Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanţe bugetare restante aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat; PL-x 360/2024; procedură de urgenţă.

Iniţiatorul dacă doreşte? Anume, Guvernul României. Nu.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică. (Doamna deputat Viorica Sandu solicită să ia cuvântul.)

Încet, doamnă deputat, că nu ne grăbim nicăieri. (Vociferări.)

Vi-l dau. (Îi înmânează raportul doamnei deputat Viorica Sandu.)

Doamna Viorica Sandu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanţe bugetare restante aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi ale 118 alin. (3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2024 privind reglementarea cadrului general de preluare de către Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului a unor creanţe bugetare restante aflate în administrarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat, transmis cu adresa PL-x 360/2024.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare instituirea cadrului general prin care Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului preia creanţele bugetare asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat, care sunt administrate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi se află în una din procedurile prevăzute de Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Drăgoescu, vă rog, dezbateri generale.

În această şedinţă, pentru că sunt sensibil la rugăciunile celor de la opoziţie, fix la două minute voi opri microfonul.

Vă mulţumesc.

Domnul Cezar-Mihail Drăgoescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ni se spune astăzi că prin transferul acestor creanţe de la ANAF la AAAS, fostul AVAS, statul român va recupera mai eficient aceste datorii.

Ni s-a mai spus, totodată, că ANAF nu este în stare să gestioneze cum trebuie acest proces, că nu are capabilităţile necesare şi că AVAS este instituţia îndreptăţită să facă acest lucru.

Totodată, ni se mai spune, prin acest proiect, că AVAS poate atrage investitori care să ducă la dezvoltarea companiilor de stat.

Noi am mai auzit aceste promisiuni şi în trecut, şi au fost promisiuni deşarte.

Un exemplu este Electroputere Craiova. Pe vremuri era una dintre cele mai mari fabrici din România, unde lucrau peste 20.000 de craioveni. AVAS, în 2007, s-a ocupat de privatizare. Un fond saudit a promis investiţii majore, a promis că va păstra locurile de muncă şi fabrica va fi modernizată.

Rezultatul de astăzi? Electroputere a ajuns mall, iar terenurile fabricii au fost vândute dezvoltatorilor imobiliari.

O uzină importantă, atât pentru economia Craiovei, dar şi a României, a fost ştearsă definitiv de pe hartă.

Atât de "bine", cu ghilimelele de rigoare, a fost făcut contractul de privatizare, încât în momentul în care am solicitat să-l văd, în urmă cu câteva săptămâni, cei de la AVAS nu mi l-au pus la dispoziţie şi m-au chemat să îl pot citi doar la sediul lor.

Practic, avem de-a face cu transparenţă zero. (I se întrerupe microfonul. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc. (Vociferări.)

Domnul Tilea sau Ţilea Dumitru. (Vociferări.)

A expirat timpul. (Vociferări.) Şi am avut şi acel buzzer sau clinchet sau sunet, depinde în ce limbă doriţi să-l...

Mulţumesc. (Vociferări.)

O juma' de mieluţ vă dau.

Vă rog. (Vociferări.)

Cu drag.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi discutăm un proiect de lege care, deşi prezentat ca o măsură administrativă de eficientizare, deschide de fapt o nouă cale de privatizare a întreprinderilor de stat şi de diminuare a controlului public asupra activelor strategice ale României. Se doreşte mutarea creanţelor asupra unor societăţi cu capital majoritar sau integral de stat, aflate în insolvenţă, datorate bugetului general consolidat, din administrarea unei instituţii fiscale stricte, precum este ANAF, către o entitate cu un istoric controversat privind administrarea activelor de stat, şi anume Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.

Această schimbare ridică mai multe probleme grave:

1. Pregătirea pentru o privatizare mascată. Prin acest mecanism, datoriile companiilor de stat sunt mutate la această Agenţie, iar Guvernul are libertatea de a stabili, prin hotărâri de Guvern emise individual pentru fiecare societate, ce creanţe vor fi preluate. Asta înseamnă că unele companii vor beneficia de ştergerea sau restructurarea datoriilor, iar altele vor fi pregătite pentru vânzare, curăţate de obligaţiile fiscale.

2. Lipsa de transparenţă şi pericolul conflictului de interese. ANAF este o instituţie cu reguli clare şi stricte privind recuperarea datoriilor, bazate pe criterii fiscale obiective. În schimb, această Agenţie este cunoscută pentru implicarea sa în numeroase scandaluri legate de administrarea defectuoasă a activelor de stat.

3. Impactul negativ asupra bugetului de stat. Prin această măsură, Guvernul permite acestei Agenţii să preia creanţe pe care în mod normal ANAF ar trebui să le recupereze prin executare silită sau prin alte metode legale. În loc să vedem încasări directe la buget, acum avem un mecanism... (I se întrerupe microfonul. Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Câciu Adrian.

Domnul Adrian Câciu:

Vedeţi, domnule deputat, ce aţi făcut? Nu mai putem să vorbim mai mult de două minute. Să vă fie de bine! (Se adresează domnului deputat Sorin-Titus Muncaciu. Vociferări.)

Oameni buni,

Sunt convins că foarte mulţi dintre dumneavoastră aveţi experienţa necesară să înţelegeţi care sunt instituţiile care se pot ocupa de privatizare, de restructurare de creanţe, de restructurare de active şi cele care nu.

Acest proiect de lege face o chestiune care e normală. ANAF poate executa creanţele fiscale, dar nu se poate implica în conversia acestor creanţe. De exemplu, în acţiuni sau în valorificarea acestor creanţe către terţi. Acest lucru, prin legile privatizării, pe care sunt convins că le cunoaşteţi - e adevărat că un coleg de la USR a dovedit clar că nu cunoaşte aceste legi... instituţia abilitată este fostul AVAS, actualul AAAS. De fapt, asta face această lege.

Şi, ca să înţelegeţi cât de normal este, decât să te duci şi să nu te uiţi că acea societate cu capital de stat majoritar, sau nu neapărat majoritar, are şi potenţial economic - ANAF-ul nu se uită la chestiunea asta, te execută şi gata, spre deosebire de acest lucru, AAAS are capacitatea instituţională, administrativă şi mai ales normativă de a analiza, de a evalua potenţialul acelei societăţi şi de a decide, dacă este cazul, ca acea creanţă să fie reconvertită în acţiuni şi a putea vinde acele acţiuni. Practic, statul şi-ar încasa mai rapid creanţa fiscală prin această linie de swap legislativă, dacă vreţi să îmi permiteţi această sintagmă.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Doamna Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Îmi asum riscul de a-i supăra pe unii dintre colegii de opoziţie, care s-au exprimat deja, şi vă informez că noi am privit acest proiect de lege într-un mod cât am putut de profesionist.

La ce mă refer? Ceea ce se urmăreşte, în opinia noastră, prin acest proiect de lege, este să se respecte specificul competenţei fiecăreia dintre cele două autorităţi publice.

S-au evocat foarte multe aspecte negative şi cu privire la AAAS, şi, până la urmă, dragii mei, sunt două autorităţi de stat; niciuna dintre ele n-a excelat într-un mod extraordinar în realizarea competenţei.

Poate că ANAF-ul, dacă se concentrează să recupereze în mod real datoriile şi să-şi facă misiunea pe care o are potrivit legii, poate nu va mai veni Guvernul cu atâtea biruri ca să completeze bugetul de stat atât de secătuit.

De aceea, în opinia noastră, având în vedere specializarea AAAS-ului, fostul AVAS, care este aceea de a administra tot ce a mai rămas din amărâta asta de avere a statului, noi suntem încrezători că îşi va face treaba şi că va fi o soluţie benefică.

Iar, dacă nu e transparentă, dacă nu acţionează corect, dragi colegi, avem atâtea instrumente să controlăm cele două autorităţi şi să ne străduim să le corectăm activitatea.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Andruşcă, Grupul POT.

Domnul Lucian-Nicolae Andruşcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Oamenilor Tineri se abţine de la votul PL-x 360/2024 pentru că vorbim despre bunurile şi banii românilor.

Suntem de acord să protejăm activele statului, dar vrem reguli clare, transparente şi corecte.

Nu putem să girăm un mecanism neclar, fără să ştim exact cum sunt administrate aceste bunuri.

Românii trebuie să aibă garanţia că averea lor este în siguranţă şi administrată cu responsabilitate.

De aceea, astăzi votăm abţinere.

Facem asta nu din spirit de opoziţie, ci pentru că ne pasă de ce lăsăm în urmă pentru oameni şi pentru viitor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind amendamente şi nici alte intervenţii, proiectul de lege rămâne la votul final.