Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 octombrie 1999
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 octombrie 1999 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 25 octombrie 1999
![]() |
5. | Dezbaterea proiectului de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945" (Amânarea votului final). | ![]() |
||
consulta fisa PL nr. 171/1999 |
|||||
| ................................................ |
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Intrăm şi luăm în dezbatere proiectele de legi înscrise pe ordinea de zi. Este vorba de proiectul de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înfiinţarea Medaliei Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945, proiect adoptat de către Senat. Ne aflăm în continuarea dezbaterilor. În legătură cu acest proiect a fost propus un amendament şi acest amendament se găseşte în raportul suplimentar care poartă data din 21 octombrie 1999. Dau cuvântul domnului deputat, academicianul Gabriel Ţepelea, pentru a prezenta amendamentul comisiei. |
|
Doamnelor şi domnilor, Ca urmare a retrimiterii la comisie a proiectului de Lege pentru completarea art.2 din Legea nr.68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941-1945", în zilele de 14 şi 20 octombrie 1999 am dezbătut din nou acest proiect de lege cu comisia noastră, care a fost sesizată în fond. La dezbateri, comisia noastră a ţinut seama atât de conţinutul amendamentului prezentat de domnul deputat Rădulescu Zoner, la şedinţa Camerei Deputaţilor din 11 octombrie, de observaţiile domnului deutat Dan Marţian, cât şi de textul proiectului de Lege privind sistemul naţional de decoraţii al României, aşa cum a fost aprobat el de Camera Deputaţilor şi de opinia Cancelariei Ordinelor. Membrii comisiei au constatat că amendamentul domnului deputat Rădulescu Zoner reproduce în linii mari textul art.52 din proiectul de Lege privind sistemul naţional de decoraţii al României. Totuşi, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să adopte un text care modifică propunerea domnului deputat Rădulescu Zoner. Astfel, aceasta din urmă prevedea ca retragerea medaliei să se facă "pentru fapte nedemne". Deoarece considerăm că această sintagmă este prea vagă pentru a putea fi utilizată în cazuri concrete, comisia a înlocuit această formulare, considerată prea vagă, cu formularea "dacă persoana a făcut parte din organele de represiune ale regimurilor totalitare", text care poate facilita decizia oricărui complet judecătoresc. Ţinând seama de cele de mai sus, şi de urgenţa adoptării actualului proiect de lege în cel mai scurt timp cu putinţă, pentru ca de prevederile sale să poată beneficia şi cei 3000 de veterani de război ai armatei române care, în momentul de faţă, sunt cetăţeni ai Republicii Moldova, vă rog să adoptaţi proiectul de lege cu amendamentele propuse de Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă. Propun, totodată, din motive tehnice, ca la pct.2 din amendamentul propus pentru Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de infromare în masă, acest amendament să apară în modul următor: după art.7, se va introduce art.71, cu următorul cuprins: "Art.71. Medalia poate fi retrasă în următoarele situaţii: a) dacă persoana a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă la pedeapsa privativă de libertate; b) dacă persoana a făcut parte din organele de represiuine ale unor regimuri totalitare." Deci, în loc de "fapte nedemne" se precizează aici care sunt aceste fapte. Vă rog să aprobaţi aceste propuneri ale comisiei. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul deputat Rădulescu Zoner. |
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: Vă mulţumesc. Dacă aceasta este ultima decizie a comisiei, eu subscriu. Totuşi, aş vrea să mă lămuresc şi eu, pentru că la casetă a venit un raport al comisiei, în care se preciza, deci la punctul b) "celor care se fac vinovaţi de crime de război şi împotriva umanităţii". Acesta era raportul pe care l-am avut eu. Dacă s-a mai făcut un al doilea raport suplimentar, aceasta este altă problemă şi atunci eu subscriu la această variantă, pe care domnul preşedinte al comisiei, academician Ţepelea, l-a citit. Dacă se ajunge iar la ceea ce am avut eu în casetă, atunci vă rog să-mi permiteţi să iau cuvântul. Vă mulţumesc. |
|
Domnule deputat, eu am făcut precizarea de la început, înainte de a-i da cuvântul domnului deputat academician Gabriel Ţepelea, că discutăm pe raportul suplimentar, care a înlocuit raportul din 13, raport care poartă data de 21.10.1999. Deci, este vorba de un al doilea raport şi raportul care a înlocuit este redactat în termenii care au fost precizaţi aici de domnul academician Ţepelea. Dacă mai doreşte cineva? |
|
Am înţeles raţionamentul comisiei în redactarea acestor două litere ale articolului 51. Chestiunea este următoarea: sancţiunea retragerii acestei medalii cuprinde o paletă extraordinar de largă, din punct de vedere al comportamentului uman. Noţiunea de pedeapsă privativă de libertate merge de la o condamnare, de pildă, pentru infracţiune din culpă, de la o lună de zile, până la o condamnare pentru crimă sau pentru infracţiune împotriva statului, de 20 25 ani închisoare. Întrebare: sancţiunea aceasta, a retragerii medaliei, trebuie să se acorde, într-adevăr, pe această foarte largă paletă de comportament şi de vinovăţie. Este o întrebare. A doua întrebare: pedeapsa privativă de libertate este taxată la ora actuală pe o notă şi paletă foarte largă de Codul penal, cu suspendarea executării pedepsei. Prin urmare, foarte multe persoane care comit infracţiuni, chiar intenţionate, unele dintre ele condamnate chiar cu ani de zile închisoare, nu execută pedeapsa, fiind sancţionate cu suspendarea executării ei. De asemenea, revine întrebarea aici, din punct de vedere al raţiunii pentru care se cere şi se dispune retragerea acestei medalii, dacă în cazul persoanelor condamnate la pedeapsa privativă de libertate, dar cărora li s-a dispus suspendarea executării pedepsei, din raţiuni prevăzute de lege, dacă, prin urmare, această sancţiune de retragere trebuie să opereze şi în aceste cazuri. Aş vrea să ştiu, probabil că s-au discutat în comisie aceste probleme şi ar fi bine să avem nişte argumente. |
|
Domnule deputat, am înţeles că intervenţia dumneavoastră este asupra lit. a) din cadrul textului şi dacă aveţi o redactare proprie? Sau aţi vrut numai să faceţi o discuţie generală... |
|
Eu am, deocamdată, o nelămurire în domeniul argumentaţiei propriu-zis, căci dacă cumva se afirmă şi se argumentează că în orice fel de condamnare trebuie făcută această retragere, atunci, eventual, voi face un amendament. Aşa cum este textul, eu aş propune, cel puţin în cazurile în care instanţele de judecată pronunţă pedeapsa privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei, să nu se aplice sancţiunea retragerii medaliei. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnule deputat Márton, vă rog, poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Aşa cum distinşii jurişti ştiu, legislaţia românească, în foarte multe domenii, este destul de permisivă, dând posibilitatea celui care ia decizia, cum să fie pedepsită o activitate pe care legislaţia o incriminează. Vă rog să observaţi că acest text propus de noi are sintagma: "poate fi retrasă". Deci, retragerea nu este ceva mecanic. Aşa cum judecătorul analizează fapta inculpatului şi dă o sancţiune de la 2 ani până la 15 ani sau de la 15 ani până la condamnarea pe viaţă, aşa şi cel care are dreptul să acorde sau să retragă această distincţie, are latitudinea să mediteze dacă fapta care este incriminată şi pe care a făptuit-o cel vizat este de natură încât să i se retragă acestă calitate, tocmai din cauză că toate condamnările care se pot da la închisoare sunt atât de vaste, sunt domenii vaste în care se acordă asemenea pedepse. Ca atare, credem noi, am crezut noi şi de aceea am formulat aşa, că această formulare de "poate fi", deci "poate", dă latitudinea celui care acordă sau retrage să judece dacă fapta este atât de gravă încât să i se retragă această decoraţie? Deci, citiţi preambulul. |
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul academician Gabriel Ţepelea. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Consider că domnul Márton a dat răspunsul corect la interpelarea colegului nostru, domnul Dejeu. Am venit la microfon pentru a face o propunere, în legătură cu tehnica. La art. I: "Legea nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, 1941 1945", publicată în "Monitorul Oficial al României", partea I, nr. 207 din 10 august 1994...", urmează aici o modificare: în loc de "se completează", fiindcă nu se completează, "se modifică, după cum urmează: titlul legii va avea următorul cuprins: la art. 2..." şi curge mai departe textul, aşa cum este votat el de la Senat. |
|
Am înţeles, domnule deputat. Domnule deputat Gavril Dejeu, v-aţi reformulat amendamentul? Eu am înţeles din intervenţia dumneavoastră că vreţi să faceţi distincţie pentru cei care au fost condamnaţi la o pedeapsă definitivă, privativă de libertate, în cazul infracţiunilor săvârşite cu intenţie şi nu a celor care au comis o infracţiune din culpă. Aşa am avut impresia că vreţi să ... Dar, din moment ce v-aţi retras amendamentul, sigur că nu-l mai discutăm. Totuşi, consider că trebuie puţin să resistematizăm un pic proiectul şi o să-mi permit să cobor la... (Coboară la tribună) Stimaţi colegi, Proiectul de lege adoptat de Senat şi care a fost luat în discuţie înainte să facă intervenţia domnul deputat Rădulescu Zoner avea în vedere doar completarea art. 2 cu un nou alineat şi acest lucru era evidenţiat în titlu. În momentul în care deja mai introducem un text, titlul legii trebuie reformulat şi ar urma să aibă următoarea redactare: "Lege pentru completarea" şi, totuşi, spun că nu este vorba de o modificare, operaţiunea de modificare înseamnă o intervenţie pe un text existent, iar completarea înseamnă o adăugire la un text existent. Şi atunci, titlul legii ar urma să sune: "Lege pentru completarea Legii nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 1945". Şi aici aş vrea să consult şi iniţiatorul şi comisia, dacă sunt de acord cu această intervenţie. O a doua intervenţie este legată de art. I. S-a introdus art. I pentru ca, după aceea, la art. II să se spună că legea aceasta se va republica cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. Deci, în cadrul art. I vom avea două texte pe care le vom numerota cu 1 şi 2. La 1 ar urma să intre textul de la art. 2, iar la 2 ar urma să intre textul de la art. 71. |
|
Comisia este de acord cu propunerea domnului vicepreşedinte Gaspar. |
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, Dacă Guvernul are vreo... Sunteţi de acord, da? Bun. Dacă sunt alte intervenţii? Dacă nu sunt alte intervenţii, trecem să luăm în discuţie titlul legii: "Lege pentru completarea Legii nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 1945". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate. Articolul I va avea următoarea redactare: "Legea nr. 68/1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial 1941 1945, publicată în "Monitorul Oficial" al României, partea I, nr. 207 din 10 august 1994, cu modificările ulterioare, se completează după cum urmează: 1) La art. 2 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:..." şi aveţi cuprinsul în cadrul proiectului de lege. Dacă sunt comentarii sau observaţii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul, aşa cum îl aveţi în proiectul de lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? Nu sunt. Punctul 2. Vă rog să observaţi că domnul preşedinte al comisiei a făcut o rectificare în cadrul amendamentului propus, în sensul că, după art. 7 şi nu după 5 se introduce art. 71, având următorul cuprins: "Medalia poate fi retrasă în următoarele situaţii: a) Dacă persoana a suferit o condamnare prin hotărâre judecătorească definitivă, la pedeapsa privativă de libertate; b) Dacă persoana a făcut parte din organele de represiune ale unor regimuri totalitare". Dacă sunt comentarii în legătură cu textul, aşa cum a fost propus? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră art. 71. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere textul a fost adoptat. În continuare, urmează să supunem votului dumneavoastră art. II, care este un articol referitor la operaţiunea tehnică de republicare a legii, cu modificările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. A fost votat art. II. Stimaţi colegi, Urmează să ne exprimăm votul final asupra proiectului de lege. Ne găsim în faţa unei legi organice; ea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în condiţiile existenţei cvorumului constituţional de 172 deputaţi. Vă rog, domnilor secretari, să verificaţi cvorumul constituţional, dacă este întrunit? Secretarii de şedinţă comunică următoarea structură: pe partea stângă 53 deputaţi, pe partea dreaptă 87, ceea ce înseamnă 140. Suntem la limita cvorumului de lucru. Deci, amânăm votul final asupra proiectului de lege pentru mâine, alături de celelalte proiecte care mai sunt pentru a fi supuse votului. |


