|
Doamna Ana Birchall: Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată la 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a acestei comunicări. Proiectul final de opinie s-a bazat pe proiectul de opinie al Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, pe Nota Ministerului Afacerilor Externe, pe Nota Ministerului Muncii, precum şi pe fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană. Observăm că, în prezenta comunicare, sunt expuse principalele concluzii ale consultării publice, care s-a desfăşurat între mai şi octombrie 2014 şi al cărei scop a fost colectarea de experienţe din partea tuturor părţilor interesate, asupra modului în care această strategie a fost aplicată până acum şi cum ar trebui să fie revizuită în următorii cinci ani. Am luat act că în contextul consultării publice privind Strategia Europa 2020 la nivel naţional încă se resimt în mod diferit efectele crizei economice. Constatăm că unele dintre cele mai afectate domenii de criză economică au fost cele ale ocupării forţei de muncă, cercetării şi dezvoltării şi reducerii sărăciei, în timp ce în domenii precum educaţia şi reducerea intensităţii emisiilor de dioxid de carbon în economie s-au înregistrat tendinţe structurale pozitive. Observăm că obiectivele Strategiei Europa 2020 sunt angajamente politice. Astfel, este subliniată importanţa rolului guvernelor naţionale în cadrul strategiei, ţinând cont de faptul că obiectivele naţionale nu sunt suficient de ambiţioase pentru a permite atingerea prin cumularea obiectivului stabilit la nivelul Uniunii Europene. Progresele neomogene înregistrate în privinţa obiectivelor Strategiei Europa 2020 pot fi puse parţial şi pe seama decalajului temporar cu care reformele structurale îşi produc impactul deplin asupra economiilor. Au fost demarate reforme structurale pe pieţele forţei de muncă, însă este nevoie de timp pentru a da rezultate şi a deveni vizibile. Diferenţele tot mai pronunţate dintre statele membre şi, deseori, din interiorul aceluiaşi stat membru au stânjenit progresele în direcţia îndeplinirii obiectivelor Strategiei Europa 2020. Există decalaje considerabile între statele membre cu cele mai bune şi cele mai slabe rezultate între regiunile aceluiaşi stat membru sau ale unor state membre diferite. România va continua să se implice activ în procesul de revizuire a Strategiei Europa 2020 în baza propunerilor ce vor fi prezentate de către Comisie în acest sens. În concluzie, Comisia pentru afaceri europene susţine obiectivele prezentei comunicări.
|