Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de Lege privind protecţia martorilor.

Suntem în procedură de urgenţă.

Rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să ia loc în loja care este destinată acesteia.

Domnule preşedinte Neagu, vă rog să prezentaţi propunerea cu privire la timpii de dezbatere.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere importanţa legii, propun 20 de minute per total şi două minute pentru fiecare intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Dacă sunteţi de acord cu propunerea de repartizare a timpilor de dezbatere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aş ruga iniţiatorul să prezinte pe scurt proiectul de lege.

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Proiectul de Lege privind protecţia martorilor are drept scop instituirea unui sistem de măsuri în vederea asigurării protecţiei şi asistenţei martorilor a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată datorită deţinerii de către aceştia a unor informaţii sau date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave.

Proiectul aduce ca noutate faptul că defineşte o serie de noţiuni specifice - este vorba de noţiunea de martor, de noţiunea de stare de pericol şi, de asemenea, instituie un program de protecţie a martorilor, precum şi instituie Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor, care se înfiinţează în subordinea Ministerului de Interne.

De asemenea, proiectul prevede o serie de măsuri de protecţie a martorilor extrem de diversificate.

Prin urmare, vă rugăm să aveţi amabilitatea să adoptaţi proiectul de lege în forma în care a fost propusă de iniţiator şi adoptată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Vă mulţumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea pe texte a proiectului, potrivit timpilor aprobaţi de către dumneavoastră.

Vă rog să urmăriţi textul proiectului de lege în formularea adoptată de Senat în paralel cu raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

La titlul legii, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi. Nu. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Art.1.

Domnul deputat Boc.

Aveţi vreun amendament respins?

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Vă rog să consultaţi amendamentele respinse şi, în consecinţă, veţi observa că primul amendament la art.1 vizează mai mulţi deputaţi, printre care mă regăsesc. Deci, în consecinţă, suntem în cadrele legale prevăzute de Regulament.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Art.1 în forma iniţiatorului şi adoptat de Senat are următoarea formulare: "Prezenta lege reglementează asigurarea protecţiei şi asistenţei martorilor a căror viaţă, integritate corporală sau libertate este ameninţată, ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor informaţii sau date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave." Cu alte cuvinte, în cazul în care un martor deţine informaţii importante cu privire la săvârşirea unor infracţiuni, prin această lege îi este asigurată protecţia cu privire la viaţă, integritate corporală sau libertate.

Amendamentul pe care l-am formulat constă în introducerea atributului proprietăţii în categoria atributelor protejate de lege. În consecinţă, formula noastră ar urma să sune în felul următor: "Prezenta lege reglementează asigurarea protecţiei şi asistenţei martorilor a căror viaţă, integritate corporală, proprietate sau libertate este ameninţată, ca urmare a deţinerii de către aceştia a unor informaţii utile sau date cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave."

De ce să includem proprietatea în categoria atributelor protejate de lege? Un prim argument ar fi de natură filosofică. De la Lock încoace ştim că cele trei atribute fundamentale ale fiinţei umane sunt: viaţa, libertatea şi proprietatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Vreau să vă aduc aminte că suntem în procedură de urgenţă şi aveţi doar două minute. V-aş ruga să vi le repartizaţi în mod corect.

Domnul Emil Boc:

Avem 20 de minute în total, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Camera Deputaţilor, aşadar colegii dumneavoastră au votat următorii timp de dezbatere: 20 de minute în total şi două minute de intervenţie. Deci vă rog să vă administraţi cele două minute corect, pentru a nu mă pune pe mine în situaţia de a vă bloca microfonul.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Dacă dumneavoastră veţi avea amabilitatea să consultaţi raportul, veţi vedea că sunt două amendamente respinse. Practic, legea a trecut, dar sunt doar două lucruri asupra cărora putem medita, dacă dumneavoastră veţi avea amabilitatea să ne permiteţi în cele 20 de minute prescrise de Regulament, pentru că nu vor necesita nici 20 de minute intervenţiile noastre.

Primul argument era de natură filosofică, în sensul că atributele fiinţei umane sunt: viaţa, libertatea şi proprietatea.

În al doilea rând, din punct de vedere juridic, vă rugăm să vă imaginaţi o situaţie în care o persoană care deţine informaţii cheie cu privire la săvârşirea unor infracţiuni grave este ameninţată cu incendierea imobilului, sau a automobilului, sau a altui bun imobil pe care îl are în proprietate. Acel martor nu va putea intra sub incidenţa acestei legi, şi de foarte multe ori ameninţările cele mai perfide şi, în acelaşi timp, cele mai periculoase nu sunt doar acelea care vizează viaţa sau integritatea corporală, ci ameninţările care vizează proprietatea, în sensul că ţi se spune foarte clar: "Dacă declari ceva, îţi dau foc la casă sau îţi incendiez automobilul!", sau recurg la un alt atentat cu privire la un alt obiect din proprietatea respectivă.

Iată de ce, pentru ca această lege să aibă o formă completă şi complexă în acelaşi timp, este bine să protejăm şi proprietatea martorului, dacă dorim ca această lege să fie pe deplin eficientă. Altfel, foarte bine, persoanele care vor exercita ameninţări se vor abţine să facă ameninţări la adresa integrităţii corporale, fizice, şi vor profera alte ameninţări la adresa proprietăţii, mult mai periculoase şi care nu vor fi incidente în această lege.

În consecinţă, vă rugăm să acceptaţi amendamentul aşa cum a fost formulat împreună cu colegii Ioan Timiş şi Cornel Ştirbeţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, poftiţi. Două minute este valabil şi pentru comisie.

Domnul Ion Neagu:

Am înţeles, domnule preşedinte.

Această lege pe care o propunem astăzi Camerei Deputaţilor trebuie analizată şi privită în contextul şi în sistemul legislativ românesc. În consecinţă, trebuie să ne gândim că atribute ale persoanei martorilor sunt cele stabilite în alte legislaţii, care trebuie să fie în consonanţă cu această lege. Am în vedere legislaţia penală, care reglementează în mod expres persoane şi atributele ei, şi acestea sunt: viaţa, libertatea, integritatea corporală, demnitatea.

Dacă ne uităm, stimate coleg, în legislaţia penală, vom vedea că patrimoniul face obiectul altei reglementări şi, în consecinţă, pentru rigoare ştiinţifică, în această lege nu putem reţine proprietatea ca atribut a persoanei fizice.

De altfel, şi cu aceasta închei, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, legea se intitulează "Protecţia martorilor", deci martori ca persoane fizice şi eventual atributele acestor persoane care, în nici un caz, nu înglobează şi proprietatea.

Acestea sunt principalele argumente care vin în sprijinul respingerii amendamentului propus de colegul nostru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? Este de acord.

Aş ruga tehnicianul de la carul de luat vederi să ocupe un loc pe culoar, fiindcă nu am stabilit încă altceva, pentru a nu obtura posibilitatea colegilor dumneavoastră din spatele aparatului să urmărească lucrările.

Domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt.

Eu înţeleg că scopul acestei legi este ca cel care depune mărturie în proces să ajute şi să aibe toată capacitatea pentru a ajuta să se afle adevărul. În condiţiile acestea, cred că, fără a-l contrazice pe domnul profesor Neagu, cu care sunt de acord în tot ceea ce a spus, cred că această eliminare a proprietăţii din textul legii nu face altceva decât să nu facă ca legea să ajungă la scopul ei în totalitate.

Cred că este foarte bun amendamentul. El vine în plus şi întăreşte o situaţie de care legea, de care justiţia are nevoie.

În consecinţă, susţinem amendamentul domnului Boc şi al colegilor săi.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Aţi ascultat şi argumentele autorului amendamentului respins de comisie şi ale colegului dumnealui, cât şi răspunsul comisiei.

Supun amendamentul domnului deputat Boc votului dumneavoastră.

Cine este pentru? 40 de voturi pentru. Mulţumesc.

Domnul Tudor Marcu (din bancă):

Votăm cu extremismul domnului Boc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cel care doreşte să voteze cu extremismul este invitat să voteze în altă parte, nu în sala aceasta.

Voturi împotrivă? 69 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 69 de voturi împotrivă, 2 abţineri, 40 de voturi pentru, amendamentul domnului deputat Boc a fost respins.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră art.1 în formularea votată de către Senat.

Cine este pentru? 71 de voturi pentru.

Împotrivă? 37 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Solicitaţi cuvântul, domnule Tudor? (Domnul preşedinte Valer Dorneanu se adresează domnului deputat Marcu Tudor, pentru că acesta comentează din sală în legătură cu numărul voturilor)

Vreau să vă spun că nu vreau să-l pun pe colegul dumneavoastră în dificultate, care a numărat foarte corect şi diferenţa rezultă de acolo, din zona aceea. Colegii dumneavoastră nu votează toţi. Dacă vreţi să urmăriţi, să ne monitorizaţi, întoarceţi-vă în spate şi urmăriţi cum votează colegii dumneavoastră şi v-aş ruga să nu mai conturbaţi lucrările.

La articolul 2, urmăriţi, vă rog, amendamentul 2 al comisiei.

Dacă aveţi obiecţiuni la amendament?

Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Vă propun un subamendament cu caracter redacţional. Pe rândurile 6, 7, 8 de la articolul 2, litera a), poziţia 1, apare următorul enunţ: "prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni ori la recuperarea acestora". "Acestora", ca pronume demonstrativ, trimite la cel mai apropiat substantiv anterior şi acela este substantivul "infracţiuni". Evident că nu e vorba de recuperarea infracţiunilor, ci de recuperarea prejudiciilor. Pentru a îndepărta acest neajuns al redactării, vă propun următoarea formulare: "care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni;". În ipoteza acceptării acestui amendament redacţional, el ar putea opera şi la articolul 2, litera a), poziţia 3.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Am rugămintea, cel puţin de principiu, la dumneavoastră... Eu nu contest rigoarea observaţiei dumneavoastră, dar mă întreb: dumneavoastră, ca membru al Comisiei juridice, de ce nu încercaţi să reparaţi aceste inadvertenţe sau aceste posibile greşeli, acolo, în comisie?

Vă rog.

Domnul Ştefan Cazimir:

Îmi permiteţi să vă răspund? Uitându-vă la "amendamente respinse", veţi observa că o tentativă similară am făcut în cadrul comisiei şi nu a fost acceptată. E adevărat însă că, de data aceasta, am găsit o altă formulare, care poate să fie considerată mai bună decât cealaltă. Vă rog să fiţi amabil să comparaţi cu amendamentul respins, pe care eu însumi îl consider acum mai puţin bun decât cel pe care l-am propus. Aceasta ar fi explicaţia.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Rog preşedintele Comisiei juridice să se pronunţe.

Vă rog să vă uitaţi pe amendamentul colegului nostru.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Este amendament de fond!

Domnul Valer Dorneanu:

Îmi pare foarte rău, este de redactare. Şi, în orice caz, dacă aţi auzit explicaţia colegului nostru, este vorba şi de un amendament respins. Deci, din ambele puncte de vedere, sunt obligat să le pun în discuţie.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Suntem întru totul de acord cu actuala formulare, însă rămân eu cu un semn de întrebare, domnule profesor Cazimir. Am impresia, nu cumva la comisie, pentru că aţi făcut acea formulare şi a fost admisă, s-a omis de către experţi, nu? Îmi pare rău.

Deci, domnule preşedinte, luaţi act că noi suntem de acord cu actuala formulare, pentru că, altfel, spun, avea dreptate domnul profesor Cazimir. Se raportează "acestora" şi nu e bine, în textul anterior, la "infracţiuni" şi atunci e formularea corectă acum: "La prevenirea producerii ori recuperarea unor prejudicii deosebite, ce ar putea fi cauzate prin săvârşirea unor astfel de infracţiuni". E bine ceea ce ne-a sugerat domnul profesor Cazimir şi eu socot că e de redactare.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul. Doriţi să faceţi vreo remarcă cu privire la această reformulare propusă de domnul Ştefan Cazimir?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, o primă precizare pe care vreau s-o fac, ţinând seama de vociferările din sală că ne-am găsi în faţa unui amendament de fond, mi se pare de-a dreptul de neluat în seamă. Este vorba de un amendament de redactare, pentru a respecta nişte reguli de gramatică şi mai ales pentru ca textul, într-adevăr, să-şi aibă cursivitatea şi înţelegerea lui. Nu mi se pare, să spun, greşit amendamentul, în forma primă pe care aţi avut-o, pentru că, într-adevăr, recuperarea nu se poate face la infracţiuni, ci recuperarea prejudiciului. Însă formula a doua pe care aţi prezentat-o întruneşte toate condiţiile pentru ca amendamentul să fie acceptat.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră amendamentul 1 al comisiei cu îmbunătăţirea redacţională propusă de către domnul deputat Cazimir, pentru punctul 1, restul articolului de la acest amendament urmând să aibă redactarea propusă de către comisie.

Cine este pentru amendamentul 2 cu această îmbunătăţire redacţională? 77 voturi pentru.

Împotrivă? 33.

Abţineri? 1 abţinere.

Cu 77 voturi pentru, 33 împotrivă şi 1 abţinere, amendamentul 1 cu modificarea redacţională propusă de domnul Ştefan Cazimir a fost adoptat.

La articolul 3, vă rog să urmăriţi amendamentul 2.

Întâi vă întreb dacă la titlul Capitolului II aveţi observaţii. Comisia nu a avut. Adoptat titlul capitolului în formularea existentă.

La articolul 3 cu privire la amendamentul 2.

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Pentru alineatul 1.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru alineatul 1.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Mă refer la punctul 4 din cadrul amendamentelor respinse de către comisie şi, în esenţă, acest amendament vizează Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor.

Potrivit acestei legi, se instituie, prin intermediul ei, un Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor, care are multiple atribuţii cu privire la includerea în acest program a martorilor-cheie ce deţin informaţii importante în procesele penale. Problema pe care noi o discutăm aici este în subordinea cui trebuie să funcţioneze Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor. Alternativele oferite de lege sunt următoarele. Iniţiatorul, în articolul 3, alineatul 1, spune: "În cadrul Ministerului de Interne şi în subordinea Inspectoratului General al Poliţiei, se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor". În amendamentul făcut împreună cu alţi colegi şi în special cu cei de la Comisia pentru drepturile omului şi de la Comisia de apărare, am apreciat că este necesar ca acest Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor să se afle în subordinea Ministerului Justiţiei. Precizez exact forma amendamentului: "În cadrul Ministerului Justiţiei şi în subordinea Parchetului Naţional Anticorupţie, se înfiinţează Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor". De ce? Noi considerăm că plasarea lui în subordinea Ministerului de Interne ar putea periclita funcţionarea corectă a acestui oficiu şi, în acelaşi timp, ar putea pune în pericol confidenţialitatea datelor legate de aplicarea acestui proces de protecţie a martorilor.

Pe de altă parte, dacă dumneavoastră veţi observa, această lege, prin articolul 2, litera a), punctul 3, vizează ca martori şi persoanele care se află în executarea unei pedepse privative de libertate. Or, asemenea persoane care se află în executarea unei pedepse se află sub directa coordonare a Ministerului Justiţiei. Ne punem întrebarea cum va putea realiza Ministerul de Interne o asemenea supraveghere şi conducere a unor persoane care se află sub conducerea unui alt minister, a Ministerului Justiţiei. Pe de altă parte, un alt argument este acela că acest Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor organizează, potrivit legii, o bază de date proprie în care implementează, stochează şi prelucrează propunerile de includere în program. Deci, iată, vom avea un Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor cu o dublă subordonare, practic Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Interne. Din aceste baze de date, practic, vor putea fi extrase acele nume ce vor putea periclita desfăşurarea proceselor penale. Procesul penal, ca atare, este un tot unitar şi el este gestionat de către puterea judecătorească, prin intermediul Ministerului Justiţiei.

A plasa acest organism în subordinea Ministerului de Interne nu va face altceva decât să creeze multiple probleme în aplicarea programului de protecţie a martorilor, să-i slăbească eficienţa şi, în acelaşi timp, să pericliteze securitatea şi confidenţialitatea datelor.

În al treilea rând, acest Oficiu Naţional pentru Protecţia Martorilor încheie protocol de protecţie cu fiecare martor protejat şi întocmeşte şi implementează schema de sprijinire a acestuia. Or, acest lucru, este bine ştiut, nu se poate face decât prin intermediul instanţei de judecată. Încă un argument ca acest oficiu să se plaseze în subordinea Ministerului Justiţiei.

Şi un ultim argument, dacă doriţi: practica internaţională, şi ne referim la practica americană şi noi credem că acest proiect s-a inspirat din legislaţia şi practica americană, acolo, Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor, cu numele pe care îl are acolo, este plasat în subordinea Ministerului Justiţiei, şi nicidecum în subordinea Ministerului de Interne.

Iată de ce, dacă dorim să facem din acest proiect de lege, din acest oficiu, un instrument eficace în lupta împotriva criminalităţii şi ca aceşti martori care vor intra sub incidenţa programelor menţionate să aibă eficienţă, va trebui să-l lăsăm la justiţie, acolo unde este normal şi firesc să fie. Acest oficiu va putea determina schimbarea înfăţişării unei persoane, schimbarea domiciliului, schimbarea altor date de identitate, căutarea unui loc de reinserţie socială, foarte multe aspecte pe care un Minister de Interne nu le-ar putea face, ci, dimpotrivă, doar Ministerul Justiţiei.

Iată doar câteva din argumentele pe care vi le-am prezentat în sprijinul plasării acestui organism în subordinea Ministerului Justiţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule...

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Cine o fi inventat juriştii aceştia?!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu ştiu cine a inventat juriştii, domnilor colegi, ca să răspund la o întrebare retorică, dar cel care i-a inventat bine a făcut, pentru că, între rigoarea juridică şi speculaţia politică există o mare diferenţă, aşa cum există o diferenţă şi între speculaţia juridică şi rigoarea politică. De data aceasta, ne aflăm în faţa unei speculaţii politice, pentru că opoziţia ce se autoetichetează "democratică", ori de câte ori aude de atribuţii ale Executivului în anumite domenii, consideră că totul este antidemocratic. A însărcina un resort al Guvernului cu organizarea şi funcţionarea unor anume instituţii ale statului pare a fi antidemocratic.

Domnul deputat Boc, distins coleg între ale jurisdicţiilor, îmi face un vesel amestec între Ministerul Justiţiei şi instanţa de judecată, ajungând la concluzia că justiţia se realizează prin Ministerul Justiţiei, ceea ce v-aş ruga să nu se consemneze, pentru că nu vreau să rămână spre ruşinea juriştilor.

Problema este foarte simplă: întreg ansamblul de norme pe care îl aveţi supus dezbaterii astăzi nu poate să funcţioneze practic, la noi, acum, fără intervenţia directă, operativă a unor atribuţii pe care numai Ministerul de Interne le are. Aceasta este raţiunea textului. Ceea ce Ministerul Justiţiei poate să supravegheze, ceea ce Ministerul Justiţiei poate să dispună nu poate să facă practic decât Ministerul de Interne, aşa că, în concepţia legii, această îmbinare este corectă. A amesteca instanţa de judecată în procesul protecţiei martorilor înseamnă, de la început, a falimenta pe ideea care uneori este prea mult vânturată, a transparenţei, a falimenta ideea de protecţie. Asta nu se poate.

Deci, cu tot respectul colegial, consider că argumentele invocate nu subzistă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, pentru o ultimă intervenţie.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că, doar dintr-o regretabilă eroare, distinsul meu coleg a pus pe seama mea nişte cuvinte pe care eu nu le-am rostit şi dacă doreşte domnia sa mai dau încă o dată citire amendamentului, aşa cum a fost el formulat, pentru a elimina orice ambiguitate eventuală: "în cadrul Ministerului Justiţiei şi în subordinea Parchetului Naţional Anticorupţie". Deci nici într-un caz instanţa de judecată, aşa cum dumneavoastră aţi afirmat, domnule Bolcaş, nu se va ocupa de Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor şi, în cadrul puterii judecătoreşti, Ministerul Justiţiei are atribuţii care sunt de natură administrativă şi care veghează la funcţionarea, repet, administrativă a justiţiei. Ministerul Justiţiei...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Dumneavoastră v-aţi opus să aibă Parchetul Naţional Anticorupţie... !

Domnul Emil Boc:

Domnule Bolcaş, "..

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bolcaş, aţi avut cuvântul şi nu v-a întrerupt nimeni!

Domnul Emil Boc:

Deci, în consecinţă, afirmaţiile pe care le-aţi pus pe seama mea nu le-am rostit. Singura afirmaţie pe care o fac aici este cea legată că acest organism ar trebui să funcţioneze în cadrul Ministerului Justiţiei şi în subordinea Parchetului Naţional Anticorupţie, nu în subordinea vreunei instanţe de judecată, aşa cum distinsul meu coleg a afirmat, iar chiar domnia sa a spus aici că există o diferenţă între a dispune şi a executa. Adică Ministerul Justiţiei dispune şi Ministerul de Interne execută. Aşa ne aflăm şi în prezenţa unui mandat de arestare: magistratul dispune şi Ministerul de Interne execută. De data aceasta, se inversează rolurile: acest organism se află în subordinea directă a Ministerului de Interne, şi nu a Ministerului Justiţiei. Deci cel care decide nu mai este Ministerul Justiţiei, prin organismele prevăzute de lege, şi aici Parchetul Naţional Anticorupţie şi, repet, Ministerul de Interne. Şi în procesul de judecată obişnuit, Ministerul de Interne duce la executare un mandat de arestare dat de către un magistrat. Aşa ar trebui să fie şi aici: acest organism să se afle în subordinea Ministerului Justiţiei, iar Ministerul Justiţiei să dispună Ministerului de Interne anumite măsuri procedurale, dar întreaga autoritate, coordonare şi responsabilitate să revină Ministerului de Interne.

Este o instituţie nouă în România Oficiul Naţional pentru Protecţia Martorilor. Ar fi bine să nu aibă două moaşe, pentru că ştim bine vorba populară că copilul cu două moaşe rămâne neîmbăiat. S-ar putea ca această expresie şi vorbă populară să se adeverească şi aş dori să nu am dreptate, dar atunci când creăm o bipolaritate şi practic dăm atribuţii şi Ministerului de Interne şi Ministerului Justiţiei nu vom face decât să realizăm o originală mixtură românească, dar ineficientă din punct de vedere practic. Acesta a fost şi este sensul amendamentului pe care vi l-am propus dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am dreptul la jumătate de minut, domnule preşedinte? O jumătate de minut.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi drept la replică, domnule Bolcaş, pentru că v-a pomenit numele.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să mă scuzaţi, dar vreau să fiu şi foarte pragmatic. Eu, în calitate de martor protejat, aş fi foarte onorat de protecţia doamnei ministru Rodica Stănoiu, dar zău că mă simt mai în siguranţă sub protecţia domnului general Abraham!

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mitu şi apoi comisia.

Domnul Dumitru Octavian Mitu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau doar să spun că, în momentul în care, în cadrul Comisiei pentru apărare, a venit pentru a obţine avizul de fond textul legii, pe care încercăm acum să-l transformăm în lege, am avut un amendament care, ulterior, a fost asumat de către Comisia pentru apărare şi înaintat Comisiei juridice, nu ştiu ce s-a întâmplat, prin care exact asta propuneam, cum că acest oficiu să funcţioneze în cadrul Ministerului Justiţiei. Nu spun, acum, asta cu speranţa că va trece în formula propusă de mine, dar vă spun că, în următoarea perioadă de timp, că or fi doi, că or fi trei ani, acolo va ajunge, în subordinea Ministerului Justiţiei, acest oficiu.

Sigur că îi respect pe distinşii jurişti, am auzit ce au spus antevorbitorii, însă acolo este locul acestui oficiu: în cadrul Ministerul Justiţiei, pentru că Poliţia este parte, în tot timpul, în proces şi, totuşi, martorul e un martor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Tudor.

Vreau să vă amintesc că s-au depăşit demult cele 20 de minute şi, după ce vom vota acest amendament, va trebui să operăm, potrivit Regulamentului, cu supunerea la vot a...

Domnul Marcu Tudor:

Domnule preşedinte,

Nu vreau mai mult de 1 minut, pentru că, în continuare, nu a păstrat rigurozitatea domnul Boc şi lasă textul să curgă, în amendamentul domniei sale, la literele g) şi cifra 3, lăsând cum a fost înainte, cu Ministerul de Interne care aprobă fondurile şi implementările ş.a.m.d., de asemenea din bugetul Ministerului de Interne. Ori e Ministerul Justiţiei, ori le împletim pe amândouă. Deci sunt două greşeli care trebuie refăcute, în amendamentul domniei sale.

Şi de asemenea aş vrea să mai remarc, aici, faptul că această lege a trecut şi pe la Comisia de apărare. Noi am discutat-o foarte serios. Probabil este o greşeală a noastră, a comisiei, că nu am făcut un raport, o intervenţie, să vedem de ce nu au fost trecute şi amendamentele noastre, pentru că nu am fost sesizaţi în fond. Oricum, noi nu suntem prinşi deloc, ca şi cum nu am exista. De aceea este şi mirarea domnului deputat colegul meu.

Nu ştiu, o să vedem despre ce e vorba, o să înştiinţăm Biroul permanent despre greşeala noastră, a Comisiei de apărare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte al Comisiei juridice.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Nu erai mai liniştit când nu erai preşedinte de comisie?!

Domnul Ion Neagu:

Mult mai liniştit, aşa este!

Domnule preşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Discuţia este foarte interesantă. Punctez numai două chestiuni esenţiale. Martorul e persoană chemată să declare aspecte de care a luat cunoştinţă, să nu intru în date tehnice, în procesul penal, această lege îl extrage de acolo, cum spunea domnul Bolcaş, îl plasează în societate, deci nu mai e în proces, a declarat, a spus ce a ştiut şi, acum, în societate, omul trebuie protejat.

De ce nu trebuie să subordonăm acest mecanism Ministerului Justiţiei? Pentru că îmi îngăduiţi să vă spicuiesc, din economia legii, două - trei lucruri. Iată, între altele, pentru că nu intru în detalii: urmează schimbarea domiciliului, schimbarea identităţii, schimbarea înfăţişării, schimbarea numelui.

Vă rog să vă uitaţi în Legea nr.40 din decembrie 1990 a Ministerului de Interne şi în legile care au urmat, să observaţi că asemenea activităţi sunt specifice Ministerului de Interne, cu toate compartimentele pe care acesta le are organizate. Şi, atunci, de ce să fac un transfer de competenţă Ministerului Justiţiei şi organelor subordonate, când asemenea activităţi din legea aceasta sunt prevăzute, astăzi, pentru Ministerul de Interne şi o parte dintre acestea Inspectoratului General de Poliţie.

Şi închei cu un aspect: protecţia martorilor în concepţia acestei legi, stimaţi colegi, implică numeroase activităţi cu caracter operativ. Ar fi culmea să punem în sarcina Ministerului Justiţiei şi PNA-ului şi activităţi cu caracter operativ, deşi le ştiţi toţi, în mare parte.

Iată câteva consideraţii pentru care raportăm legea la conţinutul ei şi acest oficiu rămâne să fie în cadrul Ministerului de Interne şi cu aportul substanţial al Inspectoratului General de Poliţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule deputat Sassu, dumneavoastră cunoaşteţi Regulamentul foarte bine.

Poftiţi. Ştiţi că un reprezentant de grup "..

Domnul Alexandru Sassu:

Domnul preşedinte, vă mulţumesc.

Cred că se face o confuzie între funcţie şi instrument şi, în consecinţă, pentru că domnul profesor Neagu a citit lucrurile astea, eu vă propun să punem şi în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Pentru că se poate face şi schimbare de sex!

Domnul Valer Dorneanu:

Intervenţia nu este aşa de constructivă ca să merite încălcarea Regulamentului.

Stimaţi colegi,

Potrivit Regulamentului, voi supune, întâi, votului amendamentul comisiei. În situaţia în care acesta va cădea, atunci "..

Cum să nu, am, la punctul 2, amendamentul... Uitaţi-vă amendamentul 2. (Îi răspunde domnului deputat Emil Boc) Deci, la amendamentul 2, am reformulat articolul 3 în întregime. E adevărat, în alineatul 1...

În aceste condiţii, vă rog să-mi permiteţi să supun votului. La alineatul 1 de la articolul 3, unde comisia nu a operat nici un fel de modificări, amendamentul domnului Boc, care a fost respins de comisie şi a dat şi explicaţiile aici.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc?

Domnul Emil Boc:

Şi al Comisiei de apărare şi al Comisiei pentru drepturile omului!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Stanciu, vă amintesc ceea ce dumneavoastră omiteţi: suntem în plenul Camerei, nu în şedinţa Comisiei de învăţământ, unde dumneavoastră stabiliţi regulile! (Se adresează domnului deputat Anghel Stanciu, care comentează din sală)

11 voturi pentru.

Împotrivă? 99 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 11 voturi pentru, 1 abţinere şi 99 voturi împotrivă, amendamentul domnului Boc a fost respins.

Supun votului dumneavoastră articolul 3, alineatul 1, în formularea adoptată de Senat.

Cine este pentru? 99 voturi pentru.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 99 voturi pentru, 9 voturi împotrivă, 2 abţineri, s-a votat alineatul 1 de la articolul 3, în formularea iniţiatorului.

Pentru alineatele 2 şi 3, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 2 al comisiei? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 2, deci alineatele 2 şi 3 se vor modifica în mod corespunzător.

La articolul 4, vă reamintesc timpul aprobat dezbaterii a fost epuizat, încât trecem, practic, la votarea amendamentelor.

La articolul 4, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 3? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul 5, nu au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul 6, urmăriţi, vă rog, amendamentul 4. Dacă aveţi obiecţiuni? Admis amendamentul 4, modificat articolul 6.

Articolele 7, 8, comisia nu a avut obiecţii. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Articolul 9, urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 5, modificat articolul 9, în mod corespunzător.

Articolele 10, 11, 12, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi obiecţii? Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Articolul 13, urmăriţi amendamentul 6 de la pagina 10. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat articolul 13.

Articolele 14, 15, 16, 17, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Votate în formularea iniţiatorului.

Articolul 18, urmăriţi amendamentul 6 bis pe care îl găsiţi la pagina 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat amendamentul 6 bis, se modifică articolul 18 în mod corespunzător.

Titlul capitolului III şi articolele 19 şi 20 - dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a avut. Votate în formularea Senatului.

Articolele 21, 22, nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate, în formularea Senatului.

Articolul 23, urmăriţi amendamentul 7, de la pag.11. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul, modificat articolul 23.

Articolul 24,urmăriţi amendamentul 8. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt. Votat amendamentul, se modifică, în mod corespunzător, articolul 24.

Art.25, comisia nu a avut obiecţiuni. Dacă aveţi dumneavoastră? Domnul deputat Gaspar. Da, este o greşeală cu privire la intrarea în vigoare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Art.25 alin.1, astfel cum este redactat, nu arată data certă când legea intră în vigoare, zice: "Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile", or, ştim foarte bine că, totdeauna, intrarea în vigoare trebuie să fie la o dată certă. Ca atare, vă propun "Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, partea I".

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră această reformulare obligatorie.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să luaţi act că s-au parcurs toate textele acestui proiect de lege, lege organică pe care o vom supune votului final în ziua de mâine, destinată şedinţei de vot final.