Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Continuăm lucrările.

Proiect de Lege privind Codul fiscal.

Domnul Teodorovici, nu-l văd. Domnul Teodorovici este aici. Domnul ministru al economiei, al finanţelor, scuzaţi-mă! L-am văzut pe domnul Tudose şi ... amândoi fiind aşa bărbaţi frumoşi, m-am speriat, n-am ştiut pe care să-l anunţ primul.

Domnule Teodorovici, aveţi cuvântul. Vă rog frumos.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul finanţelor publice):

Da, domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş dori să aduc mulţumiri celor care au început acest proces, l-au derulat şi au insistat asupra lui, adică miniştrilor de finanţe, secretarului de stat şi echipei mele tehnice din Ministerul de Finanţe, pe de o parte, pe de altă parte, aş vrea să mulţumesc foarte mult colegilor din Senat, Comisia pentru buget şi, în mod special, colegilor din Camera Deputaţilor din Comisia pentru buget care, ştiţi foarte bine, cu toţii au dat un vot în unanimitate asupra Codului fiscal, ceea ce înseamnă că, într-adevăr, există un consens pe un astfel de document de o importanţă extrem de mare pentru România.

Nu doresc să prezint măsurile din Codul fiscal pentru că sunt convins că le cunoaşteţi cu toţii. Sunt măsuri extrem de importante pentru economie. Doresc doar să menţionez faptul că cea mai importantă dintre măsurile din Codul fiscal este, desigur, reducerea TVA de la 24 la 19%, atât ca importanţă, cât şi ca impact în buget, în special începând cu anul viitor.

România avea, până în acest moment, una dintre cele mai mari cote de TVA standard - 24% - şi, desigur, una dintre cele mai mari medii cote de TVA la nivel european. Printr-o astfel de măsură, prin aprobarea Codului fiscal, astăzi România se poate lăuda, se va putea lăuda cu o cotă... una dintre cele mai scăzute cote standard de TVA şi una dintre cele mai mici medii ale cotei de TVA la nivel european.

Impactul bugetar, pentru că se tot vorbea despre impactul pe care acest Cod fiscal îl are, şi aici vă pot spune că impactul estimat şi calculat de Ministerul de Finanţe este de aproximativ 12 miliarde de RON. Este o sumă extrem de importantă, o sumă pe care statul român şi Parlamentul, prin votul său de astăzi, decide s-o lase la nivelul mediului economic, la nivelul pieţei, la nivelul cetăţeanului, pentru că statul român, printr-o astfel de măsură, aduce alături de sine, în ceea ce are de investit, aduce partenerul privat, cetăţeanul, prin suma pe care, cum spuneam, o lăsăm la nivelul economiei: 12 miliarde de RON.

La fel, acest Cod fiscal, aprobarea sa, duce, desigur, la un deficit mai mare decât cel asumat, este adevărat, dar un deficit care să rămână, totuşi, sub limita criteriului de la Maastricht, de 3%. Este un element extrem de important şi sunt convins de faptul că prin votul în unanimitate din Comisia pentru buget şi cu speranţa că la fel va fi şi în Cameră astăzi, acest lucru să fie un mesaj extrem de important pentru piaţa din România, dar mai ales pentru cei... pentru partenerii noştri externi care vor înţelege în acest fel faptul că România, în ansamblul său, este hotărâtă să menţină un astfel de deficit de sub 3%.

Sunt convins că România trebuie să dea dovadă, totuşi, de îndrăzneală, pentru că o astfel de măsură este o dovadă în acest sens, dar, în acelaşi timp, trebuie să dea dovadă de răspundere, de tratament sau de... abordare responsabilă, ceea ce înseamnă cheltuielile publice.

Aici trebuie să-i mulţumesc prim-ministrului Victor Ponta, pentru că efectiv a susţinut o astfel de abordare, o abordare, mulţi spun, liberală, dar o abordare care are în ansamblul său atât măsuri sociale, cât şi măsuri de piaţă.

Închei prin a vă mulţumi anticipat pentru votul pe care sunt convins că astăzi dumneavoastră îl veţi da asupra acestui Cod fiscal, cum speram, sper să fie un vot în unanimitate, pentru ca acest mesaj să fie unul puternic faţă de piaţa din România, faţă de cetăţeni şi faţă de partenerii noştri externi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule ministru.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnule preşedinte Ştefan Viorel, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind Codul fiscal transmis cu adresa PL-x 371 din 29 aprilie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în 27 aprilie 2015.

Comisia noastră, la dezbaterea proiectului, a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Prezentul Cod fiscal stabileşte cadrul legal pentru impozitele, taxele şi contribuţiile sociale obligatorii, care constituie venituri la bugetul de stat, bugetele locale, bugetele asigurărilor sociale, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, bugetul asigurărilor pentru şomaj şi Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale, stabileşte contribuabilii care au obligaţia să plătească aceste impozite, taxe şi contribuţii sociale, precum şi modul de calcul.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege mai sus menţionat, pe parcursul mai multor zile de şedinţă.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor un raport de admitere, cu amendamentele admise pe care le veţi regăsi în anexele de la 1-10 la raport, organizate pe fiecare titlu din Codul fiscal, şi amendamentele respinse cuprinse în anexa 11 la prezentul raport.

Aş vrea să fac precizarea că în cadrul dezbaterilor au fost admise 450 de amendamente şi, în acelaşi timp, au fost respinse 350 de amendamente.

A fost o muncă obositoare, dar folositoare. Cu această ocazie eu vreau să mulţumesc colegilor din Comisia pentru buget, finanţe, tuturor celor care s-au implicat formulând amendamente. Chiar dacă amendamentele nu toate au fost admise, ele au iniţiat dezbateri în cadrul comisiilor, care au lămurit anumite aspecte în sensul interpretării prevederilor din lege, ceea ce va fi de folos şi în continuare în aplicarea legii. Fără diferenţă de opinie politică, colegii de la comisie au avut o abordare profesională şi rezultatul a fost validat prin acel vot unanim asupra raportului.

Mai fac precizarea că în raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V-aş ruga, de asemenea, să fiţi de acord ca eventualele erori materiale şi corecţii de tehnică legislativă să se corecteze de către Departamentul Legislativ.

Fac această solicitare având în vedere volumul mare de lucru şi ceea ce a făcut posibil, probabil, ca unele corelări să nu fi fost ajustate în timpul redactării raportului nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Ştefan:

Ca timp de dezbatere, domnule preşedinte, propun 30 de minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă! Dezbaterile pe grupuri parlamentare, la dezbaterile generale, sunt două... maximum de 5 minute pe fiecare grup. Aşa au stabilit liderii pe noul Regulament. Asta înseamnă că fiecare grup îşi hotărăşte cum vrea el, dar intervenţiile au maximum 5 minute, două intervenţii, adică nu vii în 10 minute şi vine un coleg şi-l înlocuieşte altul şi fiecare vorbeşte câte două minute. Să fie foarte clar.

A doua: conform Regulamentului, Birourile permanente propun timpul de dezbatere. Asta înseamnă pe amendamente, admise sau respinse.

30 de minute este propunerea preşedintelui de comisie şi asta o votăm. O supunem la vot, n-am ce să fac.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

122 de voturi pentru, 65 împotrivă, 5 abţineri.

Domnule Ştefan Viorel, domnule preşedinte, mai aveţi să spuneţi ceva. Vă rog frumos.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc.

Revin spunând că legea este organică, nu ordinară.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Organică, organică, da.

Pe procedură, aveţi cuvântul, domnule Negruţ.

Domnul Clement Negruţ:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Colegul nostru, domnul Cernea, de la această tribună cerea respectarea Regulamentului pe termenele privind rapoartele pentru PL-x-uri. Într-adevăr, Regulamentul spune foarte clar: pentru procedură de urgenţă se înjumătăţesc.

Noi suntem Cameră decizională pe această lege. Normal, jumătatea lui 5, înseamnă două zile. Raportul l-am primit în acest moment, la intrarea în sală. Asta pentru a se completa. Eu sunt de acord că trebuie să discutăm acest proiect de lege important, dar poate domnul ministru era îndrituit să ne dea măcar câteva modificări esenţiale. A vorbit doar de reducerea TVA.

Cred că în acest Cod fiscal şi în Codul de procedură fiscală mai sunt multe modificări care măcar de la acest microfon trebuiau să fie aduse la cunoştinţa parlamentarilor înainte de vot.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, proiectul a fost finalizat vinerea trecută, cu votul unanim al membrilor Comisiei pentru buget, finanţe.

Eu am discutat şi cu cei de la opoziţie, şi cu cei din arcul guvernamental.

El a fost redactat de către angajaţi, împreună ... sunt 300 şi ceva de ... 800 de amendamente respinse, dacă nu mă înşel. Şi atunci, vă daţi seama că totuşi pentru stafful tehnic durează două-trei zile. Toată lumea a fost informată, ştiu că membrii Comisiei pentru buget, finanţe au informat colegii cu privire la stadiul discuţiilor şi negocierilor pe fiecare capitol.

Din punct de vedere juridic s-a respectat procedura. Nu sunt cinci zile, sunt trei zile, înseamnă o zi şi jumătate, ca să ştiţi.

Altă procedură?

Vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş fi intervenit dacă dumneavoastră nu aţi fi scuzat cumva această întârziere spunând că a fost foarte mult de muncă. Putem înţelege asta, e omeneşte de înţeles, nu-i nicio problemă aici, dar nu putem să legitimăm în acest fel încălcarea Regulamentului. Nu putem spune: A fost foarte mult de muncă, echipa tehnică a avut foarte mult de lucru, fiind sute de amendamente sau sute de lucruri de pus, acolo, în document.

Sper foarte mult să respectăm, şi dumneavoastră, ca preşedinte, sunteţi primul care aveţi datoria să apăraţi acest Regulament şi să-l respectaţi şi dumneavoastră, şi noi, împreună cu dumneavoastră. De aceea, vă cer să fim mult mai riguroşi în respectarea Regulamentului. Altfel, de ce să-l mai invocăm şi de ce să ne mai ghidăm după el, dacă nu-l respectăm?

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi perfectă dreptate.

Mulţumesc. Mergem mai departe.

Dezbateri generale.

Cine intervine la dezbateri generale?

Domnul deputat Viorel Ştefan, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar liberal. Şi UDMR-ul, da?

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aş începe spunând că se întâmplă o dată la 12 ani. Se întâmplă o dată la 12 ani ca în Parlamentul României să avem o dezbatere serioasă pe marginea reglementărilor cu caracter fiscal. În 2003 a fost primul proiect de Cod fiscal care a intrat în dezbaterea Parlamentului şi-mi amintesc că la Comisiile pentru buget, finanţe votul a fost, ca şi de această dată, unanim. Unanim şi cu sute de amendamente adoptate, amendamente asupra cărora puterea şi opoziţia au căzut de acord.

Ce a urmat? A urmat o succesiune de evenimente botezate de fiecare dată intenţii de revoluţii fiscale care din păcate, de cele mai multe ori, s-au transformat în mici răscoale şi răzmeriţe fără efecte spectaculoase sau, mai ales, fără efecte în bine.

Evoluţiile realităţilor economice, sociale şi politice din perioada 2003-2014, contextul creat de criza economico-financiară internaţională şi, nu în ultimul rând, aderarea României la Uniunea Europeană, au determinat modificarea şi completarea în repetate rânduri a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Codul fiscal a cunoscut de la data adoptării sale, decembrie 2003, şi până în prezent numeroase completări şi modificări, cele mai importante fiind introduse prin Legea nr. 343/2006, act normativ care asigura transpunerea în legislaţia naţională a dispoziţiilor acquis-ului comunitar privitor la domeniul fiscal, ca cerinţă majoră a aderării României la Uniunea Europeană.

Cu toată preocuparea continuă de îmbunătăţire şi simplificare a prevederilor Codului fiscal, acesta este perceput de mediul economic şi social ca fiind dificil de aplicat şi supus permanent riscului de interpretare neunitară a prevederilor sale.

Modificările legislative frecvente aferente acestui act normativ necesare pentru funcţionarea sistemului de impozite şi taxe din România au generat unele dificultăţi în interpretarea şi în aplicarea anumitor prevederi legale incidente în domeniul fiscal.

Dezvoltarea dinamică a mediului de afaceri şi, implicit, a legislaţiei conexe, obligaţia de transpunere în legislaţia naţională a hotărârilor Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, precum şi modificările şi completările aduse ulterior regulamentelor, directivelor sau altor acte comunitare reprezintă câţiva din factorii determinanţi care impun permanent modificarea şi completarea legislaţiei fiscale naţionale.

De asemenea, este de menţionat procesul de preluare în Codul fiscal a unor prevederi cu implicaţii fiscale, promovate iniţial prin acte normative de reglementare a anumitor domenii de activitate, măsuri care nu au ţinut seama de prevalenţa prevederilor Codului fiscal asupra oricăror prevederi de natură fiscală.

Totodată, numeroasele modificări şi completări succesive aduse Codului fiscal de la data adoptării până în prezent, prin ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, aprobate prin lege sau care sunt încă în proces legislativ parlamentar, acte normative în conţinutul cărora se fac trimiteri de la un articol la altul au făcut ca republicarea acestuia de către Monitorul Oficial să devină un proces dificil de gestionat.

În acest context, Guvernul României şi-a propus pe termen mediu, în vederea consolidării politicii fiscal-bugetare, continuarea măsurilor de creştere a eficienţei sistemului fiscal prin rescrierea Codului fiscal, creându-se astfel, pe de o parte, posibilitatea simplificării fiscalităţii, eliminării disfuncţionalităţilor şi stabilirii coordonatelor pentru un cadru legal fiscal coerent şi modern, iar pe de altă parte, premisele asigurării predictibilităţii sistemului fiscal şi continuării conduitei necesare unei consolidări fiscale sustenabile.

Acest proces complex de modernizare a legislaţiei fiscale a impus înscrierea rescrierii Codului fiscal între obiectivele prioritare incluse în strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2013-2015 şi în programul legislativ al Guvernului României pentru perioada 2013-2016.

Acest obiectiv are în vedere atingerea următoarelor rezultate: claritate şi accesibilitate în aplicarea prevederilor Codului fiscal...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 15 secunde.

Domnul Viorel Ştefan:

... prin restructurarea pe baze sistematice a normelor fiscale, transparenţă în prezentarea principiilor fiscale, în definirea conceptelor, noţiunilor şi metodelor utilizate în construcţia şi administrarea sistemului coerent al impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale reglementate de Codul fiscal în scopul înţelegerii corecte şi evitarea interpretării în aplicarea normelor fiscale, asigurarea corelării între prevederile Codului fiscal şi Codul de procedură, creşterea eficienţei activităţii de administrare a impozitelor, taxelor, contribuţiilor prevăzute în Codul fiscal, scădere a costurilor de administrare a impozitelor şi taxelor prevăzute în Codul fiscal, precum şi a celor de conformare suportate de contribuabil.

Cu un astfel de Cod fiscal, România îşi consolidează poziţia la care tinde, de actor important economic în peisajul european, atât din punct de vedere al rezultatelor de creştere economică, cât şi din punct de vedere al atractivităţii pentru mediul investiţional.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La început m-am bucurat că vom avea astăzi, la această dezbatere, alături de noi şi ministrul finanţelor. Din păcate, după ce ne-a transmis un mesaj oarecum electoral, a plecat din sală.

Asta înseamnă lipsa de importanţă pe care o acordă Ministerul Finanţelor şi Guvernul Codului fiscal.

Dar, trecând peste acest aspect care din punctul meu de vedere pune o pată urâtă şi neagră pe modul în care Guvernul priveşte Codul fiscal, aş vrea să spun următoarele lucruri: Codul fiscal şi politica fiscală, în general, sunt instrumente prin care o ţară poate să devină mai bogată, mai prosperă, să aibă creştere economică, să facă locuri de muncă, să asigure investiţii şi, până la urmă, să facă o viaţă mai bună pentru fiecare cetăţean. Sau, să blocheze economia, să nu-i dea nici-un fel de speranţă şi, în acelaşi timp, să micşoreze competitivitatea firmelor româneşti în comparaţie cu alte firme.

De aceea, acest Cod fiscal, aş spune de la început, are şi realizări, dar şi multe neîmpliniri. Dar, preferăm noi, cei de liberali, să vedem partea plină a paharului şi, în consecinţă, considerăm că este un pas înainte în clarificarea unor aspecte de politică fiscală, în clarificarea unor birocraţii care până acum au încetinit ritmul economic, iar de acum încolo, prin aceste clarificări şi prin aceste noi formulări, pot să creeze contribuabilului român, mediului de afaceri, un spaţiu fiscal mai coerent şi se poate manifesta mai uşor iniţiativa privată.

Aş vrea să mai spun dintr-o perspectivă istorică că acest Cod fiscal este poate surprinzător pentru foarte mulţi şi a fost de fapt la vremea respectivă surprinzător pentru foarte mulţi, acest Cod fiscal are inspiraţie ideologică liberală. El a apărut, poate v-aduceţi aminte, după ce Partidul Naţional Liberal a apărut cu programul de guvernare. Atunci, imediat, PSD-ul şi Guvernul PSD, aflat de altfel şi într-o criză de imagine după pierderea alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta, atunci PSD-ul a apărut cu această variantă de Cod fiscal foarte avangardistă, foarte revoluţionară şi foarte curajoasă.

Din nefericire, din acea primă etapă au rămas numai unele lucruri pe care le regăsim în Codul fiscal pe care astăzi îl discutăm în Parlament.

Sunt câteva probleme pe care trebuie să le sesizăm: 1. lipsa de credibilitate a Guvernului în faţa organismelor internaţionale care au semnalat îngrijorări foarte serioase asupra deficitului bugetar, asupra modului în care se vor încasa veniturile bugetare şi se vor realiza cheltuielile bugetare.

Sigur că un guvern necredibil, un guvern care nu mai prezintă nici un fel de garanţii în faţa organismelor internaţionale, va pune greu în aplicare un asemenea Cod fiscal care are şi multe măsuri bune.

Noi, cei de la liberali, am susţinut reducerea taxei pe valoarea adăugată şi chiar propusesem ca din 2018 să o aducem - cota standard la cotă unică de 16%. Noi am propus reducerea contribuţiilor de asigurări sociale ca o formă de stimulare efectivă a agenţilor economici, de creştere de locuri de muncă, şi mai ales de realizare de investiţii. Numai reducerea TVA înseamnă o singură pârghie avută în vedere pentru creşterea economică, şi anume, consumul intern. Dar eu cred că numai consumul intern nu ne garantează că vom realiza o economie cu un ritm de creştere necesar să ajungem din urmă ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Iar investiţiile ar fi fost cu adevărat cele care ne dădeau o speranţă serioasă.

Am introdus în acest Cod fiscal pentru prima oară un principiu nou, principiul predictibilităţii, şi asigurăm mediul de afaceri că atunci când vom veni la guvernare orice măsură pe care o vom lua în Codul fiscal va fi de micşorare de fiscalitate, şi nu de majorare de fiscalitate. Astfel încât, evident, business-plan-urile să poată fi realizate şi să ne atingem obiectivele strategice din punct de vedere economic.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi pe dumneavoastră o să vă rog să finalizaţi.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Drept pentru care cu neîmplinirile pe care le-am semnalat, dar şi cu faptul că se realizează un pas înainte, Grupul PNL a luat decizia să voteze pentru acest Cod fiscal şi să-şi rezerve dreptul ca atunci când va veni la putere să facă şi restul perfecţionărilor de care acest Cod fiscal are nevoie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al UDMR.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Azi, ne aflăm în faţa unui proiect de nou Cod fiscal, a cărui rescriere constituie o necesitate deoarece de-a lungul celor 12 ani de la adoptare, în urma numeroaselor modificări şi completări operate asupra Legii nr. 571/2003, noi am identificat în jur de 80 de acte normative, legi, ordonanţe de urgenţă, ordonanţe simple care la rândul lor au fost adoptate cu modificări şi completări. Prevederile sale deveniseră un labirint, o cursă cu obstacole presărate cu capcane în care cădea orice contribuabil înarmat cu oricâtă bunăvoinţă, bună-credinţă şi dorinţă de conformare, dar şi orice organ fiscal.

Aşadar, în primul rând, salutăm această iniţiativă de a avea un nou Cod fiscal şi un nou Cod de procedură fiscală.

În al doilea rând, aş dori să subliniez aspectele pozitive ale Proiectului de lege privind Codul fiscal, definiţii mai clare, o mai bună organizare structurală şi, nu ultimul aspect ca importanţă, reducerea pe alocuri a sarcinii fiscale, astfel, reducerea cotei standard de TVA la 19%, pentru alimente la 9%, reducerea graduală a contribuţiilor de asigurări sociale, dispariţia impozitului pe construcţii speciale şi altele asemenea.

De asemenea, salutăm admiterea câtorva amendamente formulate de grupurile parlamentare ale UDMR-ului, cum ar fi: posibilitatea de a dispune asupra a 2% din impozitul pe venitul din pensie în vederea finanţării organizaţiilor nonguvernamentale; măsuri fiscale care vin în ajutorul familiilor cu mulţi copii, adică majorarea plafonului până la care se poate beneficia de deducere personală; acordarea dreptului de deducere personală şi celuilalt părinte în cazul unuia care-şi găseşte un loc de muncă; stabilirea limitei veniturilor persoanelor aflate în întreţinere la nivelul de 300 de lei de persoană, neincluzându-se aici pensiile de urmaş, bursele şi premiile obţinute de elevi în competiţii şcolare şi sportive; calcularea contribuţiei sociale de sănătate în cazul pensionarilor asupra diferenţei dintre nivelul pensiei şi valoarea unui punct de pensie, spre deosebire de prevederile actuale, adică 740 de lei; reducerea cu 50% a impozitului pe clădirile utilizate în scopuri turistice pe perioade de inactivitate din cauza specificului sezonier.

În al treilea rând, să trecem în revistă şi câteva dintre nemulţumirile noastre: neacceptarea întregului pachet de măsuri fiscale menite să vină în sprijinul familiilor cu mulţi copii; neadmiterea aplicării cotei reduse de 9% asupra furnizării apei; neacceptarea principiului ca impozitul pe venitul micro-întreprinderilor să fie opţional; neluarea în calcul a propunerii noastre privind impozitul pe poluare în cazul autoturismelor; respingerea unor propuneri care vizau reabilitarea sau măcar conservarea monumentelor istorice, precum şi impozitarea prea dură a venitului din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, şi altele.

În concluzie, analizând proiectele Codurilor-fiscal şi de procedură fiscală, ca să nu mai ieşim încă o dată la microfon, după părerea noastră, nu sunt nici pe departe perfecte, dar conţin îmbunătăţiri esenţiale faţă de cele aflate în vigoare. Prin urmare, Grupul UDMR va vota ambele proiecte de lege.

Şi, domnule preşedinte, daţi-mi voie ca, în numele meu, să aduc mulţumiri consilierilor şi referenţilor din cadrul comisiei de specialitate, respectiv, din cadrul Grupului UDMR, pentru această muncă titanică depusă în întocmirea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală.

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Merka.

După aceea, vă dau cuvântul. Câte unul de la fiecare grup şi mai facem o tură după aceea.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Evoluţia realităţilor politice, economice şi sociale din ultima perioadă ne-a demonstrat faptul că rescrierea Codului fiscal şi Codului de procedură fiscală era inerentă, cel vechi fiind de foarte multe ori modificat de-a lungul timpului. Nu de puţine ori, mediul economic şi social ne-a sesizat referitor la faptul că legislaţia în acest domeniu era dificil de aplicat şi supusă permanent schimbării, nu de multe ori confundându-se cu riscul de interpretare neunitară a prevederilor existente până în acest moment.

Prin adoptarea noului Cod fiscal se creează, pe de o parte, posibilitatea simplificării fiscalităţii, eliminarea disfuncţionalităţilor şi stabilirea coordonatelor pentru un cadru legal fiscal, coerent şi modern, iar pe de altă parte, premisele asigurării, cum au spus şi alţi colegi, predictibilităţii sistemului fiscal şi continuării conduitei necesare unei consolidări fiscale sustenabile.

Ne dorim un Cod fiscal mai clar, mai accesibil, mai transparent, mai eficient şi corelat cu prevederile Codului de procedură fiscală, iar forma adoptată în comisie întruneşte într-o mare măsură aceste atribute.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să-l corectez pe domnul ministru. Populaţia trebuie să ştie că reducerea TVA-ului se face de la 24% la 19%. Discuţia a fost de la 20 la 19, dar impactul este de la 24 la 19.

Grupul parlamentar a militat în special pentru o reducere a acestei cote, ştiind impactul pozitiv pe care trebuie să-l aducă în societate. Dar să nu uităm totuşi, încercăm, aşa cum au făcut propuneri şi colegii, ca prin reducerea TVA-ului de la 9 la 5% pentru manuale, cărţi, activităţi sportive, să dăm un semnal şi populaţiei, ca într-adevăr societatea să se ridice puţin şi din acest punct de vedere. Trebuie să avem un mesaj puternic şi pentru cetăţeni. A fost o luptă într-adevăr în comisie, să ne facem înţeleşi noi, ca membri ai acestei comisii, sau noi, ca şi cetăţeni ai Parlamentului, ca propunerile noastre să fie înţelese de către Ministerul de Finanţe. Într-adevăr, nu avem toate datele şi nici nu le-am avut, dar am dorit să arătăm ceea ce înseamnă munca în echipă, munca noastră, a Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, cu noi, toţi ceilalţi.

Într-adevăr, şi Ministerul de Finanţe şi cei din comisie, stafful tehnic, şi stafful nostru, al grupului, au muncit pe acest Cod fiscal.

Să nu uităm că importante vor fi şi normele de aplicare, cum s-a şi spus, nu este un Cod perfect, ci este un Cod perfectibil. Predictibilitatea şi ceea ce ne dă posibilitatea să venim cu această propunere în continuare de îmbunătăţire, ne fac să sperăm că vom găsi şi noi deschideri.

Într-adevăr, au fost anumite propuneri, să le spunem, năstruşnice. Să vedem cum vor fi aplicate. Dar să nu uităm că cetăţenii vor trebui să simtă şi ei în buzunar. Nu întotdeauna mărirea de salarii şi de pensii este simţită sau resimţită la nivelul populaţiei. Să sperăm că prin aplicarea acestui Cod fiscal şi agenţii economici vor înţelege că nu doar buzunarul lor contează, ci şi bunăstarea populaţiei şi a clienţilor, adică a cetăţenilor. Şi noi suntem convinşi că, într-adevăr, trebuie să dăm un semnal puternic de sprijinire a acestui Cod fiscal şi, în acest sens, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va susţine acest Cod fiscal, aşa cum a făcut-o în comisie, şi să nu mai revenim, domnule preşedinte, şi Codul de procedură fiscală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

PC-PLR.

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dezbatem şi votăm noul Cod fiscal şi noul Cod de procedură fiscală, documente extrem de importante pentru modernizarea şi dezvoltarea României şi sunt convins că unanimitatea din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci se va manifesta şi astăzi în plenul Camerei Deputaţilor.

Parlamentarii Grupului Liberal Conservator susţin adoptarea acestor acte normative care îşi vor dovedi valoarea şi utilitatea în cel mai scurt timp, prin efectele pozitive, atât pentru întreaga populaţie a României, pentru fiecare român, dar şi, pe de altă parte, pentru alinierea ţării noastre la standardele Uniunii Europene, din punct de vedere al progresului general şi al creşterii economice.

Aşa cum s-a subliniat în cadrul dezbaterilor din Comisia pentru buget, scăderea TVA-ului de la 24 la 19% începând cu 1 ianuarie 2016 are o susţinere bugetară necesară, precum şi suportul tehnic al partenerilor şi creditorilor noştri internaţionali - Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

Sunt întrunite astfel condiţiile pentru ca principala modificare a Codului fiscal să fie aplicată cu rezultate concrete, în scopul creşterii calităţii vieţii şi instaurării mult doritei bunăstări a românilor.

Discutăm despre două legi extrem de complexe, având în vedere că desăvârşirea noilor Coduri, cel fiscal şi cel de procedură fiscală, a cuprins efectuarea a peste 600 de modificări şi completări. Aceste legi au fost pregătite de specialiştii Guvernului Ponta şi ai Ministerului Finanţelor pentru o perioadă mai îndelungată, ţinta lor vizând chiar anul 2030, deoarece se referă la mai multe priorităţi complexe ale României, atât interne, cât şi internaţionale.

Astfel, implementarea noului Cod fiscal are ca obiective primordiale: îmbunătăţirea competitivităţii economiei româneşti în perspectiva intrării în zona euro în anul 2019, realizarea unui climat de afaceri favorabil extinderii investiţiilor private, autohtone şi străine, reducerea evaziunii fiscale şi a economiei subterane, întărirea autonomiei autorităţilor locale, eliminarea discriminărilor legale generate de sistemul fiscal actual, dar şi îndeplinirea obligaţiilor de stat membru al Uniunii Europene, prin implementarea legislaţiei europene şi actualizarea acesteia.

Introducerea noului Cod fiscal şi a noului Cod de procedură fiscală va duce la scăderea TVA şi a accizelor începând cu anul viitor, deşi Guvernul studiază posibilitatea de a trece la unele reduceri încă din acest an.

Există trei mari principii care pot fi circumscrise acestui proiect pe care-l discutăm şi vă reţin doar un minut pentru fiecare: relaxarea fiscală care să ajute companiile din România să se dezvolte, să producă, să angajeze şi să aibă o piaţă de desfacere; mutarea greutăţilor din spatele firmelor şi a cetăţenilor României şi responsabilizarea instituţiilor statului. Prin acest Cod fiscal nu se mai ia şi pielea după cei care nu plătesc taxele şi impozitele, pentru că nu e statul în stare să colecteze. Presiunea se va muta dinspre privat spre ANAF care va deveni cea mai importantă instituţie din această ţară în următorii ani.

Una dintre problemele majore cu care ne-am confruntat în ultimii 25 de ani a fost gradul mic al colectării. Mai mereu am gravitat în jurul unui nivel de aproximativ 30% din PIB. Eu cred că lucrurile se vor schimba semnificativ o dată cu acest nou Cod fiscal şi că ANAF va avea un foarte mare ajutor, vor urma efecte majore.

Creşterea nivelului de trai al populaţiei. Degeaba avem noi creştere economică dacă ea nu se răsfrânge şi în calitatea vieţii românilor. Acest Cod fiscal propune şi o repornire a consumului privat fără de care economia se blochează. Vrem ca românii să-şi permită din nou să cumpere lucrurile de care au nevoie pentru a duce o viaţă frumoasă.

În mare, cam acestea sunt ideile fundamentale care au stat în spatele noului Cod fiscal. Noi, politicienii, avem datoria de a genera această viziune, în timp ce experţii Ministerului de Finanţe, ai ANAF-ului trebuie să găsească soluţiile tehnice pentru a putea implementa strategia stabilită.

În cazul acestor proiecte pe care le avem, cred că ambele deziderate sunt îndeplinite. Avem o viziune foarte clară şi foarte bine pusă la punct despre felul în care dorim să funcţioneze din punct de vedere fiscal şi economic România, iar experţii au generat un proiect foarte bine articulat.

Stimaţi colegi,

Parlamentarii Grupului Liberal Conservator susţin proiectele noului Cod fiscal şi al noului Cod de procedură fiscală, ca parte activă a susţinerii măsurilor luate şi până acum de actualul Executiv. Considerăm că principalele efecte ale noilor legi sunt în mod evident în interesul cetăţenilor...

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Moldovan:

...al contribuabililor plătitori de taxe şi impozite.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Poate că n-ar mai fi foarte multe lucruri de spus după cele prezentate de ministrul de finanţe, după cele prezentate şi dezvoltate apoi de preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, după cele spuse de colegii mei de la Partidul Naţional Liberal care au lucrat în mod efectiv la programul de guvernare care a avut ca principal pilon în zona economică tocmai construirea acestui nou Cod fiscal. Acest nou Cod fiscal care, într-un fel sau altul, întregeşte, şi nu mă feresc să folosesc acest termen, promisiunile pe care noi, la vremea aceea, în cadrul Uniunii Social-Liberale le-am luat faţă de români, de a face dreptate până la capăt. Iar cu reducerea cotei de TVA de la 24 la 19%, cât a fost iniţial, înainte de majorările din 2010, în mod cert o măsură liberală luată de un guvern social-democrat care se va bucura de atenţia cetăţenilor.

Au fost mai multe lucruri, sau sunt mai multe lucruri aici în acest Cod fiscal care, probabil că ar fi trebuit nuanţate, ar fi trebuit dezvoltate mai mult. Timpul nu este foarte generos. Au fost câteva sute de amendamente admise, au fost câteva sute de amendamente respinse, dar cred că mai important decât toate este faptul că la un moment dat, în ciuda unor discuţii contradictorii, cum erau normal să existe, s-a ajuns la un consens. Iar votul dat în Comisia pentru buget, finanţe a fost un vot unanim în favoarea proiectului pe care dumneavoastră îl aveţi în momentul acesta în faţă şi arată atât de mare pe cât îl vedeţi pe banca de la care m-am ridicat.

Am vrut şi am obţinut, şi le oferim românilor, şi sunt convins că vom face asta cu votul tuturor, cel puţin toţi cei care au vorbit până acum au precizat că vor vota la final acest proiect legislativ, un Cod fiscal care să fie mai suplu, care să fie mai eficient, care să fie mai apropiat, mai prietenos până la urmă, mai apropiat şi de contribuabili dar, în acelaşi timp, să nu ducă într-un mod dramatic, aşa cum spun gurile rele şi prost spun, la dezechilibre financiare. Sunt acolo o serie de măsuri care, bineînţeles că într-un fel sau altul, vor afecta nivelul construcţiei bugetare pentru anul viitor. Anul acesta lucrurile sunt absolut în regulă. Dar şi anul viitor, în opinia mea, numai în partea programatică s-ar putea să avem oarecari probleme. Pentru că în partea de execuţie rezultatele foarte bune pe care le-a raportat ANAF-ul pentru primul trimestru, rezultatele care se prefigurează a fi foarte bune în continuare, rezultatele iarăşi foarte bune ale aplicării reducerii TVA la alimentele de bază, care au dus la creşterea vânzării nu numai la comercianţi, dar şi a producţiei la producători şi, mai mult decât orice, la creşterea veniturilor populaţiei, pentru că măsurile importante pentru cetăţeni nu sunt numai acelea în care le dai ceva, ci şi acelea în care nu le iei. Iar acest Cod fiscal armonizează într-un mod absolut admirabil aceste perspective.

Indiscutabil că vom vota acest cod. Am lucrat prin specialiştii noştri, am avut nenumărate întâlniri cu aparatul de lucru al Ministerului de Finanţe, am discutat şi cu colegii noştri din opoziţie, şi cred că o dovadă mai bună că va fi votat, sper eu, cu larga majoritate a tuturor grupurilor parlamentare, că s-a lucrat bine şi coerent, va fi aceea că, în finalul anului, când vom culege probabil pentru prima dată roadele acestui Cod fiscal, toată lumea va fi mulţumită.

Acesta este indicatorul de satisfacţie al cetăţeanului, este cel mai important parametru care trebuie să existe nu numai în acest Cod, ci în toate politicile publice pe care le promovăm. Şi sunt convins că vom realiza acest deziderat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale dacă mai sunt. Nu sunt.

Conform art.120 din regulament, urmează să aprobăm timpul afectat dezbaterii acestui proiect de lege pe articole.

Invit Biroul comisiei... E aprobat? OK!

Trecem la dezbaterea pe articole.

Avem amendamente admise şi respinse.

Vă propun să mergem cu o frecvenţă de 10-20 de articole dacă sunteţi de acord. 10.

20 vă propun, că sunt multe.

La admise mă refer.

Deci, Anexa 1. De la 1 la 20 marginal. Intervenţii? Nu sunt.

De la 20 la 40 marginal. Vă rog.

Vă rog să precizaţi exact unde, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul meu se referă la art.22 - "Impozitul pe profitul reinvestit.", poziţia 7 din amendamente respinse.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Păi, nu suntem la amendamente respinse, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Păi nu se combină?

Stimaţi colegi,

Profitul reinvestit în România a fost întotdeauna un fel de problemă, o fata morgana. De altfel, multe din guvernările care s-au perindat în cei 25 de ani l-au utilizat sau nu l-au utilizat pentru finanţarea investiţiilor. În acest moment în care investiţiile practic au dispărut în această ţară, a rămas aproape singura modalitate de a investi a contribuabililor care obţin profit. De aceea, eu am propus în Codul fiscal să existe posibilitatea reinvestirii profitului obţinut din întreaga perioadă a exerciţiului financiar în utilaje tehnologice, în maşini şi în instalaţii de lucru şi, evident, în tehnică de calcul.

În actualul Cod fiscal funcţionează sistemul în felul următor: sunt contribuabili care calculează şi plătesc impozitul pe profit anual şi contribuabili care calculează şi plătesc impozitul pe profit trimestrial. Între cele două categorii de contribuabili în acest moment există o discriminare: cei care calculează şi plătesc impozitul pe întregul an pot să utilizeze întregul profit pentru reinvestire, cumulat de la începutul şi până la sfârşitul anului, cei care calculează şi plătesc trimestrial nu au posibilitatea decât trimestrial să facă investiţiile din profitul respectiv, astfel încât se găsesc în imposibilitatea de a utiliza profitul următoarelor trimestre pentru finanţarea unei investiţii care nu a fost cuprinsă în întreg profitul trimestrului respectiv.

De aceea, amendamentul meu dă posibilitatea să folosim, pentru ambele categorii de contribuabili, profitul pentru finanţarea investiţiilor, indiferent de momentul în care aceste investiţii sunt făcute.

Eu vă rog... în comisie... şi trebuie să mulţumesc Comisiei de buget, finanţe pentru toate amendamentele pe care le-a votat şi le-a înţeles. Probabil pentru acest amendament a fost o scăpare, mai ales că ceea ce s-a spus a fost faptul că oricum această reinvestire a profitului este o chestiune tranzitorie şi ţine până în anul 2017. Eu nu cred că va fi aşa, eu cred că va fi şi după anul 2017. Şi este normal să votăm acest amendament, pentru că este în sprijinul contribuabililor români.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să votaţi.

104 împotrivă, 79 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Eraţi la Titlul II, domnule deputat, deci la Anexa 11, aţi trecut deja la Titlul II, eu eram la Titlul I, de aceea am încurcat.

Continuăm. De la articolul 22 la 40.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

După articolul 22, aş dori să introducem un nou articol, art. 22¹, cu următorul cuprins:

Alin. (1). În cazul în care producerea unor bunuri se realizează pe baza unor invenţii sau inovaţii înregistrate la OSIM, contribuabilul va fi scutit de impozitul pe profit care rezultă din aplicarea noii invenţii sau inovaţii timp de 5 ani, în cazul primei aplicări economice la nivel naţional a respectivei invenţii sau inovaţii.

Alin. (2). Ministerul Finanţelor Publice emite norme metodologice de aplicare a prevederilor din alin. (1)."

Propunem prin această modificare stimularea invenţiilor înregistrate la OSIM.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

108 împotrivă, 87 pentru, 2 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Dacă de la 22 la 40 mai sunt alte intervenţii?

Articole. Deci 22-40, da?

40-50.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna deputat Andreea Paul, după care domnul deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La articolul 48, propun următoarea formulare: "Contribuabilii care se încadrează în categoria microîntreprinderilor definite potrivit prezentei legi pot opta pentru plata impozitului pe venit, conform prezentului titlu."

Acest regim fiscal a fost gândit ca o facilitate pentru micii întreprinzători. Din păcate, eliminarea opţiunii întreprinderilor mici, nou apărute pe piaţă, de a alege între impozitul pe profit sau impozitul pe cifra de afaceri îi duce într-o situaţie paradoxală de a plăti în prea multe cazuri, în aproape jumătate din cazuri, impozit pe pierdere. Ce principiu fiscal respectă acest Cod dacă nu priveşte impunerea fiscală pe profit, pe valoarea adăugată?

De aceea insistăm foarte tare cei din Partidul Naţional Liberal pentru reintroducerea opţiunii microîntreprinderilor de a alege între impozitul pe cifra de afaceri sau pe profit.

Vă rog să votaţi în favoarea acestui amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamnă deputat, spusesem până la 40. Aţi ajuns deja la 48. Deci luăm în considerare de la... 40-50. Eu am zis 40. O.K. Până la 50.

Mai este o intervenţie, de la 22 la 50.

Vă rog, domnule deputat. (Discuţii în sală.)

22-50, da.

Vot la amendamentul doamnei Paul.

119 împotrivă, 83 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Deci, domnule deputat, de la 22 la 50.

Vă reamintesc că s-au aprobat 7 minute pentru dezbateri.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Am înţeles, domnule preşedinte de şedinţă.

Practic, la acelaşi articol 48, propunem şi noi modificarea în sensul următor: "Impozitul reglementat de prezentul titlu este opţional."

Practic este aceeaşi idee pe care deputaţii PNL o susţin. O susţinem şi noi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

115 împotrivă, 86 pentru.

Amendamentul a fost respins.

De la 51 la 70 - articole.

Vă rog, doamnă Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Nu-mi doream să susţin acest amendament, dar pentru că aţi votat împotriva amendamentului nostru...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Precizaţi, vă rog, articolul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Art. 51, alin. (1). Îl voi susţine.

Este o altă variantă de impozitare a microîntreprinderilor pe venit, astfel: 1% pentru microîntreprinderile care au 2 sau mai mulţi salariaţi, două procente pentru microîntreprinderile care au un singur salariat cu o normă întreagă, astfel încât să diminuăm povara fiscală pe microîntreprinderi.

Vă repet, 42 de procente, 42% înseamnă aproape jumătate din numărul total al microîntreprinderilor, în România, sunt pe pierdere astăzi.

Vă rog să votaţi în favoarea acestui amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

115 împotrivă, 83 pentru, 3 abţineri.

Amendament respins.

Alte intervenţii până la 70, dacă mai sunt?

Domnul Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

La articolul 51, după alineatul (3), se introduce un nou alineat care spune aşa: prin excepţie de la prevederile alin. (1), activităţile microîntreprinderilor din domeniile CAEN 5510 "Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare", CAEN 5520 "Facilităţi de cazare pentru vacanţă şi perioade de scurtă durată", CAEN 5590 "Alte servicii de cazare", CAEN 5610, CAEN 5621, CAEN 5629, CAEN 5630, aceşti operatori, aceşti agenţi economici pot opta pentru impozitul forfetar anual, formula de calcul urmând a fi stabilită de către Ministerul Finanţelor Publice, în funcţie de rangul localităţii, suprafaţa utilă a locaţiei şi un coeficient de sezonalitate.

Motivarea acestui amendament este faptul că introducerea acestui impozit forfetar pe care Ministerul Finanţelor îl promite, şi luna trecută şi în mai, după ce a anulat bacşişul, şi acum, la o întâlnire cu agenţii economici din Mamaia, a spus că îl introducem în Codul fiscal.

Amendamentul meu este în acest sens, introducerea acestui impozit forfetar pentru toţi agenţii economici care activează în domeniul turismului de pe litoral. Cu alte cuvinte, propun ca hotelurile, restaurantele şi operatorii economici de pe litoral să plătească o taxă fixă anuală.

Menţionez că această măsură este agreată de către toţi operatorii şi vă invit să votaţi, pentru că turismul de pe litoral trebuie susţinut.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot. Vă rog să votaţi.

121 împotrivă, 84 pentru, 2 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Alte intervenţii până la 70? Nu sunt.

De la 70 la 100?

Domnul deputat Merka.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am avut o discuţie lungă cu ministerul, am înţeles că este necesar a preciza printr-o normă venită din partea Ministerului Muncii, dar totuşi am rugat să fie trecute la amendamente respinse partea de indemnizaţii şi orice alte surse de această natură, pentru că mă gândeam că poate o reglementare în Codul fiscal, în legătură cu o eventuală discrepanţă între tratamentul fiscal discriminatoriu de acest tip, ar putea să justifice activitatea în continuare, să spunem, în ghilimele, a transportatorilor.

Sunt mai multe amendamente, dar mă refer doar la unu. Da, am înţeles. Dar eu zic că, totuşi, dacă supunem la vot, ştiu care este rezultatul, este unul singur.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să votaţi.

120 împotrivă, 88 pentru, două abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Vă rog. De la 70 la 100 suntem.

Precizaţi articolul, vă rog.

Domnul Anton Doboş:

Articolul 77. Pentru persoanele care au în întreţinere şi copii, deductibilitatea să crească pentru fiecare copil cu 100 de lei. Astfel asigurăm şi o creştere a natalităţii şi încurajăm să crească populaţia României.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

(Domnul deputat Ludovic Orban solicită cuvântul.)

Suntem în procedură de vot, domnule deputat.

O sută cinci...

Domnul Ludovic Orban:

Deci avem 5 aparate de vot, 7 care nu funcţionează. Ca atare, solicit o întrunire a liderilor de grup, pauză şi să se repare, pentru că nu este normal să nu fie luat în calcul votul atâtor parlamentari. Eu nu cred că este ceva care ţine de formaţiunea politică, pur şi simplu este o chestiune tehnică, care trebuie remediată.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Două minute pauză.

Vă întâlniţi în grup.

După pauză.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală. Vom face un vot de control în 30 de secunde.

Vă rog să scoateţi cartelele din aparate şi să le reintroduceţi.

Vot de control. Vă rog să votaţi.

Stafful tehnic, mai facem încă o dată un vot de control.

Deci reluăm. Vă rog să votaţi.

Vă rog, încă o dată reintroduceţi cartelele. Vă rog să scoateţi cartelele din aparat şi să le reintroduceţi.

Vă rog să votaţi.

E OK, da? Bun.

Deci eram în procedură de vot, vă rog.

Amendamentul care era de votat, reluăm votul. Vă rog să votaţi.

113 împotrivă, 82 pentru, 2 abţineri.

Amendamentul respins.

Dacă până la 100 mai sunt alte intervenţii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Am dori să modificăm la art. 100 alin. (1) lit. b) care să aibă următorul conţinut, litera b): "suma neimpozabilă lunară este egală cu 1,3 înmulţit cu valoarea punctului de pensie stabilit pentru anul în curs."

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

115 împotrivă, 3 abţineri, 82 de voturi pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 100 mai sunt? Nu.

De la 100 la 150.

Vă rog, domnul Varga. Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Domnilor colegi,

Solicit respingerea textului adoptat de comisie la 111 alin. (4), motivat de faptul că vom da girul unor evaziuni fiscale de proporţii. Şi în al doilea rând: transformarea unei entităţi profesionale în aceea de a face sesizări şi plângeri penale împotriva cetăţenilor. De aceea susţin ca din textul de la Senat şi amendamentele propuse la comisie să rămână textul actual din forma care există astăzi în Codul fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

115 împotrivă, o abţinere, 83 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Alte intervenţii până la 150.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal are o constantă şi veche preocupare pentru reducerea taxării muncii. Într-o ţară în care este nevoie de muncă, aceasta nu trebuie penalizată prin supraimpozitări.

Aşadar, am prezentat un pachet de impozitare, şi anume: la art. 138 lit. a) propunem: 20,3% contribuţii sociale obligatorii pentru condiţiile normale de muncă, partajate astfel: 10% pentru contribuţia individuală şi 10,3% pentru contribuţia datorată de angajator.

De asemenea, introducem lit. b), modificăm lit. b) de la alin. (1), art. 138 şi solicităm o cotă de 25,8% faţă de 31,3 pentru condiţii deosebite de muncă, din care 10% pentru contribuţia individuală şi 15,8% pentru contribuţia datorată de angajator.

Se modifică şi lit. c) de la art. 138, alin. (1) şi solicităm introducerea unei cote de 30,8% faţă de 36,3 pentru condiţiile speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă, astfel cum sunt prevăzute în Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, din care 10% pentru contribuţia individuală şi 20,8% pentru contribuţia datorată de angajator.

Introducem lit. d) la art. 138, solicitând 10,5% pentru veniturile din activităţile independente.

De asemenea, la art. 138, alin. (2) avem o propunere: 21% pentru condiţii normale de muncă, din care 7,5% pentru contribuţie individuală, diferenţa - pentru contribuţia angajatorului.

Art. 138 alin. (2) lit. d): 10,5% pentru veniturile din activităţile independente.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

117 împotrivă, o abţinere, 87 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 150 dacă mai sunt intervenţii? Nu sunt.

De la 150 la 200?

Vă rog.

Domnul Anton Doboş:

La art. 160, amendamentul sună în felul următor: "Pentru persoanele fizice cu venituri din pensie, baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale de sănătate o reprezintă numai partea de venit care depăşeşte nivelul de 1.050 de lei."

Ştim că din anul 2011 această bază de calcul a rămas la 740 de lei şi nu facem decât o reactualizare şi considerăm că o pensie de 1.050 de lei este o pensie relativ bună.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

118 împotrivă, 3 abţineri, 90 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 200 dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

De la 200 la 250? Nu sunt.

De la 250 la 300?

Domnul deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Stimaţi colegi,

La Titlul VII, art. 291, la alin. (3): "cota redusă de 9% se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri".

Şi noi propunem: lit. i) - "furnizarea apei". Este foarte important ca să degrevăm preţul apei şi să reducem TVA-ul de la 19% la 9%.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

113 împotrivă, 2 abţineri, 91 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300, da? 250-300.

Vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Este vorba de un exerciţiu. Dacă tot am coborât TVA-ul la 9% la produse, noi, în discursul pe care l-am avut ca Grup al minorităţilor naţionale, am încercat să venim cu o cotă redusă de 5% aplicată asupra bazei de impozitare pentru livrarea produselor - alimente, băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice - destinate consumului uman.

Nu, nu, fără băuturi alcoolice. Acestea sunt la accize în altă parte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vot.

115 împotrivă, 5... 6 abţineri, 87 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300 dacă mai sunt intervenţii?

Domnul deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

La art. 292 alin. (1), după lit. r), se introduce o nouă literă, lit. (r¹), cu următorul cuprins: "lucrări de intervenţie de urgenţă la monumente istorice, ce vizează punerea lor în siguranţă". Deci este vorba despre conservarea monumentelor istorice şi arhitectonice din ţara noastră.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

115 împotrivă, 2 abţineri, 99 pentru.

Amendamentul a fost respins.

Până la 300 dacă mai sunt? Nu.

De la 300 la 350? Nu.

De la 350 la 400? Nu.

De la 400 la 450?

Domnul Merka.

Vă rog, nu mai dialogaţi cu sala şi susţineţi-vă amendamentul.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am încercat într-adevăr să scot în evidenţă o situaţie destul de ciudată: am ridicat acciza, în 2011, la băuturile alcoolice. În 2013 s-a văzut că într-adevăr bugetul de stat nu a fost alimentat, nici cel puţin cu suma care a fost pentru 2011.

Din păcate, s-a văzut că, într-adevăr, piaţa neagră s-a dezvoltat şi mai mult. Şi aici am venit cu această propunere pentru stabilirea nivelului accizei standard la echivalentul a 550 de euro, nivel existent şi în Bulgaria.

Stabilirea accizei la nivelul minim stabilit prin reglementările europene este motivată de faptul că România înregistrează un nivel extrem de ridicat al pieţei nefiscalizate în domeniul producerii şi comercializării de alcool etilic şi băuturi spirtoase, care distorsionează nivelul concurenţial în această piaţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Cu 112 voturi împotrivă, 2 abţineri, 92 pentru amendamentul a fost respins.

Dacă până la 400 mai sunt? Nu sunt.

De la 400 la 450? Nu sunt.

La Titlul IX - "Impozite şi taxe locale", de la 456...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, prin Codul fiscal s-au introdus multe măsuri de relaxare fiscală, cu efecte asupra stimulării consumului. Din păcate, Guvernul Ponta anulează, prin unele propuneri, măsurile acestea bune, şi anume transferă sarcina fiscală către persoanele fizice, mărind impozitele şi taxele locale, ceea ce va duce la cam multe efecte pozitive din reducerea TVA-ului să fie anulate, pentru că oamenii vor plăti mai multe impozite şi taxe mai mari şi vor avea mai puţini bani pentru a cumpăra alimente. E un lucru grav pe care l-am constatat la Guvernul Ponta, adică vine cu măsuri bune şi le anulează prin alte măsuri, ceea ce-l face un Guvern incompetent.

Amendamentul se referă la reducerea cotelor de impozitare, pentru că actualul Guvern le-a majorat de la 0,1 la 0,2 şi noi propunem să fie între 0,08 şi 0,1%, adică 0,1% a fost impozitarea înainte de acest cod. Eu cred că este un lucru bun. Foarte multe persoane care au venituri mici nu pot să-şi plătească impozitele şi taxele, eu nu cred că vreţi să compensaţi măsurile de relaxare fiscală prin a-i impozita pe cei cu venituri mici, că am văzut şi la microîntreprinderi, în viziunea PSD-ului, acele firme fac evaziune şi cele mari nu fac evaziune. Cred că este un mod periculos de tratare a contribuabililor mici şi a persoanelor fizice.

Vă rog să votaţi acest amendament.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să votaţi.

Cu 117 împotrivă, o abţinere, 88 pentru amendamentul a fost respins.

Dacă până la 497 mai sunt? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

La art. 458 este vorba de impozitele pe clădirile nerezidenţiale ale persoanelor fizice. Faţă de impozitul pe clădiri plătit de persoanele fizice pentru clădirile rezidenţiale diferenţa este enormă, este de la 0,08% la 1,3%. De fapt, vorbim despre aceeaşi clădire, numai că din clădirea rezidenţială o parte este utilizată în alte scopuri decât cele rezidenţiale, adică poate să fie un sediu de societate comercială, poate să fie o activitate fără caracter economic, dar impozitele sunt enorme, iar prin acest fapt nu facem altceva decât să luăm banii din buzunarul populaţiei şi să-l transferăm spre bugetele locale, ceea nu este un lucru deloc normal, pentru că este aceeaşi persoană fizică care suportă două impozite complet diferite pentru aceeaşi clădire.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

Cu 120 împotrivă, 90 pentru amendamentul a fost respins.

Domnul Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimaţi colegi,

La art. 456 alin. (1), după lit. u) noi propunem introducerea literei v), cu următorul cuprins: "Clădirile care potrivit legii sunt clasate ca monumente istorice de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale se scutesc de la plata impozitului".

Eu sunt convins că veţi accepta acest amendament, această propunere, fiindcă de ani de zile vorbim despre monumente istorice, păstrarea şi reabilitarea patrimoniului construit. Trebuie să acordăm şi nişte facilităţi proprietarilor şi eu cred că este un punct de pornire, primul pas pentru a merge într-o direcţie bună cu această scutire pentru clădirile de patrimoniu.

Vă rog frumos să susţineţi dacă într-adevăr, nu numai retoric, considerăm că patrimoniul construit trebuie susţinut.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Precizez că nu eram încă la 456, dar mergem în continuare.

Vot.

Cu 114 împotrivă, 2 abţineri, 97 pentru amendamentul a fost respins.

Până la 450? Nu suntem acolo. Doamnă deputat, până la 450? Nu. Deci până la 450 nu mai sunt.

Trecem la Titlul IX - "Impozite şi taxe locale", de la 450 până la final.

Vă rog, domnule deputat, la 452.

Domnul Iosif Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

La art. 452 am propus introducerea unui titlu nou, Titlul VIII, privind timbrul de mediu pentru autovehicule. Ştim foarte bine că Ordonanţa nr. 9/2003 prevede faptul că pentru înmatricularea pe teritoriul României a unui autovehicul nou sau rulat fiecare proprietar trebuie să achite o taxă unică, calculată în funcţie de norma de poluare, Euro 2, Euro 3, non-euro şi aşa mai departe. Din păcate, niciuna dintre aceste taxe nu este conformă cu acea afirmaţie că poluatorul trebuie să plătească.

În acest sens, noi am propus o altă formulă prin care, într-adevăr, această taxă se va trece ca o taxă locală şi fiecare proprietar, în momentul în care deţine autovehiculul, va achita această taxă anual, an de an, în aşa fel încât, într-adevăr, poluatorul care utilizează autovehiculul să plătească această taxă.

În consecinţă, vă rog să susţineţi amendamentul nostru, pentru că este un amendament care normalizează această situaţie şi preia, şi prezintă o nouă abordare a acestei taxe, în vederea echităţii şi a unei plăţi echilibrate pe perioada utilizării autovehiculului.

Mulţumesc mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Cu 124 împotrivă, o abţinere şi 89 pentru amendamentul a fost respins.

Până la Titlul IX, până la 456 dacă mai sunt?

Trecem la Titlul IX, "Impozite şi taxe locale".

Doamnă deputat, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La art. 456 alin. (1) propun un amendament pentru eliminarea impozitelor pe clădirile Academiei Române şi ale fundaţiilor proprii înfiinţate de Academia Română în calitate de fondator unic şi fac această solicitare, pentru că bugetul propriu nu le este suficient pentru reamenajarea monumentelor clădiri-istorice şi a altora de patrimoniu, iar scutirea de impozit pe clădirile actuale le poate asigura o sursă de finanţare rezonabilă pentru a garanta securitatea acestor clădiri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Cu 117 împotrivă, o abţinere şi 94 pentru amendamentul a fost respins.

La Titlul IX, de la 456 până la 497 dacă mai sunt? Nu.

Titlul X - "Dispoziţii finale", 497 până la final.

Intervenţii? Nu.

Mulţumesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La art. 457 alin. (1) propun un amendament care sună în maniera următoare: "Pentru clădirile rezidenţiale şi clădirile anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,1 şi 0,15 procente", adică îngustez banda faţă de cea propusă de Guvern, 0,08 - 0,2.

Vă rog să votaţi pentru.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot.

Cu 124 împotrivă, 2 abţineri şi 85 pentru amendamentul a fost respins.

Încheiem dezbaterea pe articole, proiectul de lege rămâne la votul final.