Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Suntem în faza de a continua dezbaterile. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, domnule preşedinte Ionel Olteanu, luaţi-vă locul care vi se cuvine pentru a susţine proiectul.

Domnul Tokay are o intervenţie prealabilă continuării dezbaterilor. Poftiţi.

Domnul Tokay Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş dori să-i amintesc domnului preşedinte că acest proiect a fost discutat deja şi am ajuns la o chestiune procedurală, legată de raportul care se află în faţa domniilor voastre.

Această chestiune procedural㠖 şi încă o dată subliniez, nu discut despre conţinutul unui amendament propus şi modalitate de a vota şi a socoti rezultatul votului - se găseşte la art. 5 din legea discutată, respectiv se referă la pct. 10 din raport.

După cum am mai încercat să explic şi cu permisiunea dumneavoastră foarte scurt voi expune încă o dată problema, solicitându-vă un vot de ordin procedural, după cum v-am mai explicat acum 10 zile, în cursul discutării unui amendament în comisiile reunite, Comisia juridică şi Comisia pentru drepturile omului, rezultatul votului s-a prezentat în felul următor, în condiţiile prezenţei a 22 de persoane la dezbateri: 11 voturi pentru amendament, 8 voturi împotrivă, 3 voturi abţineri.

Deci, rezultatul era 11 – 11. Cei prezenţi au considerat, o parte dintre cei care au participat la această şedinţă, printre care mă număr şi eu, au considerat că potrivit art. 53 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru ca o propunere, un amendament să fie considerat acceptat trebuie majoritatea de voturi din membrii prezenţi ai comisiei. Nu vă dau citire din nou pentru că este o chestie arhicunoscută: 22 împărţit la 2 este 11, majoritatea trebuia să fie 12, ori nu exista. Argumentul folosit de preşedintele comisiei şi o parte din comisie a fost următorul: 11 voturi au fost pentru, 11 voturi sunt mai multe decât 8 voturi, cât au fost împotrivă. Deci, de aceea se consideră amendamentul adoptat. Este o practică care contravine flagrant Regulamentului, contravine tuturor uzanţelor noastre. Pentru a dovedi acest lucru utilizez procedura cunoscută reductio ad absurdum. În cazul în care în această sală ar fi 100 de oameni prezenţi şi s-ar pune la vot o modificare cum este aceasta, în concepţia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dacă 97 de deputaţi s-ar abţine, 2 ar vota pentru şi 1 contra, ar însemna că acea propunere, respectiv amendamentul a trecut.

Mă duc şi mai departe, pe linia absurdului, dacă 99 de deputaţi s-ar abţine de la vot şi unul, cel care propunea, ar vota pentru amendament, în concepţia colegilor de la Comisia juridică amendamentul a trecut. Eu consider că nu putem accepta o asemenea gândire care este contrară nu numai logicii simple, dar este contrară şi spiritului şi literei Regulamentului Camerei Deputaţilor.

În această ordine de idei, vă rog, domnule preşedinte, să binevoiţi a dispune ca acel amendament, respectiv a supune la vot ca acel amendament care aici, în acest raport, este trecut ca amendamentul adoptat de comisie, să fie trecut la amendamentele respinse. Aceasta era rugămintea noastră pentru a păstra legalitatea procesului de legiferare, proces care în raport este viciat într-un mod inadmisibil. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Ionel Olteanu, preşedintele Comisiei juridice.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă înţeleg poziţia domnului deputat Tokay, din perspectiva subiectivă a iniţiatorului acestei ordonanţe de urgenţă încă din perioada când era ministru pentru minorităţile naţionale, nu pot înţelege raţiunea unei asemenea chestiuni de procedură, câtă vreme Regulamentul Camerei Deputaţilor nu prevede expres ce majorităţi sau mai exact cu ce majorităţi se iau deciziile în comisie.

Articolul 53 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor prevede clar că deciziile în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor se iau cu majoritatea membrilor prezenţi. Am avut cvorum, am avut majoritatea membrilor prezenţi.

Prin urmare, decizia luată în legătură cu cele două amendamente care fac, practic, obiectul acestei dezbateri, este regulamentară. De altfel, stimaţi colegi, în definitiv, chiar dacă eu aş fi greşit, chiar dacă comisia ar fi adoptat, din eroare, amendamentele respective, dumneavoastră, în plenul Camerei Deputaţilor, aveţi posibilitatea să confirmaţi sau să infirmaţi votul comisiei, decizia comisiei, raportul comisiei. Nu vreau să mă refer la chestiunile de fond, pentru a nu prejudicia chestiunea de principiu a excepţiei de procedură invocate de distinsul meu coleg. Dacă se va pune problema de fond, vă voi da argumente care sunt, desigur, convingătoare, în legătură cu raţiunea pentru care au fost adoptate amendamentele respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnul preşedinte al comisiei are dreptate. Într-adevăr, comisia poate să decidă cum doreşte, iar noi putem să fim de acord cu ceea ce a decis comisia sau să nu fim de acord. Până aici are dreptate, însă aici este o problemă de fond, pentru că, în această comisie, din păcate, s-au mai luat astfel de decizii. O problemă de fond, de procedură, la care trebuie să primim astăzi răspunsul, pentru că orice plen este pe undeva influenţat inclusiv de hotărârea comisiei de specialitate şi în mod normal este influenţat pentru că specialiştii ştiu mai bine, în foarte multe cazuri, decât noi care ar trebui să fie decizia noastră.

Deci, întrebarea este: 11 voturi pentru, 8 contra şi 3 abţineri, conform Constituţiei României, conform Regulamentului nostru înseamnă că amendamentul a trecut, înseamnă că aceasta este poziţia oficială a comisiei, înseamnă că Parlamentul mâine, poimâine poate să ia o astfel de decizie în cazul oricărui amendament cu o asemenea configuraţie a voturilor? Este o problemă fundamentală, este o problemă care s-ar putea ca în viitor să schimbe, eventual, chiar şi configuraţia politică a Parlamentului, unii abţinându-se până acum au reuşit să blocheze unele amendamente, unele legi. De acum încolo totul va fi altfel.

Deci, înseamnă o cotitură în toată filozofia evaluării voturilor în această Cameră şi în Senat, deci în Parlamentul României.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Oricum ajungem la a discuta pe fond acest amendament; nu vreţi să-l discutăm atunci pe fond? Sunt chestiuni prealabile. Poftiţi.

Domnul Varga Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu consider că argumentarea distinsului coleg, preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este profund viciată. Dânsul a invocat cum că am fi confundat sau ar fi vorba de diferite feluri de majorităţi. Or, eu consider că dânsul confundă majoritatea cu jumătate. Din 22, 11 este jumătate şi nu majoritate. Dacă ar fi majoritate, aceasta ar înseamna că cei care s-au abţinut parcă nici n-ar fi fost acolo. Deci, cele trei abţineri nu mai contează, deci prezenţa lor şi exprimarea unei poziţii în cadrul votului parcă nici nu ar fi luat în considerare. Or, după părerea mea, nu este permis acest lucru, deci neglijarea luării în considerare a poziţiei unor colegi; cea de abţinere. Dânsul ia în considerare numai voturile pentru şi voturile contra.

Or, eu cred că, din moment ce amendamentul vorbeşte de majoritate, nu putem confunda cu jumătate. Şi nu este vorba de aspectele de fond ale problemei despre care acum nu discutăm, trebuie să clarificăm acest lucru, pentru că aşa cum a spus colegul antevorbitor, dacă admitem o asemenea interpretare cu totul greşită şi nelegală a Regulamentului, trebuie să o luăm ca atare şi poate trebuie o precizare în acest sens pentru că aceasta schimbă, cum a zis colegul, întreaga filozofie a procedurii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Moiş, pentru ca, apoi, să vă răspundă preşedintele comisiei şi dumneavoastră, eventual, poftiţi.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Nu doresc să iau apărarea preşedintelui comisiei noastre, domnul Olteanu Ionel, ci am venit să exprim un punct de vedere pe care l-am exprimat şi în comisie, contrar punctul de vedere exprimat de colegii noştri de la UDMR. În nici într-un caz, nu pot fi apreciate voturile colegilor care s-au abţinut ca fiind împotrivă... De ce nu au votat împotrivă? Există trei feluri de voturi: pentru, împotrivă şi abţineri.

Dacă am accepta logica, în acest sens, a colegilor de la UDMR, că voturile celor care se abţin sunt împotrivă, am greşi fundamental. E un prim aspect al problemei.

Al doilea. Din punct de vedere juridic, orice normă se interpretează în sensul salvării actului şi nu al înmormântării lui. Sunteţi jurist, la fel ca şi mine, şi aceasta este optica, de altfel, şi a organismelor internaţionale.

Doresc să fac trimitere, doar, ca o a treia chestiune, la regulamentul de organizare şi funcţionare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Preşedintele comisiei noastre nu a făcut altceva decât să respecte, în această materie, o practică, ce există în toate organismele democratice, acolo unde se votează. Întotdeauna, o decizie se adoptă cu majoritatea celor care votează pentru. Se iau în considerare voturile pentru şi împotrivă, abţinerile sunt decizii ale participanţilor la procesul de votare, care nu doresc, nici pentru, nici împotrivă, să voteze. Ei se abţin. Nu doresc să folosesc eufemisme în acest sens.

De aceea, mi se pare că soluţia adoptată de către Comisia juridică este legală, este în conformitate cu regulamentul nostru, al Camerei Deputaţilor, şi este conform practicii structurile democratice internaţionale. Cred că este inutil să mai continuăm această dispută.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

V-aş ruga mult să înţelegeţi că facem dezbateri oarecum sterile, pentru că atunci când vom ajunge la acel amendament tot plenul va fi cel care se va pronunţa.

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Tokay:

Din păcate, de obicei, vine lumea şi spune că are o problemă de procedură şi se pronunţă asupra fondului, nu voi face in acest fel. Domnul preşedinte are perfectă dreptate, chestiunea trebuie tranşată prin vot.

Ceea ce am urmărit noi a fost să respectăm o elementară normă de procedură, care, domnule coleg Moiş, se interpretează stricto senso. Nu se poate interpreta o normă procedurală într-un scop sau în altul, ci numai stricto senso: dacă norma procedurală spune jumătate, păi, trebuie să fie jumătate; dacă spune jumătate plus unu, trebuie înţeleasă jumătate plus unu.

Nu-i vorba de salvarea unui act, ci de respectarea unei proceduri. Încă o dată, subliniez, procedura este de strictă interpretare!

Ce se poate face aici, domnule preşedinte? Părerea noastră este că acel amendament a căzut, el va fi trecut la propunerile respinse de comisie, iar în ce priveşte raportul, atunci când va fi supus pe articole, se va vota textul iniţial. Deci, în speţă, textul Senatului, să zicem, ca şi cum amendamentul ar figura la respinse.

În cazul când acel text al Senatului nu va fi adoptat de Cameră cu majoritate de voturi – deci, nu cu 1 vot şi restul abţineri, atunci cel care a iniţiat amendamentul respins va avea dreptul, potrivit regulamentului, să-l susţină în faţa domniilor voastre.

Deci, procedural, aceasta este consecinţa: că se va pune la vot textul iniţial, iar amendamentul care este în discuţie, numai la capitolul amendamente respinse.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu vă propun să ajungem mai întâi la acel text şi atunci vom vedea în ce ordine votăm. Şi, în final, se va pronunţa plenul.

La titlul legii de aprobare a Ordonanţei nr. 137, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic, care conţine dispoziţia de aprobare. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vă rog să fiţi foarte atenţi, pentru a respecta totuşi cronologia textelor, să vedeţi că analiza amendamentelor din raport nu va începe cu amendamentul nr. 1, ci le vom urmări pe cele care vin la rând, rezultând din lege.

Cel cu privire la art. 2... Nu, este mai complicată procedura, mergem pe textul ordonanţei, stimaţi colegi.

Deci, la art. 1 alin. 1, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 1 din raport. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La alin. 2, vă rog să urmăriţii amendamentul nr. 2 din raportul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Domnul Ştefan Cazimir:

Trebuie o virgulă, acolo!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir. Spuneţi-o de pe loc, domnule deputat! Unde este?

Domnul Ştefan Cazimir:

"Principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor..."

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Olteanu? N-a îndrăznit nici măcar preşedintele Comisiei juridice să vă contrazică...

Stimaţi colegi, vedeţi cu m se articulează corect textele: "Principiul egalităţii între cetăţeni, al excluderii privilegiilor..." Sunteţi de acord cu această reformulare a textului?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 2 lit. a) şi b) nu sunt obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

La lit. c), vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 3 de la pag. 4.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat amendamentul nr. 3 în unanimitate

Şi, în consecinţă, lit. c) va avea alcătuirea rezultată din acest vot.

La lit. d), urmăriţi amendamentul nr. 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Deci, nu "alte drepturi civile", ci "drepturile civile speciale".

Nu aveţi amendamente. Adoptat în unanimitate.

Şi, în consecinţă, lit. d) va avea formularea rezultată din votul dumneavoastră.

La punctul notat cu 3: "Dreptul de a obţine cetăţenia română", vă rog să urmăriţi, tot la amendamentul nr. 4, pag. 5. În locul "dreptului de a obţine cetăţenia română", "dreptul de a obţine şi de a renunţa la cetăţenia română".

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Textul a fost votat cu această formulare.

La pct. 6, "dreptul de moştenire", comisia ne propune "dreptul la moştenire".

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentul comisiei.

La pct. 9? Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Marton Francisc Arpad:

Mi se pare că primul text, într-adevăr, era greşit: "de întrunire paşnică şi de asociere" şi, atunci, ar fi putut să fie menţinut acest text, pentru că aceasta este idee, dar poate să rămână şi aşa, cu eliminarea "întrunirii paşnice".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, să rămână: "dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere"?

Domnul Marton Francisc Arpad:

Da, poate să rămână şi aşa, dar ideea este că ar fi fost normal: "întrunirea paşnică şi de asociere", care este o diferenţiere destul de importantă a acestui drept.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule preşedinte Olteanul.

Domnul Ionel Olteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică nu a făcut decât o modificare de acurateţe juridică: am preluat textul din Constituţia României. Prin urmare, vă rog să votaţi acest text propus de comisie.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, cel cu privire la lit. i.x): "Dreptul la libertatea de întrunire şi de asociere".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

După pct. i.x), prin amendamentul nr. 5 de la pag. 6, comisia ne propune încă unul – x): "Dreptul la petiţionare".

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Şi, în consecinţă, textul se completează cu lit. x).

Pentru lit. e), vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 6. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Şi, în consecinţă, lit. e) se modifică potrivit celor votate de dumneavoastră.

De la pct. i) până la pct. 5, nu mai există nici o obiecţie din partea comisiei.

Dacă dumneavoastră aveţi? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La pct. 6, cel cu: "Dreptul de a lua parte în condiţii de egalitate la activităţi culturale" nu s-a modificat. E votat.

La lit. f), asupra căreia, de asemenea, nu aveţi obiecţiuni.

Dumneavoastră dacă aveţi obiecţiuni, comisia nu are? Votat în unanimitate.

După lit. f), comisia ne propune un nou alineat – 3, în locul celui actual? Şi, atunci, 3 devine 4?

Poftiţi, vă rog să vă motivaţi acest amendament.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a propus acest amendament într-un alineat nou, tocmai pentru a explica faptul că nu pot fi comparate situaţii incomparabile. Deci, este discuţia aplicării măsurilor în legătură cu eliminarea discriminării în orice situaţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament nr. 7, cu privire la introducerea alin. 3? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Actualul alin. 3 de la art. 1, vă rog să vedeţi cum vă propune comisia, în alin. 8, să fie reformulat şi să devină alin. 4.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul nr. 8? Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Deci, alineatul actual 3 va deveni 4, reformulat.

La art. 2, pentru alin. 1 şi 2, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavostră? Nu aveţi. Votate în unanimitate.

Pentru. alin. 3 din art. 2, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 9.

Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia propune eliminarea acestuia. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Deci, alin. 3 a fost eliminat.

Alin. 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votat în unanimitate.

La alin. 5, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 10.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul nr. 10 şi, deci, noul alin. 5.

Poftiţi, del Tokay.

Domnul Gheorghe Tokay:

La pct. 10.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Tokay:

Sper să nu vă exasperez din nou, încerc să-l rog pe domnul preşedinte să constate că acest amendament, care figurează în raportul pe care îl aveţi în faţa dumneavoastră la nr. 10, nu există aici, este un amendament respins. Deci, se pune la vot textul iniţial discutat, aceasta este rugămintea mea, dacă domniile voastre sunteţi de acord cu observaţiile făcute, legat de modul de calcul al voturilor, consecinţa juridică aceasta este.

Nu vreau să revin încă o dată, doar îi amintesc domnului preşedinte că, la sesizarea noastră, Biroul Permanent şi-a însuşit părerea noastră cu privire la modalitatea de calcul a rezultatului votului. Dacă Biroul Permanent şi, în speţă, domnul preşedinte, astăzi, nu mai împărtăşesc ideile noastre, aceasta este o altă chestiune.

Dar în cazul în care se admite excepţia ridicată şi criticile sunt primite, amendamentul nr. 10 nu există la amendamente acceptate. Şi, tot încă suntem la procedură, mă scuzaţi.

Domnul Ionel Olteanu:

Stimaţi colegi,

Acest amendament readuce discuţia la chestiunea de procedură invocată de distinşii noştri colegi din UDMR. V-aş ruga să fiţi foarte atenţi la fondul amendamentului: amendamentul comisiei nu face decât să aducă textul iniţial, promovat în ordonanţa de Guvern din anul 2000, la prevederile constituţionale.

Prin urmare, sintagma respectivă este schimbată, în sensul de: "protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale" şi nu a creării unor drepturi colective, pentru că sistemul juridic românesc nu cunoaşte asemenea drepturi colective.

Acesta este sensul iniţial al amendamentului pe care comisia l-a propus şi l-a adoptat. Dumneavoastră aveţi, desigur, posibilitatea de a vă pronunţa pe fondul textului respectiv şi de a soluţiona, astfel, şi chestiunea de procedură: acceptând amendamentul respectiv, depăşiţi chestiunea de procedură invocată de distinşii colegi de la UDMR.

De aceea, comisia vă roagă să vedeţi în textul raportului atât textul amendamentului propus cât şi, mai ales, argumentarea acestuia, care nu poate fi pusă, credem noi, la îndoială.

Domnul Gheorghe Tokay (din sală):

Domnule preşedinte,

Suntem la procedură sau răspundem la vot? Fiindcă nu s-a lămurit fondul problemei. Daţi-mi voie, amestecăm procedura cu votul?

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Tokay:

Trebuie să vă dezamăgesc, domnule coleg Olteanu. Textul normativ, din păcate, nu-mi aparţine, eu am fost numai 2 ani de zile ministru şi textul a fost elaborat după aceea. Ceea ce susţin eu, în ceea ce priveşte fondul problemei, nu are nici în clin nici în mânecă cu ambiţii personale sau nostalgiile unui fost ministru al minorităţilor naţionale...

Este, pur şi simplu, opinia noastră, bazată , iarăşi, pe text, domnule Olteanu. Păi, dacă s-a votat cum s-a votat, atunci, măcar, să citim ce s-a votat. Şi textul care este supus atenţiei dumneavoastră spune aşa: "Instituirea unor măsuri speciale în vederea protecţiei persoanelor aflate în minoritate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea şanselor".

Am toată consideraţia pentru autorul textului, dar o asemenea abordare a problemei este absolut, absolut lipsită de orice rigoare juridică! În primul rând, textul iniţial determină exact cercul persoanelor, care, prin aceste măsuri pozitive, sunt apărate, ca să se bucure de egalitatea şanselor.

Or, termenul generic: "persoanelor aflate în minoritate"... Acestea se află, de exemplu, aici: minoritate-majoritate. Dar nu e vorba de acest gen de minoritate, ci de cel descris în preambul şi în toate articolele .precedente.

În consecinţă, eu consider că, atât textul iniţial, dar, mai ales, textul adoptat de Senat, corespunde tuturor cerinţelor şi exigenţelor juridice, inclusiv reglementărilor internaţionale la care face trimitere domnul Olteanu, fără să precizeze despre ce anume reglementări este vorba. Pentru că textul, după părerea mea, cel mai reuşit, este cel al Senatului, pe care îl vedeţi în col. 3 şi sună aşa: "Instituirea unor măsuri speciale pentru persoanele şi grupurile de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, pentru comunităţile minorităţilor naţionale, respectiv, în vederea protecţiei grupurilor defavorizate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea şanselor".

Ca să fiu puţin mai concret, dacă domniile voastre citesc un ziar, în această ţară, în care se scrie: "Intrarea ţiganilor este interzisă..."

Doamna Daniela Buruiană (din sală):

Sau a maghiarilor...

Domnul Gheorghe Tokay:

Sau: "Intrarea maghiarilor este interzisă!" Sau, dacă dumneavoastră găsiţi într-o bibliotecă sau într-o librărie o carte, în care este textual scris că: "Cine dă în minoritatea cutare..." Atunci, vă întreb eu, cine este lezat de acea carte, de acel anunţ? Este X, Y? Este maghiarul de aici, din faţa dumneavoastră? Sau este o comunitate lezată? Din moment ce nu se spune că: "Maghiarul Tokay trebuie aşa şi pe dincolo!", se spune că: "Toţi maghiarii!" "Toţi evreii!" "Toţi străinii!"

Cercul persoanelor care trebuie apărate nu sunt indivizii respectivi, ci persoane aparţinând unei comunităţi minoritare. Şi, din păcate, viaţa cotidiană şi textele şi cărţile şi bancurile şi anunţurile apărute dovedesc că formula adoptată de Senat este corectă.

Domnule preşedinte,

Rugămintea mea este să supuneţi votului în această ordine: textul iniţial şi, după aceea, textul care a fost respins la scorul de 11 la 3.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu v-aş propune o soluţie de compromis, pentru a ieşi din această dilemă. Vă citesc cele două texte, pe fond, care sunt în discuţie şi asupra cărora ne pronunţăm: textul iniţial al Senatului şi textul rezultat din amendamentul comisiei. O să supunem votului, întâi, textul Senatului şi dacă o să cadă acesta, atunci, o să supun textul comisiei.

Dar, pentru a şti ce veţi vota, vă dau acum cuvântul pe fond, să vă pronunţaţi în favoarea unuia sau altuia dintre texte.

Deci, daţi-mi voie să vă citesc textul Senatului, care, pentru lit. a), este următorul (îl aveţi în proiectul de lege, dar vi-l citesc, totuşi): "Instituirea unor măsuri speciale .pentru persoanele sau grupurile de persoane aparţinând minorităţilor naţionale, pentru comunităţile minorităţilor naţionale, respectiv, în vederea protecţiei grupurilor defavorizate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea şanselor".

Textul pe care vi-l propune comisia, cu această dispută de vot, dacă a fost vot majoritar sau nu, şi asupra căruia vă rog să nu ne mai pronunţăm, este : "Instituirea unor măsuri speciale în vederea protecţiei persoanelor aflate în minoritate, atunci când acestea nu se bucură de egalitatea şanselor".

Deci, vă dau cuvântul, să vă pronunţaţi cu privire la unul din cele două texte şi să argumentaţi susţinerea dumneavoastră. Poftiţi, domnule general Bădoiu. Şi, pe urmă, domnul Moiş a cerut cuvântul.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimaţi colegi,

Eu sunt autorul acestui amendament. De fapt, vă rog să reţineţi că prin ordonanţă se doreşte să se elimine orice fel de discriminare vizavi de persoana aflată în minoritate. Deci, nu e vorba numai de minorităţile naţionale, ci de oricare alte persoane, care, într-o anume situaţie, se află în minoritate.

Vă dau exemplu Harghita: sunt cetăţeni români care, acolo, sunt în minoritate. Şi, atunci, pentru egalitate de şanse, este firesc şi formal ca, indiferent că cel în cauză este maghiar, rom, slav, român, toată lumea să fie tratată în mod egal. Aceasta este substanţa amendamentului pe care l-am propus.

Cred că, colegii de la Senat nu au sesizat bine datele problemei, pentru că, altcumva, nu ar fi votat textul pe care l-au adoptat. De aceea, domnule preşedinte, dumneavoastră puteţi supune la vot în ordinea pe care o doriţi, dar cred că colegii mei au fost atenţi şi au înţeles despre ce este vorba. Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moiş.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Acest text aduce în discuţie o chestiune care a fost foarte mult discutată, nu numai în Parlamentul României, ci şi în structurile democratice europene. De la 1789 încoace, de când a fost adoptată Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului, se pune problema respectării dreptului individului, ca persoană, şi nu a drepturilor colective.

Suntem total împotriva unor drepturi colective, pentru că, atunci, persoana, individul, nu mai este tratat ca un subiect de drept, ca o personalitate, ci este dizolvat în turmă, şi discutăm despre "drepturile colective", nu despre "drepturile individului".

Or, raţiunea oricărei norme de drept este să apere drepturile persoanei, ale individului. Nu avem cum să-l cufundăm pe acest individ, această persoană într-o comunitate şi să îi acordăm drepturi comunităţii din care face parte. Aceasta este o primă chestiune.

Aşadar, noi respectăm persoanele aparţinând minorităţii maghiare şi nu dorim ca ele să fie discriminate, să fie introduse într-un grup şi să fie tratate ca un grup. Noi vrem să respectăm pe fiecare dintre ei ca persoană, ca individualitate.

A doua chestiune: textul iniţial, aşa cum a fost gândit el, nu era acoperitor. Nu doresc să suplimentez explicaţiile pe care le-a dat distinsul meu coleg, domnul deputat Bădoiu, pentru că suntem în totalitate de acord cu aceste explicaţii. Aşadar, textul corect este cel propus de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. El a fost analizat pe toate părţile şi s-a ajuns la concluzia că este în concordanţă cu prevederile constituţionale, pe de o parte, iar, pe de altă parte, cu toate textele internaţionale incidente.

Aşadar, noi respectăm persoana, noi respectăm individul şi, dacă respectăm persoana şi individul, în mod normal, sigur, se respectă şi comunitatea din care aparţine.

Nu putem să restângem această normă juridică numai la o minoritate. Aşa cum a arătat distinsul meu coleg, domnul deputat Bădoiu, ea este incidentă cu privire la toate situaţiile, şi de fapt idealul oricărei norme juridice acesta este: să aibă maximă generalitate.

De aceea închei, subliniind faptul că această normă este, până la urmă, în favoarea persoanelor aparţinând minorităţii maghiare, şi nu în defavoarea lor, pentru că apără fiecare aparţinător al acestei etnii, şi nu apără un grup, aşa cum era textul iniţial adoptat de către Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine doreşte să mai intervină?

Poftiţi, domnule Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că facem o mare confuzie: discutăm de drepturi. Articolul din lege discută de măsuri, nu de drepturi. Acolo este vorba despre faptul că se instituie măsuri. Cine instituie? Este vorba de autorităţi care instituie măsuri pentru protejarea într-un fel sau altul. Nu este vorba de drepturi. Dacă era vorba drepturi, sigur, puteam să discutăm de chestiunile individuale.

Măsuri pentru ce? În cazul în care o întreagă comunitate este atacată. În sine, atacarea unei comunităţi înseamnă şi atacarea fiecărui individ în parte, numai că ea nu înseamnă de fapt atacarea unui individ anume, ci înseamnă atacarea comunităţii. Deci aceste măsuri care se instituie sunt pentru protejarea individului, dar care este aparţinător unei comunităţi atacate. Aceeaşi chestiune este, dacă vreţi, ceea ce se întâmplă în Parlament atunci când se vorbeşte în general despre un grup parlamentar, fără a se vorbi despre unul sau altul dintre membrii grupului parlamentar şi, în consecinţă, nu poate răspunde nimeni. După cum aţi văzut, de fiecare dată există cineva care poate să răspundă în numele grupului parlamentar.

Repet: este vorba despre măsuri pentru prevenirea unor atacuri la comunitate, ceea ce înseamnă, indiferent care este ea, de fapt atacarea fiecărui individ în parte.

Repet, în final, şi cu aceasta am încheiat, domnule preşedinte, nu este vorba de un drept, ci este vorba despre o măsură pe care poate să o ia autoritatea pentru evitarea unor astfel de lucruri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Olteanu (din sală):

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puţin, domnule preşedinte, să vorbească şi colegul dumneavoastră de la UDMR, pentru a putea răspunde în final.

Vă anunţ că s-a înscris şi domnul secretar Leonăchescu.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Am venit la acest microfon pentru a vă atrage atenţia că unul dintre antevorbitorii mei greşeşte când susţine că legislaţia românească nu ar avea reglementări care să se refere la drepturi comunitare. Trebuie să vă spun că însăşi Constituţia instituie astfel de drepturi comunitare, de exemplu cele pentru biserici, cultele religioase, nu se instituie pentru persoane, ci pentru biserici, care sunt autonome.

Trebuie să vă spun că, în Constituţie şi în legislaţia alegerilor parlamentare, dreptul de a avea acces în Parlament îl are nu orice cetăţean care aparţine unei minorităţi naţionale, ci îl are doar o organizaţie a minorităţii naţionale, deci acei cetăţeni care sunt organizaţi în acea organizaţie care ia cele mai multe voturi. Mai mult, doar aceste organizaţii primesc sprijin din partea bugetului de stat pentru a-şi susţine ziare. Nu orice cetăţean de etnie albaneză, de exemplu, va primi o sumă de bani din aceste fonduri, ci numai acea asociaţiune a albanezilor care a intrat în Parlament. Ceilalţi albanezi care sunt în afara acestei comunităţi nu primesc bani. Şi pot să continui: pentru că anumite drepturi, prin legislaţia noastră, sunt garantate pentru o comunitate, pentru că individul nu are cum să aibă acces la acest fel de sprijin decât împreună.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Are cuvântul domnul Leonăchescu. Preşedintele comisiei ia cuvântul ultimul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Folosind un gând al domnului Gyorgy Tokay stricto sensu, folosit în mod adecvat deci, cred că, pe fond, varianta Camerei Deputaţilor este cea mai bună, pentru că în cadrul unei minorităţi, oricare ar fi ea, se pot coagula foarte multe grupuri care să-şi aroge dreptul de reprezentare; şi acel grup, coagulat într-un anume fel, poate ajunge chiar la forme teroriste de impunere a punctului lui de vedere. De aceea, protecţia individului, a persoanei este dominantă. Problemele minorităţilor naţionale, din punct de vedere colectiv nasc acest pericol. Cine reprezintă minoritatea? Un grup sau altul, adecvat sau nu, terorist sau paşnic, constructiv sau distructiv. Iată de ce, varianta Camerei Deputaţilor trebuie votată.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi încerca să fiu cât se poate de sintetic.

Stimaţi colegi,

Cu toată convingerea şi dincolo de orice apartenenţă politică, trebuie să reamintim câteva aspecte esenţiale. Primul aspect: Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care reprezintă coloana vertebrală a drepturilor şi libertăţilor create în Europa, consacră drepturi individuale. 2) Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, la care am avut onoarea să lucrez, daţi-mi voie să o spun, consacră, de asemenea, drepturi individuale. În chiar art.1 al Convenţiei cadru, pe care am avut onoarea s-o citez, se spune foarte clar, în mod expres, că drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale fac parte din protecţia internaţională a drepturilor omului şi, ca atare, ele reprezintă elemente ale cooperării internaţionale. Iată deci să nu există nici un dubiu în legătură cu persoanele, beneficiarii drepturilor.

Revenind la amendament, amendamentul comisiei spune foarte clar şi asigură o protecţie la nivel european a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Privitor la măsurile la care s-a referit domnul Sassu, îmi pare foarte rău că nu pot să-l înţeleg pe domnul Sassu, câtă vreme domnul Emil Boc, distinsul reprezentant al Partidului Democrat în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a argumentat cu totul altfel, în sensul că măsurile respective s-or fi referind la comunităţi, dar beneficiarii dreptului sunt indivizii, stimate domnule deputat. Indivizii ca atare trebuie protejaţi, pentru a ajunge la acea egalitate de şanse care este stipulată şi de Constituţie şi de convenţiile citate. De aceea, v-aş ruga să votaţi amendamentul Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, pentru că acest amendament acoperă toate situaţiile posibile şi asigură o protecţie chiar mai mare decât aceea din prima variantă a Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu, şi apoi vă propun să închidem dezbaterea şi să trecem la vot.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu este un drept la replică, şi este, spun eu, o susţinere a ceea ce a spus domnul preşedinte al Comisiei juridice, şi anume că aceste măsuri pe care le ia autoritatea, până la urmă, duc la drepturi individuale. Deci pe această susţinere, eu vă rog să votaţi aşa cum este textul Senatului. Este susţinerea domnului preşedinte al Comisiei juridice, şi ea nu spune altceva decât că aceste măsuri nu duc la drepturi colective, ci duc până la urmă la drepturi individuale şi, pe această argumentaţie, repet, susţinută de domnul preşedinte al Comisiei juridice, eu cred că putem vota textul Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ionel Olteanu:

Stimaţi colegi,

Eu cred că nu ne bănuim unii pe ceilalţi de gânduri ascunse. Cred că ceea ce exprimăm trebuie să fie în aceeaşi măsură ceea ce credem, pe de o parte. Pe de altă parte, este firesc să înţelegem că varianta Senatului creează drepturi colective, deci contravine Constituţiei şi convenţiilor menţionate pe care nu întâmplător le-am citat. Ele pot fi deschise, lecturate. Sunt convins că colegii din UDMR le cunosc foarte bine. Iar, pe de altă parte, spuneam, varianta Camerei Deputaţilor, a Comisiei juridice, este mai bună, pentru că asigură o protecţie sporită la nivelul standardelor normative deja citate.

De aceea, vă rugăm să votaţi varianta propusă de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Aşa cum v-am propus, ca soluţie de compromis, nu pentru a crea o practică de rezolvare a unor asemenea incidente procedurale şi, pentru că a venit vorba de ele, eu aş ruga Comisia de Regulament să aibă în vedere eventual o precizare mai exactă a unor situaţii de vot atât de disputate şi controversate în comisii, ca variantă de compromis, vă propun să votăm întâi textul Senatului şi apoi amendamentul Comisiei juridice.

Cine este pentru textul Senatului? 16 voturi pentru textul Senatului.

Împotriva textului Senatului?

Abţineri? O abţinere.

Cu marea majoritate a voturilor, s-a respins textul Senatului.

Cine este pentru amendamentul Comisiei juridice? Marea majoritate a voturilor

Împotrivă? 16 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci s-a adoptat textul propus prin amendament.

Mergem mai departe.

La art.3 lit.a), vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.11. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.11. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Vă rog să observaţi că la alin.5 de la art.2 am votat numai lit.a). La lit.b) de la alin.5, urmăriţi amendamentul de la pct.10, pag.9, "Sancţionarea comportamentului discriminatoriu". Dacă aveţi obiecţiuni la lit.b) propusă de comisie. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.3 lit.b), vă rog să observaţi amendamentul de la pct.12. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La lit.c), d) şi e), comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

Stimaţi colegi,

După lit.f), prin amendamentul de la pct.13, comisia ne propune o nouă literă, lit.g). Vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.13. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La art.4, urmăriţi amendamentul de la pct.14 – o uşoară ameliorare a textului. Dacă aveţi obiecţiuni. Nu aveţi. Votat în unanimitate.

La titlul cap.II şi a secţiunii a I-a dacă aveţi obiecţiuni. Nu. Votat în unanimitate.

La art.5, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.15. Dacă aveţi obiecţiuni la acest amendament.

Poftiţi, domnule Szekely.

Domnul Szekely Ervin-Zoltán:

Intervenţia mea ar putea să fie exclusiv procedurală, pentru că întâmplarea a făcut ca, în cadrul dezbaterilor comisiei, de două ori să apară aceeaşi problemă procedurală.

Ca şi la articolul discutat anterior, şi aici, prin însumarea voturilor pentru amendament, a voturilor contra, respectiv a abţinerilor, a fost o egalitate de voturi. Ar fi fost foarte util Camera să tranşeze această problemă, pentru că, dacă ar fi fost aşa, atunci nu ar mai trebui să revin asupra acestei probleme procedurale, şi cred că ar trebui totuşi să soluţionăm, cu valoare de precedent, această problemă procedurală, pentru că, altfel, s-ar putea ca toate voturile date anterior să le reinterpretăm.

În ceea ce priveşte fondul problemei, noi considerăm că eliminarea din textul ordonanţei a referirii la orientare sexuală, ca motiv de discriminare, este greşită, pentru că noi credem că, din moment ce Codul Penal a fost modificat şi printr-o ordonanţă, şi această ordonanţă a fost adoptată de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi chiar zilele trecute, nu se justifică în nici un fel discriminarea persoanelor care au o orientare homosexuală şi, de aceea, noi credem că statul nu poate să intervină în viaţa privată a nimănui. Ca atare, statul nu are dreptul să discrimineze pe cineva numai pentru că are o orientare sexuală minoritară.

De aceea, noi, pe de o parte, vă rugăm să supuneţi la vot textul ordonanţei şi, dacă nu trece, atunci să consideraţi că este vorba despre un amendament respins al comisiei şi, pe de altă parte, vă rugăm să votaţi în favoarea textului Senatului care respectă întru totul dreptul la viaţa privată a persoanei, garantat şi prin Constituţie, şi care este în concordanţă cu actele normative ale Consiliului Europei. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Olteanu.

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că prelungerea dezbaterilor este inutilă. Pentru identitate de raţiuni, în ceea ce priveşte chestiunea de procedură, se poate proceda la fel ca şi în prima parte a textului, atunci când ne-am referit la minorităţile naţionale.

În ceea ce priveşte fondul, daţi-mi voie, stimaţi colegi, să menţionez cel puţin un singur argument. Acest argument este european, poate fi înţeles de toţi ca atare şi este dedus din raportul explicativ al Protocolului nr.12 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, protocol care creează pentru prima dată în istoria dreptului internaţional şi în istoria dreptului un drept justiţiabil, distinct la nediscriminare în raport de orice situaţie posibilă. Prin urmare, clauza din art.14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului este valorificată în sensul justiţiabilităţii ei în Protocolul nr.12 la aceeaşi convenţie, deci, în faţa instanţelor de judecată, pentru că în România dreptul european al drepturilor omului se aplică direct în faţa autorităţilor române, vom avea situaţii în care indivizii pot să ceară actul de jurisdicţie al instanţei de judecată într-o asemenea împrejurare.

Referitor la Protocolul nr.12 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în raportul explicativ, nici acolo nu s-a menţionat orientarea sexuală ca motiv de discriminare distinctă, expres prevăzută în actul normativ respectiv, cum de altfel dorim şi noi ca să nu se menţioneze în acest act normativ. Pentru că, explică redactorii Protocolului nr.12 şi cei care au adoptat acest protocol că, într-o asemenea situaţie, menţiunea expresă nu ar face decât să producă confuzii, pentru că oricum "ea este inutilă din punct de vedere juridic". Pe de altă parte, oricum Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în această materie în afacerea portugheză Sagheiro da Muta contra Portugaliei, în care a prevăzut expres considerentele Curţii în acelaşi sens ca cele expuse.

Prin urmare, nu poate fi, evident, nici o îndoială că eliminarea acestei sintagme aduce mai mult bine decât rău, cu atât mai mult cu cât, oricum, şi ordonanţa noastră, proiectul de lege pe care îl votăm astăzi, prevede că sanţionarea şi prevenirea discriminării are loc şi în alte situaţii comparabile. Deci, prin urmare, nu avem nevoie de enumerarea tuturor acelor situaţii, de atlfel enumerarea respectivă fiind şi imposibilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tokay, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Tokay:

Referiri la Codul Penal şi la incriminarea homosexualităţii în prezenta situaţie nu sunt justificate. Aceste referiri probabil îşi au rădăcina într-o greşită înţelegere a lucrurilor.

Ca orice bun creştin, şi eu consider că homosexualitatea este un păcat. Însă aici nu ne ocupăm de abordarea teologică a problemelor, şi în Codul Penal nu se vorbeşte de păcat; se vorbeşte de infracţiune. Dacă în Codul Penal am ajuns la această concluzie, să nu mai facem şi să nu mai punem egalitate între păcat şi infracţiune, atunci cred că această chestiune trebuie dusă mai departe.

Măsurile legislative adoptate în vederea euroconformizării, să zicem, a Codului Penal şi în general a euroconformizării climatului social din această ţară nu înseamnă un fel de dominaţie a păcatului, cum zic unii. Nu. Înseamnă că tragem o linie absolut clară între păcat, pe care îl poţi comite în gând. Toţi ne-am spovedit, nu-i aşa? dacă am păcătuit în faptă sau în gând, dar infracţiunea nu. Infracţiunea se manifestă în lumea înconjurătoare. De data aceasta, nu este vorba măcar de o infracţiune, ci de o orientare, orientare în speţă sexuală. Orientare poate să aibă oricine. Unii au o orientare de monogam, alţii de poligam. Am auzit în spate ... de pedofilie. De aici până la manifestarea expresă a unor orientări pe care noi le însuşim ori ba este un pas imens, iar, fiind vorba despre orientare, aceasta este o chestiune mentală care aparţine individului până în momentul când această chestiune nu intervine şi nu lezează drepturile altora.

Referitor la fanteziile despre care vorbea onoratul meu coleg, scuzaţi-mă, care a făcut această menţiune cu pedofilia, acestea, până când ele nu se materializează, nu ne privesc. Ca om, să-mi fie cu iertare, mi-e greaţă şi faţă de unul care gândeşte aşa, dar, de aici până când să condamn, să scot din acea sferă în care apăr pe toţi care sunt discriminaţi, este un pas foarte mare.

Eu consider că orientarea sexuală, ca o bază a discriminărilor, există în această ţară. Există, pentru că se face la nivelul mentalului şi la nivelul socialului se face o confuzie între gând şi faptă, între infracţiune şi păcat. Această confuzie noi nu o putem face, pentru că suntem legiuitori, şi această Adunare, această Cameră nu este un fel de adunare a ulemilor din Afganistan, nu aplicăm şaria sau orice altă lege, ci facem un act juridic împotriva discriminărilor.

Vă rog, atunci când veţi lua hotărârea de a accepta sau nu scoaterea elementului respectiv, să vă gândiţi ca legiuitori şi, dacă mi se permite, să încercăm să gândim în perspectivă europeană, în perspectiva libertăţii, în perspectiva respectării vieţii private care este unul dintre fundamentele democraţiei pentru care noi toţi luptăm aici. Şi, dacă am citit corect textul jurământului pe care îl vom depune, dacă se acceptă şi de această Cameră, acolo scrie: democraţie şi libertate. Încă nu am jurat, dar cred că aceasta nu ne împinge să acceptăm ceea ce este îngust şi este împotriva conceptului de libertate şi de libertatea individului.

Domnul Valer Dorneanu:

Doreşte şi domnul deputat Bădoiu să intervină. Şi domnul Văsălie Moiş, după aceea.

Domnul Cornel Bădoiu:

Stimaţi colegi,

Nu vrem să vă plictisim în teorii şi în despicarea firului în patru. Aici, prin orientare sexuală, nu trebuie a se înţelege homosexualitatea, lesbianismul. Trebuie să se înţeleagă, în primul rând, cei care întreţin raporturi sexuale cu copiii, cei care întreţin raporturi sexuale cu animalele, cei care întreţin raporturi sexuale cu cadavrele, cu statuile etc., etc.

Într-adevăr, a trecut, prin Comisia juridică, Ordonanţa de urgenţă care dezincriminează homosexualitatea. Plenul însă nu s-a pronunţat, dar, chiar dacă se va pronunţa, în această situaţie, cu atât mai mult, în speţă, nu este vorba de homosexualitate şi lesbianism, ci despre ce v-am vorbit eu mai înainte. Aşa că vă rog să aveţi toată convingerea că ce vă spunem noi, cei de la Comisia..., adică, în sfârşit, cum am gândit noi, cei de la Comisia juridică, este corect şi vă rog să votaţi amendamentul Comisiei juridice.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Văsălie Moiş şi pe urmă propun să închidem dezbaterile.

Domnul Văsălie Moiş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Cu scuzele de rigoare, această discuţie îmi aduce aminte de un banc celebru cu Bulă care avea înclinaţii homosexuale şi se duce la medic.

Revenind însă la treburile serioase, mi se pare că această sintagmă "orientare sexuală" trecută în acest text de lege este inutilă, pentru un motiv foarte simplu. Vedeţi dumneavoastră, legea este concepută ca să apere individul de orice fel de discriminare, inclusiv de discriminări de acest tip. Numai că distinsul deputat Tokay Gheorghe, la care ţin foarte mult, a căzut în propria lui capcană. Vedeţi dumneavoastră, din moment ce se discută despre orientare sexuală, este o chestiune pe care individul o are în subconştientul lui, fără să se fi manifestat vreodată.

Cum va putea face plângere cineva împotriva măsurii luate împotriva lui de discriminare pe considerente de orientare sexuală, când, de fapt, el nu s-a manifestat nici într-un fel. Orientarea sexuală presupune o chestiune de gândire, o chestiune de decizie. El nu se manifestă.

Această lege nu-l ocroteşte pe cel care a fost condamnat pentru oricare dintre infracţiunile de aberaţii, inversiuni, perversiuni ş.a.m.d., ci este, aşa cum a fost formulată iniţial să-i protejeze pe cei care, în capul lor, fără să se exteriorizeze, au o anumită orientare.

Orientarea sexuală este o noţiune generică, din ea nu putem noi să deducem ce anume, din moment ce individul nu se manifestă, ci este doar în subconştientul lui. Aceasta a fost raţiunea Comisiei juridice, atunci când a eliminat sintagma "orientare sexuală", pentru că individul, până nu se manifestă, până nu comite un act exterior din care să rezulte, până la urmă, orientarea sexuală, nu putem discuta despre această orientare sexuală.

Aşadar, toată discuţia este superfluă, în acest moment. Preşedintele Comisiei juridice, domnul Ionel Olteanu, a dat explicaţii detaliate. De ce şi alţii nu s-au gândit să aibă o astfel de prevedere în legislaţiile lor şi de ce chiar şi convenţiile europene nu au cuprins astfel de dispoziţii? Pentru că, până la urmă, dacă am accepta o astfel de sintagmă şi o astfel de reglementare, am cădea în derizoriu, ar râde lumea de noi, motiv pentru care şi eu vă propun să votăm amendamentul propus de către Comisia juridic㠖 eliminare, pentru că, până la urmă, ne ocupăm de treburi serioase.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Vă propun să procedăm tot aşa, ca o soluţie de compromis, la votarea ambelor texte, deşi nu suntem chiar în aceeaşi situaţie, pentru că, dincolo, aveam textul ordonanţei şi era deja modificat prin proiectul de lege adoptat de Senat.

Aici avem textul ordonanţei, dar, pentru că socotim amendamentul ca o obiecţie sau ca un amendament formulat aici de un deputat, supun întâi votului textul din ordonanţă, care, aşa cum vedeţi, cuprinde şi sintagma "sau orientarea sexuală".

Cine este pentru textul din ordonanţă? 7 voturi pentru.

Împotrivă? Marea majoritate a voturilor este împotriva textului.

Abţineri? Ca să nu ajungem în balotajul de la comisie, nici o abţinere.

Cine este pentru textul art.5 rezultat din amendamentul Comisiei juridice, din raport, mai exact? Mulţumesc.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu marea majoritate a voturilor, s-a adoptat amendamentul comisiei şi, în consecinţă, noul conţinut al art.5.

La art.6, vă rog să urmăriţi amendamentul 16.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 16? Nu.

Votat în unanimitate.

Deci art.6, amendamentul viza lit.c).

La art.7, vă rog să urmăriţi amendamentul 18 care vizează art.7, alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 18? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, noul cuprins al art.7, alin.1.

La art.7, alin.2, urmăriţi amendamentul 19.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 19? Nu.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, noul conţinut al art.7, alin.2.

Art.7, alin.3, amendamentul 20.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate şi, în consecinţă, modificarea art.7, alin.3.

Art.8 – urmăriţi amendamentul 21.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.9 – nu există amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii a II-a.

Nu există obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.10 – urmăriţi amendamentul 22.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.11, 12, 13 – comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.14. Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.15, urmăriţi amendamentul 23.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate. El priveşte alin.1.

La alin.2 de la art.15, dacă aveţi amendamente? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră.

Votat în unanimitate.

Art.15, alin.3 – urmăriţi, vă rog, amendamentul 23 de la pag.21, sus.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.15, alin.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 24.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

La art.15, alin.5, dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.15, alin.6 – urmăriţi amendamentul 25.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 25? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul Secţiunii IV.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.16, alin.1.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.16, alin.2 – urmăriţi amendamentul 26.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.17, alin.1 – urmăriţi amendamentul 27 de la pag.24.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.17, alin.2 – urmăriţi amendamentul 28, pag.25.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.18 – urmăriţi amendamentul 29.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate amendamentul 29 şi, deci, noul cuprins al art.18.

Titlul Secţiunii a V-a.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.19 – urmăriţi amendamentul 30.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.20 – urmăriţi amendamentul 31.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Art.21 – nu avem amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.22, alin.1 – nu există amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

Art.22, alin.2 – urmăriţi amendamentul 32.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi.

Votat în unanimitate.

Titlul capitolului IV.

Nu aveţi obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.23 şi 24 – comisia nu a avut amendamente.

Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votate în unanimitate.

Stimaţi colegi,

Am parcurs textul proiectului de lege şi al ordonanţei. Deşi este vorba de o lege cu caracter ordinar, având în vedere că rândurile dumneavoastră s-au cam rărit, vom lăsa acest proiect pentru şedinţa de vot final de săptămâna viitoare.