităţi nucleare, 200 de milioane de euro minus? Să vă spun ce s-a întâmplat la Complexul Energetic Oltenia? Vă dau documentele, dacă vreţi, să vă uitaţi peste ele, să vedeţi jaf şi mafie, nu ceea ce spuneţi dumneavoastră aici.

Al doilea lucru pe care vreau să vi-l dau. Dacă ne spuneţi de... eu vreau să vă spun un lucru. În 2013 veniturile, faţă de 2012, ale societăţilor în energie au crescut cu 139 la sută. Profitul cu 137 la sută. O fi bine, o fi rău? Ce părere aveţi? E mai bine, nu? A, deci asta e mafia. Da?

Vă mai dau un exemplu. În 2011 dumneavoastră aţi avut venituri de 23,7 miliarde de lei, la toate companiile energetice. Şi aţi obţinut un profit de 1,49 miliarde de lei, faţă de 2,7 miliarde de lei pe care i-am obţinut noi. Deci la venituri mari, aţi luat profit mic. De ce? Păi, căutaţi dumneavoastră de ce. Costurile, banii furaţi, acolo să vă uitaţi, domnule ministru, nu ne daţi nouă lecţii cu furatul şi cu chestiuni de genul acesta.

În concluzie, stimaţi colegi, tot ceea ce am prezentat astăzi arată că eu şi echipa din Guvern am avut viziune în ceea ce priveşte gestionarea sistemului energetic naţional. Am ţinut cont de interesele consumatorilor români, am ţinut cont de problemele jucătorilor din industrie, am ţinut cont de necesitatea dezvoltării capacităţilor de producţie şi de dezvoltarea interconectărilor în vederea poziţionării României drept jucător strategic la nivelul regional.

Principalul obiectiv al sectorului energetic românesc este acoperirea consumului anual de electricitate şi căldură pe întreg parcursul anului. În urma schimburilor de electricitate care au loc anual în sistemul energetic interconectat european efectuate prin contracte comerciale pe piaţa concurenţială se constată că România este un stat exportator de electricitate în regiune. Pentru a rămâne un pol energetic regional, respectiv, pentru a-şi consolida această poziţie, este necesar să dezvoltăm capacităţi noi de producţie într-un mix energetic diversificat, conform cu cerinţele de mediu actuale, să avem capacităţi de echilibrare a sistemului naţional, în condiţiile creşterii ponderii regenerabile în sistem şi să dezvoltăm interconectări în vederea diversificării rutelor de transport electricitate şi gaze naturale, dar şi pentru asigurarea comercializării electricităţii pe pieţele de energie conexe.

Avem în acest sens un pachet de proiecte prioritare, inclus în orientările strategice în energie, pentru orizontul de timp 2035.

Vreau să punctez câteva elemente referitor la afirmaţia conform căreia România are supracapacităţi de producţie. Foarte mulţi confundă termenii. Când vorbim despre capacitate, avem în vedere puterea instalată cu energia capabilă a fi produsă, fără a ţine seama de faptul că fără combustibilii necesari, această energie nu poate fi produsă. Este de reţinut şi faptul că unele din aceste capacităţi reprezintă rezerve de funcţionare obligatorii pentru securitatea sistemului energetic naţional, iar altele sunt centrale vechi, neperformante economic şi care urmează a fi scoase din uz şi înlocuite cu capacităţi noi.

Îmi reafirm angajamentul faţă de respectarea programului de investiţii necesar sistemului energetic naţional, program care trebuie să vizeze dezvoltarea de noi capacităţi, modernizarea şi retehnologizarea celor vechi, dezvoltarea interconectărilor şi valorificarea resurselor interne benefice economiei naţionale.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru. 33 de minute din timpul alocat Guvernului.

Intrăm la dezbaterea pe grupuri parlamentare.

Ca de obicei, am să încep, după răspunsul ministrului, cu un grup din opoziţie, PNL-ul.

Domnule deputat Mironescu, aveţi 16 minute.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să mă încadrez fără probleme.

Domnule ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cred că este clar pentru noi toţi, cei prezenţi în această sală că România este încă departe, în demersul pe care l-a iniţiat de ceva timp, în identificarea proiectului său de ţară în domeniul energetic.

În jocul geopolitic, asistăm la mutări importante pe harta Europei şi a lumii, în privinţa asigurării securităţii şi independenţei energetice. Unele state se dovedesc a fi mai abile, mai vizionare, jucându-şi foarte bine cartea energetică, aşa cum este cazul Poloniei, în timp ce altele sunt mai rezervate şi rătăcesc încă în ceaţa indeciziei politice şi a asumării unor angajamente cu adevărat decisive pentru parcursul nostru în acest sector.

Din păcate, România poate fi plasată cu multă uşurinţă în aceasta a doua categorie, deloc onorabilă pentru o ţară cu un potenţial imens în materie de resurse naturale. Avem atuuri importante, care folosite în mod inteligent şi cu determinare de către decidenţi, în competiţia cu alte state din zonă, ne-ar clasa în prima linie a celor care ar avea un cuvânt de spus la masa marilor jucători de la nivel regional, european sau mondial pe piaţa energetică.

Dacă ar fi să analizăm doar un singur sector, cel al gazelor naturale, se poate observa că România stă cel mai bine din regiune la capitolul dependenţă de importuri. În anul 2013 am importat doar 20 la sută din necesar din Rusia. Asta în timp ce state precum: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda şi chiar Suedia îşi asigură în totalitate consumul din gaze naturale ruseşti. A existat însă un moment, în istoria relativ recentă, când România a renunţat la importul direct de gaze naturale din Rusia şi a preferat în mod premeditat, prin modificări legislative succesive în anul 2000 să facă loc intermediarilor. Astfel, România a fost singura ţară din Europa de Est care a rupt din proprie iniţiativă corelaţia preţ gaze de import - tarif de tranzit care permitea obţinerea de preţuri mici la gazele importate.

România a intrat în acest joc dezavantajos pentru noi pe termen lung, plătind foarte scump gazele din import, lucru ce afectează deopotrivă consumatorii casnici şi pe cei industriali.

Ce observăm la o atentă analiză făcută la rece şi fără prea mult patos politic? Că, de fapt, s-a preferat şi se preferă în continuare să ne consumăm energiile pe mize mici, politicianiste, pierzând din vedere obiectivul central, major, acela de a face din sectorul energetic românesc un domeniu competitiv şi performant.

Observăm că la nivel guvernamental nu se reuşeşte să se iasă din logica îngustă şi păguboasă a lui cine pe cine coordonează, cine cui dictează sau cine controlează Transgaz şi Transelectrica, de exemplu. O şicanare politică, care pentru noi liberalii, nu a putut fi de acceptat şi care lasă urme adânci în funcţionarea instituţiilor, în predictibilitatea politicilor energetice ale României, viciind produsul lor final, servirea interesului naţional şi al cetăţeanului.

Repetatele schimbări de responsabilitate şi imixtiunea politică practicată în domeniul energetic au făcut ca în unele cazuri, lucrurile să fie făcute cu încălcarea legii: ordonanţa de urgenţă prin care Transgaz şi Transelectrica au fost transferate, în mod total netransparent, către Secretariatul General al Guvernului, o instituţie care nu are atribuţii legale în acest domeniu, fiind mai degrabă o structură cu atribuţii tehnice aferentă actelor guvernamentale.

Argumentaţia premierului Ponta, potrivit căreia cele două companii nu mai puteau rămâne în portofoliul Ministerului de Finanţe, care, în calitate de viitor reglementator al sistemului de redevenţe, nu mai putea fi şi administrator al acestor companii, nu este credibilă. De ce? Pentru că la pachet, în această ordonanţă, s-a mai operat o modificare, şi anume, scoaterea bursei de energie OPCOM şi FORMENERG din componenţa Transelectrica şi trecerea or în administrarea Departamentului pentru Energie, în condiţiile în care acest departament controlează atât producătorii, cât şi furnizorii, chiar şi bursa pe care se fac tranzacţiile cu electricitate. Acest aspect a fost sesizat şi de acţionarul minoritar, Fondul Proprietatea, care s-a opus permanent de-a lungul timpului acestei operaţiuni.

Prin această ordonanţă, Guvernul a operat mutări în sistem bazate pe argumentaţii care se bat cap în cap. În realitate, ele urmăresc doar subordonarea lor politică, în funcţie de titularul portofoliului, de culoarea lui politică şi nu creşterea eficienţei şi a profitabilităţii sectorului energetic.

Avem încă o dovadă, astfel, că în România nu există preocupări reale pentru ca ţara să devină un actor important în regiune şi în Uniunea Europeană la acest capitol. Noi reacţionăm doar în situaţii limită. Preocupările noastre pentru securitatea energetică a României s-au amplificat, practic, în contextul crizei gazelor ruseşti.

Atunci a fost reconfigurată strategia de securitate energetică a României în consonanţă cu strategia energetică a Uniunii Europene, document care acum se doreşte a fi refăcut, din păcate, printr-o modalitate ce ridică mari semne de întrebare.

Să nu uităm că România are o experienţă recunoscută şi o tradiţie îndelungată în domeniul politicilor publice energetice.

În 2007 specialiştii noştri din ministere şi alte instituţii de profil au reuşit să elaboreze strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020, în perfectă concordanţă cu politicile energetice ale Uniunii Europene, reliefate în Strategia Lisabona - Cartea verde pentru o strategie europeană pentru energie durabilă competitivă şi sigură şi noua politică energetică europeană, document care a fost apreciat la momentul respectiv în cancelariile occidentale ca şi punct de referinţă pentru viitorul energetic al ţării noastre.

Constatăm, din păcate, că expertiza şi prestigiul acestor oameni din instituţii sunt puse la îndoială, fiind preferate alte soluţii tehnice şi sperăm că din răspunsul care va dat astăzi să aflăm şi motivele acestei schimbări de viziune.

Pentru că vorbim de schimbări de viziune, acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul constituirii campionului energetic naţional. Un obiectiv asumat şi negociat cu forurile europene în perioada 2007-2008 de către guvernarea liberală de atunci, dar care a fost abandonat începând cu anul 2009.

S-a încercat timid la începutul anului 2009 o altă formulă cu doi giganţi energetici, dar care a eşuat din lipsă de voinţă politică. Am ajuns azi în situaţia în care nu avem o voce puternică şi purtăm stigmatul inconsecvenţei politice.

Dacă analizăm situaţia din alte state, cum este Cehia, care are CEZ-ul sau Franţa care are EDF şi care au forţa necesară să participe la proiecte internaţionale în domeniu, în cazul nostru, s-a preferat menţinerea unui sistem fărâmiţat, nereformat şi pentru care statul nu dispune de resurse financiare să-l rentabilizeze şi să-l capitalizeze.

Strategic vorbind, nu reuşim să ne fixăm câteva priorităţi în sectorul energetic pe care să le urmărim cu perseverenţă şi transpartinic. Ar fi trebuit ca la nivel guvernamental atenţia să se îndrepte către atragerea de investitori la reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, viabilizarea sectorului minier, continuarea strategiei de reindustrializare, rentabilizarea Complexului Energetic Hunedoara, repunerea pe picioare a Societăţii Hidroelectrica. Aceasta din urmă trebuie păzită de "băieţii deştepţi", care pare-se că-i dau din nou târcoale. Toate aceste lucruri le puteţi face doar dacă vă preocupă cu adevărat dezvoltarea acestor sectoare.

Stimaţi colegi,

Mai grav este că semnalul dat investitorilor interesaţi de aceste domenii este unul puternic negativ. În condiţiile în care în domeniul energiei regenerabile s-au investit deja peste 4 miliarde de euro şi se preconizează investiţii majore şi în sectorul termo, hidro şi nuclear, ne aşteptăm ca răspunsul Guvernului la această situaţie, în speţă, al Ministerul Economiei şi al Departamentului pentru Energie, să fie unul racordat la realităţile şi nevoile din sistem. Mă refer în special la promovarea unui cadru legislativ predictibil, atât de necesar elaborării planurilor de afaceri ale potenţialilor investitori.

Investiţiile în acest sector al regenerabilelor s-au prăbuşit brusc atunci când au fost anunţate intenţiile pentru acest sector de către Departamentul de Energie. Cert este că fără investiţii, fără asigurarea unui climat economic şi investiţional prietenos, dar care să urmărească cu prioritate satisfacerea intereselor naţionale, dependenţa României de importuri se va dubla până în anul 2030. Astfel de semnale de alarmă ar trebui să-i îngrijoreze pe actualii guvernanţi şi să-i mobilizeze în elaborarea de politici energetice coerente şi unitare.

Stimaţi colegi semnatari ai moţiunii pe care o dezbatem astăzi,

Atacaţi în textul acestei moţiuni modul în care s-a stabilit calendarul de liberalizare a preţului la gaze naturale şi electricitate. Să facem o scurtă trecere în revistă a angajamentelor asumate, chiar de dumneavoastră în martie 2011, când a fost semnată scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional în cadrul Acordului Stand-by de tip preventiv aferent perioadei 2011-2013. Cu această ocazie, v-aţi angajat şi agreat cu partenerii financiari internaţionali eliminarea totală a preţurilor reglementate la energia electrică şi gaze pentru utilizatorii noncasnici până la finele anului 2013 şi finalizarea procesului până la finele lui 2015.

Acesta a fost momentul zero în care s-a declanşat procesul şi s-a luat angajamentul. Iar de atunci, cu ocazia fiecărei vizite de evaluare a partenerilor internaţionali, din iunie 2011, septembrie 2011 şi martie 2012, nu aţi schiţat nicio intenţie de a implementa cele convenite, ci, din contră, aţi amânat de fiecare dată.

Trebuie să recunoaşteţi că marea dumneavoastră contribuţie la acest capitol a fost tergiversarea. Pentru că în septembrie-octombrie 2012, când Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene a revenit în România, a constatat că nu s-a implementat nicio măsură din cele stabilite în 2011.

Stimaţi colegi,

Din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, actualii guvernanţi au o sarcină importantă în perioada imediat următoare. Identificarea de surse de finanţare pentru eficientizarea companiilor de stat în domeniul energetic, menţinerea locurilor de muncă din sector, precum şi iniţierea de proiecte viabile în parteneriat cu investitori strategici puternici, astfel încât consumatorii industriali să fie competitivi pe piaţa internaţională, iar consumatorii casnici să beneficieze de tarife corecte, corelate cu nivelul de trai din România.

Vă asigurăm, stimaţi noi guvernanţi, că nu vom asista pasivi în cazul în care politicile pe care le veţi promova în sectorul energetic vor atenta la siguranţa securităţii energetice şi la îndepărtarea României de obiectivul său declarat de a-şi câştiga independenţa energetică.

În acest scop, vom amenda din Parlament orice abuz şi orice tentativă de aservire a acestui domeniu unor interese străine de interesul naţional, utilizând din opoziţie toate pârghiile parlamentare regulamentare şi constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat 12 minute. Grupul mai are 4 minute, dacă doriţi să mai interveniţi. Nu aveţi alt vorbitor, însă.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal - 6 minute, doamna deputat Andreea Paul.

Aveţi microfonul, doamna deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De la bun început, vreau să demontez o eroare, o lipsă de informare sau o intenţie crasă de minciună, pe care domnul ministru a spus-o aici, atunci când a afirmat că liberalizarea pieţei gazului a fost asumată şi negociată de Guvernul Boc. Nu este adevărat. Liberalizarea pieţei gazului a fost asumată şi semnată de Guvernul Ponta la mijlocul anului 2012.

Şi o altă dezinformare ţine de schemele suport pentru resursele de energie verde care, ştiţi bine, că au sursa în anul 2008, în Legea nr.220.

Dar să revenim la subiectul de dezbatere pe care îl propuneţi, pentru că vorbiţi, din păcate, despre seriozitate, profunzime, coerenţă, Legea holdingului. Cu 70 la sută forţă în Parlament, nu aţi reuşit să faceţi niciuna dintre cele patru lucruri.

Vreau să încep prin a vă spune că sistemul energetic naţional nu este un restaurant în care politicienii vin şi servesc masa. Anul 2014 este un an electoral. Aşadar, este anul iresponsabilităţii politice pure.

Anul 2013 a fost anul corupţiei, al incompetenţei, al prădării sistemului energiei naţionale, al PSD-izării energiei şi al şpăgilor de milioane de euro sub PSD, soldate, după cum bine ştiţi, cu condamnări în instanţă. Nu sunt poveşti. Asistăm la haosul sistemului energetic naţional.

Spun incompetenţă, pentru că Guvernul Ponta, alături de protejatul său, ministrul Niţă, nu au informat Consiliul Concurenţei pentru a notifica Comisia Europeană, când au modificat prin ordonanţă de urgenţă schemele suport pentru energie verde şi riscăm declanşarea procedurii de încălcare a legislaţiei europene.

Spun incompetenţă, pentru că deşi era o intenţie bună, dumneavoastră reglementaţi sistemul de energie prin ordonanţă de urgenţă şi nu prin lege.

Spun incompetenţă şi amatorism pentru că domnul ministrul Niţă a anunţat anul trecut că face o licitaţie publică pentru redactarea strategiei energetice naţionale cu un consultant străin. Nu ştie că de 5 zile, noul ministru spune că nu mai face licitaţie şi a transmis public o listă cu 10 întrebări pentru a putea redacta această strategie de interes naţional.

Despre ce coerenţă discutăm? De 22 de luni, nu aţi a fost în stare nici măcar să continuaţi elementele de strategie naţională energetică 2011-2035, pe care Guvernul PDL vi l-a lăsat pe masă? De câteva zile, de o săptămână nu reuşiţi să comunicaţi cu propriul dumneavoastră coleg de guvern?

Spun incompetenţă şi amatorism pentru că deciziile politice n-au ţinut cont nici de nevoia de a avea o industrie competitivă capabilă să genereze noi locuri de muncă, nici de industria minieră, nici de industria energofagă, nici de cea energetică, nici de reducerea consumului de energie electrică în economie cu 6% anul trecut, nici măcar de tendinţele preţurilor şi tendinţele investiţionale mondiale şi europene.

Şi haideţi să ne uităm concret şi la rezultate. În anul 2013, românii plătesc un preţ la electricitate mai mare cu 12% în România. În Uniunea Europeană preţul creşte doar cu 2,5%. În concluzie, preţul plătit de români pentru energia electrică creşte de cinci ori mai repede în România decât în Uniunea Europeană, sub PSD.

Să ne uităm acum cum evoluează preţurile în cazul firmelor, al consumatorilor industriali. Despre ce competitivitate să vorbim când dumneavoastră ştiţi că în Europa preţul la energie electrică a scăzut cu 1,7% în 2013, iar în România a crescut cu 8,5 procente.

Tot în anul 2013, resursele de energie primară au scăzut cu peste 9% şi ştiţi bine că-şi continuă căderea şi în anul 2014.

Spun incompetenţă şi amatorism, pentru că se guvernează în domeniul energiei prin ordonanţe de guvern. Aţi dus Hidroelectrica, de pildă, de pe profit de 6,4 milioane lei în anul 20 11, sub PDL, pe pierdere de 508 milioane lei în anul 2012. Apoi, aţi băgat-o în insolvenţă de două ori. Cifrele oficiale fiscale pentru anul 2013 nu sunt încă disponibile.

Spun amatorism şi incompetenţă pentru că aţi politizat şi deprofesionalizat managementul companiilor de stat din sistemul energetic naţional. Fiecare numire politică a fost o palmă dată sistemului energetic naţional. Aţi refuzat să aplicaţi Ordonanţa de Guvern nr.109/2011 adoptată de Partidul Democrat Liberal pentru introducerea managementului privat în sectorul de stat. Vinovaţi: Ponta şi Niţă.

Rezultatul: locuri de muncă pierdute şi şomaj în creştere în vremuri de creştere economică; falimente în industrie; numărul insolvenţelor mult mai mare acum decât în plină criză economică; preţuri mai mari la energie. Astăzi, preţul la energie se ridică la 96% din preţul mediu european plătit de firme. Pierderi în sistemul energiei naţionale plătite tot de români prin taxele şi impozitele lor. Riscul de a arunca din nou România în recesiune.

Chem Guvernul Ponta, toţi politicienii, să nu spânzure sistemul energetic naţional, să nu târască pe burtă economia României prin taxe şi noi taxe, ci să ne aşezăm la masă pentru definirea interesului naţional.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să vă apropiaţi de sfârşit, doamnă deputat. Aţi depăşit deja timpul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc. Închid în zece secunde.

Şi sper că democraţia nu este un joc de indulgenţă politică, aşa cum am auzit mai înainte din partea PSD-ului.

Aşadar, revin. Cer Guvernului Ponta pentru a defini interesul naţional în sistemul energetic clar şi vi-l şi propun: să ne aşezăm la masa dezbaterilor. România, pol de performanţă energetică regională.

PDL şi Guvernul său alternativă spun nu transformării României de PSD în pol al instabilităţii şi al impredictibilităţii sistemului energetic naţional. Şi sper să-i daţi dreptul la replică domnului ministrului Bode, care a fost atacat la persoană.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Aţi vorbit opt minute. Aţi depăşit timpul Grupului PDL.

Domnul Iancu Iulian, din partea Grupului PSD.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ascultându-i pe antevorbitori, eu îmi propusesem să vă mulţumesc că aţi adus în discuţie tema care este considerată cea mai importantă temă de către Consiliul European, considerată strategică, o temă care vizează trei mari provocări: securitatea, schimbările climatice şi inegalitatea socială.

Ascultându-vă, însă, îmi dau seama că nu degeaba spune poporul român că cele două lucruri despre care le place cel mai mult oamenilor să vorbească sunt: păcatele celorlalţi şi biruinţele proprii. Eu am sperat că astăzi, în faţa unei teme atât de importante, nu vom mai avea acelaşi tip de dezbatere scolastic în care ne jucăm de-a Parlamentul şi în care opoziţia introduce o moţiune ca să atace puterea pentru că, nu-i aşa, statistic ne mai înregistrăm cu o moţiune în lupta noastră politică. În fapt, evităm cele mai importante teme pe care ar trebui să le avem foarte transparent puse pe masă şi discutate din toate punctele de vedere ale spectrului politic din România.

De ce? Pentru că, aşa cum vă spuneam, noi vorbim, pe de o parte, de cea mai mare provocare, care este securitatea. Cred că ceea ce se întâmplă acum în Crimeea şi afirmaţiile făcute deja de Rusia privind sistarea alimentării cu gaze naturale către Ucraina - cred că readuce în memoria tuturor momentul 2006 în care Uniunea Europeană s-a văzut obligată să aprobe o directivă prin care impunea dezvoltarea capacităţilor de înmagazinare subterană.

Stimaţi colegi,

Dacă este să criticăm, doar să criticăm, să introducem o moţiune în care doar criticăm, atunci să ştiţi că nu a fost bine ales domeniul. Pentru că din 2005 până astăzi sau, dacă e să facem analiza sectorial, până în 2012, deciziile luate asupra sectorului energetic au fost catastrofale. Şi am să vă aduc doar câteva exemple, încercând să readuc tema acolo unde este cazul, adică pentru analiza cea mai corectă pe care ar trebui s-o avem şi avem responsabilitatea s-o avem. Respectiv, în 2005, aveaţi 3 miliarde de metri cubi stocare, înmagazinare subterană. Programul - 6 miliarde de metri cubi. Ce s-a făcut? Niciun metru cub în plus, nici măcar un metru cub! Adică, pe ce zonă? Pe zona de siguranţă naţională în momentul în care ruşii acum spun "nu vă mai dăm gaze", Preşedintele României spune: "Nu este nicio problemă pentru că 2,5 miliarde de metri cubi le putem acoperi". Iar eu vin şi vă-ntreb: dacă aţi fi dus la bun sfârşit programul de înmagazinare subterană, astăzi aveam cele trei miliarde de metri cubi depozit şi am fi putut acoperi din propria producţie pe timpul verii necesarul de gaze pe care îl vom avea iarna. Nu avem. Cu alte cuvinte, suntem descoperiţi.

În schimb, ce s-a întâmplat? A crescut preţul gazelor naturale de la 45 de lei pe MWh la 145 de lei pe MWh în acel interval de timp. Adică, în echivalent de la 100 de euro la 300 de euro. A crescut preţul energiei electrice de la 380 de lei la 620 de lei. A crescut preţul pe zona de transport, pe zona de distribuţie gaze naturale prin reprezentanţii din Autoritatea Naţională de Reglementare puşi exclusiv politic şi dirijaţi politic în acel interval de timp, oameni care, pe de o parte, au majorat nejustificat tarifele, pe de altă parte, au amânat la plată plăţile ce li se cuveneau prestatorilor, respectiv operatorilor, şi astăzi sunt restanţe de 400 de milioane de euro.

Care este cererea pe care o face astăzi distribuitorul de gaze din România? Vrea o creştere de 75%. 75%, în condiţiile în care există un program de liberalizare care presupune încă 38% creştere în următorul interval de timp. Unde s-au dus aceste decizii? S-au dus direct în ineficienţa sistemului energetic. Ştiţi unde a ajuns ineficienţa sistemului energetic? 28% este pierdere în sistemul energetic de la producere până la furnizarea la consumatorul final, 4,2 miliarde de euro. Numai 50% dacă am fi economisit şi am fi avut cu 2,1 miliarde de euro, am fi dus la bun sfârşit capacităţile de producţie de energie şi alimentare cu apă caldă şi căldură din toată România.

Ce-aţi făcut în domeniul alimentării cu apă caldă şi căldură? Am să vă spun. Odată ce aţi ajuns la putere, în 2005, aţi emis o ordonanţă, Ordonanţa nr.184, care spune aşa: "Subvenţie pentru cei care montează centrale termice de apartament." Adică, aţi dat 15 milioane de lei vechi fără nicio condiţie privind eficienţa, privind reducerea consumului de gaze naturale. Au apărut firme care şi-au făcut hale la graniţa României şi au montat acolo arzător şi carcase, şi au invadat piaţa. Cifra de afaceri a fost de 220 de milioane de euro.

Ce s-a întâmplat în fapt? 17 oraşe şi-au pierdut sistemele de alimentare cu apă căldură şi căldură în sistem centralizat.17 oraşe din România, datorită acelei greşeli! În condiţiile în care aveaţi un program pus la punct cu Banca Mondială care avea rezervate pentru România 3,6 miliarde de dolari care erau destinaţi modernizării şi introducerii cogenerării de înaltă eficienţă. După cât timp s-a introdus o hotărâre de guvern pentru cogenerare? Ea a fost emisă în 2004 şi după patru ani de zile am avut o hotărâre de guvern care să promoveze cogenerarea. În ce condiţii? În condiţiile în care practic împărţeau în mod eronat costurile pe căldură cu cele de electricitate, drept pentru care nu avem nici astăzi, cogenerare în oraşele României, şi trebuie acum împreună să punem în discuţie aceste teme.

Care sunt temele de fapt pe care ar trebui să le avem în discuţie cu toţii astăzi: 1. Ne trebuie această strategie energetică despre care vorbim. Este obligatorie, dar de ce este atât de importantă acum? Pentru că Europa însăşi spune "Trebuie să redefinim toate politicile energetice." Începând din 22 ianuarie s-a pus pe agenda publică a Europei redefinirea politicilor energetice. De ce? Şi-a dat seama Europa că a pierdut un deceniu când a pus ţinte foarte ridicate, 20, 20, 20, nu pot fi atinse. Şi în aceste condiţii au spus că trebuie să redefinim aceste politici şi să ne propunem alte ţinte. De ce? Pentru că ne-am lovit propria industrie, propria economie a pierdut din competitivitate. 9% s-a prăbuşit anul trecut exportul Uniunii Europene. Şi, dintr-o dată, se redefinesc priorităţile şi competitivitatea intră pe primul loc în plan european. Şi atunci, nouă ce ne-ar trebui? Nouă, care suntem în aceste discuţii în fiecare zi implicaţi şi avem pe masă Legea privind transpunerea Directivei privind eficienţa energetică. Nu vin colegii, din păcate, avem această dezbatere, am făcut dezbateri la Sala Drepturilor Omului, v-am invitat pe toţi. Vin 5-6 colegi din tot Parlamentul.

Am pus în discuţie piaţa pentru Intraday - Platforma de tranzacţionare a energiei. Singurul preţ care a scăzut a fost preţul la producător şi ştiţi de ce? Din cauza faptului că promovând Legea nr.123 şi obligând tranzacţionarea pe platformă şi numai pe platformă, şi decizia a luat-o Parlamentul României, a scăzut preţul la producător, de la 154 la 141, în rest, toate celelalte preţuri au crescut.

Deci, acesta este tipul de abordare, stimaţi colegi, pe care noi trebuie să-l avem. Aţi pus în discuţie Legea privind sursele regenerabile de energie şi în zilele anterioare a fost o dezbatere aproape isterică, dacă să fie 11,6% cota sau 15%, cât spuneaţi dumneavoastră.

Am să vă dau o veste foarte proastă, că aţi adus în discuţie Legea nr.220. Legea nr.220, în 2008, a stabilit cote, iar cota pentru anul acesta ştiţi cât era? 10%. Adică, nu 11,6, nici 15, cât cereau ceilalţi. Sub ambele cote. Şi, mai mult, am avut acolo, 0,5 certificate la eolian, 2 certificate la solar. Ce-aţi făcut dumneavoastră, PDL-ul, şi nimeni altcineva, în momentul în care aţi ajuns la putere? Aţi făcut următorul lucru prin câţiva reprezentanţi care nici măcar nu mai sunt în sală, nu-i mai vedem printre noi, dar răul l-au produs. Atunci au venit şi au spus: "Nu, domnule, desfiinţăm...", în 2010 a fost discuţia, "...desfiinţăm cotele şi mărim numărul de certificate". Şi v-aţi dus la 6 certificate la fotovoltaic, 4 certificate la eolian, 3 certificate pe hidroenergie. Normal că acel număr de certificate s-a dus acum într-un preţ foarte ridicat la consumatorul final. În ce condiţii? În condiţiile în care vin din urmă toate aceste restanţe la plată, vin aceste tarife care au fost crescute nejustificat. Nu a interesat pe nimeni şi încă nu este acest lucru o temă de dezbatere. Au fost omorâte toate firmele pe orizontala energetică din România. Toată orizontala de prestări servicii construcţii-montaj sunt omorâte. De ce? Pentru că marii operatori îşi dau lor, prin puii lor, prin companiile pe care şi le-au creat îşi atribuie în mod direct pe lângă Legea achiziţiilor publice toate serviciile. Şi am omorât orice este expertiză în această ţară.

Acesta este tipul de dezbatere la care eu vă invit, stimaţi colegi. Nu putem să spunem: de vină este celălalt, eu n-am nicio vină, profit de faptul că sunt în opoziţie şi dă bine că doar arăt păcatele celuilalt.

Eu vă spun că dacă ar fi să iau definiţia energiei aşa cum este ea cunoscută, energia este egală cu puterea ori timpul. În timp, puterea şi-a bătut joc de energie şi numirile făcute în vârful companiilor din domeniul energetic, oameni care nici măcar n-au stins becul vreodată în viaţa lor în sistemul energetic, n-au făcut altceva decât să aducă prejudicii şi să ducă în pragul prăpastiei cel mai important domeniu de activitate din România.

Cu alte cuvinte, stimaţi colegi, haideţi să folosim şi să valorificăm această dezbatere. Pe masa comisiilor din interiorul Parlamentului există Legea pentru eficienţă energetică, Legea pentru energie termică, Legea privind cogenerarea, modificarea lui 123 în conformitate cu Directiva Europeană. Toate sunt acel prilej ca dumneavoastră... observaţiile pe care le aveţi astăzi să le regăsiţi într-un cadru legislativ şi să eliminăm pentru totdeauna acest tip de practici pe care astăzi îl vedem la ceilalţi, dar ieri, când eram noi şi duceam aceste lucruri, am avut responsabilitatea acestor lucruri, ne-am făcut că nu vedem.

Cu alte cuvinte, stimaţi colegi, eu văd în această instituţie instituţia care e aşezată, aşa, pe vârful muntelui şi care are lumina ca într-un sfeşnic, şi la care se raportează toată ţara, şi de la care aşteaptă soluţii. De aceea, aş vrea să valorificăm foarte bine acest prilej, dar în sensul eficienţei acţiunilor noastre, nu doar politicianist şi exploatare în sensul celui care vorbeşte cel mai bine.

Am să închei în a vă spune că: Dumnezeu nu crede cuvintelor, ci crede inimii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

14 minute. Grupul mai are 15 minute.

Doamna deputat Liliana Mincă.

Doamnă deputat, aveţi 4 minute. Vă mulţumesc.

Aveţi microfonul.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru Niţă,

Noi, deputaţii Partidului Poporului-Dan Diaconescu, considerăm criza sistemului energetic doar un braţ al caracatiţei corupţiei politice.

Asistăm în momentul de faţă la regizarea unei alte telenovele româneşti siropoase şi pe alocuri lacrimogene. Sistemul energetic pare să fie Diana pentru care se războiesc acum Goliaţii partidelor politice. Cu siguranţă că, după etalarea genericului acestei telenovele, românii nu vor înţelege absolut nimic din toată această şaradă, cu atât mai mult cu cât atât actuala coaliţie de guvernare, cât şi anterioara guvernare portocalie nu au făcut nimic pentru ieşirea din marasmul politic şi scurtcircuitarea crizei sistemului energetic.

Mai mult chiar, observ că o serie de oameni politici aflaţi acum în opoziţie sau chiar la putere pe vremea guvernării lor au fost preocupaţi doar scriptic şi declarativ de soarta acestui domeniu. Au pierdut timpul prin parlamente, prin ministere, nu au făcut nimic pentru redresarea efectivă a economiei naţionale. Ca într-un blestem transcris după reguli dâmboviţene, sistemul energetic, ca şi alte domenii majore ale României au devenit doar subiecte de duel politic, în timp ce diverse structuri partinice sau oculte au misiunea de a căpuşa resursele ţării.

Bătălia politică s-a dat şi se dă pe teritoriul încă bogat din diverse sectoare ale economiei României, în scopul întregirii vistieriei unor grupuri partinice sau subterane.

Noi, reprezentanţii Partidului Poporului-Dan Diaconescu, n-am condus niciodată destinele economiei naţionale şi nu vom putea fi acuzaţi de jonglerii politice. N-am căpuşat nicio unitate economică sau domeniu strategic al ţării, nu am tăiat facturi pentru energie. Chiar dacă nu veţi recunoaşte niciodată că avem dreptate, pentru simplul motiv că suntem în opoziţie, noi facem recurs la istoria diplomaţiei pentru a sublinia că problema sistemului energetic este mai veche decât lăsăm să se vadă şi că de cel puţin un deceniu nu s-a făcut nimic pentru schimbarea situaţiei.

În 2006, o telegramă a Ambasadei Statelor Unite, clasificată "confidenţial", prezenta contextul în care pe atunci a izbucnit un scandal de spionaj ce a avut în centrul atenţiei persoane influente din România, Bulgaria, America. Acea telegramă prezenta câteva comentarii ale ambasadei privind mediul energetic din România. Oficialii americani susţineau: "Observăm că sectorul energetic din România este în mod tradiţional unul dintre cele mai intens manipulate şi predispuse la corupţie. Grupuri de interese de afaceri româneşti au încercat îndelung să controleze resursele energetice locale într-o manieră care ar fi adus beneficii multor dinozauri industriali, inclusiv combinatelor chimice şi de producţie de îngrăşăminte, care sunt competitive doar datorită energiei ieftine. Altfel spus, de cel puţin un deceniu se cunoaşte problema crizei din sistemul energetic, dar niciun guvern nu a făcut şi nu a fost capabil, să facă mai mult decât să arate cu degetul sau să privească cu invidie spre concurenţii politici care au gestionat prin rotaţie interesele României.

Pentru a nu vă plictisi cu adevăruri greu de contestat, dar la fel de greu de digerat şi recunoscut, voi mai face doar o referire la o declaraţie ceva mai recentă. În 20 11, preşedintele Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor spunea că sistemul energetic a fost adus la limita de siguranţă, funcţionează pe muchie de cuţit şi ar trebui constituit un comandament de criză. În ultimii ani nu s-a schimbat nimic. Ba, dimpotrivă, politicile din sistemul energetic par să aibă cu totul şi cu totul altă ţintă decât eficienţă şi predictibilitate.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O să vă rog să vă apropiaţi de sfârşit, doamnă deputat.

Doamna Liliana Mincă:

Nu ar fi rău să se adopte o măsură precum cea propusă în 2011, mai ales dacă s-ar implementa cu oameni integri, nu dedulciţi la resursele ţării sau sclavi ai baronilor politici. Dar poate că cea mai bună măsură din ultimii 25 de ani ar fi constituirea unui comandament de criză politică, un comandament care să ne scape şi de balastul politic din toate partidele.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Aţi vorbit 6 minute. Aţi terminat timpul grupului.

Dau cuvântul domnului deputat Rodin Traicu, de la PSD.

Domnule deputat, grupul mai are 15 minute.

Domnul Rodin Traicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorată asistenţă,

Aşa cum îi spuneam unui coleg de-al meu de Parlament, n-a fost o idee bună să amintiţi despre ce se întâmplă în sistemul energetic, că mai sunt şi unii, şi alţii care ştiu cine a adus în această stare sistemul la această dată.

O să vorbesc atât în calitate de deputat, cât şi în calitate de manager din sistemul energetic, "corupt", bineînţeles, pentru că sunt membru PSD din 2000. Şi în această dublă calitate, pentru cei care vor să afle mai multe să-mi citească CV-ul de pe Internet.

Şi acum s-o luăm puţin pe rând, tot ce s-a discutat vizavi de sectorul energetic. Aş vrea să vă spun câteva din experienţele mele pe care le-am trăit ca secretar de stat în momentul când am preluat sistemul în 2012, în calitate de coordonator al tuturor acestor companii.

Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, coordonată de un manager superprofesionist pe nr.109, pe numele lui Olaru, nu mai ştiu cum, a reuşit să devalizeze în patru ani de zile o companie care a pornit cu 400 de miliarde depozite în bancă, exportatoare de apă grea, produs cu dublă utilizare în China şi în Coreea de Sud, în starea de insolvenţă în care se găseşte astăzi, RAAN fiind de altfel spart printr-un act normativ pe care şi dumneavoastră l-aţi aprobat, ca să separăm institutele de cercetare strategice din domeniul energiei nucleare, ca să nu fie devalizate la rândul lor în acest marasm.

Asta vizavi de competenţă.

La Complexul Energetic Rovinari era un ilustru specialist în energie, domnul Trotea, altfel un bun miner, dar care habar n-avea de energie electrică, care în ziua în care a fost demis, ca ultim act, a dat 38 de miliarde de lei Clubului Sportiv "Pandurii" din producţia de energie electrică. De-aia e scump megawattul.

Vă spune ceva numele de Manţog, managerul Complexului Energetic Turceni, pus de domnul Videanu, care, de altfel, îl aprecia nemaipomenit de mult. Se găseşte la ora actuală în custodia statului, în sistemul penitenciar, dacă mă exprim corespunzător.

Dar de la Complexul Energetic Craiova, faptul că au dispărut 150 de mii de tone de cărbune într-o noapte, ştiţi ceva? Faptul că a trebuit să se oprească termocentrala? Sau astea sunt fapte care nu grevează preţul energiei electrice?

Iar ca ultimă intervenţie, vă spun că Nuclearelectrica, altfel condusă de un ilustru specialist, domnul Pompiliu Budulan, care a absolvit Facultatea de Construcţii la Petroşani, şi care a trebuit să-şi dea demisia fiind acuzat de nepotism pentru că şi-a angajat fata pe post de director comercial.

Faptul că s-a ratat obiectivul de investiţii la unităţile 3, 4, în perioada Guvernului Boc nu spune nimic? Nu, trebuie să refacem noi acum.

Deci, noi pe toate ar trebui să le corectăm din mers.

Şi acum să venim pe câteva probleme mai concrete.

Am spus toate acestea pentru că e revoltător să acuzi pe cineva de corupţie. E revoltător să acuzi de neprofesionalism un om ca Laurenţiu Ciurel, cu care lucrez în sistem de peste 30 de ani, să acuzi de neprofesionalism, de exemplu, pe doamna Lulache, pe care am cunoscut-o întâmplător, dar pe Mariana Gheorghe, care este tot o doamnă şi care conduce cea mai mare companie din România, ca să fac o paralelă...

Dar toate aceste date pe care dumneavoastră le-aţi spus plin de entuziasm...

Ce legătură este între profesionalism? Vă spun eu. Toţi cei care au fost numiţi miniştri, care au urmat dezastrului PDL, au avut de înfruntat cel mai grav lucru dintre toate: să poţi să readuci sistemul în funcţiune, având în vedere ce s-a întâmplat înainte.

Şi acum să revenim puţin la ce s-a întâmplat înainte din punct de vedere legislativ.

S-a discutat despre Hidroelectrica şi faptul că a intrat a doua oară în insolvenţă. O să vă spun eu ce s-a întâmplat şi cu intrarea în insolvenţă şi cu veniturile de la Hidroelectrica.

Aţi auzit de H.G. nr.1202/2010, referitor la taxarea apei turbinate şi apei de răcire la instalaţiile termoenergetice?

Vă anunţ că pe anul 2013, la formarea preţului de cost al megawatt-ului, 48% îl reprezintă la Porţile de Fier costul cu apa turbinată, drept pentru care periodic se opresc hidro-agregatele de la Porţile de Fier II, pentru că costă mai mult apa decât producţia de energie livrată în sistem, şi 78% din preţul de cost costă la Târgu Jiu.

Deci... acestea sunt actele normative pe care guvernarea PDL le-a pus la dispoziţie.

Referitor la problematica regenerabilelor. Aşa cum antevorbitorul meu, domnul deputat Iulian Iancu, a precizat - eu nefiind pe vremea aceea în Parlament, şi neştiind despre ce este vorba - vă anunţ că acea modificare abruptă care a avut loc referitor la schemele de sprijin pentru regenerabile, eoliene şi fotovoltaice, în special, şi care a reuşit să distorsioneze profund în anul 2013 în special prin intrarea în funcţiune a încă 1000 de megawaţi în eolian, a mai avut o conotaţie de o altă natură: cum s-au putut da ATR-uri, respectiv avize de racordare pentru 11.000 de megawaţi în eolian de către Transelectrica? Vă spun eu: prin corupţie, pentru că nu există posibilitatea tehnică ca acestea să funcţioneze.

În rest, vă spun că tot ceea ce a susţinut domnul ministru Niţă reprezintă puncte de vedere corecte vizavi de problemele actuale în sistemul energetic naţional.

Eu am încercat doar să prezint câteva aspecte de corupţie crasă care la ora actuală creează aceste probleme fundamentale cu care noi ne confruntăm toţi în România.

De ce apare această permanentă obsesie cu taxa asta pe stâlp? S-a explicat foarte clar de către domnul ministru Liviu Voinea - zic eu că foarte clar - că este o aliniere la sistemul de taxe şi impozite european.

Cei care aţi lucrat în producţie ştiţi cu toţii că impozitul pe clădiri speciale - că aşa se numeşte - există, a existat dintotdeauna şi el acum a devenit uniform, pentru ca şi companiilor care la ora actuală sunt furnizori şi distribuitori de energie electrică să li se aplice acelaşi mod de taxare ca şi în ţările Uniunii Europene.

Nu mai plângeţi de grija lor, pentru că atunci când vor veni la ANRE? ca să li se recunoască costurile, ANRE? care de altfel este sub supravegherea Parlamentului de data aceasta, noi toţi vom fi atenţi ca să nu se exagereze cu aceste costuri, iar utilizatorul să nu fie păgubit în acest sens.

Ar fi câteva lucruri importante de spus vizavi de această parte de investiţii care a fost abandonată în toată această perioadă.

Pe lângă eşecul catastrofal, chiar aşa îl consider, catastrofal, vizavi de unităţile 3-4 de la Cernavodă şi impactul total negativ pe care l-a avut, faptul că investiţiile în energetica pe cărbuni au trebuit să fie canalizate spre partea de mediu, care nu aduce surplus de producţie, în schimb induce cheltuieli, a avut un impact şi mai mare în sistem.

Peste toate acestea se adaugă ceea ce dumneavoastră puteţi să urmăriţi şi singuri pe site-ul Transelectrica, e vorba de site-ul OPCOM, în principal, să vedeţi cu ce preţ se vinde energia electrică.

Deci eolienele au ajuns să se vândă cu 1 RON, cu taxă de injecţie cu tot, care este 11 lei, adică o vând cu minus 10 lei, ca să ia schema de sprijin propusă de un domn deputat PDL şi susţinută de Grupul parlamentar al PDL din Comisia pentru industrii şi servicii, care acum trebuie să fie rezolvată, de către... evident, administraţia care este la putere în acest moment. Asta este problema, stimaţi colegi.

Iar Hidroelectrica, care a ajuns în insolvenţă a doua oară, pe lângă acest cadru legislativ total nefavorabil, faţă de care eu am făcut o interpelare ministrului delegat care exista pe vremea respectivă şi pe care voi insista să o modific, această HG să o modific ca şi iniţiativă legislativă, pentru a putea recrea un cadru legislativ de desfăşurare a activităţii de producţie normal, a căzut pradă aceleiaşi activităţi de corupţie înfiorătoare.

Deci schema de devalizare a sistemului energetic a fost una şi aceeaşi peste tot: datorii în bănci insuportabil de mari care s-au rostogolit în momentul când termenele de graţie au fost depăşite...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vorbiţi de 10 minute.

Domnul Rodin Traicu:

Da. Şi aceste datorii, răsturnate peste o lipsă de capacităţi de producţie performante, au dus la colapsul din punct de vedere economic.

În consecinţă, stimaţi colegi, vă anunţ că noi chiar suntem competenţi. Vă anunţ, în altă ordine de idei, că justiţia din România a început să-şi facă datoria, şi în special în sectorul energetic.

În acelaşi model, contaţi pe cooperarea noastră totală pentru a rezolva problemele pe care dumneavoastră le-aţi identificat şi în mod sigur fiţi conştienţi că specialiştii din sistemul energetic nu aşteaptă să vină PDL-ul la putere ca să rezolve problemele.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu mulţumesc, domnule deputat, aţi vorbit 11 minute. Grupul parlamentar mai are 4 minute. Rog grupul să stabilească cine vorbeşte din cei 2 colegi care mai sunt.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul secretar Mircovici.

Aveţi 3 minute. Aveţi microfonul, domnul deputat.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu va vota moţiunea, pentru că o considerăm, aşa cum e şi firesc şi normal, un joc politic.

Daţi-mi voie însă să fredonez, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, un vals. Nu e scris nici de Iosif Ivanovici, nu e scris nici de Johann Strauss, este scris de un aliat apolitic pe care îl avem, chiar de fluviul Dunărea.

În varianta energetică, "Valurile Dunării" ar suna cam aşa: Aveţi pe malurile mele ţări care au un surplus de energie electrică şi ţări care au nevoie de această energie electrică. Eu sunt de acord ca în adâncurile mele să primesc un cablu subacvatic cu 100 de intrări şi ieşiri care să vă satisfacă pe toţi. Tehnologia există şi o oferă Germania, care are nevoie de energie, bani există şi îi oferă Uniunea Europeană, voinţă politică există şi a exprimat-o comisarul pentru energie, exproprieri nu sunt necesare, şi deci nici cheltuieli băneşti pentru acest lucru, iar traseul este prestabilit şi nu poate fi modificat în funcţie de anumite interese. Iar Ucraina, România, Bulgaria, Ungaria, Austria, Slovacia şi Germania vă vor mulţumi pentru asta.

Aşa cum vă mulţumim şi noi.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea UDMR-ului, domnul Antal István. Aveţi microfonul 3 minute.

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru nu va vota moţiunea, dar cred că am fi neserioşi dacă acum, în această conjunctură, am avea un punct de vedere vizavi de această strategie pe care acum o săptămână trebuia să o criticăm, iar acum, în actuala situaţie, va trebui să contribuim şi noi până la urmă la acea strategie care se va şi realiza.

De altfel, susţin cele spuse de colegul nostru Mircovici. A fost o intervenţie care trebuie să ne dea de gândit, vizavi de Dunăre.

Dacă doriţi totuşi un punct de vedere personal vizavi de strategia energetică, aş putea să vă spun că am pierdut startul şi linia pe care trebuia să o urmăm în perioada 1990-2000.

Dacă atunci, acele guverne, respectiv cei care au fost la guvernare până în 1996 şi cei care au urmat în 2000 n-ar fi urmat o cale greşită, să continue investiţia de la Krivoi Rog cu sume uriaşe aruncate pe fereastră, după care n-am beneficiat de nimic, şi n-am fi continuat investiţia din Cuba, Las Camariocas, şi banii respectivi aruncaţi pe fereastră, repet, ar fi fost investiţi în cele 5 module care deja... şantierele erau pregătite, utilajele... o mare parte, erau executate, atunci într-adevăr am fi putut deveni deja până în anul 2000 un pol despre care vorbim, energetic... energia cea mai ieftină.

Iar dacă am fi finalizat cele 24 de centrale care erau în curs de realizare pentru apă, atunci am fi făcut încă un pas la capitolul energie ieftină şi atunci, în momentul când a venit, mă rog, strategia pentru energia verde, am fi urmat calea ţărilor nordice, cei care consideră că combustibilii cei mai ieftini sunt soarele, apa şi aerul şi dânşii vorbesc de a doua revoluţie industrială, dar o şi fac, atunci într-adevăr am fi avut o şansă mult mai mare.

Dar nu e nimic pierdut, pentru că există, consider şi considerăm noi, pentru aceasta ne luăm şi o responsabilitate, începând de săptămâna trecută, pentru a contribui cu tot ce avem mai bun şi cu specialiştii noştri, ca să încercăm să avem câştig în această bătălie care se dă pentru sistemul energetic, pentru că vorbim de coloana vertebrală a economiei şi a industriei, şi acest lucru trebuie să fie luat foarte în serios.

Poate a fost binevenită această dezbatere, dar noi nu susţinem moţiunea. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Partidului Conservator, domnul Vasile Drăguşanu.

Domnul deputat, aveţi microfonul. Aveţi 3 minute.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori să-i întreb pe distinşii semnatari ai acestei moţiuni simple: este cineva dintre dumneavoastră care nu are afaceri în domeniul energetic? Este cineva dintre dumneavoastră care nu cumpără energie sub preţul de producţie şi apoi să o vândă mai scump?

Dacă printr-un miracol există totuşi cineva, mă adresez doar semnatarilor moţiunii care nu au afaceri cu energie, pentru că ei par a fi vitregiţi de beneficiile acestei scheme, cu toate că sunt membri ai partidului care a patentat această metodă de furt din avutul statului român.

Dacă nu aţi intrat încă în afacerile cu energie cumpărată sub preţul de producţie şi vândută apoi la suprapreţ, nu disperaţi! Mai aveţi o şansă. Vă invit pe meleagurile moldave, într-o zonă foarte frumoasă din punct de vedere turistic, pentru un sejur de relaxare şi totodată pentru o instruire în tainele acestei afaceri.

Vă invit, stimabililor, la Piatra Neamţ, acolo unde trainer va fi chiar un coleg de-al dumneavoastră. În timpul liber, dumnealui este primar, chiar împotriva votului majorităţii prietenilor.

Chiar dacă în aceste zile dansează frenetic cu mişcări populare, acompaniat de fluierul DNA mânuit cu măiestrie de preşedintele Băsescu, sigur îşi va face timp să vă prezinte cursul "Cum să te joci cu energia electrică fără să te curentezi".

Referinţele spun că domnul trainer cunoaşte foarte bine tainele afacerilor cu energie care îţi aduc în conturi milioane de euro, iar cursul va fi de un real succes.

Am să încerc să vă fac o scurtă descriere a cursului de iniţiere, pentru a vă capta interesul şi să vă înscrieţi din timp.

În primul rând, trebuie să-ţi trimiţi un înaintaş în post de secretar de stat în Ministerul Economiei, minister care are atribuţii şi în domeniul energetic.

Aveţi grijă ca înaintaşul să vă fie apropiat şi credincios, să vă răspundă la comenzile date!

Odată ajuns în funcţie, înaintaşul îţi facilitează achiziţia de energie electrică de la Complexul Energetic Turceni şi de la Hidroelectrica la preţ sub preţul de producţie, pe care o vinzi apoi consumatorilor din România la suprapreţ. Un exemplu puteţi vedea chiar la Piatra Neamţ, unde din bugetul local se plătesc facturi de energie exorbitante.

Înaintaşul este foarte important, pentru că el, din postul de secretar de stat, acoperit de ministrul Videanu, care va fi până la urmă acuzat de subminarea economiei, dă derogări de la legislaţie, pentru că nu toată energia produsă de companiile Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi complexurile Turceni şi Rovinari să se vândă prin licitaţie pe OPCOM. Pe o parte să fie vândută, bineînţeles fără licitaţie şi sub preţul de producţie, unui exportator străin, de preferat din Serbia. Neapărat exportatorul străin trebuie recomandat de colegul dumneavoastră din Piatra Neamţ, altfel nu este de încredere. Mai apoi, traderul va vinde energia electrică, bineînţeles, cu preţ mai mare, chiar şi românilor.

Asta da, iubire de neam şi ţară! Să produci energie electrică ieftin, să o vinzi străinului sub preţul de producţie, iar poporul tău să plătească pentru ea un preţ de 4 ori mai mare decât preţul de producţie.

Sigur, dacă aveţi posibilitatea, vă puteţi trimite pioni şi în alte locuri, cum ar fi Transelectrica, Teletrans, Smart sau Hidroelectrica. Aceşti pioni vor facilita, pe lângă afacerile cu energie electrică ieftină, multe alte afaceri, cum ar fi cu lemnul tăiat pe rutele de înaltă tensiune ale Transelectrica sau contracte de pază şi protecţie cu cel mai mare preţ pe oră din ţară.

Înaintaşul are, sigur, acces la informaţii şi vă poate oferi şi alte oportunităţi de câştig. Spre exemplu, vă poate povesti despre producerea de energie din surse regenerabile, despre certificatele verzi ce îţi pot amortiza investiţia în 4-5 ani, iar apoi îţi aduc profit timp de alţi 10 ani.

Astfel, poţi face primul parc fotovoltaic din România şi poţi specula la maximum beneficiile unei scheme de ajutor de stat. Nu contează cine va susţine în final costurile schemei de acordare a certificatelor verzi, nu contează că pe factura de energie electrică a românului s-au adăugat noi sume de plată, sau că producătorii industriali ajung să plătească energia electrică cu până la 30% mai scump. Aceste aspecte nu sunt interesante pentru dumneavoastră, care în primul rând sunteţi oameni de afaceri şi trebuie să vă comportaţi ca atare, profitul fiind pe primul loc.

Pentru că lumea bineînţeles va vorbi şi oamenii nu sunt proşti, este neapărat necesar să-ţi ascunzi afacerile în spatele unor offshore-uri din Cipru. Apoi să ieşi în faţa oamenilor şi să joci un rol patetic, plin de compasiune şi de înţelegere faţă de amărâtul care nu-şi poate plăti factura de energie electrică la garsonieră.

Nu uitaţi! Foarte important! După ce puneţi afacerea la punct, să fiţi recunoscător celui care v-a instruit şi să faceţi sponsorizări generoase către echipa sa de fotbal!

Stimaţi colegi semnatari ai acestei moţiuni, faceţi parte dintr-un partid care a inventat acest gen de afacere. Colegi de-ai dumneavoastră de partid au fost sau sunt încă în spatele unor afaceri de acest fel, afaceri care au cunoscut o creştere spectaculoasă în timpul Guvernului PDL Boc.

Întrebaţi-i pe dânşii cum stă treaba cu sistemul energetic din România. Aţi punctat foarte bine cu fraza "Corupţia din energie ameninţă sistemul cu falimentul".

Aveţi dreptate, corupţia, pe care chiar dumneavoastră, de la PDL, şi puii pe care acest partid i-a făcut, ameninţă în continuare sistemul energetic.

Chiar şi după 2 ani de când aţi ieşit de la guvernare aveţi în continuare pârghii prin care vă numiţi oameni în posturi-cheie şi prin intermediul cărora vă protejaţi producătorii de bani pentru partid. Acum, când după luni de zile...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, să ne apropiem de sfârşit, vă rog!

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

20 de secunde.

Acum, când după luni de zile, Guvernul Ponta reuşeşte să vă dea mai puternic peste mâna băgată până la umăr în banii statului, acum, când vedeţi că nu mai puteţi profita cu nesimţire de pe urma contractelor ilegale, acum ieşiţi la rampă şi strigaţi "hoţii". Până acum aţi stat cuminţi şi aţi tăcut mâlc, pentru că rădăcinile sistemului instituit de PDL şi Traian Băsescu încă sugeau consistent din seva poporului român.

Acum, când vi se închid rând pe rând resursele de produs bani, acum v-aţi trezit. Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi, semnatari ai acestei moţiuni care seamănă foarte tare cu un autodenunţ al "băieţilor deştepţi" din energie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Da, domnul Tinel. Procedură.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi şi stimabilul meu coleg antevorbitor,

Haideţi să păstrăm un ton de respect!

Nesimţirea nu are loc în aula Parlamentului României, stimate coleg. Sunteţi la primul mandat, nu încercaţi să ne jigniţi! Păstraţi-vă tonul critic, acid, dar fără să folosiţi cuvinte care până la urmă se pot întoarce şi împotriva dumneavoastră, să ştiţi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnul deputat.

Domnul lider, aveţi mare dreptate, a fost o intervenţie pe care am vrut să o fac şi eu după ce a citit domnul Bode materialul, dar m-am abţinut, aveţi dreptate. I se aplică şi domniei sale şi celorlalţi care folosesc cuvinte ca "nesimţire", "hoţie", "escroci" în Parlament. Ar trebui să se reţină. Vă susţin sută la sută.

Din partea Grupului de neafiliaţi, 4 minute domnul Clement Negruţ. Aveţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi, atâţi câţi aţi mai rămas în sală,

Domnul Tinel mi-a stricat momentul un pic, că aveam şi eu ceva de spus la ceea ce a spus colegul... ca de fiecare dată, da... Dar am constatat că energia acestui Guvern, a actualului Guvern, există. Până acum am văzut atitudini aşa mai moi, mai... Energia se află la PC, la domnul Voiculescu, în acest Guvern. S-a văzut în discursul stimatului domn coleg care a vorbit mai înainte.

Eu o să am o abordare un pic mai plastică. Pentru că stimaţii mei colegi au vorbit tehnic... moţiunea... şi noi, neafiliaţii, independenţii neafiliaţi, membri ai Partidului Mişcarea Populară, am semnat această moţiune, o să fiu un pic mai plastic şi o să spun că, într-adevăr, avem un guvern încărcat, un guvern încărcat datorită faptului că s-au făcut ministere câţi oameni au vrut să fie miniştri. De aceea, avem şi un Minister al Energiei, unde a fost numit domnul Niţă.

Regret că domnul Iancu a plecat din sală, n-a avut suficientă energie... Uite-l aici... iertaţi-mă! N-a avut suficientă energie să fie domnul ministru. Pentru că îi ştiu foarte bine capacitatea profesională.

Nu s-ar zice că domnul Niţă ar fi lipsit de energie, dar totuşi vedem că este ministru.

Pe lângă că avem un guvern încărcat, avem şi un guvern încărcat cu energie negativă.

Şi ştim foarte bine, conform principiilor fizicii, că o energie negativă produce şi efecte negative. Iar acest lucru se vede în modul în care românii o duc de un an şi jumătate.

Avem o industrie energetică sublimă, sublimă, repet, dar şi foarte atractivă, foarte atractivă pentru ionii din PSD, cum este şi domnul Niţă, un ion Niţă mai moale, aşa, mai atent cu vorbele, dar care, să-mi fie iertat, nu ştiu cam ce a făcut în acest minister. Probabil dânsul avea mănuşi electroizolante şi nu s-a prea electrocutat.

În schimb, au fost câţiva care s-au electrocutat şi acum sunt pe la Jilava.

Cam asta s-a întâmplat în ministerul acesta.

Ce vreau să mai spun: că avem un Guvern care acum este într-o criză de energie şi încearcă să se încarce cu energie, dar e vorba de o energie financiară, pentru că este un an electoral şi avem două scrutinuri de alegeri: europarlamentare şi prezidenţiale.

De aceea cred, stimaţi colegi, că e momentul ca acest Guvern, prin această moţiune, să încercăm să-l punem la pământ, să-i facem o împământare.

Şi acesta să fie primul pas. Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnul deputat. 3 minute.

(Domnul deputat Remus-Florinel Cernea doreşte să ia cuvântul.)

Domnul Cernea, staţi acolo, că vă dau cuvântul! Că v-a mai lăsat un minut, a fost drăguţ. Oricum îl opream. Că mi-aţi cerut şi dumneavoastră. Mai sunt colegi de vorbit.

Domnul deputat Laurenţiu Nistor.

(Către domnul deputat Remus-Florinel Cernea.) Staţi că vă dau cuvântul!

Aveţi două minute, domnul deputat.

Două dumneavoastră, domnul Iacoban, două.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am citit cu deosebită emoţie, să zic aşa, şi interes moţiunea prezentată de colegi şi mi-am dat seama că spuneţi chiar de la începutul moţiunii cât de otrăvitor a fost pentru România USL-ul. Dar nu vă amintiţi cât de otrăvitoare a fost ciuma portocalie şi Alianţa "Dreptate..." sau "Departe de Adevăr", mai periculoase decât veninul de viperă. Aşa aţi fost pentru România.

Domnule ministru, să fiţi mândru că astăzi se discută o moţiune pe problema energiei.

Şi pentru ca colegii mei PDL-işti să înţeleagă, v-aş ruga, domnule ministru, să le acordaţi la toţi miniştrii de la PDL audienţă şi să-i învăţaţi ce înseamnă energia.

Dacă colegul care a prezentat moţiunea de cenzură în scurta perioadă cât a încălzit scaunul de ministru se ocupa mai mult să vadă ce s-a făcut pentru energie, nu venea cu asemenea lucruri să le prezinte. Şi este cu atât mai ruşinos că a prezentat moţiunea un ministru al economiei care nu a făcut nimic. Dacă o prezenta doamna deputat, o şi aplaudam.

Vreau să vă spun doar câteva cuvinte, să ştie colegii despre ce este vorba, domnule ministru.

Râde domnul ministru. Eu n-aş râde, eu aş plânge, că nici măcar n-aveţi curajul să veniţi să asistaţi la răspunsurile care vi se dau la minciunile pe care le-aţi spus în această moţiune.

Spuneţi că n-a făcut nimic domnul ministru pentru energie. Vă spun eu: a reuşit pentru judeţul Hunedoara să atragă 230 de miliarde de lei pentru investiţia de la Termocentrala Mintia, pentru desulfurarea de la grupul 3 şi 4 şi modernizarea grupului numărul 4. A reuşit să atragă 60 de milioane de euro pentru investiţiile de la minele viabile din Valea Jiului. Şi nu în ultimul rând, a reuşit să atragă 70 de milioane de euro pentru investiţia de la Paroşeni. Iată câteva lucruri.

Dumneavoastră veniţi şi spuneţi că nu se promovează decât pe criterii politice şi de carnet de partid.

Dumneavoastră aţi fost aceia care aţi făcut. Şi vă dau un exemplu. Vă legaţi în moţiune de directorul Complexului Energetic Hunedoara. Şi dacă domnul care a prezentat moţiunea se uita bine, vedea că în perioada 2001-2005 directorul Andronache, care a condus Minvest Deva, avea 12.000 de angajaţi, iar după ce vine PDL-ul la putere şi pune director un drumar, cu scopul de a arăta drumul angajaţilor, a reuşit, la finele anului 2009, SC Minvest-ul să rămână cu 100 de angajaţi. Asta aţi făcut dumneavoastră.

Ca să fie cireaşa pusă pe tort şi mai bine, în perioada 2010-2012, stimaţi colegi de la PDL, veniţi şi puneţi director tot la Minvest, despre care vorbiţi cu atâta dragoste, despre această unitate, puneţi director un notar public. Acesta este profesionalismul dumneavoastră. Puneţi un notar public, ca să legalizeze furturile şi dezastrul pe care l-aţi făcut în această companie. Asta meritaţi!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Remus Cernea. Domnule deputat, aveţi un minut.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Loviturile aplicate de domnul ministru Niţă surselor regenerabile de energie afectează grav sistemul energetic, economia, mediul de afaceri şi prestigiul României pe plan internaţional. Comisia Europeană nu a fost notificată în privinţa acestor modificări. Dimpotrivă, sursele regenerabile de energie ar trebui susţinute, întrucât contribuţia lor la mixul energetic nu se limitează la energia furnizată, dar există şi alte beneficii aduse asupra mediului şi sănătăţii oamenilor. Pe termen mediu şi lung, preţul la energie scade, datorită surselor regenerabile de energie şi creşte, sau ar putea creşte, din cauza combustibililor fosili.

Ca urmare a acestor lovituri, investiţiile în regenerabile sunt aduse acum în faliment. Ele ar fi fost amortizate în 8-10 ani, dar schema de finanţare a funcţionat doar un an şi opt luni. Or, acum, la fiecare 100 de euro investiţi, se mai pot recupera doar circa 75 de euro, ceea ce afectează mediul bancar, care a acordat credite pentru astfel de investiţii şi creează sau întăreşte imaginea pentru ţara noastră de ţară instabilă şi impredictibilă, fără reguli stabile, în care este foarte greu să-ţi pui în aplicare un plan de afaceri.

Aşadar, cred că ar trebui schimbată această politică.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Iacoban, ultimul vorbitor. Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Astăzi voi prezenta acest discurs cu titlul "Săptămâna şi moţiunea".

Neputinţa formaţiunii politice portocalii, căzută demult în dizgraţia poporului român, se manifestă şi aici, în Camera Deputaţilor, unde singurul proiect politic al PDL-ului este săptămâna şi moţiunea.

Supăraţi pe români că nu le-au acordat destule voturi pentru a iniţia o moţiune de cenzură, colegii noştri iniţiază, pe bandă rulantă, moţiuni simple, cu titluri care de care mai fistichii, caracteristice perioadei dumnealor de guvernare, impresionându-ne prin sinceritate şi altruism.

Dragi colegi,

Cursurile pentru spălarea creierilor care s-au organizat şi se organizează la Cotroceni, pentru unii, îşi arată roadele.

Profesorul diriginte Traian Băsescu, cel care predă în fiecare zi aceste cursuri, începând cu ora 18,30, îşi face simţită prezenţa şi în Parlament, prin intermediul acestor moţiuni, care nu sunt altceva decât stenograme ale discursurilor sforăitoare de la tribuna Palatului Cotroceni.

E adevărat, a venit primăvara şi cucul trebuie să-şi depună ouăle pe la alte cuiburi, căci cele din primăvara trecută s-au spart la alegerile locale. Iar, ca bibliografia pentru aceste cursuri să fie completă, în moţiune se precizează că guvernele PDL au fost obligate să ia măsuri antinaţionale din cauza crizei economice. Păi, cum, criza a ieşit la tribuna Palatului Cotroceni şi anunţa măsurile care au generat adevărate tragedii în rândul românilor? Nu sunt guvernele PDL cele care şi-au asumat răspunderea pentru aceste nenorociri?

Durerea cea mare cu care nu v-aţi împăcat încă este, cu siguranţă, legată de anularea contractelor pe care le-au avut cu Hidrotehnica "băieţii deştepţi", adică sponsorii dumneavoastră electorali şi care au produs o pagubă companiei menţionate de cel puţin 4,5 miliarde de lei.

Întrebarea ar fi: unde se regăsesc aceşti bani, prin ce conturi ar putea fi ei găsiţi, pentru că înţelegem exact, au dispărut precum flota?

În baza aceleiaşi rezoluţii pe care aţi avut-o atunci când aţi rămas fără sponsorizare electorală de la "băieţii deştepţi", aţi căutat şi aţi reuşit să declanşaţi o telenovelă despre insolvenţa Hidroelectrica, doar, doar contractele anulate să poată să se deruleze iarăşi, pentru că, odată derulate, vi s-ar fi umflat iarăşi conturile.

Vă înţelegem supărarea, domnilor semnatari, dacă afacerea cu energie ieftină nu mai funcţionează şi dacă oligarhii protejaţi de dumneavoastră nu mai beneficiază de ele, e clar că în contrapartidă nu se mai pot tăia foi de cec, aşa că vă înţelegem situaţia dificilă în care sunteţi, pentru că riscaţi, odată cu apariţia şi a celor două entităţi prezidenţiale, denumite pompos formaţiuni politice, să nu mai aveţi cu ce să aprindeţi lumina. Nu-i nimic, stingerea se dă la ora 22,00, iar dimineaţa puteţi beneficia de razele soarelui, de care unii dintre români, ajunşi la capătul puterilor şi suportabilităţii, din cauza profesionalismului dumneavoastră, atunci când aţi fost la guvernare, nu au mai avut parte.

Ne vorbiţi de diferite cazuri de corupţie. Ne precizaţi că aţi constatat cu ochiul liber că societăţile comerciale din sistemul energetic se zbat să supravieţuiască. Aceasta este părerea dumneavoastră. Companiile sunt acum pe profit.

Dar, de ce nu v-aţi întrebat ce am văzut noi, toţi, ceilalţi cu ochiul liber. Am văzut un premier marionetă Boc, care defila în jurul Palatului Cotroceni într-o pauză, de deranja fanfara funerară. Am constatat cu ochiul liber că românii care v-au trimis acasă dirigintele - şi nu au fost puţini - au fost ciuruiţi, şi nu cu cuburi de gheaţă, cum poate ar fi fost de aşteptat, ci în cel mai josnic mod şi cel mai neconstituţional cu putinţă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să ne apropiem de sfârşit, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Am văzut cu toţii cu ochiul liber, afară de dumneavoastră, luxul în care v-aţi făcut de cap dumneavoastră şi foştii dumneavoastră colegi de partid.

Am văzut cu ochiul liber colecţie de poşete, am văzut cu ochiul liber delicatese de scoici în meniul unui fost prim-ministru.

Am văzut traficanţi de energie care s-au bucurat de protecţie politică.

Am văzut cu ochii noştri propria desfătare portocalie.

Ne acuzaţi în textul moţiunii că am transforma România într-o ţară tot mai puţin atractivă pentru investitori, uitând să precizaţi că dumneavoastră aţi transformat-o într-o ţară tot mai puţin atractivă pentru poporul român.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Imediat.

Dragi colegi, spre dezamăgirea dumneavoastră, vă anunţ un lucru: naţiunea, oricum, nu vă mai vrea. Aşa după cum se vede şi din sală, nici această moţiune intitulată sugestiv "sectorul energetic căpuşat de mafia PSD" nu va avea succes. Lipsa de încredere în propriile minciuni ar fi trebuit să... nu ştim exact unde se află semnatarii noştri, cu siguranţă putem specula: se apropie ora 18,30 şi cântă cucul.

Chiar dacă trebuie să participăm şi noi la acest discurs politic falimentar, pe care-l găsiţi să-l exprimaţi prin intermediul moţiunilor simple, vă spunem, domnilor colegi semnatari, că ne bucurăm, ne bucurăm împreună cu poporul român, pentru că la toamnă cucul trebuie să-şi părăsească vizuina, iar noi vom putea respira din nou un aer curat al unei ţări eliberate de mafia portocalie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc. Domnul deputat vă dă dreptul la replică. Aveţi două minute.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru Niţă, cu regret, spun, nu aţi înţeles mare lucru din această moţiune şi aţi luat-o personal, eu nu v-am reproşat nimic dumneavoastră pentru ceea ce aţi făcut la Pârâul Rece sau în Guvernul Boc, eu, pur şi simplu, am spus...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dreptul la replică înseamnă să răspundeţi la un moment în care vi s-a pronunţat numele, nu să răspundeţi la ce a spus ministrul. Deci, vă rog să treceţi la...

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Da, domnule preşedinte, conform art.151 alin.(4) din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Vreau să salut, însă, intervenţia unor colegi de la PNL, respectiv de la PSD, sigur, cu referire la mandatul meu de la Ministerul Economiei, să spun: da, domnilor de la PNL, vă mulţumesc pentru faptul că apreciaţi ceea ce am trecut în moţiune cu privire la transferul Transelectrica şi Transgaz la SGG.

Da, domnule Iulian Iancu, apreciez faptul că aţi spus că într-adevăr România are nevoie de o nouă strategie energetică. Este chiar punctul 1 din solicitările noastre.

Însă aţi omis să spuneţi un lucru - şi ne-aţi acuzat oarecum pe noi în ce priveşte ordonanţa de urgenţă privind modificarea Legii nr.220/2008 privind modificarea numărului de certificate verzi, aţi omis să spuneţi faptul că această ordonanţă a fost validată în Comisia pentru industrii şi servicii, al cărei preşedinte eraţi şi atunci, domnule Iulian Iancu.

Sigur, am înţeles din luările de poziţie aici faptul că nu o să renunţaţi la calendarul de liberalizare a preţului la gazele naturale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mie mi-e foarte greu să urmăresc dreptul dumneavoastră la replică. Mi se pare că este un drept politic la replică şi, dacă nu reveniţi la regulament, am să vă opresc microfonul.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Revin la regulament, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Şi închei spunând că este incorect modul în care antevorbitorii mei, ca să nu le dau dreptul la replică, au spus aici că vor elabora de urgenţă o strategie energetică a României, în condiţiile în care doi ani de zile nu au făcut nimic în acest sens. Este incorect spus - şi cu asta închei - faptul că sunt o serie de foşti colegi sau actuali colegi, nimeni nu ştie, din PDL, care sunt acuzaţi de fapte de corupţie, în condiţiile în care noi, la pct.6 din moţiune, spunem foarte clar să sesizaţi autorităţile în drept asupra oricăror suspiciuni de corupţie.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E-n regulă, domnule deputat.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E-n regulă. Şi, pe viitor, vă rog să urmăriţi regulamentul. Nu asta înseamnă dreptul la replică. Am fost foarte larg cu dumneavoastră.

Domnule ministru, vă rog, răspunsul dumneavoastră.

Domnul Constantin Niţă:

În primul rând, aş aprecia poziţia colegilor noştri, indiferent că sunt de la putere ori de la opoziţie, şi cred că a fost o dezbatere bună, chiar dacă, sigur, m-am referit la domnul ministru, nu am făcut-o intenţionat, pentru că întreaga moţiune este direcţionată către mine şi evident că trebuia să răspund la ceea ce a spus Domnia Sa, deşi, faţă de ce aţi scris dumneavoastră, eu v-am răspuns destul de elegant. Asta, sigur, presupune şi o anumită educaţie.

În al doilea rând, s-a spus că nu am făcut notificarea Ordonanţei nr.57. Fals. S-a făcut prenotificare, s-a făcut notificare, există depusă la Consiliul Concurenţei şi aşa mai departe.

Deci, a doua chestiune. Cu transferarea OPCOM-ului şi a FORMENERG-ului.

OPCOM-ul am ţinut mult să vină la Departamentul de Energie, dintr-un motiv foarte simplu. OPCOM-ul trebuie deschis capitalului privat; trebuie deschis şi realizat, după părerea mea, cu o bursă regională puternică, pentru că are capacitatea aceasta, s-a dezvoltat foarte bine în aceşti ani şi eu cred că ar fi o greşeală dacă nu am reuşi să facem lucrul acesta.

FORMENERG-ul este societate care se ocupă de pregătirea salariaţilor din domeniul energiei. Din acest motiv am considerat că este bine să stea lângă Departamentul de Energie şi nu în altă parte. Deci, sunt argumente foarte clare.

Şi, în sfârşit, aş vrea ... îmi pare rău, eu nu mi-am permis să jignesc pe nimeni, nici să-l fac incompetent, nici să-l fac amator, dar cineva care a fost consilier al domnului Boc şi a dus economia unde a dus-o, nu merită să fie nici şef de restaurant, darămite să conducă un sistem energetic naţional! E dificil, e greu. Asta înseamnă profesionalism şi mai înseamnă ceva - o anumită inteligenţă şi un anumit mod de a lucra în echipă.

Vă mulţumesc şi sper că veţi respinge această moţiune. (Aplauze)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule ministru. Am o reţinere referitor la faptul că a fi şef de restaurant este jignitor. Dar, mă rog.

Vă rog. Numai dacă mai există vreun drept la replică, atât? Domnul Iancu, drept la replică, 30 de secunde, ca să intru şi în ultima parte a şedinţei.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Eu am ţinut să revin, pentru că am solicitat să avem alt tip de dezbatere decât replică şi drept la replică. Aş vrea, însă, să dau o replică punctuală la Legea nr.220. Domnul ministru Bode spunea că da, eram preşedintele comisiei când, în 2010, PDL-ul a modificat legea şi a adus, iată, prejudicii atât de mari consumatorului din România. Da, dar să nu uităm că nu au stat de vorbă, s-au izolat într-o cameră la etajul 2, am vrut să merg să le aduc argumente şi să le spun cât de mult rău pot face prin creşterea numărului de certificate, pentru că va deveni nesuportabil, nu au vrut, au spus că este o discuţie politică şi este decizia lor şi le aparţine şi prin vot, printr-o ghilotină a votului, au impus acea lege. Efectele le vedem astăzi. Astăzi, în loc să înţelegem că am greşit, nu facem altceva decât să ridicăm, în mod artificial, pe o temă care nu poate fi susţinută, acest subiect.

Ce este, însă, cel mai grav, stimaţi colegi? Vreau să vă dau două cifre. Unde s-au dus aceste decizii distructive la adresa sistemului energetic? Ele s-au dus direct în doi piloni ai economiei şi ai societăţii româneşti; unul este Sănătatea, celălalt este Educaţia. Lipsa de finanţare, încărcarea costurilor în cele două domenii se duc direct într-un fenomen care nu mai poate fi gestionat. Şi am să vă dau două cifre: spitalele din România, astăzi, plătesc 60% din costurile lor, sunt costuri cu utilităţile - energie electrică, apă caldă, gaze naturale. Ce se întâmplă în fapt? Suntem pe primul loc în Europa la bolnavii de TBC. Mor patru oameni pe zi, bolnavi de TBC.

De asemenea, avem opt sinucideri pe zi în România, stimaţi colegi. De ce, oare, avem sinucideri? Pentru că am obligat, destrămând tot, toată orizontala industriei şi sistemului energetic, devenind nesuportabil preţul energiei, au plecat oamenii unde au văzut cu ochii, iar în spatele lor sunt traume, se sinucid copii, se sinucid bătrâni. România nu a fost niciodată în statistica sinuciderilor şi mai ales la omul bătrân de la ţară. Aceasta este situaţia reală.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Domnul Iulian Iancu:

Şi aş vrea doar atât să adaug: cine atacă cel mai tare, acela nu va avea niciodată de câştigat; cine aruncă praf în faţa vântului, s-ar putea să i-l întoarcă vântul drept în ochi. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc. Mulţumesc tuturor colegilor pentru participarea la dezbatere.

Vă mulţumesc, domnule ministru Niţă, pentru participarea dumneavoastră. Mi-a făcut plăcere să fiţi aici.