Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Da. Doamna Birchall, după care vă rog să continuaţi şi cu Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Decizie a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei, Greciei şi Ungariei COM 451.

Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Câteva precizări, pentru că, într-adevăr, în această opinie, dar nu numai, întreg pachetul privind migraţia şi dreptul la azil a fost un pachet tratat cu foarte mare responsabilitate de către membrii comisiei noastre şi de către ceilalţi colegi şi colege din comisiile sesizate în fond sau cu instituţiile cu care noi am colaborat.

Câteva precizări, în schimb. Noi am fost sesizaţi şi cu analiza pe fond, exact ce facem astăzi, şi cu analiza privind subsidiaritatea, fiind programată această analiză în următoarele două săptămâni. Dar vreau să accentuez că, în opinia noastră, care este destul de... fără laudă, foarte bine argumentată şi foarte pe larg, noi ne-am împotrivit instituirii unor mecanisme permanente, inclusiv pentru rezervele şi punctele de vedere exprimate de către colegii noştri, aici.

Şi eu vă invit pe dumneavoastră să citiţi aceste opinii, pentru că, realmente, în formularea acestei opinii în special, dar nu numai, noi am susţinut cauza României, inclusiv din punctul nostru de vedere, atunci când se ia în considerare alocarea pentru România a unui număr de migranţi, să se ia în analiză contribuţia mai largă pe care România o are, inclusiv prin a apăra graniţa externă a Uniunii Europene - şi o apărăm foarte bine.

Dacă mai sunt întrebări, cu mare drag, le pot răspunde.

3. Acum, în ceea ce priveşte raportul pe COM 451. Comisia noastră şi-a întemeiat opinia pe rapoartele primite de la comisiile sesizate în fond, pe punctele de vedere primite de la instituţiile şi ministerele consultate. Şi, pe scurt, dacă îmi permiteţi, în această opinie am susţinut şi am precizat că - alături de Slovacia, Republica Cehă, Ungaria - România a votat împotriva deciziei de relocare pe bază de cote a migranţilor din considerente de principiu, ce au ţinut de modificarea caracterului voluntar al implicării în mecanismul de transfer faţă de cele agreate anterior la nivelul Consiliului European.

România şi-a reafirmat solidaritatea cu statele membre cele mai afectate de fenomenul migraţionist, arătând însă că abordarea în termeni de cote obligatorii nu reprezintă o modalitate eficientă pentru a răspunde crizei refugiaţilor care sosesc în Europa, deoarece aceasta tratează doar simptomele, şi nu cauzele fenomenului.

De asemenea, am susţinut că rapiditatea procedurii de adoptare a propunerii Comisiei, în mai puţin de o lună, ar trebui să poată fi aplicată şi în alte situaţii de urgenţă, în special în cele de şi mai mare gravitate.

Este necesară o intervenţie temporară în gestionarea actualei crize, dar este la fel de necesară şi identificarea la nivelul Uniunii Europene a unor soluţii viabile pe termen lung, de vreme ce această criză ridică multiple dificultăţi de ordin politic, economic, financiar, social, juridic, administrativ, sanitar etc. De asemenea, am învederat că măsurile de verificare a resortisanţilor ţărilor terţe, care sosesc în cele două state din prima linie, inclusiv identificarea lor clară, prelevarea amprentelor şi înregistrarea, alături de înregistrarea şi prelucrarea iniţială a cererilor de protecţie internaţională sunt bine-venite.

Cele două state din prima linie ar trebui asistate de organisme special create ale Uniunii pentru punerea în aplicare a deciziilor de returnare a resortisanţilor ţărilor terţe care fie nu au solicitat protecţie internaţională, fie nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul Uniunii Europene, noi argumentând în toate opiniile noastre că trebuie să se facă o diferenţiere între migranţii economici şi migranţii care fug din calea războiului sau acţiunilor teroriste.

Această opinie, în sensul în care a fost redactată de către comisia noastră, a fost supusă dezbaterii în data de 6 octombrie, fiind adoptată cu unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii? Doamna Roberta Anastase. Vă rog. 3 minute, doamnă deputat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Documentul european a fost adoptat cu majoritate calificată în Consiliul JAI din 22 septembrie şi face parte din pachetul legislativ european privind fenomenul migraţiei.

Principalul obiectiv este acela de a institui măsuri cu caracter provizoriu în domeniul protecţiei internaţionale pentru Italia, Grecia şi Ungaria, ţările considerate a fi cele mai afectate, în acest moment, de presiunea valurilor de migranţi.

Spuneam de la început că aceste măsuri au caracter provizoriu. Ele se instituie pe o perioadă de 24 de luni, timp în care, la nivelul Uniunii Europene, se vor întreprinde măsurile necesare pentru o gestionare eficientă a acestei crize.

Un aspect important al acestei comunicări este includerea măsurilor de verificare, înregistrare şi prelucrare a cererilor de protecţie internaţională a resortisanţilor. Şi, foarte important, se prevede, de asemenea, evoluţia fluxului migrator în ceea ce priveşte toate statele membre, ca şi menţionarea că, în viitor, pot fi activate măsuri similare în ceea ce priveşte acele state membre care ar putea să se confrunte cu o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de resortisanţi al unor ţări terţe. Şi aici se are în vedere o posibilă deteriorare a situaţiei din Ucraina de Est.

Având în vedere că aspectele semnalate în proiectul de hotărâre sunt echilibrate şi în deplină concordanţă cu punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Domnul Cernea. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Majoritatea acestor opinii pe care le dezbatem astăzi şi pe care probabil le vom vota sunt bine articulate.

Din punctul meu de vedere, această opinie, PH CD nr. 88/2015, suferă de o serie de carenţe. În primul rând, este reamintit apăsat votul nostru din Consiliul JAI care, din ceea ce am înţeles de la primul-ministru şi de la Preşedintele Iohannis, a fost o greşeală. Primul-ministru, în faţa noastră a declarat acest lucru, iar Preşedintele Iohannis, la scurt timp după votul din JAI, şi-a schimbat punctul de vedere, declarând public că România trebuie să primească refugiaţii, şi că un număr de aproape 7.000 nu e un număr prea mare, şi că putem gestiona această problemă. Or, eu cred că este o eroare ca Parlamentul României să insiste pe acea abordare veche a României. Speram ca aceste opinii pe care noi le votăm astăzi să fie în acord cu poziţiile publice exprimate de către principalii decidenţi - primul-ministru şi preşedintele, după votul din JAI.

Solidaritatea de care vorbim nu ar avea sens dacă nu am accepta cotele obligatorii. Pentru că, dacă solidaritatea ar fi opţională, atunci, multe dintre statele Uniunii Europene ar putea să spună că nu primesc refugiaţi şi ar lăsa ca întreaga greutate să cadă pe umerii Germaniei, sau poate a încă două, trei state. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat sau ce s-ar întâmpla în ipoteza în care conflictul din Ucraina ar deveni unul mult mai dramatic, cu mult mai mulţi refugiaţi în afara Ucrainei. România ar fi în prima linie. Dacă un flux de refugiaţi ar trece prin ţara noastră evident că am face apel la solidaritatea europeană. Nu ar fi deloc comod pentru România să gestioneze singură această problemă şi am indica acele prevederi din Convenţia pentru refugiaţi sau din tratatele europene, care fac apel la solidaritate şi la o intervenţie comună.

De aceea, cred că este o abordare greşită să mai punem sub semnul îndoielii ideea de o primire obligatorie a refugiaţilor.

România cred că trebuie să primească tot mai mulţi refugiaţi. Acest număr de 7.000 nu cred că va fi limita maximă. Şi-mi doresc foarte mult să ne însuşim, şi la nivel de Parlament, poziţia de politică externă exprimată de preşedinte şi de prim-ministru, nu să alunecăm spre alte nuanţe şi alte idei neconforme cu aceste puncte de vedere oficiale ale ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ganţ. O intervenţie de grup.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că experţii Comisiei pentru afaceri europene au produs un text foarte bun şi-l susţin şi cred că trebuie să nuanţăm un pic, pentru că e foarte uşor să vorbeşti din perspectiva aceluia care nu a fost confruntat, practic, deloc cu fenomenul. Dar, în egală măsură, foarte puţini, aici, în ţară, ştiu ce se întâmplă în realitate.

Efortul, în momentul de faţă, este, practic, exclusiv asupra ţărilor tranzitate şi asupra Germaniei, ca ţară de destinaţie. Am vizitat săptămâna trecută, împreună cu colegii din Grupul parlamentar de prietenie cu Germania, am fost la Berlin. Eu am călătorit cu trenul prin Viena şi Nürnberg şi am văzut ce se întâmplă la graniţa germană, ce situaţii dramatice există şi, de aceea, eu cred că e normal să ne comportăm solidar, dar, repet, am rezerve mari la noţiunea de obligativitate. În plus, am explicat şi colegilor germani că nu este problema legată de a dori să primim sau nu refugiaţi. E normal să fim de acord cu venirea lor. Problema este, pe de o parte, de capacitate instituţională, de a asigura acestor oameni, după venirea lor, un trai decent, la standarde normale, care presupune multe alte aspecte decât o simplă cazare în nişte centre de refugiaţi, cum ar fi chestiuni de educaţie, de sănătate şi aşa mai departe.

2. Nu trebuie să speculăm legat de ce s-ar putea întâmpla în estul României. Cred că e mult mai simplu să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla dacă, în condiţii de iarnă, ruta maritimă ar fi schimbată cu ruta terestră prin graniţa turco-bulgară şi să ne imaginăm cam ce ne-ar paşte pe noi în această situaţie.

Şi, în fine, legat de solidaritate, lucru pe care l-am spus şi colegilor germani, ea nu este unilaterală. Solidaritatea, de exemplu, trebuie să se manifeste şi în contextul în care un stat membru al Uniunii Europene, care îndeplineşte de 4 ani de zile cerinţele Schengen şi lucrează de facto în condiţii Schengen la frontierele lui, să nu fie refuzat din raţiuni politice şi de poziţii discutabile ale altor state membre. Deci cred că e foarte bine să avem măsură în toate.

Grupul nostru parlamentar întotdeauna pledează pentru măsură şi într-o parte, şi în cealaltă.

Vă mulţumesc frumos.