Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

Continuăm cu moţiunea simplă.

Moţiunea simplă va fi citită de unul din reprezentanţii semnatarilor.

Guvernului i se rezervă 50 de minute, care vor fi utilizate la început şi la finalizarea dezbaterilor.

Pentru dezbateri fiecare grup parlamentar are câte 10 secunde pentru fiecare deputat, iar timpul maxim se prezintă astfel: Grupul parlamentar al PSD - 25 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 11 minute; Grupul parlamentar al USR - 5 minute; Grupul parlamentar al UDMR - 4 minute; Grupul parlamentar ALDE - 3 minute; Grupul parlamentar al PMP - două minute; Minorităţile naţionale - 3 minute, iar deputaţii neafiliaţi - 3 minute.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot. Şi vă supun votului propunerile prezentate. Să înceapă votul.

162 de voturi pentru, o abţinere. Au fost adoptate.

Mergem mai departe.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista vorbitorilor.

În continuare, îl invit pe domnul deputat Bogdan-Iulian Huţucă, reprezentantul Grupului PNL, pentru a citi textul moţiunii simple.

Şi apoi domnul Teodorovici va prezenta răspunsul.

Vă rog. Domnul Huţucă.

Domnul Bogdan-Iulian Huţucă:

Bună ziua!

Moţiune simplă.

"Tripleta Dăncilă-Vâlcov-Teodorovici sugrumă administraţia publică locală din România"

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru al finanţelor publice,

Pe măsură ce anul fiscal se apropie de final, situaţia bugetară începe să scoată la iveală amatorismul celor care au proiectat o construcţie bugetară profund eronată, bazată pe fantezii cu încasări bugetare uriaşe şi pe iluzia demarării unor proiecte de investiţii, care ar fi trebuit să stimuleze mediul economic din România. Realitatea v-a contrazis mai repede decât s-ar fi aşteptat oricine, căci, numai după primele luni ale anului, veniturile la buget s-au situat mult sub cele programate, iar investiţiile s-a dovedit că rămân în continuare la stadiul de promisiuni frumoase, dar nerealizabile. Nu cred că a uitat nimeni faptul că aţi promis extrem de convingător, la momentul învestiturii dumneavoastră în funcţia de ministru, că veţi transforma investiţiile publice şi private în motor de creştere economică şi că veţi corecta dezechilibrul economic creat prin politica expansionistă a cheltuielilor publice. Cunoşteaţi bine şi recunoşteaţi dezechilibrele lăsate în finanţe de Ionuţ Mişa şi Viorel Ştefan, iar, la învestitură, oamenii v-au privit cu speranţă.

Oricine consultă documentele sintetice ale execuţiei bugetare din primele 7 luni ale anului poate să constate că, sub conducerea dumneavoastră, veniturile din surse fiscale au ajuns la minime istorice. Raportat la produsul intern brut, veniturile fiscale au scăzut în anul 2018 cu 10% faţă de anul 2017 şi cu 20% faţă de anul 2016. Poate că o să spuneţi că noi, opoziţia, lucrăm cu date mai vechi, din primele 7 luni ale anului, şi că, în luna august, s-au întâmplat minuni de care noi nu avem cunoştinţă. Am anticipat acest tertip ieftin, pentru că aşa aţi procedat şi la ultima moţiune prezentată în Parlament, scoţând din buzunar cifre despre care spuneaţi că numai Domnia Voastră aveţi cunoştinţă şi care, mai târziu, nu s-au verificat în practică. Din păcate, de data aceasta, situaţia nu vă mai ajută deloc, căci deja ştie toată lumea că, în luna august, ANAF a înregistrat un deficit de încasări de peste un miliard de lei şi că, orice baghetă magică aţi scoate din mânecă, vă îndepărtaţi tot mai mult de ţintele asumate la începutul anului.

În ceea ce priveşte atenţia pe care a acordat-o Ministerul Finanţelor Publice cheltuielilor investiţionale, i-aţi depăşit deja pe predecesorii dumneavoastră, domnul Ionuţ Mişa şi domnul Viorel Ştefan, care, în anul 2017, au reuşit cea mai slabă alocare investiţională din ultimii 12 ani, de numai 3,21% din PIB. Vă aducem aminte că, în anii de criză economică, Guvernul, din care o perioadă a făcut parte şi PSD, aloca pentru investiţiile publice de două ori mai mulţi bani decât astăzi, adică între 6,6% şi 7,1% din PIB. În schimb, în anul 2018, an în care se înregistrează creştere economică, investiţiile publice din sectorul civil, finanţate din bugetul naţional, sunt aproape invizibile, iar pentru investiţii publice noi, din fonduri europene nerambursabile, Guvernul nu a întocmit proiecte suficiente, pe care să le trimită Comisiei Europene spre evaluare.

Domnule ministru,

Incapacitatea dumneavoastră sau a fostului ministru, care conduce acum ANAF-ul, în a dimensiona o politică fiscală flexibilă, stimulativă, care să asigure resurse suficiente pentru cheltuielile curente ale statului, v-a împins într-o goană tot mai puternică după resurse financiare. Cel mai simplu şi lipsit de imaginaţie a fost să împrumutaţi ţara la costuri tot mai mari. Vă lăudaţi că aţi redus fiscalitatea, însă împrumutul înseamnă un transfer al fiscalităţii pentru viitor! Cine va plăti împrumuturile de zeci de miliarde contractate anul acesta? Aţi reuşit să împrumutaţi chiar şi copiii nenăscuţi încă, stocul de datorie publică umflându-se de la o lună la alta. Nu mai încercaţi să prezentaţi cifrele numai în lumina care vă convine, ci recunoaşteţi faptul că, din anul 2012 şi până astăzi, pe un ciclu de creştere economică, România a fost îndatorată cu peste 100 de miliarde de lei, datoria publică acumulată crescând de la mai puţin de 200 de miliarde de lei, la peste 306 miliarde lei.

Şi, cum niciun împrumut nu este pe gratis, ar mai trebui să spuneţi că, tot în aceeaşi perioadă, dobânzile plătite în sarcina datoriei publice au însumat peste 66 miliarde lei, din care, numai în ultimii doi ani, 20 de miliarde de lei! Numai de când sunteţi dumneavoastră ministru, în doar 7 luni, dobânzile plătite depăşesc 8,37 miliarde lei şi estimăm că, până la sfârşitul anului, vor depăşi 14 miliarde de lei.

Guvernul se împrumută tot mai mult, nu ca să construiască autostrăzi şi căi ferate, nu ca să modernizeze şcoli şi spitale, ci ca să asigure cheltuielile curente ale statului român. Aţi ajuns în aceeaşi disperare financiară prin care trec unii românii care se împrumută resemnaţi la CAR sau în bănci nu pentru a cumpăra bunuri sau a face investiţii, ci pentru a-şi plăti factura la curent sau pentru a pune ceva pe masă, de sărbători.

Domnule ministru,

Nu putem să nu fim îngrijoraţi văzând că economia românească gâfâie tot mai puternic, că în primul trimestru din anul 2018 produsul intern brut a stagnat, iar în al doilea trimestru a crescut mult sub aşteptări, doar 1,4%.

În aceste condiţii, o creştere economică reală de 5,5% în acest an ar fi chiar o minune. Dacă această creştere nu se va realiza, ştiţi bine că veţi avea mari probleme în asigurarea echilibrului bugetar. Oare de unde veţi mai tăia cheltuieli?

La această situaţie contribuie şi faptul că exporturile nete, cele care susţin mediul de afaceri să producă mai mult, au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -1,6%. Inerţia în care este prinsă economia românească este susţinută de avansul tot mai puternic al importurilor, care au avut o creştere de +9,6%. Oare cât credeţi că mai poate rezista ţara doar din importuri şi împrumuturi?

Domnule ministru,

Singura certitudine, pe care aţi reuşit să o oferiţi, este aceea că viaţa românilor este mai scumpă de la o zi la alta, România ajungând campionul european al creşterii preţurilor, cu o inflaţie de peste 5%.

Dacă v-aţi uita cu atenţie la evoluţia preţurilor bunurilor de bază - fructe, legume, ouă, lapte -, veţi constata că unele dintre acestea au crescut şi cu peste 20%. Ar fi bine să vă imaginaţi cum a afectat modul dumneavoastră de guvernare viaţa unei familii de tineri, amândoi angajaţi, cu salariu mediu pe economie, care şi-au cumpărat un apartament şi o maşină prin credit şi care au doi copii pe care trebuie să-i ducă la şcoală sau la grădiniţă.

Dacă în urmă cu doi ani aceştia plăteau o rată la creditul "Prima casă" de 1.210 lei, astăzi ei trebuie să plătească 1.480 de lei, cu 270 de lei mai mult în fiecare lună. Ca să meargă la serviciu sau să-şi ducă cei doi copii la şcoală, tinerii şi-au luat un autoturism prin credit, ratele crescând cu 50 de lei lunar. Apoi, când şi-au cumpărat maşina, un plin de benzină, de 50 de litri, îi costa 221 de lei. Astăzi costă 285 de lei, cu 64 de lei mai mult; 130 de lei lunar. Săptămânal, această familie cheltuieşte la supermarket şi la piaţă cu cel puţin 50 de lei în plus, adică cel puţin 200 de lei în plus în fiecare lună. Când ajung acasă, tinerii constată că le-a sosit factura la energie electrică şi cea la gaz, şi ambele sunt mai mari cu peste 20%, adică încă cel puţin 50 de lei în fiecare lună.

Numai din aceste câteva exemple puteţi constata că familia plăteşte în plus peste 750 de lei. Nu la fel au crescut şi salariile. Faţă de luna decembrie a anului trecut, salariul mediu net a crescut doar cu 79 de lei.

Stimaţi colegi,

Pentru creşterea accelerată a preţurilor nu trebuie căutaţi vinovaţi factorii exogeni, statele paralele, George Soros. Vinovaţii sunt în zona Guvernului, în special a Ministerului Finanţelor Publice. Preţurile au crescut ca urmare a unor decizii nocive ale ministerului. Majorarea accizei la carburanţi a fost una dintre cauzele principale ale majorării preţurilor pentru toate bunurile de larg consum. Până şi domnul ministru Teodorovici s-a convins cât a fost de proastă această măsură şi a început să promită, fără să dea însă un termen clar, când anume va elimina supra-acciza! Oare şi această măsură se va concretiza tot în anul 2021?

Să sperăm că Domnia Sa nu se aşteaptă să îi mulţumim.

După cum observaţi, toate promisiunile Guvernului PSD-ALDE sunt anunţate cu termene de intrare în vigoare după căderea Guvernului.

Am fi dorit ca, din când în când, să mai citiţi şi dumneavoastră informaţiile pe care le furnizează Institutul Naţional de Statistică, institut care este subordonat Guvernului.

Aşa cum aţi aflat, două din cinci gospodării susţin cu dificultate sau cu foarte mare dificultate cheltuielile curente ale vieţii. Iar dacă am lua în calcul şi pe cei care au o oarecare dificultate în acoperirea cheltuielilor de zi cu zi, veţi ajunge să constataţi singuri că peste 81% din totalul gospodăriilor din România nu resimt nimic din beneficiile creşterii economice.

Domnule ministru,

Din păcate, din cauza slabei gestionări a politicii fiscal-bugetare, nu numai populaţia a avut puternic de suferit, ci şi administraţia publică locală din toată ţara. V-aţi plâns că nu puteţi guverna şi nu puteţi să adoptaţi rectificarea bugetară, fără de care plata salariilor şi a pensiilor ar fi fost în pericol. În fapt, concursul de informaţii false pe care l-aţi dirijat înainte de adoptarea rectificării a avut menirea să ascundă faptul că vă aflaţi cu totul în afara legilor bugetare. I-aţi speriat pe cei 5 milioane de pensionari că nu îşi vor primi pensiile, însă prin rectificarea bugetară nu aţi dat bani mai mulţi la bugetul de pensii, ci aţi luat! Da! Pensionarii trebuie să ştie că aţi luat, nu aţi dat, diminuând subvenţia de la buget cu 2,63 miliarde de lei. Banii aceştia ar fi fost de ajuns să majoraţi punctul de pensie de la 1 ianuarie 2018, nu de la 1 iulie.

Aşadar, aţi luat bani din fondul de pensii, aţi luat bani din contribuţiile la Pilonul 2, aţi confiscat excedentele bugetare ale administraţiilor publice locale chibzuite, aţi luat banii de investiţii de la unele ministere şi, cu toate acestea, nu reuşiţi să cârpiţi bugetul. Astăzi avem certitudinea că vă aflaţi în afara prevederilor legii şi că, prin rectificarea bugetului, încălcaţi cu bună ştiinţă art. 6 din Legea bugetului de stat pe anul 2018, prin care v-aţi angajat să asiguraţi o finanţare minimală pentru primării, la un nivel cel puţin egal cu nivelul aceloraşi sume încasate de primării în anul 2017.

Ne vin zilnic, din teritoriu, cifre privind situaţia bugetară a comunelor şi oraşelor cărora le-aţi promis, nu le-aţi dat, ci le-aţi luat! V-aţi luat angajamentul, ştiind că prin aplicarea O.U.G. nr. 79/2017 se vor reduce cotele alocate din impozitul pe venit de la 20,54 miliarde de lei în anul 2017, la 15,76 miliarde de lei în anul 2018! Ar fi trebuit să aveţi soluţii încă de la începutul anului pentru scăderea cu 23% a sumelor alocate din impozitul pe venit, adică cei 4,8 miliarde de lei despre care se ştia foarte bine că nu vor mai ajunge la comunităţile locale!

Stimaţi colegi,

Cei peste 3.000 de primari din România au fost păcăliţi fără scrupule, promiţându-li-se bani mai mulţi pentru salarii mai mari, bani mai mulţi pentru investiţii, pentru bugete echilibrate, pentru o descentralizare financiară reală. Ministrul finanţelor publice le-a promis primarilor că vor avea bugete la nivelul anului 2017, şi nici măcar acest lucru nu a reuşit. A uitat oare domnul ministru că în anul 2017 s-au aprobat acte normative care implică costuri mai mari şi, deci, bugete minime de funcţionare mai mari în anul 2018? Nu putem decât să ne gândim la faptul că domnul Teodorovici îmbrăţişează aceeaşi logică cu domnul Dragnea, care spunea cu profund dispreţ primarilor că dacă au "îndrăznit" să mărească salariile în administraţia locală sau să demareze investiţii, atunci "să se descurce singuri"!

Să nu ştie oare domnul ministru că primarii plătesc, în anul 2018, facturi curente mai mari şi cu peste 20% pentru serviciile sociale pe care le administrează, pentru şcoli, pentru dispensare, pentru case de copii? Dacă nu ştie, e grav. Pentru că Guvernul a scumpit preţurile la energie şi combustibili! Dacă ştie şi nu a asigurat resurse suplimentare pentru primării, atunci înseamnă că nu este cu nimic mai presus decât şeful său de partid, care a brevetat un model al sărăciei în judeţul Teleorman şi pe care îl propagă acum la nivelul întregii ţări. Modelul antidezvoltare, pe care l-aţi aplicat, poate fi descris simplu, astfel: sancţionaţi primarii gospodari care fac investiţii, care se dezvoltă, care nu risipesc banii şi îi păstrează cu grijă ca să aibă cu ce să plătească investiţiile, luându-le toate resursele financiare excedentare destinate dezvoltării.

Deşi aţi elaborat nu mai puţin de trei forme ale primei rectificări a bugetului de stat pentru anul 2018, modul în care aţi decis să alocaţi resursele financiare către primării a fost unul cu totul netransparent şi discreţionar. Chiar şi în aceste condiţii, tot nu v-au ieşit calculele, iar, pentru multe dintre primării, pierderile din impozitul pe venit încasat nu au fost compensate nici prin sume alocate pentru asigurarea unui buget minim de funcţionare, nici prin sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale. Dumneavoastră sunteţi cel care conduce această penurie financiară, în plină creştere economică. Economia duduie, iar bani nu sunt. Nici nu ar trebui să ne imaginăm ce decizii aţi fi luat dacă economia ar fi trecut prin momente dificile!

Domnule ministru,

Le-aţi afectat comunităţilor locale dreptul la civilizaţie. 80% dintre investiţii au fost realizate de primării, din bugetele proprii, din impozitele şi taxele plătite de cetăţeni la nivel local. Anul acesta, pare că v-aţi răzbunat pe toţi primarii şi, vrând să le arătaţi că dumneavoastră sunteţi şeful, le daţi o lecţie şi le transmiteţi că nicio investiţie locală nu se va mai face de acum înainte fără semnătură de la Bucureşti. Din păcate, primarii vor fi întrebaţi de cetăţeni de ce au abandonat proiecte importante pentru comunitate, şi oamenii trebuie să ştie că, de această dată, chiar nu au motive să-i apostrofeze pe primari!

Să presupunem, prin absurd, că veţi veni şi veţi recunoaşte greşelile, şi veţi spune că la următoarea rectificare bugetară o să daţi primarilor şi nişte mărunţiş pentru investiţii, nu doar pentru factura la curent. Nu o să fiţi credibil, căci o investiţie publică locală - asfaltarea unui drum, a unui trotuar, modernizarea unei şcoli, a unui dispensar - se demarează de la începutul anului, nu în noiembrie sau decembrie! Şi dacă veţi da, ştiţi de pe acum că iar îi veţi păcăli pe primari, pentru că, legal, nu mai au cum şi când să cheltuiască aceşti bani!

Pentru aceste motive, românii ar trebui să nu-i acuze pe primari pentru faptul că trotuarul sau strada nu se mai repară anul acesta, căci cei mai mulţi dintre aleşii locali au avut toată bunăvoinţa, au avut proiecte, însă Ministerul Finanţelor Publice le-a tăiat orice speranţă.

Părinţii să nu-i certe pe primari pentru că nu au renovat în această vară şcolile şi grădiniţele, pe care le au în administrare, pentru faptul că nu au modernizat toaletele sau nu au introdus apă curentă în unităţile de învăţământ, căci banii de investiţii au fost confiscaţi de Ministerul Finanţelor.

Elevii să nu fie supăraţi pentru că nu-şi primesc laptele, cornul şi fructele în şcoli, căci, încă de la începutul anului, n-au fost alocaţi suficienţi bani pentru aceste programe, iar suplimentarea s-a dat abia după începutul şcolii.

Dacă nepriceperea este o caracteristică a majorităţii miniştrilor din Guvernul Dăncilă, nu ne-am fi aşteptat, domnule Teodorovici, să daţi dovadă şi de cinism faţă de cei peste 3.000 de primari care aşteptau de la dumneavoastră să înţelegeţi importanţa unei administraţii bine finanţate. Când spunem acest lucru ne referim la faptul că, după ce aţi confiscat resursele financiare ale primăriilor, aţi găsit soluţia "salvatoare" - i-aţi trimis pe primari să se împrumute.

Ne-aţi amintit de situaţia hoţului de buzunare, care, după ce îţi fură portofelul, se oferă primul să îţi acorde un împrumut, şi se mai laudă că îţi oferă şi o dobândă avantajoasă!

Domnule ministru, sunteţi de 9 luni ministru al finanţelor publice - nu pentru prima dată - şi se pare că nici acum nu v-aţi făcut timp să vă citiţi atribuţiile. Vă solicităm să luaţi o pauză din campania electorală continuă în care vă aflaţi, fie pentru funcţia de prim- ministru, fie pentru cea de preşedinte al PSD, fie chiar pentru cea de Preşedinte al României. Opriţi-vă măcar câteva zile şi luaţi-vă în serios funcţia importantă pe care o deţineţi. Arătaţi că puteţi mai mult decât Ionuţ Mişa şi Viorel Ştefan!

Partidul Naţional Liberal v-a furnizat soluţii simple pentru rezolvarea dezastrului pe care l-aţi produs în finanţarea primăriilor. Guvernul, din care faceţi parte, le-a ignorat pe toate, deşi ştiaţi că măsurile propuse de noi ar fi ajutat munca tuturor primarilor.

Domnule ministru, faceţi notă discordantă cu colegii din PSD şi fiţi de acord cu proiectul privind alocarea a 100% din impozitul pe venit către administraţia locală, începând cu 1 ianuarie 2019! Creşterea cotelor alocate din impozitul pe venit ar rezolva o parte din problema financiară a primăriilor, însă ar mai trebui implementate şi alte măsuri.

De aceea, pe lângă aceasta, PNL vă propune să asiguraţi finanţarea corespunzătoare, de la bugetul de stat, pentru politicile naţionale în domeniul educaţiei şi sănătăţii. Guvernul a luat o serie de angajamente, pe seama bugetelor primăriilor, însă de la bugetul central nu s-au asigurat şi resursele financiare.

E bine şi uşor să promiţi atunci când plătesc alţii!

Dacă domnul Dragnea a eşuat în anul 2013 cu înşelătorul proiect al descentralizării, demaraţi dumneavoastră o amplă reformă care să genereze o descentralizare financiară clară, cât mai repede, prin care primarii să aibă pentru fiecare competenţă primită în plus banii necesari pentru a o îndeplini. Nu intraţi în corul domnului Dragnea, care vântură în faţa românilor strategii pentru anul 2040! Fiţi pragmatic şi găsiţi soluţii pentru bugetul viitor, care, în mai puţin de o lună şi jumătate, ar trebui să ajungă în Parlament pentru dezbatere şi aprobare.

Domnule ministru, sperăm că aţi înţeles din textul moţiunii că nu v-am solicitat altceva decât să vă îndepliniţi prerogativele de ministru şi să vă opriţi din comportamentul de vedetă de televiziune. Nu ne-aţi convins până acum că dumneavoastră conduceţi ministerul, ci suntem şi mai puternic convinşi că domnul Vâlcov este şeful politicii bugetare, iar domnul Mişa vă joacă pe degete în privinţa politicii fiscale. Uneori nu vi se dă voie nici să vorbiţi, pentru că vă ia microfonul domnul Viorel Ştefan. Degeaba tot promiteţi lucruri rezonabile, pentru că în realitate nu se întâmplă nimic.

Vă solicităm, pe această cale, să dispuneţi de urgenţă următoarele măsuri:

Eliminaţi imediat supra-acciza la carburanţi pentru a opri ritmul ameţitor de creştere a preţurilor! Aşa cum Mişa a introdus-o peste noapte, şi dumneavoastră o puteţi elimina în câteva zile, dacă vreţi şi dacă chiar dumneavoastră conduceţi ministerul. Stă în puterea dumneavoastră de ministru să domoliţi inflaţia şi pierderea puterii de cumpărare, care au degradat standardul de viaţă a peste 80% din gospodării.

Opriţi supraîndatorarea românilor şi a copiilor încă nenăscuţi. Demonstraţi românilor că, în plină creştere economică, puteţi să acoperiţi măcar cheltuielile curente - pensii, salarii, servicii medicale, educaţie. Folosiţi banii publici pentru modernizarea României, nu pentru plata dobânzilor de miliarde către creditori.

Demaraţi imediat proiecte majore de investiţii. Vreţi bani mai mulţi la buget, atunci investiţi! Construiţi ceva în această ţară!

Lăsaţi, de la 1 ianuarie 2019, 100% din impozit către administraţia locală! Numai aşa veţi repara o parte din erorile financiare făcute anul acesta.

Asiguraţi primăriilor un buget minimal la nivelul cheltuielilor din 2018, nu din anul 2017! Cheltuielile primăriilor, prilejuite de inflaţie şi de alte transferuri de sarcini de la Guvern, sunt mai mari cu cel puţin 10% în anul 2018, faţă de anul 2017.

Alocaţi bani în bugetul de stat pentru politicile naţionale!

Nu mai transferaţi poveri bugetare suplimentare de la Guvern către primării, căci mai mult de jumătate dintre acestea nu au bani nici pentru utilităţi!

Nu mai distribuiţi bani discreţionar din Fondul de rezervă!

Nu mai confiscaţi banii agonisiţi de primării!

Alocaţi cote mai mari din TVA către primării! Colectaţi mai bine din marea evaziune fiscală şi distribuiţi pe măsură către primării şi consilii judeţene!

În final, vă reiterăm ceea ce v-am recomandat şi la ultima moţiune simplă: daţi-l afară pe Darius Vâlcov de la conducerea Ministerului Finanţelor Publice!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru, vă rog.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici (ministrul finanţelor publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă aflu din nou în faţa dumneavoastră. De data aceasta, pentru a aborda tema "Tertip şi realitate". Exact aşa cum ne-au propus colegii noştri din Partidul Naţional Liberal.

Doar că - ţin să subliniez de la început - tertipul le aparţine, iar realitatea ne susţine. Chiar şi realitatea.

Exact invers faţă de acuzaţiile false pe care dumnealor le promovează şi a căror cauză nu poate fi decât acelaşi diletantism în abordarea problemelor din domeniul fiscal-bugetar, pe care le-am întâlnit şi cu ocazia precedentei moţiuni simple, care a fost depusă tot la adresa mea.

Ca şi atunci, şi acum sper că autorii moţiunii vor reuşi să înţeleagă, de această dată, cum funcţionează sistemul financiar din România şi situaţia adevărată din economie.

Ca şi atunci, şi acum sper că dacă tot mi se propune, în repetate rânduri, să dau lecţii şi meditaţii, în sfârşit, Partidul Naţional Liberal va învăţa să înţeleagă corelaţiile macroeconomice fundamentale, va învăţa cum se interpretează corect datele statistice oficiale, după metodologii ale Comisiei Europene, Fondului Monetar Internaţional şi Eurostat.

Şi, desigur, va reţine câteva soluţii de politici publice pe care ar trebui să le aibă în programul-alternativă de guvernare, program pe care de doi ani se străduiesc să-l propună românilor fără vreo şansă de reuşită, slavă Domnului.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Consider că moţiunea, pe care o dezbatem astăzi, este chiar o oportunitate pentru cetăţenii români. Vedem cu toţii, astfel - şi văd şi românii prin intermediul media -, ignoranţa opoziţiei, lipsa cunoştinţelor de bază în domeniul economic, inexistenţa argumentelor şi greutatea în a stabili vreo corelaţie macroeconomică corectă. Văd şi românii cui îi aparţine tertipul.

Şi vă propun o analiză argumentată, după metoda brevetată, "pas cu pas".

În primul rând, voi cita afirmaţia de la pagina 2 din moţiune. "Oricine consultă documentele sintetice ale execuţiei bugetare din primele şapte luni poate să constate că veniturile din surse fiscale au ajuns la minime istorice. Raportat la produsul intern brut, veniturile fiscale au scăzut în anul 2018 cu 10% faţă de anul 2017 şi cu 20% faţă de anul 2016".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să reţineţi că aceasta reprezintă o minciună, un tertip.

Care este adevărul? În primele şapte luni, veniturile bugetului general consolidat au crescut cu 13,9% în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, şi cu 9,4% în termeni reali.

În primele opt luni, veniturile bugetului general consolidat au fost în sumă de 182,4 miliarde de lei, reprezentând 19,3% din PIB; au fost cu 13,7% mai mari în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, şi cu 8,6% în termeni reali.

Astfel, atât la iulie, cât şi la august, creşterea veniturilor bugetare a fost de peste două ori mai mare decât creşterea economică. Ceea ce confirmă faptul că avem o economie care creşte sustenabil şi produce venituri sustenabile.

Mă simt astfel măgulit de afirmaţia conform căreia i-am depăşit deja pe predecesorii mei. Şi sunt conştient că am făcut-o atât la Fonduri Europene, cât şi la Ministerul Finanţelor Publice. Şi mă voi strădui să-i depăşesc pe cei cărora le voi urma, indiferent de funcţia de demnitate publică pe care o voi ocupa.

Poate se cuvine să facem şi comparaţia cu cel mai dezastruos an pentru economie - anul 2016. Vă aduc aminte anul guvernării tehnocrate, în care creşterea economică a fost de 4,8%, iar veniturile colectate la buget cu 9,8% mai mici faţă de anul 2015, fiind primul an din istoria României în care veniturile au scăzut atunci când economia a crescut substanţial.

Este chiar o situaţie unică în peisajul economic european şi arată incapacitatea opoziţiei de a gestiona finanţele ţării. Scăderea veniturilor, de obicei, se înregistrează atunci când economia e în recesiune, nu când creşte cu o rată de 4,8%. Aceasta este o mostră de "performanţă" tehnocrată care va rămâne în istoria teoriei economice.

Aceasta este realitatea, iar cifrele reflectă cel mai bine cine promovează tertipuri.

Tot la pagina 2, colegii de la PNL vorbesc despre deficitul de încasări al ANAF.

Din nou, vă rog să reţineţi că aceasta reprezintă o minciună, un tertip, adevărul fiind următorul.

În primele 7 luni ale anului 2018, ANAF a înregistrat cel mai mare volum de venituri bugetare colectate la bugetul general consolidat, în aceeaşi perioadă a unui an fiscal, din istoria instituţiei. Astfel, s-a realizat o depăşire cu mult mai mult de un miliard de euro a programului stabilit prin legile bugetare pe anul 2018, înregistrându-se un grad de realizare de 103,6%.

În luna iulie s-a înregistrat cel mai ridicat nivel al veniturilor bugetare încasate într-o lună de la înfiinţarea ANAF, încasându-se la buget 26,8 miliarde de lei. Iar dacă se compară luna iulie 2018 cu luna iulie 2016, când Guvernul tehnocrat administra economia, se constată o creştere de peste 36% a încasărilor bugetare, cu mult peste impactul inflaţiei şi al creşterii economice.

Tot în luna iulie s-a înregistrat cea mai mare depăşire în valoare absolută a programului de venituri colectate la buget, de la înfiinţarea ANAF şi până în prezent, respectiv, cu 2,9 miliarde de lei.

Şi în primele opt luni tendinţa s-a păstrat, iar veniturile colectate de ANAF au fost cu 14,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar gradul de realizare a programului de încasări a fost de 102,8%, menţinându-se surplusul de aproximativ un miliard de euro faţă de programul stabilit pentru anul 2018.

Da, este bine că avem această moţiune, pentru că aşa poate şi opoziţia să înveţe cum se obţin venituri consistente la buget şi cum se poate depăşi programul de încasări bugetare.

Al treilea aspect. Putem să trecem la o altă afirmaţie din moţiune - s-a tăiat şi ultima plasă de siguranţă şi s-a redus buffer-ul, rezerva din trezorerie.

Din nou avem de-a face cu o minciună, iar adevărul este următorul.

Reamintesc colegilor din PNL că este vorba despre o rezervă financiară într-un cuantum care este recomandat de Fondul Monetar Internaţional, să acopere minimum patru luni din necesarul de finanţare, cu scopul minimizării riscului de intrare în criză de lichiditate, a României, aşa cum am văzut în 2009-2010, în perioada neagră de administrare a economiei de către opoziţie.

Am citit cu uimire în moţiunea opoziţiei că acesta a scăzut. Manipulare prin omisiune şi minciună.

Dar, dacă e să analizăm puţin aceste date, putem spune următorul lucru.

Buffer-ul din trezorerie, această rezervă financiară, este formată din lei şi din valută. Structura buffer-ului pe lei şi valută este dinamică, depinzând de structura, calendarul de rostogolire şi de refinanţare a emisiunilor de obligaţiuni din trecut, ce ajung la scadenţă în prezent.

Astfel, la sfârşitul anului 2017, soldul contului de trezorerie, total lei + valută, echivalent în lei, era de 27,5 miliarde de lei; la sfârşitul lunii august 2018 ajungea la aproape 31 de miliarde de lei, iar la sfârşitul lunii septembrie, în acest an, era de 34 de miliarde de lei. Asta înseamnă o finanţare de cel puţin cinci luni de zile.

Aşadar, a scăzut de la 27,5 miliarde de lei la 34 de miliarde de lei sau a crescut cu 6,5 miliarde de lei, echivalentul a 1,4 miliarde de euro?

Stimaţi colegi din PNL,

Oare cum veţi răspunde dumneavoastră unei moţiuni cu titlul "Învăţând matematică, înveţi să gândeşti"?!

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Se arată apoi, în pagina 4, în textul moţiunii, că a crescut datoria publică a României şi că România se îndatorează din ce în ce mai mult. Încă o dată avem de-a face cu o minciună.

Adevărul este următorul.

Sfătuitorii economici ai opoziţiei trebuie să înveţe că sustenabilitatea datoriei publice se măsoară doar prin dinamica datoriei guvernamentale în PIB. Este o greşeală elementară să priveşti creşterea datoriei guvernamentale a unei ţări prin modificarea în sumă absolută.

Să vă dau un exemplu. Dacă România s-a împrumutat în anul 2017 cu 15,8 miliarde de lei, iar producţia PIB obţinută a fost mai mare cu 91,3 miliarde de lei, adică de 6 ori mai mult, este un lucru îngrijorător? În condiţiile în care ponderea datoriei guvernamentale în PIB a scăzut de la 37,4% din PIB, în 2016, la 35%, în 2017 - sunt cifrele Eurostat - este acest lucru grav?

Mai mult. Dacă acum suntem la 34,9% din PIB, deci în scădere, este ceva greşit?

Ar trebui să ştiţi acest lucru. Conform ultimelor date oficiale Eurostat, pentru trimestrul I din 2018, România are a patra cea mai mică pondere a datoriei guvernamentale în PIB.

Dacă la noi ar fi panică, ce să mai spunem de media UE 28, de 81,5% din PIB? De ponderea datoriei Greciei, de 180% din PIB? A Italiei, de 133%? A Portugaliei, de 126%? A Belgiei, de 106%? A Spaniei, de 99%? A Franţei, de 98%? Şi aşa mai departe.

Ultimele date Eurostat arată că în trimestrul I 2018, faţă de primul trimestru din 2017, datoria guvernamentală a Italiei a crescut cu 41 de miliarde de euro; a Franţei cu 40 de miliarde de euro; a Spaniei cu 34 de miliarde de euro; şi a Belgiei cu 9 miliarde de euro.

Stimaţi colegi din PNL,

Oare cu bună ştiinţă încercaţi să induceţi în eroare cetăţenii români? Sau chiar nu ştiţi cum funcţionează mecanismul datoriei publice?

Ca să nu uit să menţionez o altă minciună sau dezinformare pe care o propagaţi, şi anume cea legată de evoluţia cheltuielilor cu dobânzile.

Ca urmare a primei rectificări bugetare din acest an, pentru titlul de cheltuieli dobânzi sunt alocate, la nivelul bugetului de stat, 11,3 miliarde de lei, iar, la nivelul bugetului general consolidat, 12,1 miliarde de lei. Deci, nicidecum 14 miliarde de lei, cum scriu - oare de ce? - autorii moţiunii.

Punctul 5. După ce am văzut, cu argumente, că nu există minime cunoştinţe de economie, ne reîntoarcem la matematică, căci se scrie în textul moţiunii - nu putem să nu fim îngrijoraţi că, în primul trimestru din 2018, PIB a stagnat.

Din nou ne întrebăm, a câta minciună?

Chiar datele statistice se regăsesc în comunicatele INS şi ale Eurostat.

Şi realitatea este că România a avut în primul trimestru o creştere economică de 4%, a cincea cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană; de 1,75 de ori mai mare decât media Uniunii Europene.

În trimestrul I din 2018 PIB a fost de 180,5 miliarde de lei plus şi acei 4 miliarde de lei, faţă de trimestrul I din 2017, adică o creştere nominală de 10% şi o creştere reală de 4%.

Cum ar putea fi considerată o creştere de 4%, care situează ţara noastră în top 5 ţări din UE, ca fiind stagnare economică? E o întrebare grea pentru opoziţie. Dar haideţi să o ajutăm.

Dacă se face analiza faţă de trimestrul anterior, atunci, da, România a înregistrat aceeaşi creştere la nivelul celui mai mare PIB trimestrial din ultimii 10 ani.

Ştiu, sunteţi obişnuiţi cu scăderile. Omisiunile se ţin lanţ în moţiunea opoziţiei şi se prezintă creşterea importurilor la nivelul lunii iunie.

Adevărul trebuie spus până la capăt, iar analiza trebuie corelată cu evoluţia exporturilor.

Astfel, exporturile şi importurile au crescut în primele şapte luni cu 10,4%, respectiv cu 10,5%, iar competitivitatea mai ridicată a exporturilor, cu precădere în trimestrul al II-lea, a limitat creşterea deficitului comercial, corespunzând practic menţinerea ponderii acestuia în PIB la nivelul perioadei similare din 2017.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La pagina 3 din textul moţiunii se spune că în 2017 s-a reuşit cea mai slabă alocare investiţională şi că în 2018 stăm mai rău.

Este interesant cum colegii semnatari ai acestei moţiuni înţeleg să inducă în eroare Parlamentul României, utilizând, pe de o parte, sintagma "sute de primării" care şi-au văzut diminuate transferurile de la Guvern, pentru ca ulterior să mă acuze că aş fi păcălit, evident, fără scrupule, peste 3.000 de primari din România, promiţându-le bani pentru salarii mai mari, pentru investiţii, bugete echilibrate şi altele.

Am căutat să înţeleg care ar fi, măcar orientativ, cifra - de ordinul sutelor sau de ordinul miilor - celor pe care i-am afectat prin această scădere, care, de fapt, se dovedeşte a fi o creştere, din punct de vedere economic. Pentru că, în realitate, în anul 2018, cheltuielile pentru investiţii au fost de 38,76 miliarde de lei, adică 4,1% din PIB, faţă de 26,7 miliarde de lei, adică 3,12% din PIB, în 2017. Deci au crescut.

Daţi-ne voie să prioritizăm investiţiile publice şi să nu risipim banii publici, aşa cum au făcut, în perioada crizei, unii dintre semnatarii de astăzi ai moţiunii, când vorbeam de borduriadă, de terenuri de fotbal în pantă, de staţiuni de schi unde nu a mers niciun turist sau de terenuri de joacă în sate unde nu sunt decât persoane vârstnice.

Dacă sunt acuzat că atunci când vorbesc de cheltuirea banilor publici am solicitat de fiecare dată responsabilitate, atunci, da, sunt vinovat. Pentru că nu doar o dată şi nu doar primarilor le-am atras atenţia - şi o voi face ori de câte ori voi avea ocazia, şi legitimitatea funcţiei o va impune - cu privire la faptul că bugetul de stat nu este nicidecum un sac fără fund şi, cu atât mai puţin, propriul buzunar.

Întotdeauna am accentuat şi voi milita în direcţia reducerii tuturor acelor cheltuieli care sunt inutile - fie că vorbim de administraţie locală sau centrală.

Trebuie să înţelegem cu toţii, inclusiv semnatarii acestei moţiuni, că bugetul de stat nu este o fiţă, nu este o sumă de bani virtuali pe care o putem pune în joc la Monopoly şi că trebuie să dăm dovadă de responsabilitate, maturitate şi mai ales profesionalism.

Pe de altă parte, această acuză este un prilej de reflecţie a ceea ce s-a întâmplat în anul 2016 - anul guvernării tehnocrate, un an în care investiţiile au fost dezastruoase, acestea înregistrând cel mai scăzut nivel, ca pondere în PIB, în perioada 2006-2016.

Aşa cum remarca şi Consiliul Fiscal, s-a înregistrat un dezechilibru major al structurii creşterii economice în anul 2016, contribuţia formării brute de capital fix, adică investiţiile, la creşterea PIB fiind negativă. Iar tot Consiliul Fiscal oferea şi explicaţia. Cauza principală o reprezintă subexecuţia programului de investiţii publice, care au înregistrat o scădere în termeni reali de 24,3%, în contextul unei nerealizări de anvergură a absorbţiei de fonduri comunitare nerambursabile.

Dacă revenim în prezent, execuţia bugetară arată o dinamică pozitivă a cheltuielilor de investiţii. Aceste cheltuieli, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au crescut cu 22,5%, în primele opt luni ale anului 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În plus, cheltuielile de capital, ce reprezintă investiţiile din bugetul de stat, au crescut cu 50,4%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Conform datelor prezentate de Ministerul Finanţelor Publice, în primele opt luni ale anului, execuţia bugetului consolidat a condus la un deficit de 14,6 miliarde de lei, iar cheltuielile pentru investiţii au fost de 12,8 miliarde de lei. Deci, mai mult de 88% din deficitul bugetar s-a realizat pe bază de investiţii, ceea ce înseamnă că deficitul bugetar este unul calitativ, ce generează efecte de multiplicare în economie.

Tot la aceeaşi pagină, în moţiune, reveniţi cu tema inflaţiei. Chiar dacă în luna iulie am asistat la un proces de deflaţie şi chiar dacă oficialii Băncii centrale au confirmat că în ultimul trimestru inflaţia va scădea, intrând în ţinta de 3,5%, setată pentru sfârşitul anului, adevărul este că nu este prima dată când dovediţi că nu înţelegeţi fenomenul economic.

Într-un anumit fel vă înţelegem, pentru că este nevoie de un anumit nivel de cunoştinţe economice pentru a înţelege diferitele forme ale ratei inflaţiei, precum şi interpretările acestora.

Rata inflaţiei de 5,1% are un puternic caracter statistic, deoarece se determină ca raport între indicele preţurilor pe bază fixă, din luna august 2018 şi cel din aceeaşi perioadă a anului anterior.

Mai mult, rata inflaţiei din luna august 2018 este afectată de efectul de bază foarte mare, deoarece în luna august 2017 indicele preţurilor avea o valoare redusă, subunitară. Pentru a diminua efectul de bază trebuie calculată rata inflaţiei faţă de o lună în care indicele preţurilor cu bază fixă este supraunitar. O astfel de lună este luna decembrie 2017. Iar conform INS, în august 2018, preţurile au crescut, faţă de decembrie 2017, cu doar aproximativ 2,22%. Inflaţia va scădea semnificativ începând cu luna octombrie, atunci când indicele de bază fixă va deveni supraunitar şi va ajunge la valoarea prognozată şi de BNR, de 3,5%.

De asemenea, aşa cum preciza şi BNR, creşterea inflaţiei are cauze exogene sferei de răspundere a Guvernului sau a Băncii Naţionale, centrale. Iar cele mai mari creşteri provin din preţurile mărfurile nealimentare.

Astfel, faţă de august 2017, în august 2018, preţurile au crescut la combustibili cu 16%; la energie electrică cu 7%; la gaze cu 16,4%.

Mai trebuie precizat faptul că impactul supra-accizei la carburanţi asupra inflaţiei, conform estimărilor BNR, este foarte redus - de aproximativ 0,3%. Iar în prezent impactul accizei a ieşit din sfera de influenţă a factorilor determinanţi ai inflaţiei.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Apogeul greşelilor şi confuziilor economice se atinge în moţiune atunci când se prezintă bugetul unei familii.

Prima confuzie este evidentă încă de la începutul analizei, atunci când în text se face referire la o rată bancară din urmă cu doi ani, în timp ce în tabel comparaţia are în vedere anii 2017 şi 2018.

Altă greşeală constă în faptul că nu există aceeaşi bază de comparaţie. Cheltuielile actuale sunt comparate cu cele înregistrate la jumătatea anului trecut, iar câştigul salarial mediu net este raportat la nivelul din decembrie.

Altă greşeală. Deja sunt foarte multe. Comparaţia cu luna decembrie nu este reprezentativă, întrucât aceasta este o lună în care câştigurile salariale sunt mai ridicate, pe baza primelor de sărbători. Comparaţia trebuie să se facă între câştigul salarial mediu net din iulie 2018, faţă de cel din iulie 2017, în acest caz creşterea fiind de 317 lei, şi nu de 79 de lei.

Încă o greşeală. În tabel sunt comparate valorile câştigului salarial mediu net, deşi se specifică că ar fi vorba de salariul mediu net, cele două variabile fiind diferite.

Pentru cultura economică a opoziţiei, câştigul salarial cuprinde, pe lângă salariu, şi sporuri, bonusuri, premii, prime de vacanţă sau contravaloarea tichetelor de masă. Greşelile de analiză continuă şi sunt din ce în ce mai greu de oprit.

Faceţi referire la o creştere a cheltuielilor pentru coşul săptămânal de cumpărături - cu 50 de lei, respectiv cu 16,6% faţă de nivelul din 2017. Însă vă reamintim că indicele preţurilor de consum a înregistrat o creştere, în medie, cu 5% în primele 8 luni din 2018, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Astfel, raportat la evoluţia preţului de consum, se poate estima o scumpire a coşului de cumpărături, luat în calcul în cadrul moţiunii, cu doar 15 lei pe săptămână, şi nu cu 50 de lei, aşa cum prezentaţi în textul moţiunii.

Altă greşeală ruşinoasă se referă la cheltuielile cu utilităţile. În textul moţiunii creşterea este de 20%, iar în tabel introduceţi o creştere de 25%. Totuşi, matematica este o ştiinţă exactă. Însă datele INS vă contrazic, indicele preţurilor pentru energia electrică, gaze şi încălzire centrală fiind de aproximativ 13% în prima jumătate a anului, faţă de perioada similară a anului trecut.

Căzând în plasa propagandei, autorii moţiunii afirmă că puterea de cumpărare a scăzut. Datele statistice oficiale publicate de INS arată o creştere medie a câştigului salarial real de 12,7% în 2017, iar la şapte luni, în 2018, estimarea este de 7,8%.

Şi la pensia medie vorbim de o creştere de putere de cumpărare de aproape 5%.

Încă o dată insist să explicăm. Dacă dăm la o parte inflaţia, salariaţii români au cumpărat mai mult cu aproape 13% în 2017 şi cu 8% în primele şapte luni din 2018, iar pensionarii cu aproape 9% în 2017 şi cu 5% în primele opt luni din 2018.

O altă dezinformare, pe care o faceţi cei care aţi semnat moţiunea, se referă la Pilonul 2 de pensii. Realitatea este că nu s-au luat bani de la Pilonul 2 de pensii, ci s-au dat. Banii viraţi la Pilonul 2 de pensii, în primele şapte luni ale anului 2018, au fost cu 0,5 miliarde de lei mai mulţi. Astfel, în primele şapte luni din 2017 au fost transferate, la o cotă de 5,1%, aproximativ 4 miliarde de lei, iar în primele şapte luni din 2018 au fost transferate, la o cotă de 3,75%, aproximativ 4,5 miliarde de lei, în creştere cu 11,1%.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă văd nevoit să continui, pentru că tertipurile din moţiunea PNL sunt fără număr.

La pagina 6 din moţiune apare încă o dezinformare, referitoare la aplicarea Ordonanţei de urgenţă nr. 79/2017, ce ar presupune diminuarea sumelor încasate la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale din cotele impozitului pe venit şi inexistenţa unor soluţii de compensare a sumelor neîncasate.

Care este realitatea? Aşa cum am mai spus, e bună această moţiune pentru că se transformă într-o adevărată, spun eu, lecţie de economie pentru opoziţie.

Anul trecut, sumele alocate bugetelor locale au provenit din două surse, şi nu din una, aşa cum ştie opoziţia. Astfel, în total, s-au alocat unităţilor administrativ-teritoriale 23,22 miliarde de lei, din care 20,23 miliarde de lei din cotele din impozitul pe venit, alocate bugetelor locale, şi 2,99 de miliarde de lei din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale.

În 2018 - să detaliem pentru ca opoziţia să fie mai bine pregătită data viitoare - cotele defalcate din impozitul pe venit, estimate a fi încasate de bugetele locale, sunt în sumă de 17,44 de miliarde de lei, iar sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale sunt de 6,84 miliarde de lei, însumând 23,64 miliarde de lei.

Deci scăderea, de care tot vorbeşte opoziţia, nu există şi provine din lipsa de cultură economică.

Ca să ştie şi opoziţia, aceasta înseamnă că se alocă bugetelor locale mai mult decât impozitul pe venit total estimat a fi încasat la nivelul bugetului de stat, în sumă de 22,5 miliarde.

Mai mult, prin Hotărârea Guvernului nr. 758 din 2018 s-au suplimentat sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale, cu suma de 333,7 milioane de lei, pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap.

Pe de altă parte, suma alocată în 2018 pentru PNDL este de 3,6 miliarde lei, cu 55% peste suma alocată în 2017, care a fost de 2,3 miliarde de lei. Aceasta este destinată finanţării unor proiecte de investiţii de interes local, cum ar fi: sisteme de alimentare cu apă, staţii de tratare a apei, sisteme de canalizare, staţii de epurare ape uzate, construire-modernizare drumuri publice de interes local, extindere-modernizare-realizare, dotare a unităţilor de învăţământ, şcoli, creşe şi altele.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Toate cifrele, toate datele statistice şi chiar metodologiile explicate sunt suficiente pentru a arăta unde sunt tertipurile şi unde este realitatea.

Mă întristează faptul că - aşa cum am spus-o şi cu ocazia moţiunii precedente, din acest an - în PNL se regăsesc mulţi colegi, oameni de o certă valoare, adevăraţi specialişti, care nu cred să fi îmbrăţişat aceste pseudoanalize economice susţinute în textul moţiunii, după dictarea unui aşa-zis analist economic, rămas în afara sistemului bancar, ce l-a respins, cu siguranţă, la momentul oportun.

Stimaţi colegi din Partidul Naţional Liberal,

În condiţiile în care mulţi dintre dumneavoastră tăiaţi între 25 şi 40% din puterea de cumpărare a salariaţilor şi pensionarilor, în perioada crizei, nu înţelegem de ce aţi venit astăzi cu această moţiune, acum, când România se regăseşte în topul clasamentului Uniunii Europene, cu a cincea cea mai mare creştere din Uniunea Europeană, exporturile se menţin robuste, şomajul se situează la nivelul minimei istorice de 4,1%, în trimestrul II 2018, iar în economie au fost create peste 100.000 de locuri de muncă.

Acum, mai mult decât oricând, ar fi fost momentul dialogului.

Iar eu încă aştept deschidere pentru acest dialog, pe care observ, din păcate, o parte dintre colegii din opoziţie înţeleg să-l poarte exclusiv sub forma moţiunilor de cenzură, a moţiunilor simple, fiind probabil incapabili de promovarea şi susţinerea prin argumente a unor idei şi opinii care să aducă ceva pozitiv pentru viaţa românilor.

Însă cetăţenii români aşteaptă şi de la dumneavoastră responsabilitate, rigurozitate, seriozitate şi competenţă, nu spectacol şi minciuni, mai ales în acest an, al Centenarului Marii Uniri, când, comemorându-i pe cei care şi-au jertfit viaţa pentru România, am putea începe şi noi să jertfim interese, orgolii şi lupte politice fără rost.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Mai aveţi încă 20 de minute pentru final, să puteţi răspunde.

Începem dezbaterea.

Din partea Grupului PNL - aveţi 11 minute -, domnul deputat Lucian-Ovidiu Heiuş.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi deputaţi,

Domnule ministru al finanţelor publice Eugen Orlando Teodorovici,

Pentru început, îmi permit să vă dau două sfaturi minime, iar pentru restul v-aş ruga să luaţi meditaţii de la directorii generali din minister.

1. Nu mai confundaţi veniturile fiscale cu veniturile bugetare.

Şi 2. Nu mai credeţi în PIB-ul calculat de nea Ghizdeanu. (Aplauze.)

În urmă cu un an de zile, păreaţi un politician de orientare social-liberală progresistă. Astăzi, constatăm, din păcate, că sunteţi un adept al populismului economic şi al certarismului excesiv.

La întâlnirile pe care le-aţi avut cu asociaţiile comunelor, oraşelor şi municipiilor, aţi promis descentralizarea resurselor, investiţii importante, dar, după opt luni, primarii s-au ales doar cu minciuni şi promisiuni deşarte.

Dumneavoastră şi Partidul Social Democrat aţi reuşit exact ce v-aţi propus. Să aduceţi primarii României la mila Guvernului pentru a-i putea şantaja cum doriţi.

Când s-a votat Legea bugetului de stat pe anul 2018, aţi fost de acord cu propunerea Partidului Naţional Liberal, ca impozitul pe venit de natură salarială să rămână integral administraţiilor publice locale, iar astăzi giraţi furtul a 10 miliarde de lei din bugetele consiliilor locale şi judeţene, condamnând astfel la sărăcie şi subdezvoltare primăriile din România, indiferent de culoarea lor politică.

Drumurile judeţene şi comunale sunt într-o stare deplorabilă, pentru că în lipsa fondurilor necesare nu s-au putut realiza lucrări de întreţinere şi reparaţii.

Dar, în schimb, trebuie să vă felicităm că puteţi să raportaţi domnului Dragnea că a crescut numărul de gropi pe kilometru pătrat, exact conform Programului de guvernare. (Vociferări.)

Ca să puteţi avea o rectificare bugetară pozitivă, aţi crescut artificial veniturile, în condiţiile în care anul acesta veniturile fiscale în PIB sunt cu 10% mai mici faţă de anul trecut.

Nu ştiu cum vă puteţi imagina că ANAF, sub conducerea domnului Ionuţ Mişa, va reuşi să atingă nivelul de încasări prognozat. Şi chiar dacă - recunoaştem - încasările sunt mai mari decât anul trecut, ele sunt mult sub nivelul necesar.

Prin promovarea domnului Mişa în funcţia de preşedinte al ANAF, un om slab pregătit şi care excelează doar în alergatul după funcţii, aţi reuşit să îndreptaţi într-o direcţie greşită şi această instituţie.

Iar ca dezastrul să fie total, dumneavoastră sabotaţi ANAF, nealocând fondurile necesare funcţionării şi modernizării.

Consecinţele luptei dintre dumneavoastră şi domnul Mişa sunt evidente, iar cei care au de suferit sunt contribuabilii şi angajaţii Fiscului.

Nu ştiu dacă sunteţi conştient că din cauza orgoliului dumneavoastră şi a incompetenţei celebre a domnului Ionuţ Mişa, astăzi aţi reuşit să deterioraţi parteneriatul fragil care exista între ANAF şi contribuabili. Şi din cauza serviciilor prost oferite, legislaţiei stufoase, procedurilor aberante, caselor de marcat electronice la preţuri exagerate - cea mai ieftină ştiţi cât costă? 1.000 de lei.

Lipsa finanţării duce la imposibilitatea pregătirii profesionale a funcţionarilor implicaţi în colectare şi control.

Subfinanţarea, de care vă faceţi vinovat, face imposibilă modernizarea administraţiilor fiscale, mai ales a tehnicii de calcul, care este uzată atât fizic, cât şi moral.

Angajaţii Fiscului aduc, în continuare, de acasă, hârtie şi tonere. Nu s-a făcut nimic pentru adaptarea programelor informatice la cerinţele actuale. Astfel, nemulţumirile contribuabililor şi nervii funcţionarilor au ajuns la apogeu. Spaţiul privat virtual este o cârpeală la programele existente şi funcţionează greu.

Directori, numiţi politic. Incompetenţa şi slugărnicia faţă de partid au dus la compromiterea Fiscului şi, implicit, la creşterea evaziunii fiscale.

Antifrauda, care a fost înfiinţată pentru a combate marea evaziune fiscală, a ajuns să lupte cu vânzătorii de pătrunjel şi de morcovi, iar singurele controale ferme sunt cele pe care le fac la trusturile de presă critice la adresa Partidului Social Democrat.

Domnule ministru,

Vă pregătiţi să reorganizaţi încă o dată ANAF. Fără să vă intereseze soarta funcţionarilor care lucrează acolo, înfiinţaţi şi desfiinţaţi direcţii şi regionale doar ca să daţi satisfacţie baronilor locali care doresc să aibă control şi asupra Fiscului.

Domnule ministru,

Impozitele şi taxele nu au culoare politică. Opriţi politizarea acestei instituţii, finanţaţi-o corespunzător, redaţi inspectorilor fiscali demnitatea şi acordaţi respectul cuvenit contribuabililor, şi atunci veţi vedea cum cresc natural şi veniturile.

Vreţi să acordaţi o amnistie fiscală. Şi pentru că vă este frică de efectele unei astfel de decizii, o numiţi "restructurare fiscală".

Vreţi să ştergeţi dobânzile şi penalităţile agenţilor rău-platnici şi să le eşalonaţi debitul principal, şi chiar să le acordaţi o bonificaţie. Dar când Partidul Naţional Liberal a propus o lege prin care să acorde o bonificaţie agenţilor economici care îşi declară şi plătesc la timp obligaţiile către bugetul de stat, v-aţi opus cu vehemenţă.

Deci, trebuie să înţelegem că mesajul Partidului Social Democrat către mediul de afaceri este următorul. Cine este fraier şi plăteşte la timp obligaţiile fiscale va fi penalizat, iar cine nu plăteşte va fi premiat.

Domnule ministru,

Nu mai visaţi să fiţi prim-ministru sau preşedintele ţării, ci staţi cu ochii deschişi pe bugetul României, nu mai acceptaţi cheltuieli inutile, direcţionaţi resursele spre dezvoltare şi opriţi risipa banului public, sau demisionaţi şi visaţi în continuare! (Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Da. Aţi epuizat... mai aveţi patru minute.

Continuăm.

Grupul PSD, domnul Marius Budăi, vă rog.

Se pregăteşte doamna Chichirău, de la Grupul USR.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am citit cu atenţie textul moţiunii depuse de opoziţie, aşa cum o facem de fiecare dată.

Pentru mine, cel puţin, sper, de fiecare dată când se depune o moţiune simplă, că voi primi, din partea colegilor din opoziţie, o critică argumentată care să ne arate ce anume trebuie ajustat. În fond, acesta este scopul sau ar trebui să fie scopul unei moţiuni simple - să ne ofere o altă perspectivă asupra realităţii din România, astfel încât cei care guvernează să ia în considerare şi alte puncte de vedere, să îşi corecteze, eventual, deciziile atunci când este cazul.

De aceea, citesc cu atenţie moţiunile depuse de opoziţie.

Vă spun însă sincer că de această dată am citit cea mai proastă moţiune simplă scrisă vreodată de cei aflaţi în opoziţie. Ca să o spun pe româneşte, slavă Domnului că nu sunteţi la guvernare.

Cu toată dragostea, stimaţi colegi din opoziţie, dacă aspiraţi să ajungeţi la guvernare, aşa cum vă promite de ceva vreme domnul preşedinte Iohannis, ar trebui să vă pregătiţi mai temeinic, să vă faceţi cu mai multă atenţie temele şi să citiţi cu atenţie datele financiare şi indicatorii macroeconomici ai ţării pe care vreţi să o conduceţi.

Nu v-o spun cu răutate, dar nu aş vrea ca atunci când veţi ajunge la guvernare - sper cât mai târziu - să băgaţi iar România într-o criză economică, aşa cum aţi făcut-o tot timpul când aţi fost la conducere, iar noi, când am revenit, să pierdem jumătate de mandat să reparăm ce aţi stricat dumneavoastră.

Nu voi răspunde la fiecare punct din moţiune, a făcut-o domnul ministru, deşi realizez că a avut o sarcină foarte grea. Dar nu pentru că problemele pe care le ridicaţi ar fi dificile, ci pentru că e foarte greu să înţelegi cum anume aţi ajuns la concluzii atât de eronate, atât de trunchiate şi fără nicio legătură cu realitatea economică a României.

Este foarte greu să dai un răspuns despre mere, când coşul de argumente pe care ni-l daţi este plin de pere, puse la grămadă cu merele, despre care ne întrebaţi!

Ce să vă răspund, de pildă, la acuzaţia dumneavoastră, că datoria publică a crescut în primele 7 luni ale anului? De câte ori să vă mai spunem ca, atunci când analizaţi evoluţia datoriei să nu mai vorbiţi despre valoarea nominală, ci de ponderea acesteia în PIB?

De aceea, vă repet pentru a mia orară, atunci când vorbiţi despre datoria publică, uitaţi-vă la ponderea în PIB, nu la suma absolută!

Cum puteţi spune că suma datoriei a crescut îngrijorător, când creşterea PIB din 2017, în sumă absolută, cum vă place dumneavoastră să spuneţi, a fost de 6 ori mai mare decât cea împrumutată de România anul trecut?

O altă marotă a opoziţiei, prin care se încearcă aruncarea în derizoriu a celei mai mari majorări de venituri pentru populaţie, este că această creştere economică şi aceste majorări de venituri s-ar face pe datorie. Îi aud peste tot pe reprezentanţii opoziţiei cum repetă de dimineaţa până seara că, vezi Doamne, România se împrumută pentru a plăti pensii şi salarii. O altă dezinformare publică, pe care, sper sincer... nu mai ştiu dacă o faceţi din neştiinţă sau din rea-credinţă.

Majorările de pensii şi de salarii sunt plătite din majorările de venituri care, în termeni procentuali, au fost de două mai mari decât creşterea economică. Asta ne arată că s-a îmbunătăţit foarte mult colectarea de la ANAF şi combaterea evaziunii fiscale. De aici provin resursele financiare pentru susţinerea majorărilor de pensii şi salarii care, apropo, au fost cele mai mari de după anul 1989.

Terminaţi, deci, vă rog, cu această aberaţie, că ne împrumutăm să cheltuim. Dimpotrivă, împrumuturile realizate de România sunt pentru creşterea şi impulsionarea investiţiilor. Ne împrumutăm să dezvoltăm, să investim, aşa cum face orice stat bine condus.

Uitaţi-vă la valoarea deficitului. Este destinat pentru investiţii, 90% din el, iar restul de 10% pentru refinanţarea unor datorii moştenite din timpul guvernării Cioloş sau, mai din spate, din timpul guvernării dumneavoastră.

Regret să spun, dar nu am găsit nimic util, nimic constructiv, în moţiunea depusă de dumneavoastră.

Am senzaţia că cei care au scris-o nu au deschis vreodată un ziar financiar sau nu au consultat, cu bună-credinţă, datele publicate de INS, Eurostat, Banca Mondială.

Şi dacă tot vreţi să vorbim despre ceea ce simte, în mod real, cetăţeanul în buzunare nu mă pot abţine să nu vă atrag atenţia asupra greşelilor grosolane pe care le-aţi făcut atunci când aţi estimat impactul inflaţiei asupra unei familii. Dacă aşa aţi calculat şi când eraţi la guvernare, nu este de mirare că lucrurile au evoluat aşa cum au evoluat, cu tăieri de venituri, cu inflaţie galopantă şi cu blocaje peste tot în economie.

Mă uitam că atunci când aţi vorbit despre cheltuielile cu utilităţile, aţi făcut o varză totală. Undeva spuneţi că aceste cheltuieli ar fi crescut cu 20%, în altă parte spuneţi că au crescut cu 25%. Nici nu ştiu de unde aţi luat aceste cifre, pentru că niciuna dintre ele nu este corectă. Dacă v-aţi fi uitat la INS, acesta a raportat o creştere de 13% la preţurile de la utilităţi, în principal din cauza preţului internaţional al carburanţilor, dar şi din cauza liberalizării în avans a pieţei energiei, decisă de ilustrul prim-ministru tehnocrat, domnul Dacian Cioloş.

Tot ce vă spun este că, slavă Domnului, nu sunteţi la guvernare.

Eu cred în virtuţile criticii opoziţiei faţă de Guvern, dar, haideţi să începeţi totuşi să vă raportaţi la datele oficiale de la finanţe, de la BNR, de la INS, de la Eurostat, să putem avea un dialog constructiv.

De asemenea, nu pot ignora "grija dumneavoastră" pentru pensionari. Sunt sigur că este acea grijă pe care aţi avut-o şi atunci când susţineaţi tăierea veniturilor pentru salariaţii pensionari.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, reprezentantul Grupului USR, doamna deputat Cosette Chichirău.

Vă rog, doamnă.

Aveţi 5 minute, doamnă deputat.

Doamna Cosette-Paula Chichirău:

Stimaţi colegi,

În România avem peste 3.000 de oraşe şi comune care trebuie administrate în folosul cetăţenilor.

Eu m-am născut în Iaşi, dar părinţii mei s-au născut la ţară, mama în Oţeleni şi tata în Vlădeni, şi au venit la oraş fără niciun ban în buzunar, pentru că-şi doreau o viaţă mai bună. Aveau visuri şi speranţe. Când mergeam la bunica, nu aveam electricitate, nu aveam apă, nu aveam toaletă, nu aveam gaz. Mergeam la toaletă în livadă, stăteam la lampa cu gaz seara... (Rumoare.)... şi scoteam apă din fântână. Şi vă spun aceste lucruri pentru că au trecut 30 de ani de când eu eram copil şi situaţia românilor este aproximativ aceeaşi... (Vociferări.)... şi au trecut 60 de ani de când părinţii mei erau copii şi situaţia este aproximativ aceeaşi... (Vociferări.)

Şi cum se trăieşte acum, în România, la ţară, cam aşa se trăia şi acum 500 de ani!

Dar, în unele locuri, situaţia chiar s-a înrăutăţit. Vă dau un exemplu. În comuna Comarna, judeţul Iaşi, oamenii au rămas fără apă, chiar şi fântânile au secat. Trece pe la ei o cisternă, din când în când. Nu au cu ce să spele şi poate au apă de băut uneori. Asta este situaţia în România, în administraţiile locale, iar în oraşe, bineînţeles, avem probleme cu spitale care sunt murdare, cu şcoli care nu sunt performante şi cu o lipsă totală a infrastructurii, ceea ce ne poluează oraşele.

Această situaţie se vede la firul ierbii, dar se vede şi în statistici, şi anume.

Domnule ministru,

Deficitul bugetar la 8 luni este cel mai mare din ultimii 8 ani şi este dublu faţă de cât era anul trecut pe vremea aceasta. România are cea mai mare inflaţie din Europa, pentru a şaptea lună consecutiv. Veniturile fiscale au scăzut cu 10% faţă de anul trecut şi cu 20% faţă de acum 2 ani, iar ţintele de încasări sunt ratate sistematic şi nimic nu funcţionează aşa cum ne-aţi promis. (Vociferări.)

De 9 luni, la Ministerul Finanţelor Publice se face teatru, domnilor! Este o piesă în care minciuna joacă în mai multe acte.

În primul act, avem minciuna creşterii salariilor. Numai că ceea ce Guvernul a dat cu o mână, a luat cu două, pentru că inflaţia a crescut, iar românii nu-şi mai pot permite să cumpere aceleaşi lucruri cu aceiaşi bani.

În actul doi, avem minciuna mutării contribuţiilor. S-a spus că-i va ajuta pe angajaţi şi că va simplifica viaţa angajatorilor. În realitate, Guvernul a preluat, prin înşelătorie, banii care trebuiau să revină oraşelor şi comunelor, pentru că avea vistieria goală.

În actul trei, avem minciuna investiţiilor. PSD s-a lăudat că va demara investiţii publice.

Domnilor, au trecut 2 ani, iar pentru autostrada Moldovei nu avem nici măcar studii de fezabilitate... nu numai că nu avem studiile, dar nici măcar nu au fost scoase la licitaţie. Până acum, trebuia să începem construcţia!

Despre autostrada Sibiu-Piteşti nici nu mai vorbesc.

Nu avem reţea de gaze la ţară, nu avem spitale mai curate... care investiţii? Cred că trăiţi într-un univers paralel!

Cu toate acestea, domnule ministru, aveţi pe mână o ţară bogată, cu oameni talentaţi. Dar românii rămân săraci. Dacă am avea, totuşi, miniştri, şi un ministru al finanţelor în special, care să îşi iubească ţara şi să fie competent, am putea garanta servicii medicale pentru toţi cetăţenii din România, chiar şi celor de la ţară; am putea garanta o educaţie de calitate pentru toţi copiii români; am putea garanta o infrastructură modernă, pe baza căreia să construim industrii cu locuri de muncă bine plătite; am putea garanta dreptul la civilizaţie, ca să nu mai trăim cum trăiam acum 500 de ani. Dar nu cu acest ministru!

Din aceste motive, domnule ministru, vă cer să plecaţi!

USR va vota, aşadar, moţiunea simplă împotriva ministrului finanţelor publice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)(Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Grupul UDMR. Îl invit pe domnul deputat Erdei Dolóczki István.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi 4 minute.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Buna ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Domnule ministru al finanţelor publice,

Este foarte dificil să aprofundăm problemele legate de funcţionarea Ministerului Finanţelor Publice în doar 4 minute, aşadar mă rezum la câteva observaţii punctuale.

Ce deficienţe am găsit noi în activitatea domnului ministru al finanţelor publice?

În primul rând, nu a fost nici măcar începută procedura de modificare a formulei de defalcare a sumelor cuvenite bugetelor locale, astfel încât să nu fim obligaţi ca la începutul dezbaterilor Legii bugetului să căutăm derogări de la legislaţia de bază, pur şi simplu să nu mai experimentăm diverse metode de redistribuire a sumelor.

În al doilea rând, cheltuielile de natură socială - cuvenite persoanelor cu handicap, sistemului de protecţie a copilului şi a persoanelor vârstnice - nici cu ocazia celei de-a doua rectificări bugetare nu au fost acoperite îndestulător. Poate ar fi momentul să reanalizăm metodologia de stabilire a standardelor de cost, standarde care, din păcate, de mulţi ani nu au mai fost actualizate.

În al treilea rând, cu toate că Propunerea legislativă a UDMR privind reorganizarea ANAF a fost adoptată, ministerul dumneavoastră nu se grăbeşte să pună în aplicare legea, cu toate că transferul competenţelor de administrare fiscală de la nivelul regional la nivelul judeţean ar ajuta la o mai bună colectare a taxelor şi impozitelor, pentru simplul fapt că autoritatea fiscală s-ar afla mai aproape de contribuabil.

Ba, dimpotrivă, aţi reuşit de două ori să prorogaţi termenul de intrare în vigoare a actului normativ.

Ce aşteptări avem de la ministrul finanţelor publice?

1. Clarificarea modului de alocare a cotelor şi sumelor către bugetele locale, pentru anul 2019 prin dezbatere parlamentară, şi nu prin ordonanţă de urgenţă adoptată în ultima noapte de discuţii asupra Proiectului Legii bugetului de stat. Aici mă refer bineînţeles la regândirea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.

2. Pentru asigurarea funcţionării mai bune a unităţilor administrativ-teritoriale şi pentru eliminarea efectelor măsurii de reducere a cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%, solicităm acceptarea propunerii UDMR de alocare integrală a sumelor colectate din acest impozit.

3. Prin modificarea Legii nr. 273/2006, o mai mare atenţie trebuie acordată modului de calcul al excedentului bugetelor locale, pentru simplu fapt că ar putea să existe sume cu destinaţie precisă, prestabilită, dar care, din motive obiective, nu au putut fi cheltuite la momentul planificat, sume care să fie excluse de la calculul excedentului bugetar.

4. Solicităm modificarea procedurii de calcul şi virarea efectivă a sumelor defalcate pentru întreţinerea şi repararea drumurilor judeţene şi comunale, modificare necesară prealabilă dezbaterii în Parlament a Proiectului Legii bugetului de stat.

Domnule ministru,

Ar mai rămâne să vorbim despre Codul economic al României, despre rata insuficientă a colectării taxelor şi impozitelor, despre slaba comunicare cu cetăţenii şi multe altele.

Aşteptările noastre nu sunt mari, din contră, sunt perfect realizabile şi raţionale. Nu ne rămâne decât să trecem la treabă... împreună!

Grupul UDMR optează pentru abţinere.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul Varujan Vosganian, Grupul ALDE.

Domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Nu pot decât să reiau câteva dintre ideile pe care le-am mai spus.

În primul rând, ar fi foarte bine ca, înaintea unei astfel de moţiuni, să fie o întâlnire între experţii partidelor care depun moţiunile, cu Guvernul, să convenim asupra aceloraşi cifre. Este extrem de neplăcut pentru imaginea pe care o lasă Parlamentul ca noi să discutăm cifrele. Fiecare, ca la picnic, să vină cu cifrele lui de acasă. Nu ne înţelegem nici noi, nu înţeleg nimic nici cei are ne privesc.

În al doilea rând, am mai spus-o şi altă dată, sunt de acord să acceptăm ideea că România este încă mult rămasă în urmă - şi este firesc să fie aşa. Când Europa de Vest primea bani prin Planul Marshall, pe noi ne jefuia Uniunea Sovietică. Este un decalaj greu de acoperit.

De aici însă şi până la a spune că România, în ultimii 30 de ani, nu a progresat, că noi trăim ca în Evul Mediu şi lăsând impresia că noi suntem blestemaţi să ne naştem şi să murim săraci, că la noi nu se poate nimic şi că trăim într-o cultură cronică a sărăciei, nu sunt deloc de acord.

Am condus Compartimentul energiei mulţi ani. În România sunt 80.000 de case care n-au curent electric şi majoritatea lor sunt în cătune dispersate. Nu poţi să vii la microfon şi să spui că românii trăiesc în beznă, ca acum 50 şi 500 de ani!

De asemenea, reţeaua de gaze s-a extins foarte mult. Luaţi numai paritatea puterii de cumpărare, adică decalajul dintre noi şi media europeană. În 2005, era 34%. Acum a ajuns la 66%. Deci practic, de la o treime, faţă de media Uniunii Europene, am ajuns la două treimi. Acesta este un progres mare. Haideţi să ne mândrim şi cu ceea ce avem. Să nu ne lamentăm şi să aruncăm asupra noastră o impresie dezagreabilă!

Eu doresc să vă spun că ALDE nu va vota această moţiune. Suntem la 3 luni de sfârşitul anului. Aşteptăm o nouă rectificare şi sperăm ca ceea ce a spus ministrul finanţelor publice să fie corect şi anume, cheltuielile, de data aceasta, nu au mai fost asimetrice, ci deficitul la 8 luni este cauzat tocmai de această nivelare a cheltuielilor lunare.

În acelaşi timp, stimaţi colegi, vorbim despre investiţii şi despre satul românesc. Nu se poate să nu invocăm Planul Naţional de Dezvoltare Locală, care a adus peste 6.000 de proiecte în domeniul rural. Asta este ceva cu totul nou în România, şi, sper eu, va aduce un pachet minim de confort rural în satele din România.

Şi ceva la final - domnule Teodorovici, am făcut o interpelare către doamna Dăncilă.

Vă rog foarte mult să o luaţi în serios!

Noi nu putem avea o atitudine de sprijin necondiţionat la Legea bugetului. Am vorbit acolo despre autostrada de la Ungheni la Târgu Mureş. Am vorbit despre solicitarea ca doamna Dăncilă să vină într-unul din oraşele Moldovei, să prezinte investiţiile pentru Moldova, în anul viitor. Vă rog să luaţi foarte, foarte în serios aceste solicitări ale parlamentarilor de Moldova şi să le daţi curs, pentru că noi, în primul rând, suntem obligaţi faţă de alegătorii noştri şi în al doilea rând faţă de partidele cu care suntem în coaliţie.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Varujan Vosganian:

Concluzia mea este că avem încrederea că bugetul pe anul viitor va continua ceea ce s-a întâmplat bun, şi anume, programe de dezvoltare rurală şi va aduce, în plus, şi focalizarea unor resurse pe marile investiţii. (Rumoare.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PMP, domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Dragi colegi,

Partidul Mişcarea Populară va susţine acest demers al unor colegi din opoziţie, cu o moţiune simplă, deşi, sincer vorbind, este frecţie la un picior de lemn, vorba românului. Pentru că, dacă se voia cu adevărat să se elimine acest Guvern, colegii din opoziţie semnau moţiunea împotriva Guvernului Dragnea-Dăncilă, iniţiată de Partidul Mişcarea Populară.

Sigur, cu acest lucru am să închei critica la adresa opoziţiei.

Dar cred că opoziţia nu trebuie să meargă doar pe lucruri de imagine, ci pe lucruri concrete. Era corect să fie doar o moţiune împotriva acestui Guvern.

Şi vă mai spun un lucru. Niciodată puroiul nu trebuie şters, ci trebuie eliminat. Trebuia eliminat acest puroi, printr-o moţiune de cenzură.

Dar am să vă spun de ce Partidul Mişcarea Populară va vota pentru demiterea ministrului finanţelor publice.

În primul rând, lipsa de respect a domnului ministru, prin neprezentarea la cea mai importantă comisie, unde s-a discutat cea mai importantă lege din ultimii 27 de ani, în România - Comisia offshore, unde, dacă domnul ministru avea bunăvoinţa să vină personal, nu să trimită un secretar de stat, se puteau discuta lucruri concrete. Cei din opoziţie nu au pornit vreo informaţie asupra unor date financiare, deşi este în joc tot ceea ce înseamnă viitorul financiar al României, viitorul copiilor noştri.

Dar se pare că domnul ministru nu a considerat important să se prezinte la o astfel de comisie.

Păi, dacă sunteţi prea prins, domnule ministru, să veniţi, să ne prezentaţi...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi, domnule coleg.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

... concret, actele care au dat dovadă de susţinerea dumneavoastră, ca partid...

PSD susţine o Lege offshore care nu este corectă, care nu este pentru români.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Cred că ar fi trebuit să veniţi dumneavoastră personal! (Vociferări.)

Vă mai spun un lucru.

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, domnule coleg!

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

Domnule ministru,

Aveţi cumva rate la bănci? Pentru că, vă mai spun un lucru. Românii au rate la bănci. Faţă de începutul acestui an, când...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Adrian-Mihăiţă Todoran:

... ROBOR-ul era 2,6%, astăzi este la 3,7%... un... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

(Domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran vorbeşte în continuare, deşi microfonul este întrerupt.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule coleg, v-am dat un minut!

Domnule coleg... nu mai aveţi minute!

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran solicită să ia cuvântul.)

Dimineaţă, la declaraţii politice, puteţi continua!

Vă mulţumesc.

Domnule coleg... (Vociferări.)...

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Adrian-Mihăiţă Todoran solicită să ia cuvântul.)

V-am dat un minut în plus, domnule coleg!

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnule Borza, vreţi să interveniţi?

Da. Vă rog.

Din partea deputaţilor neafiliaţi.

Aveţi trei minute, domnule coleg.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Câte minute?

Domnul Florin Iordache:

Trei minute!

Domnul Remus-Adrian Borza:

Cu două de la PSD...

Domnul Florin Iordache:

Nu cred! Vă ajung 3!

Mulţumesc.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Am negociat cu liderul...

Domnul Florin Iordache:

Veniţi la PSD... şi vă aşteptăm...

Domnul Remus-Adrian Borza:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, sunt atât de mulţi miniştri din Cabinetul Dăncilă care ar fi trebuit să fie remaniaţi sau să facă obiectul unei moţiuni simple, dar nu este cazul ministrului Orlando Teodorovici. (Aplauze.)

Este un ministru care are curaj, care are viziune, care are determinare şi care vrea. A demonstrat că şi poate! (Vociferări.)

Dar asta nu înseamnă că nu sunt multe lucruri în neregulă la ANAF sau la Ministerul Finanţelor Publice, chiar şi în ceea ce priveşte execuţia bugetară.

Ne spune domnul ministru că au crescut veniturile la 6 luni, cu 12%. Este drept, faţă de anul trecut, la 132 de miliarde de lei, dar, în egală măsură, şi cheltuielile au crescut cu 19%, adică la 149 de miliarde de lei.

Am angajat, în 2018, 314 miliarde de lei - cheltuieli. Speram să avem o creştere economică de 5,5%. Din păcate, nu o să avem 5,5%, vom avea undeva un 4%. Asta înseamnă că nu vom realiza nici veniturile prognozate, de 287 de miliarde de lei, ci undeva, probabil, vreo 270 de miliarde de lei.

Consecinţa? Creşterea ecartului dintre cheltuieli şi venituri, cu ieşire din acea ţintă de 3% a deficitului bugetar.

Vorbim despre deficite. România este campioană la tot ce înseamnă deficite - deficite bugetare, deficite structurale, deficitul de cont curent. Anul trecut, am avut un record de 12,5 miliarde de euro pe deficitul de balanţă comercială - 75 de miliarde de euro importuri versus doar 63,5 de miliarde de euro exporturi.

ANAF? Da! ANAF este, încă, o instituţie birocratică care trebuie reformată din temelii. Şi aici ar trebui să fie prioritatea zero a ministrului finanţelor publice. Este instituţia anacronică care funcţionează ca acum 50 de ani. În 2014, a beneficiat de o finanţare de 90 de milioane de dolari, de la Banca Mondială, pentru a-şi upgrada sistemul informatic. A păpat 15 milioane de dolari pe consultanţă. Sistemul informatic, cel pe care îl ştim, cu: "Formularele online se depun la ghişeu, la etajul 2".

ANAF are mari probleme în a colecta veniturile de stat. Avem o evaziune de 16 miliarde de euro, în fiecare an, din care 8 miliarde de euro doar la TVA.

Domnule ministru,

Cu 8 miliarde de euro, aţi acoperi toate găurile de la bugetul de stat, s-ar construi spitale, s-ar construi autostrăzi, s-ar construi şcoli. Avem cel mai mic grad de colectare, undeva la 28%, a veniturilor bugetare din toată Europa. Deci este evident că pe zona aceasta trebuie intervenit cu mai multă fermitate, în vederea combaterii acestui flagel.

Corupţia; Corupţia este aşa... o poveste. Este o marotă pe care şi unii şi alţii, de la Vlădică până la Opincă, o mestecă în fiecare dimineaţă... de dimineaţa până seara. Marea ameninţare la adresa securităţii naţionale nu este corupţia, ci este evaziunea fiscală!

Şi atunci, evident că trebuie să găsim şi noi, Parlamentul, mecanismele prin care...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Remus-Adrian Borza:

... să combatem mai eficient.

Acum, evident, iarăşi ministerul are o problemă în tot ceea ce înseamnă structura costurilor, mai ales pe sectorul bugetar.

România este campioană absolută în Europa în ceea ce priveşte salarizarea personalului bugetar - 700 de euro salariu net pe sectorul bugetar, faţă de 534 de euro în mediul privat. Este aberant!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Remus-Adrian Borza:

Încă două minute...

În primele 8 luni am crescut salariile, în sectorul bugetar, cu 18%, şi cu 9% doar în sectorul privat. Evident, creăm mari dezechilibre şi o presiune fantastică pe cei care, într-adevăr, generează plusvaloare, sectorul privat, unde muncesc 3 milioane...

Aveţi o problemă cu reforma personalului... Avem 1,4 milioane de "artişti" din sectorul public...

Tot un Guvern PSD, Guvernul Năstase, în 2004 a lăsat 800.000 de bugetari. Acum avem 1,4. Economia reală plânge de un milion de oameni, că nu există forţă de muncă, şi noi ţinem în continuare toţi asistaţii în schemele instituţiilor statului. Şi aici vorbim despre o hiperinflaţie instituţională...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule coleg.

Domnul Remus-Adrian Borza:

În fiecare domeniu avem câte 3-4 instituţii care reglementează...

Aici trebuie să interveniţi, domnule ministru.

Înţeleg să creşteţi veniturile, dar nu tuturor. Mai curăţaţi, mai restructuraţi schemele, organigramele super umflate de personal, din tot ceea ce înseamnă instituţie publică.

Şi apoi, iarăşi...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc!

Domnul Remus-Adrian Borza:

... şi cu asta închei...

Datoria externă să nu o ascundem după copaci... a ajuns la 98 de miliarde de euro. Numai anul acesta finanţele s-au împrumutat vreo 30 de miliarde de lei, cu vreo două miliarde de euro şi 1,5 miliarde de dolari.

Să ne împrumutăm nu este neapărat o problemă, pentru că avem totuşi 35%... ponderea datoriei este în PIB... dar cu ce costuri?

Am ajuns pe titlurile de stat să plătim 5,21. Anul trecut, pe vremea asta - 3,21. Plătim de 3-4 ori mai mult decât media de la nivel european, adică ne împrumutăm şi pentru ce?

În loc să finanţăm investiţiile, investim ce? Creşteri de pensii şi de salarii. O să sacrificaţi şi anul acesta investiţiile, aşa cum aţi făcut-o şi în ultimii 4 ani. Se lăuda domnul ministru că la 6 luni...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat!

Domnul Remus-Adrian Borza:

... avem cu 50% mai mult...

Cât? 9 miliarde de lei din investiţii, câtă vreme ne-am angajat să facem... (I se întrerupe microfonul.)(Vociferări.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc!

Am finalizat.

Mai este Grupul PNL.

Domnul deputat Nicolae Neagu.

Domnule deputat, mai aveţi 4 minute. Vă rog.

Domnul Nicolae Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Motivul acestei moţiuni simple este că nu funcţionează ce trebuie să funcţioneze, că nu funcţionează ţara, că nu sunt mulţumiţi oamenii de ceea ce dumneavoastră ne povestiţi. Pentru că ne povestiţi, şi nu realizăm.

Dumneavoastră aveţi o datorie foarte, foarte importantă pentru toată lumea, cea în care să colectaţi venituri. Aşa cum le-aţi prognosticat dumneavoastră, consideraţi că aveţi o politică fiscală corespunzătoare. Pentru că în spatele politicii fiscale veniţi cu politici bugetare şi în spatele lor ar trebui să regăsim parteneriatul pe care dumneavoastră, ca ministru de finanţe, trebuie să-l aveţi cu ţara şi cu românii.

Dar ştiţi cine alimentează bugetul de stat? Bugetul de stat este alimentat de către firmele private şi de către cetăţenii oneşti care îşi plătesc dările. Fiţi partenerul lor! Nu fiţi partenerul stricto sensu al partidului pe care-l reprezentaţi.

Astăzi sunteţi ministru, mâine s-ar putea să nu fiţi ministru. Astăzi este o anumită majoritate parlamentară, mâine nu. Dar cei care contribuie la bugetul statului sunt firmele private şi cetăţenii României. Cu ei trebuie să fiţi parteneri. Pe ei trebuie să ştiţi să-i respectaţi şi acolo aveţi extrem de mult de făcut şi nu aţi reuşit până în acest moment.

Şi al doilea partener pe care vi-l recomandăm, în lipsa investiţiilor foarte mari sau cele povestite, fantastice pe care le aveţi în Programul de guvernare, instrumentate la nivel central, fiţi partenerul administraţiilor publice locale, că sunt singurele care au dezvoltat în mod sustenabil această ţară, pornind din partea locală. Fiţi partenerul lor 100% şi veţi avea de câştigat dumneavoastră şi cei care v-ar susţine.

Eu, în schimb, şi Partidul Naţional Liberal suntem convinşi că nu puteţi! Pentru că, dacă aţi fi putut şi aţi fi dorit, o făceaţi!

În cazul în care nu aţi dorit, nu aţi putut sau nu vreţi în acest moment, lăsaţi pe altcineva să conducă Ministerul de Finanţe. Nu sunteţi singur, este adevărat, sunteţi doar un membru al Guvernului, dar dumneavoastră vă exprimaţi puncte de vedere şi poziţii pe care Guvernul nu şi le asumă.

Dumneavoastră spuneţi acum despre amnistii fiscale, când noi ar trebui să vedem cum colectăm, încât să ne apropiem de realizarea unor venituri sustenabile pentru ceea ce înseamnă investiţiile publice majore.

Acesta este motivul pentru care am introdus această moţiune simplă. Acesta este motivul pentru care vă avertizăm că nu putem fi mulţumiţi. Administraţiile publice - şi dau exemplul judeţului Sibiu - aveţi mai mult decât jumătate din administraţia publică, inclusiv cea pe care o reprezentaţi, a Partidului Social Democrat, care este într-o lipsă acută de finanţare pentru proiecte eligibile, la nivel local.

Sau - e într-adevăr probabil - eu nu înţeleg de ce vin de la Sibiu la Piteşti pe DN1 şi nu merg pe autostradă? De ce trebuie să stau câte 4-5 ore în trafic, pentru că sunt blocaje, aşa cum probabil colegii din Moldova fac aceeaşi eroare? În loc să meargă de la Bucureşti spre Suceava, spre Iaşi, pe autostradă, ei se încăpăţânează să meargă pe DN2. Pentru că dumneavoastră le vedeţi, noi nu le ştim şi nu le putem folosi.

Deci moţiunea simplă este pentru a vă solicita să vă revizuiţi complet atitudinea, de aşa natură încât, repet, parteneriatele trebuie să le aveţi cu administraţia publică, cu cetăţenii oneşti din această ţară şi, bineînţeles, să faceţi ce trebuie să faceţi acolo unde sunteţi diriguiţi a lucra în acest moment - Ministerul de Finanţe.

Şi mai am o întrebare. Dumneavoastră, nu cu mult timp în urmă, aţi fost foarte critic la adresa celui care a fost înaintea dumneavoastră o perioadă de timp ministru al finanţelor publice, actualul preşedinte al ANAF. Aţi intrat în aceeaşi logică prin care unii, demnitari înalţi ai statului român, fac reevaluări şi acum este bun, pentru că dumneavoastră spuneţi "Avem bani!". Dacă avem bani, nu ne împrumutăm. Dacă este bun Mişa, înseamnă că-l păstrăm.

Eu cred că reorganizarea ANAF trebuie să meargă, şi întrebarea este: merge şi în direcţia dorită de partenerii dumneavoastră, mai nou, UDMR? Adică vom ajunge încât ANAF să fie din nou reorganizat la nivel judeţean sau îl păstraţi regional? (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Am finalizat dezbaterile.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Eugen Orlando Teodorovici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Celor care aţi intervenit, vă mulţumesc pentru punctele de vedere exprimate.

Ceea ce spunea domnul ministru Vosganian spunea foarte bine, dar e o utopie să credem acest lucru, în România, şi anume că dumneavoastră, noi, parlamentarii, ar trebui să răspundem în primul rând celor care ne votează şi după aceea în faţa partidelor. E o teorie şi o utopie să credem asta, în România, dar am văzut foarte mult populism, demagogism şi, culmea, din partea cui?! Din partea celor care se dau de dreapta... (Discuţii în sală.)

Mă lăsaţi să vorbesc puţin? (Vociferări.) Nu e! E demagogie pură.

Bun. Vizavi de intervenţiile colegilor mei de la PNL, foşti colegi în Ministerul de Finanţe. Şi aici poate ar fi fost mai uşor de suportat, să spunem, această minciună, dacă venea din partea altor colegi de la PNL, nu de la cei care au fost în finanţe.

Şi întrebarea este, desigur, una retorică acum, după ce dânşii au devenit membri în Parlament. Când au fost pe funcţiile din minister, fie la local, în Hunedoara, fie la nivel central, domnul Huţucă, ce aţi făcut? Ce aţi făcut? Ce aţi schimbat? Cât de mult v-aţi luptat pentru a schimba lucrurile în bine? Da?

Nu uit nimic! Dar lăsaţi... Încă o dată, măsura este cea care iese într-un final. Că aşa, mulţi scriem foarte multe lucruri frumoase, dar rămân undeva în sertare.

Vizavi de banii pentru ANAF.

Ştiţi cât a fost în 2016 suma alocată pentru cheltuieli de investiţii la finanţe, tot local? 34,8 de milioane de lei. Astăzi ştiţi cât este? 243 de milioane de lei. O diferenţă destul de mare.

Până la final de an, întrebaţi-vă colegii din teritoriu, o să vedeţi cam cum stau lucrurile, pe ce se alocă banii: pentru a-şi achita la zi toate facturile de la utilităţi, şi nu numai, a fi dotaţi cu tot ce înseamnă echipamente de calcul la nivelul celor 20 şi ceva de mii de oameni din teritoriu. Adică toţi vor avea tehnică de calcul modernă. Şi nu numai. Uitaţi-vă că lucrurile în finanţe se schimbă în sensul bun şi cu o viteză mult prea mare pentru dumneavoastră.

De asemenea, am spus în şedinţa pe care am avut-o săptămâna trecută cu cei din teritoriu, de la ANAF, pentru că, din păcate, cu toţii am girat, mulţi dintre colegii noştri să fie pe funcţiile respective. Să fim corecţi faţă de cei care ne urmăresc. Cu toţii, clasa politică, am pus de-a lungul timpului - la clasa politică mă refer - oameni care astăzi, din păcate, nu numai că nu fac în plus, ci chiar blochează.

Şi vă dau o idee care se va aplica începând cu 1 ianuarie, vizavi de modul în care se vor cheltui banii pe judeţe, în fisc. Va fi o singură linie în care vor fi trecute creditele de angajament şi una pentru creditele bugetare. Cine vrea şi vrea să schimbe la nivel judeţean, poate să o facă. Nu se vor mai aloca bani pe judeţe, ca să ştiţi foarte bine acest lucru. Şi poate şi la primării ar fi bine să facem aceeaşi chestiune, cum a fost în cazul PNDL, credite bugetare şi de angajament. Simplu. Primul venit, primul servit. Că poate aşa, într-adevăr, vedem, fiecare la locul de muncă, cât ne preocupă schimbarea în bine, fie că suntem la stat, în fisc, în primărie sau în altă parte.

O chestiune simplă, dar cu impact major în economie - ajutorul de stat, că spuneaţi de investiţii. Se vor semna contracte în acest an, undeva la peste 3 miliarde de lei valoarea cumulată, inclusiv cu ajutorul de stat. Deci vor fi girate investiţii în economie de peste 3 miliarde de lei, începând poate cu luna decembrie a acestui an. Şi, culmea, au fost multe firme româneşti care au depus şi care vor câştiga, într-adevăr, aceste contracte.

Colega mea de la USR... Deja - sper să nu provoace această exprimare a mea mare rumoare -, dar votul din 6-7 octombrie, mă gândesc foarte serios în ce parte să-l dau. Sincer vă spun! Observ şi o schimbare în bine - nu se mai filmează, nu-şi mai face selfie, deci e o schimbare în bine. Tot înainte! Mai mult nu comentez, că n-are sens, pierdem şi timpul dumneavoastră, şi al celor care ne urmăresc. (Vociferări.)

Formula de calcul. Spunea colegul de la UDMR foarte bine, şi sunt nişte chestiuni care sunt în lucru şi în soluţionare.

Formula de calcul pentru comunităţile locale.

Sunt mai multe variante de lucru la Ministerul de Finanţe şi la Ministerul Dezvoltării. Sunt trei variante propuse de structurile asociative şi pe baza lor vom stabili clar, cu dumneavoastră, cu toţi cei implicaţi, formula care să fie cea mai bună, în anii care urmează, pentru a evita acele alocări în timpul anului şi nu numai.

Impozitul de 100% din impozitul pe venit, 100% la nivel local. Este o măsură din Programul nostru de guvernare.

Deci nu ştiu care, cui îşi fură soluţiile, nu contează, ideea e să le şi aplicăm. Sigur se va aplica de la 1 ianuarie 2019 - 100% din impozitul pe venit va fi la nivel local. Doar formula de calcul între consiliile judeţene şi consiliile locale să fie stabilită pentru a şti fiecare pe ce anume se bazează. Este o chestiune pe care o vom discuta şi o vom stabili în mod transparent şi în mod public, înainte de Legea bugetului pe 2019.

Partea de cheltuieli pe zona socială. A fost, într-adevăr, o hotărâre de Guvern prin care am alocat sume suplimentare. Numai că, să nu uităm, stimaţi colegi, la nivel local - şi poate cu toţii ar trebui să fim implicaţi în acest nou concept, de a cheltui banul public - legea spune că până la 90% vine statul şi contribuie. Până la 90%! Nu 90%! Unu.

Doi la mână. Sunt salarii diferenţiate la nivel local. Avem salarii chiar şi de 7.000 de lei salarii medii. Avem judeţe unde sunt deja în plasament, deja cheltuielile sunt foarte reduse. Se poate stabili un model, să zic aşa, ideal, să spunem, până la care să finanţăm la nivel central, după care, la nivel local, fiecare după cum crede de cuviinţă.

De asemenea, la banii pentru locale. Ştiţi foarte bine, la finanţe, acea comisie care autorizează împrumuturile locale a autorizat pentru acest an 1,2 miliarde de lei pentru creditele bugetare. Ştiţi câţi bani au tras primarii din cei 1,2 miliarde de lei? Cam 200 de milioane de lei.

Şi propunerea noastră, ca finanţe, va fi ca, dacă atunci când ţi-ai asumat un angajament de tragere efectivă, nu o faci, treci la coada listei şi vine cel care se îngrijeşte şi poate să cheltuiască banii pentru comunităţile locale.

Adică, repet, nimeni nu ascunde problemele, doar o invitaţie la dialog, cu fiecare idee pe care o aveţi, cu dragă deschidere la nivel de Guvern, pentru că, la urma, urmei, este în folosul comunităţilor locale, nu neapărat o chestiune de ordin politic.

Cam asta a fost.

Colegului de la PMP ce să-i spun? Decât că încerc să nu-mi aduc aminte de perioada în care, culmea, se tăiau veniturile. Are un şef de partid care, din păcate, aceasta a înţeles să facă în criză, să taie veniturile românilor, şi acum ne vorbeşte nouă de ratele la bancă.

Ştiţi, repet, mult prea mult populism şi poate ar fi bine cu toţii să acceptăm ca, la nivel de Parlament, să renunţăm la imunitatea parlamentară vizavi de declaraţiile politice, pentru ca fiecare să răspundă pentru ceea ce declară de la această tribună. Ar fi poate mult mai bine şi cinstit faţă de români.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Am încheiat dezbaterile.

Votul asupra moţiunii simple va fi dat la şedinţa de vot final.