Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei; PL-x 775/2022.

Din partea iniţiatorilor dacă sunt înscrieri?

Domnul deputat Ignat Ion-Alin-Dan, vă rog.

Domnul Ion-Alin-Dan Ignat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul pe care vi-l aduc în atenţie astăzi este unul pe cât de simplu, pe atât de important pentru persoanele care decid să adopte un copil în România, dar mai ales pentru copiii care primesc şansa la o viaţă în familie, prin adopţie.

Astăzi, persoanele care decid să adopte un copil în România beneficiază, la cerere, de un concediu de acomodare plătit, cu durata de maximum un an de zile. Realitatea însă ne arată, din păcate, că mulţi dintre copiii adoptaţi şi care au ajuns în sistemul de protecţie socială în urma unui abandon sau a decesului părinţilor au de trecut peste traume severe, iar asta face din procesul de adaptare la noua familie un proces complex, un proces plin de provocări, un proces care înseamnă de foarte multe ori recuperare psiho-emoţională, recuperare comportamentală, recuperare medicală şi integrarea în programe de specialitate.

Pentru astfel de cazuri am gândit şi am iniţiat acest proiect de lege care vine în ajutorul familiilor respective, care dă posibilitatea acestor familii să beneficieze de un concediu de acomodare mai lung, cu o durată de maximum 2 ani de zile.

Aşadar, creştem perioada concediului de acomodare pentru persoanele care adoptă un copil de la maximum un an de zile la maximum 2 ani.

Nu e un proiect care să vorbească despre bani, despre ce mai dăm în plus cuiva, e un proiect care vorbeşte despre timp. Şi, prin acest proiect, dăm timp petrecut împreună familiilor în care adopţia naşte cu adevărat părinţi şi copii. Este vorba despre timp care înseamnă încredere unii în ceilalţi, încredere în sine, în ziua de mâine. Este vorba de timp care înseamnă până la urmă paşi concreţi spre echilibrul emoţional.

Aşadar, la câtă susţinere am văzut, dragi colegi, că aţi arătat acestui proiect în comisiile parlamentare, sunt îndreptăţit să cred că va fi o iniţiativă care să confirme o dată în plus maturitatea unei clase politice care ştie să lase la o parte lupta putere-opoziţie pentru proiectele importante pentru societate.

În fine, sper şi cred că vom arăta asta la votul final şi îndrăznesc de pe acum să vă mulţumesc pentru asta.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, pentru prezentarea raportului, vă rog.

Doamna Daniela Oteşanu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei

În temeiul art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică şi Comisia pentru muncă au fost sesizate, prin adresa PL-x 775/2022, cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopţiei.

Proiectul de lege a fost adoptat deja de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Şi are ca obiect de reglementare modificarea art. 50 alin. (1) din Legea nr. 273/2004, în sensul prelungirii duratei concediului de acomodare, de la maximum un an la maximum doi ani, care include şi perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei şi o indemnizaţie lunară.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizele favorabile venite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru buget, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare pentru acest proiect de lege privind procedura adopţiei, în forma prezentată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc mult.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna Ţoiu, vă rog.

Doamna Oana-Silvia Ţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este o lege necesară, care ajută familiile care au găsit deja potrivirea între părinţii adoptatori şi copilul adoptabil. Însă, dacă ne uităm cinstit la sistemul de protecţie a copilului, trebuie să ne uităm şi la faptul că marea majoritate, covârşitoarea majoritate a copiilor care sunt în sistemul de protecţie, deşi nu mai sunt în grija părinţilor lor, nu sunt adoptabili.

Să luăm cifrele din anul 2020, de exemplu. Erau 52.783 de copii în grija statului, într-o formă sau alta. Dintre aceşti peste 52.000 de copii, mai puţin de 1.500 au fost adoptaţi. Mai puţin de 1.500, deşi numărul de familii adoptatoare, de familii care au trecut prin toate procedurile de verificare, care îşi doresc şi caută un copil pentru familia lor în acest sistem a fost de peste 2.369.

De ce avem această situaţie?

Este pentru că, în primul rând, trebuie să ne preocupăm de prevenirea separării copilului de familie. Asta ar trebui să fie prioritatea numărul 1. Pentru că, deşi 1,4% din copiii României sunt în acest sistem şi ajung să fie adoptabili, ştim că 40% sunt în risc de sărăcie şi că o mare parte dintre aceştia sunt în risc de separare.

Dar, mai mult decât atât, este o vină pe care o poartă acest Parlament, în mandatul trecut, şi, în special, ca să fim foarte clari cu asta, o coaliţie majoritară a partidelor vechi. Pentru că o lege care facilita adopţia, modificarea Legii nr. 272, a fost blocată în Parlament mai bine de 3 ani de zile şi am reuşit să o deblocăm cu mare scandal nenecesar.

Legea pe care aţi blocat-o pentru că avea în ea educaţie pentru viaţă, educaţie sexuală în şcoli, era legea care s-a asigurat că nu mai sunt întrebate până la 50 de rude că nu vor copilul, înainte ca acesta să devină adoptabil.

Şi acum este în vigoare, după ce a fost blocată 3 ani fără niciun motiv.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Domnul Bulai, vă rog.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Felicit iniţiatorul pentru această propunere legislativă, cu toate că doar această măsură nu este suficientă pentru a încuraja adoptarea copiilor aflaţi în protecţia statului.

Avem o mare problemă în România, anume o categorie de copii aflaţi sub protecţia statului, care se încadrează în aşa-numita categorie de greu adoptabili - copii pe care nu-i vrea nimeni, copii cu handicap, copii despre care se ştie că provin dintr-o anumită comunitate etnică şi care sunt discriminaţi atunci când ei intră pe liste publice pentru a fi adoptaţi.

Singura soluţie pentru ca aceşti copii să ajungă într-o familie, chiar dacă nu în România, este ca statul român, ca Parlamentul să aibă curaj să deschidă procedura de adopţie internaţională. Pentru că sunt familii în afara României care ar putea şi îşi doresc să ofere iubire şi grijă pentru aceşti copii.

În speranţa că se poate face mai mult în această legislatură, mai mult decât s-a făcut în ultima, unde am ajutat foarte mult la ameliorarea situaţiei copiilor aflaţi în proces de adopţie prin eliminarea gradului de rudenie, ţin să spun că avem nevoie să lucrăm din punct de vedere legislativ în această direcţie a adopţiei internaţionale, pentru că este o nevoie în România, pentru că sunt copii care nu sunt adoptaţi.

Şi folosesc prilejul acestei intervenţii şi pentru a felicita grupul de iniţiativă care a lansat "Muzeul Abandonului", o iniţiativă on-line, un muzeu al poveştilor suferinţelor copiilor abandonaţi în perioada comunistă şi după Revoluţie.

Avem nevoie să ştim mai mult despre ce s-a întâmplat cu noi, ca stat, atunci, despre abuzurile faţă de aceşti copii, de ce s-a ajuns aici şi cum putem să evităm mai departe acest fenomen.

Felicitări iniţiatorilor!

Haideţi să lucrăm împreună pentru a deschide această oportunitate spre o familie copiilor greu adoptabili din România, chiar dacă familiile lor s-ar putea afla în străinătate!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Alexandru Violeta, vă rog.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Mulţumesc.

Am o cu totul altă părere pe această chestiune.

Un copil adoptat care intră într-o familie trebuie să vadă o familie în care părinţii merg la serviciu, în care viaţa este normală şi în care el are de învăţat din tot ce înseamnă cutumele, obiceiurile respectivei familii.

Nu există niciun studiu care să probeze ştiinţific că 2 ani sau 2 ani şi jumătate sau 3 ani ar fi sau nu suficienţi. Important este ca cei care adoptă un copil să-şi dedice timp cât mai mult, aşa cum faceţi fiecare dintre dumneavoastră, programului copilului în viaţa de zi cu zi.

Şi, aşa cum ştiţi, important este ca şi înainte de adopţie, între persoanele care adoptă şi copiii adoptaţi să existe o perioadă de acomodare şi de încercare de integrare şi de cunoaştere a copilului, care să permită intrarea în familie cât mai plăcută şi cât mai naturală pentru respectivul copil.

Un copil trebuie să vadă că părinţii merg la serviciu. O familie trebuie să fie ajutată de personal de specialitate, pentru că statul acasă, în sine, doar statul acasă, fără să deprinzi tot ceea ce ai nevoie, şi poate că e necesar un sprijin de specialitate, nu îţi dă garanţia că ai reuşit să stabileşti o legătură cu respectivul copil.

Prin urmare, e simplu să dăm zile şi ani, zile libere şi ani liberi plătiţi, e simplu, să ştiţi.

Nu avem garanţia că aceasta este soluţia pentru ca respectivul copil să fie integrat cât mai armonios în familia cu pricina, respectiv nu avem garanţia că, în lipsa unui sprijin de specialitate, a unui psiholog, a unor persoane dedicate care să te ajute să integrezi în familie copilul, respectiva adopţie, aşa cum ne-o dorim cu toţii, este reuşită.

Prin urmare, haideţi să-i tratăm pe aceşti copii aşa cum ne tratăm propriii copii şi să înţelegem că intrarea lor într-o familie înseamnă intrarea într-o viaţă normală, în care obiceiurile de familie şi tot ce înseamnă viaţă profesională şi viaţă împreună cu respectivul copil se întâmplă ca într-o familie obişnuită. Asta trebuie să vadă un copil.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Tanasă Dan, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul AUR susţine acest proiect legislativ.

Considerăm că orice măsură care ajută familia este benefică, cu atât mai mult cu cât familia este unul din stâlpii construcţiei noastre, proiectului nostru politic.

Susţinem, aşadar, acest proiect, felicităm iniţiatorii şi vom vota pentru această iniţiativă.

Mulţumesc frumos.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.