Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

10. Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc; PL-x 415/2024.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnule Voicu Vuşcan, vă rog, raportul.

Domnul Voicu Vuşcan:

Bună dimineaţa!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, cu dezbaterea pe fond, cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019 privind instituirea Zilei naţionale a gastronomiei şi a vinului românesc, transmis cu adresa PL-x 415/2024.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 3 din Legea nr. 79/2019, cu un nou alineat, alin. (3), în scopul promovării vinului românesc ca tradiţie şi expresie a identităţii româneşti, care merită să fie recunoscute în plan internaţional.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru agricultură au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de adoptare a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Matieş, Grupul AUR.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Mai este... am mai făcut o iniţiativă legislativă, chiar dacă această lege este mai veche, dar credeţi-mă că producătorul român are nevoie de mult mai mult, nu de zile în care să facem tot felul de sindrofii politice.

Ca preşedinte al Federaţiei Naţionale a Producătorilor de Produse Tradiţionale, vă spun că produsul tradiţional românesc, care este făcut de români, din materie primă din România, şi după o reţetă tradiţională, şi este mândria noastră, a românilor - din păcate, doar de 1 Decembrie, de Crăciun şi de Paşti -, încă nu este la loc de cinste în România.

Dar am iniţiat, împreună cu foarte mulţi dintre dumneavoastră, în mandatul trecut, o iniţiativă legislativă, lanţul scurt de aprovizionare, cred că vă amintiţi, semnat de toţi PNL-iştii, semnat de toţi PSD-iştii, semnat de toţi UDMR-iştii, semnat de AUR, semnat de toţi senatorii din mandatul trecut. A trecut foarte, foarte rapid prin Senat, pentru că era ceea ce avea nevoie producătorul român. Şi, ce să vezi, în Camera Deputaţilor a stat la sertar 2 ani de zile; după ce toată lumea l-a aplaudat în Senat, a stat în Camera Deputaţilor, la iniţiativa domnului Barbu, vreo 2 ani de zile, în Comisia pentru agricultură. Am încercat acum să-l scoatem la suprafaţă şi să venim în sprijinul producătorului român, şi ce să vezi? Fostului preşedinte al Comisiei pentru agricultură, actual deputat, nu-i mai place. Dânsul l-a votat atunci, l-a susţinut, domnul senator, preşedintele Comisiei pentru agricultură, acum zice că nu mai e bun.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Nu mai e bun. De ce? Pentru că nu fac parte din aparatul guvernamental sau nu fac parte din alianţa politică?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Călin-Gheorghe Matieş:

Vă mulţumesc şi eu.

Şi gândiţi-vă la producătorul român înainte de interesele personale!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ţiplea Dumitru.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

Stimaţi colegi,

România are o moştenire gastronomică unică, modelată de influenţe istorice şi geografice diverse, de la bucătăria dacică, bizantină şi otomană până la influenţe austro-ungare şi franţuzeşti, iar în paralel, tradiţia viticolă românească datează de peste 6.000 de ani, România fiind astăzi în Top 10 producători de vin la nivel european.

Ziua gastronomiei şi a vinului românesc este o oportunitate anuală, în a treia duminică din luna octombrie, de a pune în valoare acest patrimoniu prin evenimente, degustări, expoziţii, colaborări între producători şi bucătari şi promovare internaţională.

Gustul României este o expresie a sufletului românesc, cald, divers, profund şi generos. De la plăcintele moldoveneşti şi sarmalele ardeleneşti până la vinurile din Dealu Mare, Drăgăşani sau Cotnari, România oferă o experienţă culturală completă prin gust.

Rolul diplomaţiei culturale este de a reflecta imaginea României în lume, iar gastronomia şi vinul sunt ambasadori culturali neoficiali, dar extrem de eficienţi.

Oficiile consulare şi misiunile diplomatice pot şi trebuie să promoveze valorile autentice ale României prin evenimente dedicate, să sprijine internaţionalizarea producătorilor români din domeniul agroalimentar şi vitivinicol, să consolideze legăturile bilaterale prin diplomaţia culinară şi schimburi culturale, să atragă interesul pentru turismul gastronomic şi viticol, să încurajeze cooperarea economică între producători români şi parteneri externi, să promoveze...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Ţiplea:

...o Românie modernă, dar ancorată în tradiţii.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dumitru Ţiplea:

Grupul PNL va vota pentru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Munteanu Valeriu.

Domnul Valeriu Munteanu:

Stimaţi colegi,

Este arhicunoscut că cele mai bune vinuri româneşti sunt la noi, în Basarabia.

De aceea, propun să ne concentrăm, imediat după alegerile prezidenţiale, pe un obiectiv foarte important, şi anume aducerea Basarabiei acasă.

Astfel, România va deveni poate cel mai mare producător de vinuri. Vin, ca suport de cultură, evident.

Basarabia e România!

Vă aştept întotdeauna în Basarabia la un pahar de vin bun!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ciubuc, Grupul SOS.

Domnul Ciprian Ciubuc:

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă cunoaştem cu toţii, suntem pe locul 13 în lume după producţia şi calitatea vinului, dar, din păcate, acest loc este invizibil străinilor.

Cu toţii ştim că în Republica Moldova se produce un vin bun, majoritatea dintre noi comandăm în diferite restaurante unde mergem vinul românesc de peste Prut, dar noi avem foarte bune vinuri în România - şi vă vorbesc în calitate de specialist, inginer în tehnologii alimentare, unde am făcut şi oenologia şi am profesat în acest domeniu.

Vreau să vă spun că în ultimul an, şi observăm cu toţii, tot mai multe crame de origine controlată iau naştere pe diferite domenii astăzi, fie că vorbim de Valea Prahovei, fie că vorbim de Huşi sau Jidvei, în sudul ţării, în Dobrogea; suntem unii dintre cei mai fericiţi beneficiari de terenuri şi de soare.

Aşa că atât soiurile româneşti vechi, când vorbim de Tirasă sau Zaibăr, cât şi vinurile de origine europeană care sunt aclimatizate la noi, sunt nişte vinuri extraordinar de bune.

În acest context, consider că este o lege bună, de a avea Ziua vinului şi în România, cum avem şi la Chişinău, şi să promovăm această cultură care vine de la geto-daci şi să putem atrage cât mai mulţi turişti şi pentru a creşte exportul producţiei vitivinicole din România.

De aceea, consider că este o iniţiativă foarte bună şi cred că, cu toţii, indiferent din ce partid facem parte, vom susţine acest proiect de lege.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Popa Alexandru.

Nu.

Domnul Coarnă.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că şi eu o să votez această iniţiativă legislativă, cu o precizare fundamentală - o să vină o zi în care n-o să avem cu ce să marcăm această zi a gastronomiei şi a vinului românesc, dacă nu dezvoltăm acele proiecte prin care să scoatem din faliment 80% din micii producători, din micii fermieri.

Am distrus fermele avicole, am distrus fermele de porci, acum urmează fermele de oi - pesta micilor rumegătoare. Distrugem tot.

Sigur că sunt de acord cu această iniţiativă, trebuie să ne promovăm, dar, din păcate, fondul problemei este grav afectat - agricultorii din România astăzi sunt în faliment, capital de lucru nu, aţi majorat excesiv preţul de producţie şi aţi micşorat cât aţi putut de mult preţul produsului final.

Şi faceţi o paralelă, care erau costurile de producţie în 2017 la cultura de grâu şi preţul final al grâului; mergeţi astăzi, în 2025, şi o să vedeţi costuri de producţie de 5 ori mai mari, iar preţul la jumătate.

Asta înseamnă că, în mod eliberat, aţi dus în faliment micii producători, micii fermieri. Şi nu încercăm - sau nu încercaţi dumneavoastră, că sunteţi la putere, să reparaţi aceste fărădelegi şi aceste atacuri directe la securitatea naţională. Pentru că în momentul în care vorbim de hrană, vorbim de siguranţă şi securitate naţională.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul rămâne la votul final.