Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

5. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului şi Propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului.

O invit în continuare pe doamna preşedinte Ana Birchall.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie al Comisiei pentru politică externă, proiectul de opinie al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Ministerului Apărării Naţionale, nota Administraţiei Prezidenţiale, nota Ministerului Justiţiei, nota Serviciului Român de Informaţii, nota Serviciului de Informaţii Externe, contribuţiile în cadrul dezbaterilor a reprezentanţilor instituţiilor sus menţionate, contribuţiile secretariatului comisiei, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană, Camera Deputaţilor, opinia Camerei Deputaţilor din 30 iunie 2015 privind comunicarea Comisiei 185.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a solicitat Biroului permanent aprobarea pentru examinare parlamentară a acestor două propuneri de decizie, nu numai pentru a afirma că semnarea în numele UE a propunerilor de decizie ar trebui realizată fără rezerve, ci şi pentru a transmite către instituţiile europene opţiunile sale principale privind prevenirea şi combaterea terorismului, drept contribuţie la analiza de impact în vederea actualizării deciziei-cadru privind combaterea terorismului.

Comisia noastră recomandă semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului şi a protocolului adiţional.

Apreciază că România dispune de un cadru viabil pentru prevenirea şi combaterea terorismului, astfel cadrul legislativ definit de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului este în permanent proces de actualizare, în funcţie de evoluţiile din domeniu, iar la nivel instituţional există sistemul naţional de prevenire şi combatere a terorismului cu Serviciul Român de Informaţii, ca autoritate naţională în domeniu şi coordonator la nivel tehnic al celorlalte autorităţi.

Comisia noastră consideră că asigurarea echilibrului între libertăţile civile şi securitatea cetăţenilor ar trebui să respecte principiul proporţionalităţii măsurilor adoptate în raport cu obiectivele, excluzând orice formă de arbitrar.

De asemenea, comisia noastră consideră că terorismul poate fi combătut prin soluţionarea cauzelor acestui fenomen, acolo unde acesta este generat în ţările de origine, prin combinarea măsurilor politice şi economice cu cele informative şi coercitive.

Apreciază poziţia Uniunii Europene, care consideră că principalul element al strategiei împotriva extremismului violent este prevenirea.

Opinia noastră, aşa cum a fost formulată, mult mai pe larg decât ce am prezentat eu plenului Camerei Deputaţilor, a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 28 septembrie 2015, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt?

Vă rog. Grupul PNL, domnule deputat.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Principala responsabilitate în combaterea terorismului revine statelor membre ale Uniunii Europene şi implicit României.

Reacţionând în acest fel, în mod special la natura transnaţională a acestui tip de ameninţare, au fost identificate patru domenii de acţiune ale Uniunii Europene, şi anume: prevenirea, schimbul de informaţie privind intensificarea şi depistarea deplasărilor, răspunsul în materie de justiţie penală şi cooperarea cu ţările terţe.

În cadrul Consiliului European din august 2014 statele membre au solicitat accelerarea aplicării măsurilor în aceste domenii prioritare şi propunerea de acţiuni suplimentare.

Convenţia a intrat în vigoare la data de 1 iunie 2007, a fost ratificată de 32 de ţări şi are ca scop adoptarea de măsuri la nivel naţional şi de cooperare internaţională, măsuri care au menirea de a preveni terorismul, concomitent cu respectarea statului de drept şi a valorilor democratice, a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Doamnelor şi domnilor,

Partidul Naţional Liberal susţine domeniul reglementat de protocol şi considerăm că acest acord privind propunerea de Decizie a Consiliului privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Protocolului adiţional la Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, precum şi asupra Propunerii de Decizie a Consiliului Europei privind semnarea, în numele Uniunii Europene, a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului trebuie adoptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nemaifiind...

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Globalizarea terorismului a devenit o realitate ce nu poate fi contestată, o ameninţare la adresa securităţii interne şi internaţionale şi implicit un fenomen aflat în responsabilitatea întregii comunităţi internaţionale.

Într-o lume în care terorismul câştigă tot mai mult teren este nu doar necesar, ci obligatoriu să ne luăm măsuri pentru a reduce cât mai mult posibil ca astfel de ameninţări să se concretizeze pe teritoriul ţării noastre.

Dacă România a fost până astăzi ferită de atentate teroriste, nu înseamnă că ţara noastră este imună la potenţiale atacuri sau ameninţări.

Desigur, nu înseamnă nici că soarta ar fi fost de partea noastră, ci este mai degrabă rezultatul muncii de prevenire şi combatere a riscurilor teroriste de către instituţiile specializate ale statului român, ministerele de profil şi structurile de intelligence care au acţionat strategic şi şi-au făcut datoria cu prisosinţă.

Cred că terorismul poate fi combătut prin soluţionarea cauzelor acestui fenomen în ţările de origine, prin combinarea măsurilor politice şi economice cu cele informative şi coercitive.

Prevenirea şi combaterea terorismului reprezintă în sine o misiune dificilă, în contextul în care grupările şi structurile teroriste se reinventează şi mizează pe ameninţări asimetrice, pe război hibrid şi în general pe tehnici şi metode neconvenţionale care speculează breşe şi vulnerabilităţi specifice statelor democratice.

Iată de ce războiul împotriva terorismului reclamă adaptabilitate şi capacitate de răspuns, în acord cu provocările pe care le ridică structurile teroriste, astfel încât obiectivul unei lumi mai sigure pentru noi şi pentru generaţiile viitoare să poată fi realizat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.