Dezbateri parlamentare

Domnul Alfred-Robert Simonis:

12. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Cardinal Iuliu Hossu"; PL-x 509/2023.

Dacă din partea iniţiatorilor se doresc intervenţii?

Domnul deputat Silviu Vexler, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Vexler:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un erou al Marii Uniri, întemniţat ulterior de regimul comunist, Cardinalul Iuliu Hossu este una din figurile luminoase ale istoriei României.

Episcop al Eparhiei de Cluj-Gherla din cadrul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, senator de drept în Parlamentul României, membru de onoare al Academiei Române, Cardinalul Hossu a impresionat prin ţinuta sa morală, prin consecvenţa şi sacrificiul pentru principiile şi credinţa sa.

Anii comunismului i-au adus arestarea, supunerea la un regim de exterminare, impunerea domiciliului forţat şi izolarea sa până la finalul vieţii.

Realizarea Marii Uniri nu poate fi imaginată fără activitatea sa.

De-a lungul întregii vieţi şi în fiecare etapă a carierei sale, Cardinalul Iuliu Hossu a dat dovadă de o dăruire remarcabilă, arătând atât curajul necesar pentru a lupta împotriva răului, indiferent de formele sale, cât şi un angajament total faţă de promovarea moralităţii necesare într-o societate.

În cea mai întunecată perioadă a istoriei, Holocaustul, el a ales să-şi pună propria viaţă în pericol, acţionând nu numai prin cuvinte, dar mai ales prin acţiuni care au contribuit la salvarea de la distrugere a numeroase vieţi evreieşti.

Astfel, Cardinalul Hossu şi-a folosit funcţia de episcop al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, pentru a vizita ghetoul din Cluj, aducând mâncare şi încercând să ofere un sprijin evreilor care trăiau acolo în condiţii îngrozitoare.

Mărturiile vorbesc şi despre evreii pe care i-a ajutat să se ascundă în Catedrala Greco-Catolică din Cluj, pentru a preveni deportarea acestora.

Dăruirea şi curajul Cardinalului Hossu au fost dovedite încă o dată când, în 2 aprilie 1944, deşi se afla sub o puternică presiune publică şi privată, şi-a riscat propria viaţă prin emiterea pastoralei "Către Preoţi şi Mireni - chemare pentru ajutorarea evreilor", în care menţiona următoarele:

"Chemarea noastră se îndreaptă stăruitor către voi toţi, veneraţi Fraţi şi Prea Iubiţi Fii, să-i ajutaţi pe evrei nu numai cu gândul, dar şi cu jertfa voastră, ştiind că azi nu putem face lucru mai bun decât această creştinească şi românească ajutorare, din caldă iubire omenească. Prima preocupare a ceasului de faţă să fie această acţiune de ajutorare".

Viaţa şi faptele Cardinalului Iuliu Hossu continuă să fie o busolă care arată drumul corect în întuneric, prezentând o valoare certă, necesară pentru viitor.

Acţiunile sale din perioada Holocaustului, curajul şi convingerile sale de neclintit vor continua să reprezinte un exemplu pentru generaţiile care vor urma.

Adoptarea acestui act normativ va reprezenta atât un act de reparaţie morală, cât şi un gest simbolic, cu o puternică încărcătură, care va permite redescoperirea unei personalităţi care a avut un rol extraordinar de important în istoria recentă a României.

Vă mulţumesc şi vă rog să acordaţi sprijinul dumneavoastră pentru acest proiect.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Din partea comisiei?

Comisia pentru drepturile omului, domnul deputat Eugen Bejinariu.

Domnul Eugen Bejinariu:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a fost sesizată, prin adresa PL-x 509/2023 din 18 septembrie 2023, cu dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Cardinal Iuliu Hossu", înregistrat cu nr. 4c-6/588 din 19 septembrie 2023.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 12 septembrie 2023.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avut în vedere - avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social, punctul de vedere favorabil al Guvernului României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2025 ca "Anul Cardinal Iuliu Hossu". Potrivit iniţiativei, cu prilejul sărbătoririi "Anului Cardinal Iuliu Hossu" se vor organiza evenimente culturale, diplomatice, artistice sau educaţionale dedicate celebrării vieţii, operei, personalităţii, martiriului, rolului determinant în realizarea Marii Uniri şi a eforturilor depuse de acesta pentru salvarea evreilor în perioada Holocaustului.

Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune pot aloca fonduri din bugetele proprii pentru a organiza sau sprijini logistic şi/sau financiar manifestările culturale, diplomatice, artistice, educaţionale sau programele de promovare organizate în acest sens.

Potrivit art. 62 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din data de 19 septembrie 2023.

La lucrările Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, deputaţii şi-au înregistrat prezenţa conform listei de prezenţă.

La dezbateri a participat, în calitate de invitat, domnul deputat Silviu Vexler, în conformitate cu prevederile art. 57 alin. (1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au hotărât, cu majoritate de voturi - un vot împotrivă şi o abţinere -, să transmită plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2025 ca "Anul Cardinal Iuliu Hossu" - PL-x 509/2023, în forma adoptată de Senat.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dezbateri generale, domnul deputat Iulian Bulai, de la USR.

Aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimate colege,

Excelenţele Voastre,

Sărbătorim prin această propunere legislativă un mare român, un Înalt Cleric al Bisericii Greco-Catolice din România, un activist pentru drepturile românilor din Transilvania, un mare om politic.

Da, Grupul USR va vota pentru această lege.

Şi anul viitor vom avea o sărbătorire a 140 de ani de la naşterea acestui mare român.

Şi îl felicit pe colegul meu, domnul deputat Silviu Vexler, pentru această iniţiativă!

Acest moment simbolic însă trebuie însoţit şi de fapte concrete, ca de exemplu, retrocedarea Catedralei Greco-Catolice din Gherla către proprietarii de drept - Biserica Greco-Catolică. Lucrul acesta nu s-a întâmplat.

Mai departe. Pe 2 iunie 2019 participam la Beatificarea episcopilor greco-catolici omorâţi de către regimul criminal comunist, printre care şi Preasfinţitul Cardinal Iuliu Hossu.

Comuniştii şi urmaşii lor, FSN şi PSD, nu şi-au cerut niciodată scuze şi iertare în faţa românilor pentru crimele faţă de Înalţii Prelaţi şi elita intelectuală şi bisericească, care a fost nimicită, distrusă în anii '50-'60!

Încă aveţi timp, stimaţi domni!

Sărbătorim un mare om, vom comemora, aniversa un mare om în anul care vine.

Cereţi-vă şi iertare pentru crimele pe care înaintaşii dumneavoastră, comuniştii din România, le-au făcut la adresa ierarhilor Bisericii Greco-Catolice.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnul deputat Florin Roman.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Asistăm la o premieră astăzi în Parlamentul României - e pentru prima dată când Grupul USR recunoaşte o mare personalitate a României.

Şi mă bucur că fac lucrul acesta. Pentru că n-am înţeles de ce au fost împotrivă şi s-au abţinut atunci când am vorbit de Avram Iancu, de anul dedicat lui Avram Iancu; nu i-am înţeles de ce s-au împotrivit sau au fost abţineri atunci când am vorbit de Horea, Cloşca şi Crişan; nu i-am înţeles de ce s-au abţinut la vot de fiecare dată când am vorbit de marile personalităţi ale României.

Nu cred că dumneavoastră sunteţi în măsură să vorbiţi despre importanţa acestei legi. Nu cred. (Vociferări.) Şi să daţi note liberalilor. (Vociferări.)

Când... (Vociferări.) ...vă recomand, stimate coleg... (Vociferări.) ...să ajungeţi mai des la Sighet. Noi o facem în fiecare an. Să ajungeţi mai des la Sighet, să înţelegeţi ceva din...

Domnul Iulian Bulai (din sală):

FSN scrie pe fruntea ta! FSN!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...din acest lucru...

Domnul Iulian Bulai (din sală):

FSN!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...şi să nu faceţi doar nişte aprecieri care nu vă fac cinste... (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Scrie FSN pe fruntea ta!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...ca preşedinte al Comisiei pentru cultură... (Vociferări.) ...să răcniţi ca un... (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Cereţi scuze pentru crimele pe care le-au făcut înaintaşii voştri!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...ca un om care nu merită să se comporte ca un preşedinte al Comisiei pentru cultură.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Cere-ţi scuze pentru crimele pe care le-au făcut...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Dacă vă puteţi...

Domnul Iulian Bulai (din sală):

...înaintaşii voştri!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...opri, e în regulă. Dacă nu, asta arată cât de mult vă doare. (Vociferări.)

Habar nu aveţi şi nu aveţi dreptul să vorbiţi despre această perioadă...

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Scrie FSN pe fruntea ta!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...din istoria românilor... (Vociferări.) ...voi, copilaşi de securişti, cum scrie presa liberă a lumii!

Mulţumesc.

Domnul Iulian Bulai (din sală):

FSN-istule!

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnul deputat Antonio Andruşceac.

Domnul Antonio Andruşceac:

Vorbim astăzi despre un an pe care îl vom închina unui creştin adevărat, unui patriot adevărat şi unui martir beatificat, pe care îl comemorăm cu o zi care îi este dedicată, la 2 iunie.

Este un moment în care aşteptam să văd multă unire şi multă frăţietate, aşa cum şi-ar fi dorit acest mare om, patriot şi creştin jertfelnic.

Nu este momentul pentru a arunca cuvinte grele dintr-o parte în alta, ci este momentul în care să ne uităm la activitatea pe care a avut-o. Atât în ceea ce înseamnă aportul pe care l-a avut la Marea Unire, şi în Ardeal şi în Bucureşti, aportul pe care l-a avut în calitate de cărturar, de teolog.

Şi aici nu trebuie să amintim doar episoade trecătoare în care un creştin adevărat vine în apărarea unei etnii sau alteia, pentru că ce s-a întâmplat apoi, cu arestarea şi moartea, la Sighet, arată că nimic nu rămâne nepedepsit.

Este momentul să ne gândim ca multe personalităţi ale acestei ţări să ne fie exemplu. Şi exemplu de unitate, nu de război între tabere politice aflate vremelnic în aceste poziţii pe care mulţi dintre noi nu ne gândeam că le vom avea şi că vom avea posibilitatea să vorbim astăzi despre o personalitate atât de mare, la care trebuie să ne uităm cu respect, cu admiraţie, să-i dedicăm anul 2025, aşa cum şi-ar fi dorit, un an în care să trăim memoria acestui mare român, creştin, patriot, în pace şi în unire unii cu alţii.

Dumnezeu să-l binecuvânteze!

Şi să ne apere, să ne îndrume, de acolo, de unde este!

Amin! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Are cuvântul doamna deputat Cristina Prună, de la USR.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu aş vrea să-mi cer scuze faţă de oaspeţii noştri de astăzi.

E păcat că într-un astfel de moment, în care, iată, adoptăm un proiect de lege extrem de important, sunt oameni care nu ştiu să fie smeriţi şi folosesc tribuna Parlamentului şi acest microfon pentru a spune tot felul de neadevăruri şi de lucruri care nu-şi au rostul.

Şi pentru că s-a făcut referire la colegii mei de la USR, până la urmă am demonstrat că suntem singurul partid anticomunist. Prin toate proiectele de lege pe care le depunem în Parlament avem respect faţă de oameni, avem respect faţă de înaintaşii noştri şi doar aşa, un moment, în care aici, de la tribuna Parlamentului, se spun tot felul de minciuni, nu ar trebui să umbrească nişte proiecte de lege şi nişte momente solemne pe care ar trebui să le avem.

Aşa că mai multă grijă cum folosiţi acest microfon! (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Poate îi spuneţi şi lui Bulai aceeaşi chestiune!

(Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa solicită să ia cuvântul.)

Pe ce? Vă rog.

Domnul Ilie-Alin Coleşa (din sală):

Aştept! Am apăsat.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu (din sală):

Ce? Al doilea vorbitor?

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Înaltpreasfinţia Voastră,

Bineînţeles că şi Grupul AUR salută acest tip de legi, de declarare a unor ani aniversari dedicaţi unor personalităţi, cum a fost şi Cardinalul Iuliu Hossu, însă ar trebui să avem mai multe legi de acest fel, dedicate şi altor personalităţi.

Avem un proiect de lege de declarare a preotului martir Munteanu, ca erou şi martir, şi, în plus, pe lângă personalitatea culturală şi duhovnicească a acestui episcop martir, ar trebui să ne amintim că dânsul a fost un erou, un luptător pentru unitatea românilor şi, în actualul peisaj politic, singurul partid care doreşte cu adevărat refacerea unităţii României este AUR.

Ar trebui să nu ne mai ascundem după cuvinte şi să dorim doar o unitate în nişte structuri europene fără existenţa unui stat unitar naţional.

Deci dorim mai multe proiecte de acest fel şi asumarea unităţii.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am încheiat dezbaterile generale.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final. (Vociferări.)

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Drept la replică!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Drept la replică pentru ce?!

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Mi-aţi pronunţat numele! Şi domnul Roman mi-a pronunţat numele!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Pronunţarea numelui nu atrage de la sine, automat, drept la replică!

Domnul Iulian Bulai (din sală):

Am drept la replică, domnule preşedinte!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Vă doresc o zi bună!