Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 113/1998 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide realizat în anul 1991 în cadrul Programului Guvernamental de Importuri Critice şi a diferenţelor de preţ şi de curs aferente importului de ulei brut realizat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 274/1992.

Când a fost dezbătută această lege a apărut o chestiune procedurală, în sensul că titlul legii, dacă nu mă înşel, a avut o problemă atunci.

Domnule deputat Mitrea, vă rog. A fost retrimisă, în orice caz, la comisie şi o să-l rog şi pe preşedintele comisiei, după aceea, să explice exact ce s-a întâmplat.

Vă rog.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Am cerut să spun eu, fiindcă a fost cererea mea, ca această lege, de două ori am cerut, să fie retrimise la comisie. Prima oară pentru că în urma unei dispute pe care am avut-o cu preşedintele comisiei, disputa pe care vreau să v-o reamintesc ca principiu, domnia sa spunea că trebuie aprobată legea de aprobare a ordonanţei. Eu spuneam că nu, din moment ce patru guverne nu au vrut să facă cadou unor firme particulare suma de aproape 10 milioane de dolari, nu înţeleg de ce trebuie să o facem acum, fiind vorba de o operaţie comercială, iar domnia sa mi-a spus că există o hotărâre a Curţii de la Haga, care condamnă statul român să plătească suma respectivă.

Am spus că, în acest caz, sigur că voi fi de acord şi am cerut să se aducă acest document în faţa noastră.

La readucerea pe ordinea de zi a acestei discuţii, domnul preşedinte nu a fost prezent, iar cel care i-a ţinut locul, domnul deputat Alecu, a spus că nu mai este nevoie de hotărâre.

Este o oarecare problemă aici. Deci, dacă noi vrem să facem cadou aproape 10 milioane de dolari unor firme particulare care au pierdut într-o afacere în 1991, care nu a fost afacere garantată de Guvernul României... Cine spune că a avut o garanţie guvernamentală, minte! Să aducă, să prezinte actul prin care s-a instituit acea garanţie guvernamentală, conform legii, semnătura ministrului finanţelor, angajamentul Ministerului Finanţelor.

În cazul în care nu avem aceste date şi ni s-a spus că este o hotărâre judecătorească, sigur, nu avem încotro! Dar din moment ce mi s-a spus sau ni s-a spus că există această hotărâre judecătorească, şi ea nu există în fapt, eu cred că nu putem fi de acord să acceptăm o minciună ca bază pentru a aproba ca de la bugetul statului, bugetul României, care este în mare suferinţă astăzi, peste 100 de miliarde de lei să plece la două firme particulare, nemulţumite că au greşit în 1991 o operaţiune comercială.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Cristea, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Vă rog.

O să vă rog să păstraţi liniştea în sală.

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că putem să reluăm această discuţie. Am mai spus-o, dacă domnul deputat Mitrea şi, eu ştiu, colegii domniei sale au dubii, să facă o anchetă, să solicite o anchetă, să întrebe cine a comandat, cum a comandat, s-au făcut importurile, nu s-au făcut, cine le-a făcut şi aşa mai departe.

Deci, este un angajament al statului român. Dacă dumneavoastră înţelegeţi că statul român trebuie să-şi manifeste de asemenea manieră angajamentele, indiferent faţă de cine, prin a nu le plăti, prin a nu şi le onora, este dreptul dumneavoastră. Lucrurile pot fi explicate; îmi pare rău că nu este aici domnul Lăpuşan, să vă explice de câte ori a cerut şi dumnealui, în calitate de secretar de stat. Vă poate explica şi domnul Oană aceeaşi chestiune, vă poate explica şi domnul fost ministru de finanţe aceeaşi problemă. Nu este problema mea sau a comisiei de acum, pentru agricultură, dar noi ne aflăm în momentul de faţă în următoarea situaţie: ordonanţa a fost votată pe articole, a fost votată în ansamblu, numai că a fost votată fără titlu. Şi aş vrea să fac următoarea precizare, pentru că ne-am documentat în acest sens. La prima dezbatere s-a votat titlul legii, deci la prima dezbatere din Camera Deputaţilor, care include şi titlul ordonanţei, după care, la solicitarea Opoziţiei nu s-au mai continuat dezbaterile şi s-a trimis ordonanţa la comisie. Comisia a revenit cu un raport suplimentar de adoptare a ordonanţei, fără să intervină, de fapt, cu nici un fel de modificări, la a doua dezbatere în plen s-a întâmplat ceea ce v-am povestit mai devreme, conducerea şedinţei ar fi trebuit la vremea respectivă să nu supună votului eliminarea titlului, pentru că, implicit, titlul ordonanţei fusese cuprins în titlul legii. Şi deci, el nu mai putea fi supus la vot pentru respingere.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am o rugăminte: să nu părăsiţi sala de şedinţă, va urma iarăşi un vot şi vă rog foarte mult să nu o părăsiţi, pentru ca să nu apelăm din nou la sistemul acela bine cunoscut, cu apelul nominal.

Domnul Gheorghe Cristea:

Deci, consultând stenogramele, exact acest lucru am constatat: că titlul legii, incluzând şi titlul ordonanţei, a fost adoptat, cele două articole ale textului ordonanţei au fost adoptate, ordonanţa în ansamblu a fost adoptată, dar pe un vot care a eliminat titlul ordonanţei.

Acest lucru, procedural, juridic, trebuie corectat, de altfel vreau să vă spun că ceea ce eu vă spun dumneavoastră aici, ca text, este rezultatul unei discuţii cu Departamentul legislativ al Camerei Deputaţilor şi cu experţii de la acest departament, şi soluţia este să se revină asupra acestei anulări a titlului, care nu poate fi operată, din motivul pe care vi l-am precizat puţin mai devreme.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu.

Domnul Florin Georgescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Această ordonanţă, această iniţiativă legislativă a Guvernului se înscrie, vorbind de fondul problemei, şi nu de forma referitoare la titlu sau la unul dintre articole, se înscrie în această practică, spun eu, contraproductivă şi cu care dacă dumneavoastră analizaţi bine fondul chestiunii nu cred că sunteţi de acord, nici cei de la Putere, şi anume, practica constantă a actualilor guvernanţi de a naţionaliza pierderile şi a privatiza profiturile.

Deci, când este ceva foarte profitabil se privatizează pe o anumită uşă din dos, când sunt anumite pierderi, la anumite entităţi, trebuie plătite de tot poporul, exact ca şi în chestiunea politică: când este bine, are merite puterea, când este rău, este de vină toată clasa politică. (Aplauze din partea stângă a sălii.)

Corespondentul financiar este acesta: se naţionalizează pierderile, că trebuie să le plătim cu toţii, dar când este vorba de profituri, nu se privatizează profiturile pentru toată ţara, ci un anumit grup de interese şi de putere are el acces la profiturile respective, la bănci, la Romtelecom-uri, la Romgaz-uri şi aşa mai departe.

Deci, în cazul de faţă, este vorba de o operaţiune comercială din 1991, când s-a aflat la guvernare ştiţi dumneavoastră cine - nu era P.D.S.R.-ul format în acel moment - în care anumite societăţi comerciale au beneficiat de unele importuri de pesticide, de substanţe de natura îngrăşămintelor chimice şi aşa mai departe. De ce?, nu ştim, că produceam şi noi chestiuni din acestea, dar, sigur că da, atunci a fost euforia importurilor, iar acum, când se plăteşte datoria publică contractată atunci, cei care au făcut importuri iraţionale au şi tupeul să iasă în faţă şi să declare că reforma este apanajul unora. Bun, aceasta este o chestiune de comportament politic, dar fondul problemei este acela că dacă au consumat, şi domnul deputat Cristea, preşedintele comisiei, avea nişte remarci foarte bune de la acest microfon în anii trecuţi, nu de la acesta, de la microfonul Camerei Deputaţilor, oricum, în care spunea: "Domnule, este foarte corect ca cine consumă să şi plătească!". Dacă au consumat agenţii economici, să se meargă la ei, să fie executaţi silit, să fie vândute fabricile, şi cu banii din privatizare să plătească această datorie. Nu să se ia din impozite şi taxe în mod global, să se plătească o datorie în Elveţia, că eu ştiu ce presiuni a pus Guvernul elveţian pe actualul Guvern, poate sunt în aceeaşi familie politică, că am auzit că lucrul acesta cu familiile politice este foarte important acum, deci rudeniile politice, nu ştim despre asemenea lucruri şi nu trebuie să prevaleze faţă de fondul chestiunii.

Deci, cine a consumat, să şi plătească! Dacă au consumat societăţile comerciale, şi ele au consumat, că n-au consumat pesticide instituţiile publice. Nu Ministerul Agriculturii a consumat pesticidele, nici Ministerul Învăţământului, nici Ministerul de Interne. Au consumat unele societăţi comerciale cu capital de stat. Ele sunt în gestiunea Fondului Proprietăţii de Stat. Fondul Proprietăţii de Stat are bani să se apuce şi să le dea bani să-şi plătească datoriile, dacă vor. Dacă nu vor, să nu vină să ia din impozitele şi taxele populaţiei, cu atât mai mult cu cât, dacă statul român a fost implicat în acel moment cu o aşa-zisă garanţie, ea este total în afara legii, pentru că legislaţia momentului nu permitea unor persoane, chiar cu funcţii de răspundere din ministere, să angajeze statul român pentru operaţiuni comerciale, fără a avea un mandat, fie din partea Guvernului, fie din partea Parlamentului. Să ni se arate mandatul domnului subsecretar de stat de la agricultură - nu-i dau numele, nu era din P.D.S.R. - care a semnat pe capota maşinii, cum am moştenit toate semnăturile, toate garanţiile, şi de la domnul Dijmărescu, şi de la domnul Stolojan, şi de la alţi domni din guvernele respective, în 1993, pentru că Legea datoriei publice, nr. 91/1993 a apărut în decembrie 1993 şi toţi cei care au guvernat până atunci au beneficiat de anularea legilor lui Ceauşescu, pentru a face ce vor dumnealor în ţara aceasta, spunând că nu au un cadru legal de referinţă cu care să compare acţiunea, faţă de cazul juridic permisiv.

Din 1993 a apărut legea, nu s-au mai dat asemenea garanţii, dar aceasta a rămas în sarcina celor care au consumat pesticidele şi produsele respective. Dacă domnul subsecretar de stat a dat o garanţie şi şi-a depăşit sarcinile de serviciu, nu scria în fişa postului de subsecretar de stat să angajeze Ţara Românească, putea să-şi angajeze averea dumnealui, dacă vroia. Şi, ca atare, aceşti bani trebuie suportaţi de grupul de societăţi comerciale care i-au consumat, după principiul economiei de piaţă, mult clamat de actuala Putere! că cine consumă trebuie să şi plătească, cu eficienţa economică, cu pârghiile de piaţă... Păi, vedeţi, pârghiile de piaţă acţionează numai când privatizăm profiturile. Când naţionalizăm pierderile, facem apel la declaraţii patetice.

Nu e loc de patetism în ceea ce priveşte banii ţării, banii publici şi în această situaţie eu vă propun să nu fiţi de acord cu aşa ceva. Firma Ciba Geigy care are foarte multe miliarde de dolari profit, trebuia să se uite bine cui dă produsele! Şi, cum au pierderi întreprinderile româneşti, pe care patronii lui Ciba Geigy vor să le închidă acum, să mai aibă şi Ciba Geigy pierderi! Dacă nu au fost atenţi cei de la serviciul comercial, când au livrat un anumit produs.

Deci, să lăsăm impozitele şi taxele aşa cum sunt ele, multe-puţine, la buget şi să plătim medicamentele şi căldura din spitale, că mor oamenii cu zile! Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să vă spun că asta e demagogie curată! (Vociferări, proteste.) Domnule ministru Florin Georgescu, eu, sigur, de la microfonul Camerei Deputaţilor v-am tras de mânecă în multe rânduri, absolut democratic şi elegant, atunci când dumneavoastră aţi uitat de interesele..., şi ale naţiunii, şi ale societăţii, şi ale celor care n-au căldură, şi ale celor care n-au opinci, şi ale celor care n-au ce să-şi pună pe cap! Aţi uitat complet lucrurile astea şi veniţi cu aceste chestiuni! Care, sigur, fac parte din dezbaterea parlamentară, dar trebuie oprite la un anume punct! Pentru că, dacă vreţi să vă întreb de banii poporului, nu eu v-am trecut pe dumneavoastră în consiliul de administraţie la Mega Super Power, prin care ne-am propus noi să răsturnăm America în materie de electronică! Dacă tot vă interesează banul poporului! Nici pe domnul Baltag nu l-am trecut eu, nici pe domnul Stolojan şi nici pe alţi domni! (Proteste.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, să ne oprim la această lege!

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nici nu-l cunosc pe domnul în cauză, dar aş putea să vă spun, domnule ministru..., fost ministru, tot cu semnătura dumneavoastră, domnul Plăcintă de la Bacău făcea cerere să i se dea, pentru exportul de porumb, în calitate de director... şi să i-o aprobaţi, în calitate de ministru! Iar dumneavoastră, de la Finanţe, scriaţi "de acord" pe ea! (Vociferări, proteste.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, să ne întoarcem la lege! (Rumoare, vociferări, proteste.)

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi un minut şi am încheiat! Nu făceam nici o trimitere, dar, repet, mi se pare demagogie dusă la extrem pentru lucruri de această manieră! Pentru care, domnule fost ministru, vă pot aduce inclusiv stenogramele de şedinţă, în care dumneavoastră aţi fost întrebat, şi ce spuneaţi atunci!

Am să fac acest efort benevol şi pentru domnul fost preşedinte al Camerei şi fost vicepreşedinte Dan Marţian, tot pe stenograma de şedinţă, pe care am să cer permisiunea să o citesc de la acest microfon, în care domnia sa şi cu domnul Năstase au inventat celebrul: "prezenţi la ora două şi cvorum până la ora patru", indiferent de cine şi ce se votează în sală! Există în stenogramă!

Am să fac efortul acesta, domnule Florin Georgescu, asta pentru că ţin realmente la dumneavoastră! Şi la competenţa profesională a dumneavoastră, de care dădeaţi dovadă atunci când discutaţi nişte lucruri şi pe care aţi uitat-o complet acum!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, să revenim la subiect!

Domnul Gheorghe Cristea:

Şi nu e admisibil, tocmai pentru calitatea profesională, să faceţi afirmaţiile pe care le faceţi aici, ştiind din start că sunt absolut inexacte! Şi absolut incorecte! Numai pentru că trebuie să venim la microfon şi să spunem că nu există căldură nu ştiu unde!

Pentru că, dacă tot discutăm (şi chiar am încheiat), de "banii poporului", vă aduc aminte celebra Ordonanţă nr. 13, domnule Florin Georgescu! (Vociferări, protestie.) Prin care aţi anulat la bugetul statului sute şi sute de miliarde! ...Din dragoste pentru bugetul statului şi pentru căldură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos să vă întoarceţi la această lege! Nu se fac acum declaraţii politice!

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte, am făcut această incursiune exact ca să fim parteneri de dialog cu domnul fost ministru Florin Georgescu, care a făcut acelaşi lucru!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, dialogul cu dânsul ţineţi-l în afara microfonului!

Domnul Gheorghe Cristea:

E dialog parlamentar, domnule preşedinte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult, în afara microfonului! Revenim la punctul de vedere privind această lege!

Domnul Gheorghe Cristea:

Dar îmi daţi voie să vorbesc, domnule preşedinte?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă dau voie, dar vorbiţi despre această lege!

Domnul Gheorghe Cristea:

Păi, lăsaţi-mă să vorbesc, dacă-mi daţi voie să vorbesc, şi să-mi spun un punct de vedere!

Vreau să vă citesc, stimaţi colegi, este expunerea de motive, semnată inclusiv de Ministerul Finanţelor şi de Guvern: "Importul de pesticide din anul 1991 s-a realizat pe baza programului guvernamental de importuri critice cu asigurarea fondurilor valutare din balanţa de plăţi externe a României, conform reglementărilor legale la acea dată." Pe care domnul fost ministru de finanţe le cunoaşte foarte bine! Şi că nu se putea face acest import de altă manieră decât s-a făcut, pe baza acestor reglementări, pe care le-am putea discuta. "Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei a dispus măsuri pentru efectuarea importurilor din programul guvernamental, în campania agricolă din primăvara anului 1991, prin unitatea sa specializată S.C. Romagrimex S.A. (neprivatizată, domnule Florin Georgescu!) şi prin Danubiana", actualmente S.C. Chimexim S.A. "Valoarea importurilor angajate..." şi vă pot citi, lucruri care, sigur, sunt scoase din documentele respective, pentru că nu sunt făcute de mine! (Vociferări, proteste.)

Voci din sală:

Nu le-au vândut, domnule? Nu au luat banii pe ele? Unde este marfa?

Domnul Gheorghe Cristea:

Toate aceste produse! Şi, repet, dacă aveţi dubii că aceste mărfuri nu au ajuns la IAS-urile pentru care au fost comandate, puteţi să solicitaţi această verificare! Deci, nu mă întrebaţi pe mine unde au ajuns, în 1998, întrebaţi-i pe colegii dumneavoastră de partid: pe domnul Oană, pe domnul ..., că ştiu unde au ajuns! Iar dacă au ajuns în altă parte, domnule Florin Georgescu, ca ministru de finanţe, 4 ani de zile, trebuia să luaţi măsuri drastice împotriva celor care au furat banii poporului! Să-i sancţionaţi cu severitate, dacă aşa au stat lucrurile! Nu să veniţi acum să spuneţi că: "Ce grijă avem noi de aceşti bani, pe care i-au furat nu ştiu care!" Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu are dreptul la replică, după care urmează domnul deputat Mitrea şi domnul deputat Ana. Dar eu vă propun să ne oprim, după aceasta, pentru că dezbaterile generale pe acest proiect de lege s-au făcut la vremea respectivă şi trebuie să continuăm cu dezbaterea proiectului în sine.

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Florin Georgescu:

Domnule preşedinte de şedinţă, eu am să mă rezum la a răspunde concret la afirmaţiile netemeinice şi tendenţioase ale domnului coleg care a vorbit înaintea mea. Sigur că da, probabil în spiritul lecţiilor, tezelor şi prelegerilor de la socialism ştiinţific, cu care dânsul e mai obişnuit... (Râsete.)

Voci din sală:

Meseria, ce să faci!

Domnul Florin Georgescu:

Însă, punctual, financiar-contabil, la problemă, domnule coleg, ar trebui să reţineţi faptul că şi eu am fost solicitat de trei-patru ori de Ministerul Agriculturii, precum şi de către creditorii în cauză, atunci când am fost ministru al finanţelor, să acopăr din fondurile publice acest volum de influenţe nefavorabile, pierderi puteţi să le spuneţi cum doriţi. Însă, analizând - că ştiu unde s-au dus pesticidele -am considerat că este o operaţiune comercială, că garanţia (aşa-zisă) emisă nu are nici un fel de valoare legală şi nu angajează statul român, reprezentând un risc. Pentru că vorbiţi de economie de piaţă, dumneavoastră vă convine riscul numai când câştigaţi! Când pierdeţi, vreţi ca riscul să-l suporte toată populaţia! Nu este în regulă aşa ceva1

Deci, firma exportatoare trebuie să-şi asume riscul, că a vândut în România (cui a vândut, treaba dumnealor), să-şi încaseze banii de la beneficiarii finali! Aceştia sunt operatori economici, organizaţi pe principiile societăţilor comerciale! Dacă luaţi pierderile de la IAS-uri acum şi mâine le luaţi pe cele de la unele bănci comerciale, care nu au creditat programe de stat, au creditat alte operaţiuni şi pe alţi oameni, de ce nu luaţi şi pierderile de la Galaţi, de la Călăraşi, pe care vreţi să le închideţi sau să le daţi pe un dolar, pe un leu? De ce acelaşi tratament nu e valabil pentru toţi operatorii economici? Sau este numai pentru cei care sunt trecuţi pe anumite liste, întocmite de patronii şi unchii dumneavoastră politici din Europa?

Deci, v-am ruga foarte mult să înţelegeţi că, strict financiar, nu se justifică preluarea unei pierderi a unor societăţi comerciale la buget. Dacă faceţi aşa, trebuie să aveţi o privire mai amplă şi o acţiune mai de amploare, pe de o parte. Pe de altă parte, banii trebuie plătiţi de cei care au consumat produsele. Dacă nu au capacitatea de plată necesară, cum este în economia de piaţă, furnizorul, indiferent că se cheamă Ciba Geigy, Azomureş, Biofram sau Întreprinderea de medicamente (dar dumneavoastră vreţi numai pentru necăjiţii ăştia de la România să aplicaţi asemenea principii ale legii falimentului şi ale riscului de piaţă!), trebuie să-şi asume riscul! Să piadă! Şi-şi trece acolo, în bilanţ: 8 milioane de dolari mai puţin pe anul 1998!

Nu! Trebuie ca din bugetul ăsta mic, în care tot dumnealor ne dau 2% deficit bugetar la anu', să mai dăm 100 de miliarde, ca să fie profituri mai mari în altă parte şi pierderi mai mari, până or plezni toate spitalele, şcolile şi toate ţevile de gaze naturale şi se vor înregistra consecinţe sociale cu totul inadmisibile!

Deci, nu are ce să caute o asemenea sumă la bugetul de stat! Mai clar decât atât, domnule profesor de economie politică socialistă, nu pot să vă explic! (Râsete. Aplauze sporadice.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi mai dau cuvântul domnului deputat Mitrea...

Domnul Florin Georgescu:

Mă scuzaţi, domnule preşedinte!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog!

Domnul Florin Georgescu:

În ceea ce priveşte referirea dumneavoastră la Megapower, eu vă spun că aceea este o mega-operaţiune a celor care au guvernat în '90-'91 (eu nu guvernam atunci!), am fost solicitat ca specialist să intervin, câteva luni de zile, pentru a-mi pune în valoare cunoştinţele despre care aţi menţionat şi dumneavoastră, în vederea eficientizării operaţiunii. Dar, ştiţi dumneavoastră, domnule Cristea, atunci când un copil se naşte cu handicap este foarte greu să-l faci academician, eu l-am ajutat să absolve liceul... Vă mulţumesc. (Râsete.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea. Şi, după aceasta, trecem la dezbaterea în continuare a legii, pentru că s-a spus cam tot ce era să se spună despre ea. Vă rog!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte, nu s-a spus şi îmi cer scuze că revin. Aşadar, este vorba de un import de pesticide şi de ulei brut (deci, nu numai de pesticide), în 1990-91. Nu are nici o legătură cu persoana preşedintelui de comisie, observaţia mea. Pur şi simplu, dacă vă uitaţi în acte, este vorba de import de pesticide şi de ulei brut.

În al doilea rând, pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu asemenea operaţii - ceea ce domnul Florin Georgescu a încercat să explice, dar, ca specialist, nu transmite ceea ce înţelegem noi, nespecialiştii - lucrurile au stat astfel: Guvernul României, considerând că este nevoie de ulei brut şi de pesticide (sau existând oameni care considerau că e nevoie de comisioane, lucru pe care eu îl spun şi astăzi, cum îl spuneam şi atunci), au hotărât să facă acest import. Au dat bani de la buget celor care au făcut importul, care au adus pesticidele, au adus uleiul, le-au vândut şi, undeva, au pierdut banii. Şi nu numai că au pierdut din banii Guvernului, dar mai vor şi banii înapoi, ei, astăzi! Şi noi le dăm din buget, când?

Domnul Cristea (lucruri pe care le ştiţi şi pe care domnul Florin Georgescu vi le-a spus cu eleganţă, eu am să le spun mai direct) ştie şi care erau argumentele care însoţeau această cerere. De aceea suntem foarte porniţi pe ea! Cunoaştem argumentele! Şi cele directe, şi cele indirecte!

În al treilea rând, rugămintea mea la dumneavoastră este una singură... nu am ce măsură să iau, pentru că argumentele au venit la cei care sunt la putere astăzi...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, nu discutaţi cu sala!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rugămintea mea directă, domnule Cristea (şi mă adresez dumneavoastră) este aceea să-mi daţi răspuns la întrebarea pe care v-am pus-o acum o şedinţă anterioară, când s-a discutat prima oară această lege: Dumneavoastră, de la acest microfon, aţi afirmat că există o decizie a Curţii de la Haga, care obligă Guvernul României să facă această plată. Eu, atunci, v-am spus că minţiţi şi dumneavoastră aţi spus că mi-o aduceţi. Vă rog, aduceţi-mi-o!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Drept la replică, domnul deputat Cristea. O să vă rog să nu părăsiţi sala de şedinţe, pentru că, totuşi, vom trece la vot!

Domnul Gheorghe Cristea:

Eu nu am decât să regret că dumneavoastră, care ştiaţi aşa de bine cine a băgat mâna în buzunarul statului şi având la dispoziţie nişte ani şi nişte argumente, trebuia să-l luaţi de mânecă! Că s-a întâmplat atunci. (Vociferări, proteste.) Luaţi-l şi acum, nici o problemă!

Cât priveşte, domnule Mitrea, eu am spus de aici că există o hotărâre a unei curţi de arbitraj în această problemă, care s-a pronunţat. M-am documentat, m-am informat, este vorba de hotărârea Curţii de arbitraj de pe lângă Camera de comerţ şi industrie a României, care a judecat, să spunem... (Vociferări, proteste.)

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Şi care spune ce?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Linişte, vă rog!

Domnul Gheorghe Cristea:

Care a judecat acest litigiu şi care a dat dreptate firmelor respective!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Să-şi recupereze banii firmele!

Domnul Gheorghe Cristea:

Şi aş vrea să mai amintesc un lucru, domnule Mitrea. Că, probabil, l-am uitat şi l-am uitat repede...

La vremea respectivă, ştiţi foarte bine, nu se putea schimba valută în nici un fel decât punând leii într-un cont şi aşteptând ca statul, prin organismele lui, să-ţi elibereze această valută. Ei, aş vrea să vă spun că aceşti lei au fost puşi în contul respectiv, numai că, până să vină această valută, de la 25 de lei un dolar s-a ajuns la 60 de lei un dolar.

Şi aş vrea să vă mai spun încă un lucru (asta pentru că ar trebui să discutăm, totuşi, serios): termenul de plată în valută la extern pentru acest import comandat de stat pentru societăţile statului a avut scadenţă la 6 luni de zile. Din păcate, în aceste 6 luni de zile, nu s-a putut face această operaţiune financiară, pentru că statul român, la vremea respectivă, nu a avut posibilităţile financiare pentru a deconta la valoarea la care s-a executat operaţiunea comercială. Când statul român a avut această posibilitate, ecartul între leu-dolar s-a mărit şi, în permanenţă, statul român a rămas debitor în lei, pentru o sumă pe care n-a mai putut să o achite punctual la vremea respectivă.

Asta este realitatea! Dacă vreţi să o facem şi pe zile şi pe luna respectivă, sigur, facem un efort şi venim cu toată această argumentaţie financiară, valutară etc. etc. etc.! Asta este toată problema!

Domnul Miron Tudor Mitrea(din sală):

Haga!

Domnul Gheorghe Cristea:

În rest, cine a făcut-o, dacă aveţi dovezi de genul acesta, domnule Mitrea, veniţi cu ele, nici un fel de problemă? Uite, domnul cutare a luat, a vândut, a băgat banii în buzunar, nici un fel de discuţie!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Cristea:

Nu numai de la microfon, că a făcut, veniţi şi spuneţi: Ăsta este!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog foarte mult! S-a spus aici tot ce se putea spune despre acest subiect... şi chiar mai mult decât atât. (Vociferări, proteste.) Cum dezbaterile generale au avut loc, cum s-a dezbătut deja titlul legii şi ordonanţa, eu zic că putem să trecem mai departe, la articolul unic al legii.

Domnul Eugen Nicolicea (din sală):

Am o propunere!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, continuăm cu dezbaterea legii, ca să vedem, o trecem, nu o trecem, acesta este votul majorităţii.

Domnul Eugen Nicolicea (din sală):

O chestiune de procedură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă e procedură, vă rog! Dar numai dacă e procedură!

Domnul Eugen Nicolicea:

Deoarece domnul preşedinte al comisiei a propus o comisie de anchetă, eu propun amânarea votului până instituim această comisie, pentru simplul fapt că aici se votează preluarea la datoria statului a 100 de miliarde, contra unui comision de 1 milion de dolari. (Rumoare. Aplauze.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Această frumoasă aserţiune... O anchetă poate fi făcută oricând, nu are legătură cu dezbaterea unui proiect de lege.

Voci din sală:

Cum să nu aibă, poate influenţa votul!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O anchetă poate să stabilească exact ce trebuie să stabilească şi vor fi mai mulţi, atunci, care vor plăti, dacă, într-adevăr, găseşte vinovaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, suntem la articolul unic al legii, care nu a fost adoptat data trecută.

Vă rog, procedură! Domnul deputat Cristea.

Voci din sală:

10%!

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule preşedinte, articolul unic al legii a fost votat! Vă rog să reţineţi! Dacă îmi permiteţi 2 minute, să solicit de la unul din experţii Comisiei pentru agricultură stenogramele celor două şedinţe în plen ale Camerei Deputaţilor, o să constataţi că articolul unic al legii a fost votat.

Când s-a trecut la dezbaterea textului ordonanţei, s-a făcut o propunere de eliminare a titlului acesteia. Numai că, în momentul în care s-a votat, în prima şedinţă, articolul unic, el integrează titlul ordonanţei. Dar titlul este integrat în totalitatea lui în titlul legii.

S-au votat, după aceea, art. 1 şi 2, s-a votat ordonanţa în ansamblul ei, dar fără această observaţie, care trebuia făcută de către conducerea şedinţei, la cea de a doua dezbatere. Că titlul nu putea fi eliminat, în momentul în care, într-o şedinţă anterioară, el fusese integrat în titlul legii. Pentru că nu puteam să am: "Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 113", iar, după aceea, titlul ordonanţei să nu mai existe. Deci, a fost o încălcare de procedură şi de regulament.

Şi aş vrea să mai spun un lucru. Am citit toate stenogramele şi la discuţia care a fost la vremea respectivă trebuie să-i dau dreptate domnului deputat Dan Marţian, care a sesizat exact acest lucru, în intervenţia pe care a avut-o, că titlul nu poate fi eliminat, în momentul în care el a fost cuprins în titlul legii. Există toate stenogramele pe această dezbatere, care a fost în plenul Camerei Deputaţilor la vremea respectivă, şi vi le pot pune la dispoziţie.

Deci, este de revenit asupra chestiunii titlului ordonanţei, restul au fost votate şi acceptate de Camera Deputaţilor, inclusiv titlul legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Titlul legii, într-adevăr, a fost votat. În schimb, Departamentul tehnic îmi spune că nu s-a votat articolul unic al legii. Şi este scos din stenogramă acest lucru.

Ca atare, eu vă supun spre aprobare articolul unic al legii.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi!

Voci din sală:

Hoţilor! Aţi împărţit banii! 1 milion de dolari! Ia şpaga-na şpaga! Lei pentru ulei!

Domnul Marţian Dan (din sală):

Primiţi cu şpaga?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

112 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Şi vă rog să ţineţi mâinile sus, ca să le putem număra corect!

Voci din sală:

Lasă, că o să daţi voi şpaga înapoi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

70 de voturi împotrivă.

Abţineri? 10 abţineri.

S-a adoptat articolul unic.

Legea va fi supusă spre aprobare împreună cu celelalte legi care vor mai urma, probabil la începutul săptămânii viitoare, marţi.