Dezbateri parlamentare

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa noastră comună. Vom continua cu discutarea bugetului de asigurări sociale de stat pe anul 2003.

Conform celor stabilite în Birourile permanente reunite, Guvernului i se alocă 30 de minute în total, iar pentru grupurile parlamentare câte 15 secunde pentru fiecare deputat şi senator. În consecinţă, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi Umanist din România - 59 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - 26 minute, Grupul parlamentar al Partidului Democrat - 10 minute, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal - 10 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România - 10 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 5 minute, parlamentarii fără apartenenţă - 3 minute.

Vă anunţ că s-au înscris la cuvânt, din partea Grupului parlamentar social-democrat şi umanist, doamna deputat Smaranda Dobrescu, din partea P.R.M., domnii Ion Mînzînă şi Iulian Mincu, din partea P.D.-ului, doamna deputat Paula Ivănescu, din partea P.N.L.-ului, doamna senator Norica Nicolai, din partea U.D.M.R.-ului, doamna deputat Bndi Gyngyke, din partea minorităţilor naţionale, domnul deputat Gheorghe Firczak.

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi Umanist, doamnei deputat Smaranda Dobrescu. Scuzaţimă, un moment! Am greşit, îmi cer scuze! Vă rog să luaţi loc, doamna deputat!

Din partea Guvernului dacă se ia cuvântul?!

Domnul secretar de stat Petre Ciotloş.

Domnule secretar de stat,

Vă rog, aveţi cuvântul!

După aceea vom prezenta raportul comisiilor şi urmează luările de cuvânt.

Domnul Petre Ciotloş - secretar de stat în Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Pentru următorii ani Guvernul îşi propune continuarea măsurilor de reformă economică prevăzute în planul de acţiuni al Programului de guvernare, măsuri care vor asigura menţinerea creşterii economice în ritmuri anuale de peste 5 %. Transformările structurale ale economiei şi societăţii româneşti au ca obiectiv construirea unei economii competitive şi dinamice capabile de realizarea unei creşteri economice durabile, de ameliorare cantitativă şi calitativă a ocupării forţei de muncă, de realizarea unei mai mari coeziuni sociale.

Bugetul asigurărilor sociale de stat a fost fundamentat pe un număr mediu de salariaţi de 4.863.000 de persoane, cu 69.000 de persoane mai mult faţă de numărul mediu cu care s-a fundamentat bugetul în anul 2002, rata şomajului estimată pentru anul 2003 fiind sub 9%.

De menţionat că rata şomajului înregistrată în luna iunie 2002 a fost de 9,6%, faţă de 12,4% cât se înregistra în ianuarie 2002. Salariul mediu utilizat la fundamentarea bugetului este de 6.962.000 lei, comparativ cu 5.582.000 lei în anul 2002. Această evoluţie salarială are în vedere acoperirea integrală a creşterii indicelui mediu al preţurilor de consum în anul 2003, asigurându-se, totodată, o creştere în termeni reali cu 3%.

Politica socială promovată de Guvern urmăreşte asigurarea unui nivel corespunzător de protecţie socială, servicii sociale cât mai accesibile întregii populaţii, şanse reale pentru toţi cetăţenii. Printre măsurile aprobate prin programul social, care vizează protecţia socială pentru categoriile de persoane cu venituri mici, sunt incluse şi cele referitoare la continuarea recorelării pensiilor în două etape din anul 2003, respectiv în lunile ianuarie şi iulie, concomitent cu indexarea trimestrială a acestora în funcţie de evoluţia inflaţiei. Stimularea ocupării forţei de muncă şi reducerea şomajului prin stimularea angajatorilor prin încadrarea în programul de ocupare temporară a forţei de muncă pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale prin acordarea unei subvenţii pentru fiecare loc de muncă la nivelul a 70% din salariul de bază minim brut pe ţară.

Proiectele bugetelor asigurărilor sociale de stat şi asigurărilor pentru şomaj au fost construite pe baza datelor de prognoză privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici în anul 2003, execuţia preliminată pe anul 2002 şi susţinerea financiară a măsurilor de protecţie socială care se au în vedere pentru anul 2003.

La determinarea veniturilor ambelor bugete sociale s-a avut în vedere reducerea, de la 1 ianuarie 2003, cu 5% a nivelului contribuţiilor şi anume: o reducere cu 2,67% la nivelul angajatului şi cu 2,33% la nivelul angajatorului.

Astfel, contribuţia angajatului este de 9,5 % pentru pensii şi de 1% pentru şomaj, iar în cazul angajatorului aceasta este de 25,3% pentru pensii, incluzând şi contribuţia de 0,5% pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi de 3,5% pentru şomaj. Reducerea cotelor de contribuţii de asigurări sociale se încadrează în măsurile de reformă fiscală necesare alinierii acestora la nivelul celor practicate în majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană, fiind şi un pas intermediar trecerii la sistemul unic de colectare a contribuţiilor începând cu data de 1 ianuarie 2004.

Un alt element de noutate pentru construcţia bugetară a anului 2003 este acela că, începând cu 1 ianuarie 2003, din bugetul de asigurări sociale de stat nu se va mai plăti contribuţia pentru asigurările de sănătate datorate de pensionari, aceştia fiind asiguraţi fără plata contribuţiei.

Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt estimate la 133.505,5 miliarde lei, ceea ce reprezintă 7,2% din P.I.B. şi sunt destinate plăţii pensiilor şi celorlalte prestaţii de asigurări sociale, indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă datorată bolii, maternităţii, îngrijirii copiilor bolnavi, creşterii copiilor până la împlinirea vârstei de 2 ani, tratamentului balnear şi de odihnă, ajutoarelor de deces.

Cheltuielile cu pensiile în sumă de 114.751 miliarde lei reprezintă 86% din totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat şi sunt destinate plăţii drepturilor celor 6,26 milioane pensionari, din care 4,6 milioane pensionari proveniţi din sistemul de stat.

Pentru recorelarea pensiilor în anul 2003 au fost alocată suplimentar suma de 4.695.000 miliarde lei, de acest proces beneficiind un număr de 2.675.000 de pensionari. Pensia medie anuală a pensionarilor proveniţi din sistemul asigurărilor sociale de stat care cuprinde influenţa aplicării indexărilor şi recorelării pensiilor în anul 2003 va ajunge la 1.946.000 lei, cu o creştere de circa 20% faţă de cea din anul 2002.

Ca urmare a proceselor de indexare diferenţiată şi recorelare, pensia medie netă a persoanelor cu vechime completă, care beneficiază de recorelare, va ajunge la 2.777.000 lei în luna decembrie 2003, ceea ce reprezintă o creştere de peste 27% faţă de luna decembrie 2002.

Pensia medie a celor 1,68 milioane pensionari proveniţi din sistemul pensiilor pentru agricultori va fi de 391.592 lei, asigurându-se o creştere de 17% faţă de anul 2002.

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 a fost construit echilibrat, excedentul de 1.675 miliarde lei, care este evidenţiat, fiind, de fapt, suma contribuţiilor ce se estimează că se vor încasa în temeiul Legii 346/2002 pentru constituirea fondului iniţial de accidente de muncă şi boli profesionale.

În ceea ce priveşte cheltuielile bugetului asigurărilor pentru şomaj, acestea sunt destinate plăţii indemnizaţiilor de şomaj, alocaţiei de sprijin, plăţilor compensatorii şi indemnizaţiilor pentru absolvenţi.

În categoria indemnizaţiilor pentru şomaj sunt incluse şi veniturile de completare pentru salariaţii din unităţile sectorului producţiei de apărare care îşi reduc temporar activitatea, cu menţinerea contractului de muncă pentru personalul disponibilizat.

În anul 2003 beneficiază de plăţi compensatorii persoanele disponibilizate prin concedieri colective din unităţile prevăzute în planul de restructurare în vederea aplicării Programului de restructurare a întreprinderilor şi de reconversie profesională - RICOP. De asemenea, o importanţă deosebită este acordată cheltuielilor destinate realizării măsurilor active, care să conducă la îmbunătăţirea gradului de ocupare a forţei de muncă. În cadrul acestora trebuie remarcate plăţile pentru stimularea angajatorilor care încadrează absolvenţi sau şomeri aparţinând unor categorii defavorizate, plăţile pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj, plăţile pentru stimularea mobilităţii forţei de muncă şi, nu în ultimul rând, sumele destinate acordării de credite cu dobânzi avantajoase pentru întreprinzătorii mici şi mijlocii care creează locuri de muncă ocupate cu prioritate de şomeri.

Bugetul asigurărilor sociale pentru şomaj este constituit cu un excedent de 2.186 miliarde lei.

Faţă de cele expuse mai sus supunem dezbaterii şi aprobării Parlamentului proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat şi cel al asigurărilor de şomaj pe anul 2003.

Vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Permiteţi-mi să dau cuvântul preşedintelui Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Senat, domnul senator Ştefan Viorel, pentru a prezenta raportul la bugetul de asigurări sociale de stat pe anul 2003.

Vă ascultăm, domnule preşedinte!

Domnul Viorel Ştefan:

Domnilor preşedinţi,

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În urma examinării proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, a amendamentelor depuse la comisiile permanente ale celor două

Camere ale Parlamentului şi a celor depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, care au fost sesizate în fond, propun ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare, cu amendamentele prezentate în anexele 1 şi 2 la prezentul raport. Fac precizarea că anexa 1 conţine un număr de 6 amendamente admise de către comisiile reunite, amendamente care vizează în principal modificări de redactare şi două dintre ele vizează mutarea de sume de la o poziţie la alta în cadrul aceluiaşi capitol de cheltuială, iar anexa 2 conţine un număr de 24 de amendamente respinse, în legătură cu care se vor aduce argumente pro şi contra în cadrul dezbaterilor care urmează.

Suplimentar, fac precizarea că prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Trecem la dezbateri pe marginea bugetului de asigurări sociale de stat pe anul 2003.

Permiteţi-mi să dau cuvântul doamnei deputat Smaranda Dobrescu, Grupul parlamentar social-democrat şi umanist.

Doamna deputat, aveţi cuvântul!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 reflectă prevederile Programului de guvernare, ale Programului social aprobat prin Hotărâre de Guvern în vara 2002 şi măsurile pe termen scurt din Planul naţional de combatere a sărăciei şi promovarea incluziunii sociale.

Prevederile bugetului de pensii demonstrează atât aspecte pozitive, cât şi negative existente în sistemul public de pensii.

Printre cele pozitive putem enumera:

În primul rând, veniturile reale din pensii în anul 2003 vor creşte pentru categoria de pensionari de limită de vârstă şi vechime completă, adică pentru 2.275.000 de pensionari, cu 11%, datorită etapei a doua de recorelare.

Pensiile reale ale urmaşilor vor creşte cu 8,93% şi cele ale agricultorilor cu 9%. Toate celelalte categorii de pensie ce nu suportă procesul de recorelare nu-şi vor eroda cu nimic puterea de cumpărare din 2002, întrucât indexările trimestriale prevăzute vor acoperi integral indicele de creştere a preţurilor de consum. Pensia medie netă pentru limită de vârstă şi vechime completă va atinge în decembrie 2003 cuantumul de 2.700.000 lei, reprezentând aproape 60% din cuantumul salariului mediu net din acea lună. Valoarea medie a punctului de pensie - 39% - arată o creştere cu 0,5% faţă de 2002.

Al doilea aspect pozitiv e acela că pe fundalul indexării salariale cu 15% din 2003, efectuată în două etape, care va menţine puterea de cumpărare din decembrie 2002, micşorarea de la 11,67% din salariu la 9,5% a contribuţiei individuale pentru CAS, cât şi prin reducerea cotei individuale la asigurările de sănătate, veniturile reale ale salariaţilor vor creşte cu 3%.

În al treilea rând, ultimele modificări ale legislaţiei muncii şi a Legii pensiilor se reflectă în Legea bugetului asigurărilor sociale prin mărirea veniturilor bugetare.

Printre aceste măsuri amintim: în primul rând, ridicarea limitării bazei de contribuţii de la 3 la 5 salarii medii brute, măsură care, pe de o parte, va permite obţinerea unor pensii mai mari din sistemul public în prezent limitate la circa 6.000.000 lei, iar pe de altă parte va îmbunătăţi colectarea prin mărirea cuantumului contribuţiilor celor ce au venituri salariale mari. Veniturile bugetului de pensii vor creşte cu circa 7% datorită preluării cheltuielilor medicale pentru pensionari de către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Şi nu în ultimul rând, veniturile bugetului public de pensii se aşteaptă să crească urmare a apariţiei Legii privind munca în fracţiuni de timp prin transformarea convenţiilor civile în contracte de muncă.

Menţionăm că în această perspectivă prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii vor trebui modificate în sensul corelării beneficiilor cu valoarea contribuţiilor, şi nu a salariului, întrucât toate contractele de muncă ale unui salariat sunt supuse contribuţiilor CAS.

În al patrulea rând, se creează premisele de degrevare a bugetului asigurărilor sociale de sănătate de cheltuielile corespunzătoare bolilor profesionale şi accidentelor de muncă, cât şi a creării unui sistem corect, european de asigurări pentru aceste riscuri.

Anul 2003 reprezintă primul an de colectare a contribuţiilor minime de 0,5% din partea patronilor, urmând ca din 2004 Fondul naţional pentru accidente de muncă şi boli profesionale să intre în funcţiune.

Toate aspectele ce le-am menţionat concură la o colectare mai bună a veniturilor, premisă a echilibrării bugetului de pensii şi a implementării unor fonduri de pensii complementare în perioada următorilor ani.

Desigur, despre sistemul public de pensii nu putem avea doar cuvinte de laudă. El constituie în continuare, datorită deficitelor înregistrate în ultimii ani, o mare problemă a bugetului de stat şi a politicilor bugetare şi fiscale. Pornind de la rata de dependenţă mare existentă, proiectul bugetului asigurărilor sociale de pensii reflectă şi unele trend-uri negative cum ar fi: creşterea mediei anuale de noi pensionari pe baza pensionării anticipate, pentru care legea este suficient de permisivă. În al doilea rând, colectarea contribuţiilor, fundamentată în buget a avea un grad de colectare de circa 87%, este încă destul de scăzută, reflectând potenţialul economic slab şi gradul de îndatorare mare, în special al marilor societăţi cu capital de stat şi al companiilor naţionale.

Colectarea în ultimii ani a fost slabă dintr-un complex de motive printre care putem menţiona: contribuţia legală foarte ridicată, numărul scăzut de contribuabili, dimensiune ridicată a muncii la negru, renunţarea la prevederea legală de calcul a pensiei funcţie de contribuţia plătită şi lipsirea de conţinut a noţiunii de stagii de cotizare, indisciplină financiară.

Şi, în ultimul rând, cuantumul pensiei este încă scăzut în raport cu preţurile de consum, în special cu preţurile utilităţilor şi al medicamentelor.

Acest proiect al bugetului de pensii pe 2003 ne îndeamnă să tragem anumite concluzii asupra politicii de urmat în domeniul pensiilor, astfel ca susţinerea sistemului de pensii să nu impieteze asupra creşterii economice, dar şi ca bugetul de pensii să fie sustenabil, indiferent de fluctuaţiile economice.

Astfel, rezultă ca necesare: creşterea gradului de colectare prin aplicarea strictă a legislaţiei, scăderea treptată a costurilor sociale ale unui loc de muncă, condiţia creşterii gradului de ocupare, reducerea severă a muncii la negru, creşterea numărului de contribuabili cu cea mai importantă măsură a creşterii cheltuielilor de protecţie socială, rezolvarea problemei pensionarilor agricultori într-o manieră asemănătoare Poloniei sau Bulgariei.

Bugetul, la rubrica contracte de asigurări ale agricultorilor, nu prevede nici o sumă, semn că viitorii pensionari nu vor beneficia de pensii, conform legislaţiei existente.

Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar ca statul, adică bugetul de stat să contribuie cu o parte clară la pensia fiecărui agricultor, care va contribui individual, fără a avea un cuantum minim obligatoriu al contribuţiei.

O altă posibilă rezolvare ar fi crearea unui cadru legislativ necesar funcţionării unor fonduri de pensii capitalizate, în stare să ofere viitorului pensionar câştiguri suplimentare şi o viaţă decentă.

În privinţa bugetului asigurărilor pentru şomaj, putem spune că fundamentarea acestui buget a avut în vedere o contribuţie din partea angajatorilor, redusă la 3,5 de la 5 procente, o rată medie a şomajului de 8,9%, o creştere cu 69.000 de persoane a numărului de salariaţi şi respectarea prevederilor Legii nr. 76/2001 şi a Legii privind combaterea marginalizării sociale.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj este consonant cu reforma Guvernului în sectorul de apărare, cu planurile de privatizare şi restructurare ale economiei naţionale şi cu prevederile Programului european de acompaniament social.

Structura cheltuielilor dovedeşte ponderea în creştere a cheltuielilor cu măsurile active de combatere a şomajului, dar şi cu cele privind formarea profesională, calificarea, recalificarea, serviciile de preconcediere. Grăitoare sunt prevederile de cheltuieli, majorate cu 74 de procente faţă de 2002, pentru stimularea angajatorilor care angajează absolvenţi, cu 142% pentru cei care încadrează şomeri aparţinând unor categorii defavorizate şi cu 238 de procente mai mari decât pentru stimularea şomerilor care se angajează înainte de expirarea perioadei de şomaj.

Structura cheltuielilor reflectă politica activă în domeniu, cu accent de includere socială şi angajare, cu orice chip, singura premisă solidă de luptă cu sărăcia şi marginalizarea.

Noii şomeri, care primesc o indemnizaţie de 75% din salariul minim, vor beneficia de o creştere de 43% faţă de anul 2002, cu impact pozitiv asupra numărului de beneficiari ai Legii nr. 416 privind venitul minim garantat.

Pe ansamblul bugetului de stat regăsim în 2003 un complex de măsuri favorabile categoriei persoanelor fără loc de muncă. Printre acestea amintim: creşterea indemnizaţiei de şomer cu 43 de procente, mărirea cu 17% a venitului minim garantat pe familie, mărirea cu 40% a pragului de calificare pentru obţinerea venitului minim garantat, intrarea în vigoare a Legii combaterii marginalizării sociale.

Corelate cu măsurile de stimulare a zonelor cu rată ridicată a şomajului, la obţinerea de credite avantajoase de dezvoltare şi angajare a şomerilor, aceste măsuri, regăsite în bugetul asigurărilor de şomaj, ne dau garanţia unor rezultate bune, urmare a eforturilor combinate de creare de noi locuri de muncă.

În concluzie, fără a exagera virtuţile celor două bugete, putem aprecia că mărirea pensiilor reale, plata regulată a acestora, dar şi multiplele burse ale locurilor de muncă organizate de ANOF în cadrul unor politici diversificate de creare de locuri de muncă demonstrează o politică de protecţie socială aflată pe un trend ascendent, corespunzător trend-ului general de creştere economică.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Daţi-mi voie să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar România Mare, domnului deputat Ion Mînzînă.

Domnul Ion Mînzînă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnilor miniştri,

Analizarea unui proiect de buget, în cazul de faţă a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat, ne pune, de fiecare dată, în situaţia de a stabili dacă resursele bugetare alocate în vederea asigurării unui nivel corespunzător de protecţie socială sunt în deplină concordanţă cu aspiraţiile categoriilor sociale cărora se adresează.

Într-o simplă normalitate, acest buget trebuie privit dincolo de fundamentul statistic, pentru că de cele mai multe ori nivelurile indicatorilor bugetari ne îndepărtează dramatic de trăirile zilnice ale celor care aşteaptă din partea guvernanţilor soluţii capabile să determine o reducere a sărăciei, devenită o constantă a societăţii româneşti.

Prezentat de Guvern ca un punct forte, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003 a primit critici chiar din partea Preşedintelui României, care a declarat că asistăm la un buget modest pentru protecţie socială, deoarece nu numai că nu se acordă mult, dar nu suntem capabili să alocăm atât cât este necesar, pentru că, din păcate, una din problemele dominante a societăţii româneşti este sărăcia şi, chiar sărăcia extremă.

Poziţia parţial pertinentă a Preşedintelui l-a determinat pe primul-ministru să declare că: "Nu cred în sărăcia extremă, pentru că nimeni nu ţine cont de economia subterană".

Declaraţia premierului surprinde din cel puţin două motive. Primul motiv se referă la faptul că deşi nu crede în sintagma "sărăcie extremă", premierul stabilea ca prioritate în discursul de la şedinţa comună a Parlamentului de prezentare şi susţinere a proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2002 prevenirea şi combaterea sărăciei extreme, prin asigurarea mijloacelor de trai pentru familiile cu copii şi persoanele care se află în situaţii de maximă dificultate.

Al doilea motiv, paradoxal, stabileşte o legătură între sărăcia extremă, de care "se bucură" o mare parte a populaţiei, şi economia subterană, în fapt, o dovadă de cinism, şi nu rodul unei analize lucide.

Rezultă că economia subterană este strâns legată de cei care se află la guvernare şi că Guvernul, deşi are la dispoziţie toate pârghiile necesare, susţine economia subterană, ca instrument de păcălire a populaţiei cu privire la sfera de cuprindere a sărăciei.

Acum câteva zile presa a publicat o listă a celor mai bogaţi oameni din România. Ne punem, firesc, următoarele întrebări:

1. Care sunt datoriile către bugetul asigurărilor sociale de stat pe care le au firmele acestor milionari în dolari?!

2. Ce măsuri a întreprins Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, prin organele de control abilitate, pentru recuperarea acestor sume debitoare?!

Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale prevede ca venituri contribuţii care se ridică la circa 10,1% din produsul intern brut. Aceste contribuţii provin din sacrificarea unei părţi a veniturilor private ale populaţiei şi au ca scop susţinerea protecţiei sociale pe bază de mutualitate.

Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat este constituit să se închidă cu un excedent de peste 1.675 miliarde lei. Cum el reprezintă fondul care asigură constitutiv funcţionarea sistemului de pensii, a sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale, rezultă că anii următori vor fi plini de evenimente nefericite. Această concluzie poate părea apocaliptică.

Creştineşte, nu ne rămâne decât să spunem: "Doamne fereşte şi apără-ne!"

În cadrul bugetului de asigurări sociale se urmăreşte ca veniturile obţinute să acopere în totalitate măsurile de protecţie socială privind cheltuielile destinate pentru plata pensiilor şi a celorlalte prestaţii de asigurări sociale de stat.

Corelările de care vor beneficia 2.775.000 de pensionari, din care 400.000 pensionari agricultori, în cele două etape, reprezintă sume curpinse între 40.000 şi 142.000 pentru prima etapă, sume cuprinse între 60.000 şi 151.000 în cea de a doua etapă, la care se adaugă mecanismul indexărilor trimestriale, care se vor realiza fără să se apeleze la subvenţii de la bugetul de stat, dar cu o economie de fonduri din contribuţii private de aproape 1.700 miliarde lei, care pe principiul vaselor comunicante vor permite actualei Puteri să consume fonduri publice din surse private, fără a da socoteală populaţiei de contribuabili.

O minimă moralitate ar trebui să conducă, ţinând cont de condiţiile în care îşi duc traiul majoritatea pensionarilor, la respectarea sacrificiului populaţiei, prin care se constituie acest buget, care să asigure alocarea veniturilor astfel constituite pentru realizarea nevoilor domeniului de referinţă.

Indicele preţurilor de consum şi evoluţia cursului de schimb sunt condiţii minimale în redimensionarea valorii reale a drepturilor cumpărate de contribuabil. Starea pauperă a pensionarilor de drept, care şi-au cumpărat dreptul la pensie, pensie garantată de Constituţie, inclusiv ca putere de cumpărare, constituie o obligaţie ce revine de drept Executivului. Nerespectarea ei este o încălcare flagrantă a unui drept constituţional şi, în acest caz, nu am mai asista la situaţia în care un pensionar a fost nevoit să se adreseze unor instanţe de judecată internaţionale pentru a revendica păstrarea cuantumului pensiei în funcţie de cursul de schimb.

Toate recorelările şi indexările pensiilor pentru anul 2003 vor determina un nivel mediu lunar al pensiei de asigurări sociale de stat de circa 1.946.000 lei, iar pentru agricultori de 391.592 lei, faţă de un nivel mediu lunar în anul 2002 de circa 1.730.000 pentru pensiile de asigurări sociale de stat, respectiv, 357.400 pentru pensionarii agricultori. Rezultă astfel o creştere, în termeni nominali, de circa 12,5% în cazul pensiei de asigurări sociale de stat şi de 9,6% pentru pensiile agricultorilor, în condiţiile în care rata inflaţiei, negociată cu organismele internaţionale, va fi de 22% la sfârşitul anului 2002 şi de circa 15% până la finele anului 2003.

Proiectul bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj pentru anul 2003 prezintă o situaţie şi mai paradoxală prin existenţa unui excedent de peste 2.186 miliarde lei, sold care, adăugat la excedentul de circa 5.000 miliarde lei din anul 2002, însumează peste 7.000 de miliarde lei, sumă de care populaţia de şomeri nu va beneficia niciodată.

Faptul că în expunerea de motive a bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2003 se aduce în discuţie o rată a şomajului de 9,6% pentru luna iunie 2002, faţă de 12,4% în ianuarie acelaşi an, nu are nici o relevanţă, ştiut fiind faptul că în orice perioadă de iarnă cererea de forţă de muncă este mai mică, vorba primarului Capitalei, "iarna nu-i ca vara", şi, spunem noi, nici numărul salariaţilor din ianuarie comparabil cu cel din iunie. Din excedentul fondului asigurărilor sociale pentru şomaj se pot asigura resurse suplimentare importante pentru activitatea de calificare şi reconversie profesională.

Aserţiunea noastră este susţinută şi de afirmaţia reprezentantului Uniunii Europene pentru probleme de muncă şi protecţie socială, care a declarat că "România trebuie să facă eforturi pentru îmbunătăţirea nivelului scăzut de pregătire a angajaţilor şi a celor care caută un loc de muncă".

Privitor la cheltuielile de investiţii pentru obiectivele Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale constatăm că ele privesc, în principal, Capitala, Bacăul - prietenii ştiu de ce - şi Alexandria. Prea puţin, dacă ne raportăm la condiţiile de desfăşurare a activităţii salariaţilor care asigură gestionarea fondului, sumele putând fi direcţionate către lucrări de investiţii care să creeze şi să perfecţioneze centrele de calificare şi recalificare locale.

Analiza proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 ne-a creat serioase semne de întrebare referitor la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale asiguraţilor, "beneficiari" de drept ai proceselor de alienare şi excludere socială la care sunt supuşi de actualul Guvern care, culmea, se declară "social-democrat".

Revenind la spusele Preşedintelui României, citez: "ceea ce prevede Legea bugetului la capitolul protecţie socială este un minim necesar" constatăm că afirmaţia este forţată, pentru că, din păcate, construcţia bugetară nu rezolvă, sub nici o formă, problemele încredinţate acestui fond.

Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare din cele două Camere nu vor vota acest proiect de buget, care nu este un buget de austeritate, nu este un buget de inspiraţie social-democrată, ci un buget prin care se asigură, din bani privaţi, disponibilităţi financiare suplimentare la dispoziţia Guvernului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să-mi permiteţi să dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnului Barbu Gheorghe.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă rog să-mi permiteţi să-mi exprim regretul că la dezbaterea bugetului asigurărilor sociale de stat nu participă ministrul muncii şi solidarităţii sociale, şi cred că acest lucru ar fi fost important la această lege, cea mai importantă în ceea ce priveşte buna funcţionare a protecţiei sociale şi a asigurărilor sociale în România.

Construcţia bugetului asigurărilor sociale de stat, la capitolul venituri, prezintă o variantă de creştere mult prea optimistă pentru realitatea economică şi socială existentă în România. Cum altfel ar putea fi acest lucru caracterizat, din moment ce bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2001 s-a încheiat cu un deficit de peste 7.000 de miliarde, iar pe anul 2002, pe 9 luni, are un deficit mai mare de 10.000 de miliarde. Considerăm că prevederea prin care veniturile din contribuţiile datorate de angajatori cresc cu 131%, în condiţiile diminuării contribuţiei cu 1%, este o cifră nerealistă, care ar presupune atât un grad de colectare mult mai mare, cât şi o creştere importantă a numărului de asiguraţi.

Acest buget ne prezintă o creştere a cheltuielilor de personal cu aproape 173%, în timp ce cheltuielile cu pensiile de asigurări sociale cresc cu doar 113,6%, ceea ce este mai puţin decât rata prognozată a inflaţiei, iar ajutoarele acordate asiguraţilor pentru decese cresc cu 141,6%. Aceste prevederi bugetare conduc la concluzia că P.S.D. are o politică prin care se îngrijeşte, cu deosebire, de salariaţii propriului sistem de asigurări, iar pensionarilor le asigură un nivel de trai în continuă scădere, ceea ce va conduce la creşterea numărului de decese, pe care, anticipându-le, P.S.D. se pregăteşte financiar, prin buget, să acorde ajutoarele prevăzute de lege.

Bugetul asigurărilor sociale de stat se dovedeşte a fi netransparent şi prost gestionat în anii anteriori, din moment ce prevederile privind alte cheltuieli autorizate prin lege cresc cu 810%, iar dobânzile datorate Trezoreriei Statului cresc cu 366%, respectiv, 2.500 de miliarde. De remarcat şi faptul că, după o creştere substanţială, cu peste 30-35% a salariilor angajaţilor din sistemul de pensii, peste nivelul de creştere a salariilor din restul sistemului bugetar, Casa Naţională de Pensii îşi propune o creştere pentru plata orelor suplimentare cu 1.033%.

Cea mai gravă prevedere a bugetului asigurărilor de stat este cea de la art. 15.1, care încalcă prevederile legilor în vigoare, prin stabilirea pentru trimestrul I 2003 a valorii salariului mediu brut pe economie de 5.809.490 lei, la care se aplică coeficientul de 39%, şi nu prin aplicarea acestui coeficient la salariul mediu brut pe economie, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, de 6.962.000 lei, aşa cum prevede Legea nr. 19/2000, cu modificările ulterioare.

Bugetul asigurărilor pentru şomaj consolidează instituirea indemnizaţiei de şomaj unice, sistem de tip egalitarist. Bugetul nu cuprinde excedentele bugetare din anii anteriori, deşi numai pentru anul 2002 se estimează un excedent de 5.000 de miliarde, sume care fizic nu mai există, ele fiind utilizate în acoperirea găurilor negre ale deficitului bugetar, deşi acest excedent provine din contribuţiile de asigurare, nu din taxe şi impozite.

Trebuie să remarcăm şi faptul că acest proiect de buget al Fondului de şomaj a fost fundamentat pe contribuţii diminuate, cuprinse în expunerea de motive, deşi la data fundamentării acestui buget legislaţia în vigoare nu prevedea acest lucru, ea apărând ulterior depunerii proiectului de buget la Parlament.

Considerăm că prin acest proiect de buget, Guvernul României este, ca de obicei, nerealist, se plasează deasupra prevederilor legale şi nu soluţionează gravele probleme sociale cu care se confruntă mare parte a populaţiei, motiv pentru care Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat vor vota împotriva acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar naţional liberal, doamnei senator Norica Nicolai.

Doamna senator, aveţi cuvântul!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bugetele sociale ale tranziţiei româneşti sunt oglinda fidelă a stării naţiunii, naţiune care nu interesează nici pe domnul Adrian Năstase, şi nici pe domnul ministru Sârbu, care ar fi fost normal să vină şi să susţină un asemenea proiect în faţa dumneavoastră, astăzi. Nici acest buget nu face excepţie de la acest lucru, el fiind expresia unei stări de sărăcie generalizată.

Guvernul social-democrat ne propune un buget care pretinde a avea o viziune pragmatică, deschisă spre o economie reală. Nu vreau să cred că singurul element de pragmatism este majorarea alocaţiei pentru înmormântare cu 53%.

Cert este că 10% din produsul intern brut al României trebuie să susţină o populaţie în sărăcie extremă. Este, de asemenea, cert că 4.000.400 de persoane trebuie să realizeze venituri care să alimenteze un buget, este cert că 69.000 de locuri de muncă şi 9% procent de şomaj nu caracterizează o economie reală în România ci, dimpotrivă, caracterizează o economie care este departe de a fi o economie de piaţă, o economie viabilă, o economie a supravieţuirii. Explicaţia veşnică a acestor proiecţii bugetare o constituie resursele limitate. Fără îndoială, resursele sunt limitate datorită incapacităţii şi ineficienţei guvernanţilor, care nu au capacitatea să susţină proiecte pentru stimularea liberei iniţiative, pentru stimularea competiţiei, pentru stimularea concurenţei, care nu au capacitatea să creeze o economie de piaţă.

Privilegiile acordate unora şi promisiunile făcute tuturor caracterizează acest buget şi în acest an. Aţi promis o reducere a contribuţiilor cu 5% şi aţi oferit, printr-o recentă ordonanţă de urgenţă, reduceri de 0,5 şi 1,5% la contribuţiile asigurărilor sociale. Aţi promis recorelări semnificative ale pensiilor şi aţi oferit şi un procent de indexare de 8,9% şi sume de bani cuprinse între 53.000 şi 142.000, în prima fază, pentru ca mai apoi, spre sfârşitul mandatului, să oferiţi sume generoase, între 60.000 şi 150.000 de lei.

Aţi promis că veţi recalcula pensiile, dar această prevedere legală aţi uitat-o. Probabil o veţi aplica în campania electorală din 2004, pentru că legea este ultimul lucru care susţine acest buget.

Aţi promis, de asemenea, o majorare a veniturilor salariale de 6,9% şi doresc să cred că aceasta nu cumulează veniturile premierului şi ale femeii de serviciu, printr-o medie aritmetică.

De asemenea, aţi promis că veţi crea locuri de muncă.

În ceea ce priveşte politicile active de combatare a şomajului, folosiţi aceleaşi privilegii, privilegii care înseamnă 1.100 de miliarde acordate prin credit societăţilor care creează locuri de muncă, un credit maxim accesat de 25 miliarde de lei. Dacă am admite că în România există societăţi comerciale care nu sunt atât de decapitalizate şi ar putea oferi garanţii pentru accesarea acestui credit, doar 40 de societăţi comerciale ar avea acces la aceste credite. Mă întreb: cine şi cum va accesa aceste credite?!

Stimaţi colegi,

Aţi trimis în Parlament şi oferiţi populaţiei un buget cantonat efectiv într-o susţinere statistică. Statistica nu este susţinută de realitate şi sperăm că această realitate va fi cea pe care o veţi plăti.

În consecinţă, Grupurile parlamentare liberale nu pot susţine un buget care nu este aproape de oameni şi împreună cu ei, aşa cum generos v-aţi angajat atunci când aţi câştigat Puterea. (Aplauze.)

Mulţumesc, doamna senator.

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., doamnei deputat Bondi Gyongyike.

Doamna Bondi Gyongyike:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Fără doar şi poate, un prim aspect pozitiv care trebuie evidenţiat în legătură cu proiectul Legii bugetului de stat pentru anul viitor este faptul că se află în dezbaterea Parlamentului acum, la începutul lunii noiembrie 2002. De asemenea, demn de remarcat este şi modul de alocare al fondurilor publice pe programe concrete, care urmează să fie finanţate din bugetele ministerelor de resort, fapt ce conferă un caracter de transparenţă în privinţa utilizării resurselor publice, spre atingerea unor scopuri clar definite.

Este, aşadar, cel de al doilea an consecutiv, în care Guvernul înaintează forului legislativ al ţării în timp util proiectul Legii asigurărilor sociale, document fundamental care asigură premisa funcţionării normale a întregului sistem de protecţie socială, incluzând plata pensiilor şi a celorlalte drepturi de asigurări sociale, continuarea procesului de recorelare a pensiilor, indexările trimestriale ale acestor drepturi, reluarea programelor legate de piaţa muncii, precum şi respectarea prevederilor programului social pe perioada 2002-2003.

De asemenea, trebuie remarcat faptul că acest proiect prezintă, pentru prima dată, un buget echilibrat, însoţit de o analiză în perspectiva evoluţiei veniturilor şi cheltuielilor până în 2006, conferind astfel transparenţă şi predictibilitate întregului sistem, garantând totodată respectarea dreptului la protecţie şi asistenţă socială a cetăţenilor.

În condiţiile actuale, când resursele financiare sunt limitate de capacitatea economiei de a genera resurse la un nivel adecvat necesităţilor sociale, politica în acest domeniu, promovată de Guvern, urmăreşte asigurarea unui nivel cât mai apropiat de ceva ce am putea numi "acceptabil", de protecţie şi servicii sociale tuturor categoriilor defavorizate ale populaţiei, şanse reale pentru reintegrarea în societate a celor marginalizaţi social, reinserţia pe piaţa muncii a celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, prin diferite programe şi măsuri active, căutând mobilizarea tuturor mijloacelor financiare şi umane.

La elaborarea acestui document s-a ţinut cont de următoarele:

o creştere a populaţiei active cu 69.000 de persoane, cu estimarea pentru 2003 a unei rate a şomajului sub 9%;
o sporire a salariului minim pe economie de la 1.750.000, cât este în prezent, la 2.500.000 lei de la 1 ianuarie 2003;
continuarea procesului de recorelare a pensiilor şi de indexare a acestora;
asigurarea unui număr de 445.000 de bilete în staţiunile de odihnă şi de tratament care, în mod bizar, este la acelaşi nivel cu cel stabilit în Legea bugetului pe anul 2002. Oare, chiar nu avem mai mulţi beneficiari decât în trecut?!
creşterea salariilor personalului din sectorul bugetar, prin indexarea în două etape a acestora, cu observaţia că, pentru o creştere reală şi previzibilă, ar fi fost necesară elaborarea legii privind salarizarea acestei categorii de angajaţi, care să ţină cont de importanţa activităţii desfăşurate în acest sector.

Categoria socială cea mai defavorizată a perioadei de tranziţie, care în România durează de 12 ani, o constituie cea a pensionarilor, reforma în sistemul pensiilor neaducând rezultatele dorite. Totuşi, prin continuarea cu etapele a III-a şi a IV-a ale procesului de recorelare, precum şi prin indexarea trimestrială a pensiilor, situaţia economică a acestei categorii se va îmbunătăţi, fără însă ca această ameliorare să însemne rezolvarea satisfăcătoare a situaţiei din sistem, cu atât mai mult cu cât sesizăm, cu dezamăgire, că de efectele acestui proces nu beneficiază şi pensionarii de invaliditate, fapt inechitabil, care va duce la o înrăutăţire a situaţiei şi aşa destul de precară a lor.

Cauzele problemelor din sistemul de pensii sunt complexe, şi aş dori să evidenţiez doar două dintre acestea.

Legea pensiilor nr. 19/2000 nu a fost urmată de Legea fondurilor private de pensii, iar întârzierea adoptării şi aplicării ei va întârzia şi mai mult înfiinţarea unui sistem echitabil.

A doua cauză ţine de starea generală a economiei şi rezidă în proporţia, mai bine-zis, disproporţia dintre numărul pensionarilor şi cel al persoanelor angajate, creşterea economică înregistrată în ultimii ani nefiind încă în măsură să asigure crearea acelor locuri de muncă noi, care să stabilească raportul dintre numărul pensionarilor şi cel al persoanelor angajate, în favoarea celor din urmă.

O măsură care este menită să contribuie la corectarea stărilor negative constatate o constituie reducerea cotei de contribuţii la asigurări sociale cu 5 puncte procentuale, scăzând în felul acesta costul forţei de muncă.

Măsura va avea multiple efecte benefice asupra pieţei forţei de muncă, va duce la reducerea fenomenului muncii la negru şi la stimularea creării de noi locuri de muncă, asigurându-se o bază mai largă de impozitare şi, implicit, venituri suplimentare la buget.

Un alt set de măsuri a căror aplicare ar putea înclina balanţa în sensul creşterii numărului de locuri de muncă din economie îl reprezintă programele derulate de Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă, un accent puternic fiind pus pe măsurile active, în detrimentul celor de natură pasivă, consumatoare de resurse şi a căror eficienţă redusă a dovedit-o experienţa anilor trecuţi.

Propunem ca excedentul prevăzut Fondului asigurărilor de şomaj pentru anul 2003 să fie utilizat, în exclusivitate, pentru finanţarea programelor active de combatere a şomajului şi de creştere a gradului de ocupare a forţei de muncă.

În paralel, dorim să subliniem necesitatea reducerii, dacă nu chiar desfiinţării practicilor de acordare a plăţilor compensatorii la unele categorii de angajaţi, aceasta fiind, pe de o parte, discriminatorie, iar, pe de altă parte, nu produce efectele scontate.

În ceea ce priveşte colectarea veniturilor la buget, aş dori să atrag atenţia autorităţilor responsabile despre necesitatea îmbunătăţirii controlului financiar la acele societăţi cu capital de stat, care se dovedesc rău platnice, înregistrând debite de miliarde de lei la plata obligaţiilor şi contribuind la crearea acelor imense goluri financiare care macină bugetul, în timp ce managerii acestor unităţi nu se sfiesc să-şi stabilească salarii de sute de milioane, în condiţiile în care unităţile pe care le conduc nu sunt competitive nici pe piaţa internă, şi nici pe cea externă.

Referitor la controlul colectării contribuţiilor la cele două fonduri - Fondul asigurărilor sociale şi de şomaj - suntem de părere că ar fi mai bine dacă activitatea ar reveni în atribuţia instituţiilor responsabile cu administrarea acestor fonduri.

În speranţa că execuţia bugetară pe anul 2003 va asigura îndeplinirea întocmai a obiectivelor programului social pe 2002-2003 aprobat de Guvern, iar sumele prevăzute vor fi colectate şi utilizate conform destinaţiilor prevăzute, noi - Grupul parlamentar U.D.M.R. -, votăm favorabil proiectul de Lege al bugetului pe anul 2003.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Dau cuvântul domnului senator Athanasiu Alexandru,

Grupul parlamentar al P.S.D. (social-democrat şi umanist).

Domnul Alexandru Athanasiu:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi senatori şi deputaţi,

Bugetul asigurărilor sociale de stat din acest an îşi propune să îndeplinească câteva funcţii obligatorii şi, în primul rând, o redistribuire, pe cât posibil, echitabilă a resurselor financiare pe care le are la dispoziţie.

În al doilea rând, acest buget urmăreşte să pună în practică obiectivele politicii sociale a Partidului Social Democrat şi anume: sustenabilitatea sistemului de asigurări sociale, reducerea discrepanţelor între diferite categorii de pensionari, ajustarea periodică a beneficiilor sociale în raport cu rata inflaţiei şi costurile generale ale vieţii, dezvoltarea unei securităţi sociale multiforme prin extinderea gamei de prestaţii sociale şi prin îmbogăţirea formelor de asigurare prin pensii, accentuarea dimensiunii active a politicilor sociale prin încurajarea, finanţarea măsurilor de reinserţie socială, preocuparea constantă pentru ameliorarea prestaţiilor sociale prin dezvoltarea tratamentelor medicale pentru pensionari şi, în fine, ceea ce credem că trebuie subliniat, mai important, mai încurajator şi, sigur, mai bine este reducerea taxelor sociale.

S-a vorbit aici şi de către reprezentanţii Guvernului, şi de către parlamentarii Majorităţii, dar şi de către parlamentarii Opoziţiei despre această reducere a taxelor sociale.

Reducerea taxelor sociale este un deziderat vechi cu realizări minime încă. Este primul buget care, în mod clar, neechivoc, şi cu o proiecţie de viitor în privinţa susţinerii politicilor sociale în România, îşi propune acest lucru.

Reducerea taxelor sociale are câteva obiective imediate importante. În primul rând, ieftinirea costului mâinii de lucru. Este firesc şi obligatoriu totodată ca o politică social-democrată să încurajeze angajarea, iar încurajarea angajării se face pe diverse căi, dar cel mai repede, mai sigur şi mai profitabil în timp scurt este ca taxa pe forţa de muncă să scadă. Ori acest buget, pentru prima dată, aduce în câmpul dezbaterii parlamentare şi apoi al execuţiei bugetului această soluţie.

Putem să o criticăm, putem să spunem orice, dar nu putem s-o ignorăm. A critica este şi democratic, şi benefic câteodată, dar nu este, în nici un caz, real acum să criticăm acest prim pas.

Nimeni nu spune că acest buget este un buget care să rezolve problemele sociale ale României. El le susţine în limitele resurselor financiare şi a posibilităţilor economiei româneşti, dar curajul şi asumarea ideii de a reduce taxa socială, taxa pe forţa de muncă este un lucru pe care poţi să-l critici dar, în nici un caz - şi este regretabil - să-l ignori. A-l ignora, astăzi, înseamnă că puţini credem în această politică despre care toată lumea vorbeşte la superlativ, rezumându-se la vorbă şi trecând greu, încet la faptă.

Reducerea taxei sociale are şi un alt obiectiv important şi anume reducerea evaziunii fiscale. Acest buget îşi propune - şi sperăm că va reuşi măcar în parte - să scoată la suprafaţă piaţa muncii neimpozitată, piaţa muncii dereglementată, piaţa muncii precară, piaţa muncii fără protecţie, piaţa muncii în care nu există nici o regulă, în care nu există nici un drept, decât dreptul de a tăcea, eventual, şi de a nu spune cum se plătesc anumite sume de bani.

Şi, în fine, reducerea taxelor sociale reprezintă o posibilă, chiar probabilă sursă de atragere de venituri suplimentare la bugetul asigurărilor sociale. Cu cât mai mulţi angajaţi, cu atât mai multe contribuţii la un buget care are probleme şi de structură şi de execuţie.

În legătură cu acest buget am putea spune astăzi, analizându-l, că, în primul rând, este un buget echilibrat şi realist. Exprimarea veniturilor şi dimensiunea cheltuielilor au avut în vedere atât rezultatele execuţiei bugetare, controlul susţinut şi constant al surselor de venituri, precum şi distribuirea cheltuielilor în raport cu posibilităţile bugetare, cu obiectivele politicii sociale, cu nevoile curente şi de durată ale beneficiarilor.

Ca o primă concluzie, am putea spune că prezentul buget are meritul de a constitui o bază solidă pentru dezvoltarea politicilor sociale în România de a funcţiona fără deficite şi de a permite, în limitele constrângerilor economice cunoscute, să asigure funcţionarea ameliorată a prestaţiilor sociale. Un buget care asigură prezentul şi construieşte - credem noi - pe baze solide, viitorul. Un buget reformist, pentru că acest buget este generator de venituri, şi nu consumator de deficite, un buget care-şi depăşeşte condiţia de a administra venituri inerţiale şi care, dimpotrivă, stimulează crearea de venituri nu prin mărimea taxelor, ci prin stimularea creării locurilor de muncă şi mărirea numărului contribuabililor, un buget reformist pentru că subliniază, prin măsuri concrete, aportul politicilor sociale la îmbunătăţirea ambientului economic, un buget al incluziunii sociale, al încurajării coeziunii sociale şi al muncii şi nu al marginalizării şi politicilor asistenţiale de supravieţuire, un buget care încorporează coerent şi articulat politici sociale necesare şi dezvoltă, în acest domeniu, multiple forme de asigurare, un buget care încurajează politicile de economisire şi de garantare a veniturilor profesionale prin sisteme de asigurări sociale în defavoarea politicilor de împovărare a sarcinii sociale asupra forţelor active ale societăţii prin dezvoltarea unor scheme asistenţiale, un buget care reuşeşte să îmbunătăţească raportul de dependenţă între activi şi pensionari şi îşi propune acest lucru ca o modalitate sigură şi obligatorie pentru dezvoltarea unei protecţii sociale acoperitoare şi cu beneficii decente, un buget care individualizează responsabilităţile instituţionale şi care dezvoltă dialogul social şi pune premise consistente pentru viitorul generaţiilor.

Putem spune astăzi că acest buget încurajează crearea locurilor de muncă, că acest buget scade costul forţei de muncă, că acest buget încurajează creşterea numărului de contribuabili, că acest buget întăreşte coeziunea socială prin locuri de muncă suplimentare şi prin participarea activă la producerea produsului intern brut, un buget care întăreşte funcţia de asigurare a prestaţiilor sociale şi limitează, la niveluri normale, politicile asistenţiale, un buget care împacă exigenţele creşterii economice cu cerinţele distribuţiei sociale de echitate şi de beneficii, un buget care lansează politici novatoare în materie socială, strict legate de obiectivele dezvoltării economice ale României şi de ameliorarea vieţii cetăţeanului, un buget administrat transparent şi coerent pe baza dialogului social.

Domnule ministru al finanţelor, şi stimaţi colegi,

Reuşita acestui buget depinde, în mod sigur şi direct, de îmbunătăţirea situaţiei economice a României, dar reuşita lui depinde şi de coerenţa şi responsabilitatea instituţiilor, menite să administreze politicile sociale.

Depinde de cooperarea permanentă între obiectivele economice şi exigenţele sociale.

Dezvoltarea economică, civilizaţia socială, coeziunea socială şi performanţa economică - acestea trebuie să fie deviza permanentă a acţiunii de aplicare a bugetului asigurării sociale şi, desigur, garanţia că, prin execuţia sa, obiectivele bugetare au fost îndeplinite atât pe capitolele sale, cât şi - mult mai important - în viaţa cotidiană a fiecărui cetăţean român.

Vă mulţumesc.

Mulţumim, domnule senator.

Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule deputat, aveţi cuvântul !

Domnul Iulian Mincu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi reprezentanţi ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Nu de mult, premierul Năstase spunea: "În politică trebuie întotdeauna să începi cu concluziile", şi mai departe: "Eu sunt învăţat să enunţ mai întâi premisele".

Cele spuse de dânsul seamănă mult cu aforismul unui scriitor şi filozof englez - citez: "Viaţa este arta de a trage concluzii suficiente din premise insuficiente".

1. Una din premisele premierului a fost atacul dur la adresa Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi Casei pentru Asigurări de Sănătate pentru cheltuielile exagerate şi nemotivate - spune el - în eliberarea de medicamente.

Exemplul devenit clasic, medicamente cu nume de discotecă - este vorba de Tanacan - cunoscut şi cu numele de Ginko bilboa - vasodilatator cerebral, eliberat în primul semestru al anului 2002 în valoare de 73 miliarde lei la compensate şi 29 miliarde lei la gratuităţi, este şi rămâne încă clasic în exemplele date de premier.

Vreau să vă spun, însă, că Tanacan-ul, care este vasodilatator cerebral, a rămas în continuare, la propunerile comisiei, printre medicamentele compensate şi gratuite. Aceasta este premisa.

Concluzia nu se lasă aşteptată. La 31 decembrie 2002, Guvernul, sub conducerea premierului, a hotărât naţionalizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, care trece sub conducerea Ministerului Sănătăţii şi Familiei.

Bugetul Ministerului Sănătăţii şi Familiei pe anul 2003, 14.000 miliarde lei, va constitui împreună...

Numai o secundă, domnule deputat!

Stimaţi colegi,

Vă rog să păstraţi liniştea şi să ascultăm pe domnul deputat Mincu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Iulian Mincu:

Bugetul ministerului pe anul 2003, 14.000 miliarde, va constitui împreună cu bugetul asigurărilor de sănătate 56.000 de miliarde, un fond unic depus la Trezoreria Statului din care vor fi aprovizionate toate instituţiile şi serviciile sanitare din ţară.

Confiscarea, de fapt, a banilor patronilor şi muncitorilor a declanşat revolta sindicatelor şi patronatului.

3. Pentru a justifica această atitudine, Ministerul Sănătăţii şi Familiei a alcătuit o listă a ruşinii, formată din 31 de medici, care au cheltuit mari fonduri financiare. În capul listei se găseşte un medic primar de la Piteşti cu 9 miliarde lei cheltuite pe medicamente, în primul semestru al anului 2002. Pare impresionant, dar în tratamentul medicului respectiv se găsesc peste 100 de bolnavi cu hepatită cronică, majoritatea cu virus B şi virus C, forme de boală care, netratată, evoluează rapid spre ciroză şi cancer hepatic. Tratamentul este prescris însă de comisii ale Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi a caselor de asigurări de sănătate, iar medicul nu face nimic altceva decât să elibereze reţetele. Într-adevăr, tratamentul este foarte scump. Interferon - tratamentul pe o lună costă 15-16 milioane, tratamentul cu Penitron - 12 milioane, dacă se adaugă 5 tablete zilnic de Rebetol, costă 41 milioane lunar. Uneori se ridică la 96 milioane lunar.

4. Premierul uită însă să menţioneze lista datornicilor la Casa pentru Asigurări de Sănătate - 177.267 agenţi economici cu o datorie de peste 20.000 miliarde lei, unde peste 43% sunt întreprinderi de stat şi de pe lista aceasta nu am să citesc decât pe primul şi pe ultimul dintre cei 10 mari datornici: Compania Naţională a Lignitului - 1.055 miliarde şi Cugir cu o datorie de 155 miliarde lei.

5. De reţinut că la sfârşitul anului 2001 nu s-au plătit datoriile pe medicamente şi întreţinere a spitalelor, în valoare de 5.700 miliarde lei, deşi în Trezorerie exista un plus de venit al asigurărilor de sănătate de peste 8.400 miliarde lei, iar acum, la sfârşitul semestrului I 2002, deşi există un plus de încasări de peste 10.000 miliarde lei, nu se plătesc datoriile de 7.000 miliarde ale spitalelor.

În România de azi, conform recensământului din 2002, există o populaţie de 21.698.181, faţă de 23 milioane cât existau în 1989. Peste vârsta de 60 de ani trăieşte 19% din populaţie. Incidenţa bolilor peste această vârstă este: de 42% boli cardiovasculare, 18% bolnavi neuropsihici, 10% cancer, 15% diabet zaharat. Îngrijirea lor costă foarte mult.

Aş vrea să menţionez ceea ce am spus într-o interpelare făcută în Parlament: există un număr de bătrâni internaţi în azil pentru că nu are cine să-i întreţină.

Aceşti bătrâni plăteau, până nu demult, 400.000 lei pe lună, ulterior 900.000 lei pe lună, iar acum au fost obligaţi, din iunie, să plătească 1 milion şi jumătate lei lunar. Mulţi dintre ei nu au această posibilitate şi au fost obligaţi să părăsească azilul. S-au dus cine ştie pe unde!

Aş vrea să mai menţionez că alimentaţia acestor bătrâni costa până nu demult, în luna iunie, 32.000 lei pe zi, iar cea de la cantinele sociale costa 23.000 pe zi.

În momentul de faţă se dă o alimentaţie de 51.000 pe zi la azil şi 37.000 la cantină. Menţionez că în penitenciar, limita pentru o masă pe zi este de 75.000 lei.

6. La sfârşitul semestrului I 2002, conform Institutului Naţional de Statistică, există această mişcare naturală a populaţiei - natalitatea, în scădere; mortalitatea - în creştere, mai ales mortalitatea generală e în creştere faţă de semestrul I al anului 2001, în semestrul II al anului 2002, cu 2,2. Aş vrea să spun că sporul natural are un deficit al populaţiei de minus 2,4 în 2002 faţă de 2 în 2001.

7. Două sunt cauzele majore ale acestei situaţii: sărăcia, respectiv nivelul de trai mult scăzut şi asistenţa medicală ineficientă. Acestea sunt concluzii care nu-mi aparţin, ci aparţin unor foruri de specialitate internaţionale. a) Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - P.N.U.D., analizează 173 de ţări şi, din această monitorizare, România este pe locul 63. Sărăcia citată de acest for reprezintă ca evoluţie: 7% din populaţie săracă în 1989, între 22 şi 39% în 1994, 39% în 1997 şi 44% în 2001. P.N.U.D. acuză lipsa investiţiilor pentru modernizarea tehnologică din industrie. PIB-ul din industrie era, în 1985, peste 45%, iar în 1999, 28%.

Recent, premierul şi-a exprimat concepţia că păstrarea acestor fabrici este un ajutor social la care trebuie să contribuim întreaga societate.

Societatea germană GPK - Centrul de cercetare al pieţii - publică în luna septembrie 2002 o situaţie comparativă a tuturor ţărilor din Europa. Mă refer la ţările din centrul şi sud-estul Europei. Românii o duc mai prost decât ungurii, decât cehii, decât polonezii. Venitul mediu anual pe cap de locuitor al României este de 986 euro, faţă de Ungaria - 3213 euro, Cehia - 3020 euro, Polonia - 3019 euro, Slovacia - 2120 euro.

Aş vrea să menţionez dintre ţările Uniunii Europene numai 3: Elveţia - 28.000, Norvegia - 22.000, Franţa - 17.000 de euro.

Deci banii pentru sănătate, pentru educaţie şi cultură în România lipsesc. 44% dintre români trăiesc în limita de sărăcie, iar 2.500.000 dintre ei suferă de sărăcie extremă.

Aş vrea să citez din "Cartea despre sărăcie", publicată de români, că între vârsta 16 şi 24 ani, 38,2% trăiesc în sărăcie şi 17,3% trăiesc în sărăcie extremă. Şomerii - 40% în sărăcie, 21,2% în sărăcie extremă. Lucrători pe cont propriu - 40,2% în sărăcie, 19,4% în sărăcie extremă, ţăranii - 48,1% în sărăcie, 22,6% în sărăcie extremă. Familii cu 3 copii - 58,4% în sărăcie, 30,6% în sărăcie extremă. Familii cu 4 sau mai mulţi copii - 68,3% în sărăcie, 44,2% în sărăcie extremă.

Peste 85% din salariaţi se plâng că salariul nu le ajunge de la o lună la alta şi că trebuie să se împrumute.

Comparativ cu anul 1989, luat ca 100%, valoarea reală a salariului mediu a fost în 1994 de 69,1%, iar a salariului minim de 39,8%; în anul 1996 - 88,4%, respectiv, 30,1% minim, în 1999 - 68,6% şi, respectiv, 25,8% minim şi în 2001 - 71% şi, respectiv, 42%.

În ceea ce priveşte pensiile...

Domnule profesor,

Vă rog să grăbiţi o concluzie. Timpul a expirat.

Domnul Iulian Mincu:

Trec la concluzii.

În ceea ce priveşte pensiile, valoarea reală, faţă de 1999 a fost la pensiile pentru asigurări de stat, în 2001, de 47,8%, iar la pensionarii agricoli de 36,4%.

De fapt, expresia elocventă a "grijii" faţă de populaţie se regăseşte în cota din PIB alocată protecţiei sociale, de 10,1%, adică 18 dolari U.S.A. an/persoană, situaţie care ne plasează pe ultimele locuri din Europa.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Iulian Mincu.

Permiteţi-mi să dau cuvântul domnului Napoleon Pop, deputat, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Napoleon Pop:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari,

Proiectul Legii asigurărilor sociale de stat ridică semne de întrebare, atât pe latura veniturilor, cât şi a cheltuielilor. La o inflaţie de 19%, luată în calculul pentru construcţia bugetului 2003, observăm că veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat înregistrează, în termeni reali, o scădere.

În aceste condiţii, dacă avem în vedere că veniturile sunt asigurate în proporţie covârşitoare de contribuţiile pe asigurările sociale, 93%, ne întrebăm care este impactul creşterii economice de 5,2% în susţinerea politicilor sociale generale ale Guvernului şi din ce venituri se vor asigura obiectivele acesteia, cu atât mai mult cu cât în expunerea de motive la lege se face precizarea că resursele financiare, generate prin bugetul asigurărilor sociale de stat, rămân limitate şi în 2003.

Dacă contribuţiile pentru asigurări sociale datorate de salariaţi cresc nominal cu numai 3,5% în 2003, ne întrebăm cum această cifră, chiar în condiţiile scăderii cu 2,67 puncte procentuale a cotei contribuţiei, poate să fie expresia unei mai bune colectări, determinate de anunţatele creşteri ale salariului minim şi mediu pe economie şi al creşterii numărului locurilor de muncă.

Mai departe, dacă contribuţiile pentru asigurări sociale datorate de angajatori cresc nominal cu 31% în 2003, faţă de 2002, atunci nu putem să înţelegem deloc care este impactul scăderii cotei corespunzătoare de 2,33 puncte procentuale în sarcina angajatorilor şi care este corelaţia adevărată între contribuţia acestora şi numărul salariaţilor.

Ceea ce este evident este faptul că agenţii economici sunt sever amendaţi că aceştia creează locuri de muncă, singura bază pentru o protecţie socială reală. Sau, ce este mai grav, mediul de afaceri este mai neprietenos din perspectiva acestor contribuţii, ceea ce este în contradicţie cu puţina relaxare fiscală anunţată şi cu interesul agenţilor economici să se creeze noi locuri de muncă într-o economie transparentă.

Resursele financiare limitate menţionate în expunerea de motive reflectă, în fapt, tocmai aceste contradicţii de abordare între declaraţii şi realitate. Pe latura cheltuielilor, dacă ne uităm la nivelul mediu lunar al pensiilor de asigurări sociale de stat şi al pensiilor agricultorilor, şi care consumă 86% din veniturile bugetului, acestea nu pot asigura statutul de pensionari demni al unor oameni care au muncit o viaţă şi care astăzi sunt nevoiţi să renunţe la puţinele - şi parţial şi total - utilităţi publice, să se izoleze şi să recurgă chiar la gesturi necugetate.

Într-o atare situaţie, bugetul asigurărilor sociale de stat este un buget al 6,7 milioane de asistaţi, la care se mai adaugă şi o parte din cei 4,4 milioane de salariaţi. Şi, ca urmare, este greu de acceptat afirmaţia că, prin acest buget, se pot asigura, citez: "un nivel corespunzător de protecţie socială, servicii sociale cât mai accesibile întregii populaţii şi şanse egale pentru toţi cetăţenii".

Tot la capitolul "cheltuieli" mai sunt de semnalat unele aspecte care ne trimit în zona amărăciunii şi chiar a cinismului. La o creştere, când sporul natural este negativ, indemnizaţiile pentru concedii de maternitate cresc, în termeni reali, cu 9%, iar sumele prevăzute pentru concediile plătite pentru creşterea copiilor cresc, tot în termeni reali, cu 37%.

Ajutoarele acordate asiguraţilor şi pensionarilor pentru decese şi proteze, o îmbinare stranie de destinaţii ale unor cheltuieli, înregistrează creşteri cuprinse între 42 şi 56%. Dacă ştim ce se întâmplă cu fondurile şi birocraţia pentru proteze, atunci nu ne rămâne decât să spunem: "Dumnezeu să-i odihnească" pe cei mai mulţi care ne vor părăsi în 2003, fapt conştientizat de acest buget.

În concluzie, bugetul asigurărilor sociale de stat este subdimensionat din punctul de vedere al cheltuielilor, faţă de obiectivele sociale ale Programului de guvernare.

Grupurile parlamentare ale P.N.L., votând Programul de guvernare, nu pot vota acest buget.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Daţi-mi voie, ultima luare de cuvânt.

Are cuvântul domnul deputat Sali Negiat, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă ascultăm, domnule deputat!

Domnul Sali Negiat:

Domnilor preşedinţi ai Senatului şi Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor miniştri, senatori şi deputaţi,

Rezultatele financiare-economice ale anului 2001 şi cele estimative ale anului 2002 sunt la baza stabilirii în forma actuală a proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003.

Continuarea realizării şi aplicării măsurilor de reformă economică, prevăzută de către actuala guvernare, vor crea premisele susţinerii actualului proiect de lege, prin obţinerea veniturilor planificate şi chiar mărirea lor. Înţelegem că în condiţiile actuale, când resursele financiare sunt limitate, politica socială promovată de Guvern urmăreşte asigurarea unui anumit nivel de protecţie socială tuturor cetăţenilor ţării, în special la categoriile de persoane cu venituri mici. Limita resurselor de asigurare a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat necesită, în mod pragmatic, continuarea realizării unei economii reale, a relansării creşterii economice, condiţii de bază pentru întrunirea criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, cât şi pentru acoperirea necesităţilor nevoilor sociale ale ţării.

În aceste condiţii, noi, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, considerăm că există şanse reale de îmbunătăţire a protecţiei sociale, prin realizarea celor propuse prin actualul proiect de Lege a bugetului asigurărilor sociale de stat şi vom vota pentru acest buget, cu speranţa de a fi o bază pentru îmbunătăţirea bugetelor pentru anii următori.

Vă mulţumim.

Vă mulţumesc.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Putem trece, după dezbateri generale, la aprobarea pe articole a legii.

Legat de titlul legii dacă sunt observaţii? Nu sunt. Vă rog să votaţi!

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Chiar la titlu? Vă mulţumesc, stimate colege şi stimaţi colegi.

26 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, titlul a fost aprobat.

Cap. I. Titlul capitolului. Sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 52 de voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Deci, denumirea cap. I a fost aprobată.

Art.1. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 69 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, art. 1 a fost votat.

Art. 2 alin. 1. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Cu majoritate de voturi, alin. 1 a fost votat.

Din sală:

Nu avem cvorum!

Să ştiţi că numărăm corect, chiar ceva în plus. Să nu aveţi grija aceasta. (Rumoare în sală.)

La art. 2 alin. 2, stimate colege şi stimaţi colegi. Nu sunt amendamente. Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci au propus un amendament, care a fost acceptat de Ministerul Finanţelor Publice. Deci, supun votului dumneavoastră alin. 2 la art. 2, cu acest amendament acceptat de minister, la poziţia 1, nr. crt. 1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Deci, cu majoritate de voturi, alin. 2 a fost votat.

La alin. 3, stimate colege şi stimaţi colegi, nu avem amendamente.

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Procedură, domnule preşedinte!

Stimată colegă, unde sunteţi?

Nu, domnule preşedinte, procedură.

În conformitate cu Regulamentele Camerelor, urmează să fiţi asistat de cel de al doilea secretar, pentru că riscaţi să număraţi din doi în doi, ceea ce s-a întâmplat până acum. (Rumoare în sală.)

Mulţumesc, doamna senator.

Credeam că aveţi o impresie mai bună despre mine.

V-aş ruga, chiar vă invit, facem o pauză, am numărat 70. Vă rog să poftiţi aici. Deci, Grupul parlamentar al P.R.M., ştiu tot, este numărat, sunt 60, se adaugă 10.

Vreţi de fiecare dată, a intrat unul, a ieşit unul? Aşadar, v-am spus şi repet: nu se fac greşeli, poate o persoană, două.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Alin. 3. Nu avem amendamente. În consecinţă, supun votului dumneavoastră art. 2 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Deci, cu majoritate de voturi, art. 2 a fost votat.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Trecem la art. 3. Doamna deputat Paula Ivănescu, vă rog, art. 3 alin. 2, da?

Vă ascultăm, doamna deputat.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a propus, ca de altfel şi în anii trecuţi, ca în bugetul asigurărilor pentru şomaj şi celelalte bugete să fie trecute şi excedentele din anii trecuţi. Şi anul acesta a introdus amendament, prin care să se modifice suma de venituri cu excedentul de 4.898,4 miliarde lei, reprezentând excedentul prognozat prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat din 2002. Cred că este normal ca aceste sume să nu fie deturnate, de indiferent ce partid guvernează ţara, către alte locuri decât acelea, scopurile pentru care angajatorii şi angajaţii depun bani la riscul pierderii locului de muncă.

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog, dacă mai sunt intervenţii la acest alineat?

Dacă nu, vă rog, cine răspunde?

Domnul secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul!

Am o rugăminte, domnul Petre Ciotloş, poate daţi un răspuns colegilor, de ce nu este ministrul Marian Sârbu aici?

Domnul Petre Ciotloş:

Da. Domnul ministru Marian Sârbu nu este în ţară, în momentul de faţă, iar eu sunt aici în calitate de secretar de stat şi de preşedinte al Casei Naţionale de Pensii.

Vă rog să răspundeţi!

Domnul Petre Ciotloş:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, bugetele instituţiilor publice cuprind numai veniturile şi cheltuielile curente ale anului bugetar, respectiv ale anului financiar pentru care se aprobă bugetul, în cazul în speţă, pentru anul 2003, fără ca în acestea să se reflecte şi rezultatele exerciţiului bugetar din anii precedenţi.

Având în vedere cele prezentate, nu putem susţine amendamentul propus.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc foarte mult.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul propun menţinerea alin. 2 în formularea iniţială. Supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 3 în formula propusă de Guvern.

Cine este pentru, vă rog? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, cu majoritate de voturi s-a aprobat şi alin. 2.

Supun votului dumneavoastră art. 3 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Art. 3 a fost votat.

Dacă la titlul cap. II aveţi observaţii? Nu sunt observaţii. Puteţi să lăsaţi mâinile în jos, stimate colege şi stimaţi colegi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Acum se pot ridica mâinile. 82 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri. Două abţineri, scuzaţi-mă!

Nu am observat.

S-a votat titlul cap. II.

Art. 4. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 4.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri. 3 abţineri, scuzaţi-mă!

Art. 4 a fost votat.

Art. 5. Dacă aveţi amendamente?

Doamna senator Norica Nicolai, aveţi cuvântul!

Vă rog să fiţi dură!

Domnule preşedinte,

Am propus modificarea acestui text de lege în sensul următor: "Controlul fiscal pentru stabilirea, urmărirea şi încasarea debitelor pe anii precedenţi se efectuează potrivit legii". În această materie există o reglementare legală, mă refer la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.189/2001, deci este prea aproape ca să nu o putem respecta.

În al doilea rând, nu putem apela la o normă de trimitere legală şi să acordăm un regim fiscal pentru o lege care încă nu este în vigoare. Aşadar, este clar că un agent economic, în măsura în care creează debitul, trebuie judecat în raport de legea în vigoare existentă la data creării debitului.

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Ciotloş, vă rog, daţi un răspuns.

Domnul Petre Ciotloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tocmai acesta este motivul pentru care susţinem respingerea amendamentului. Pentru rigurozitate, se doreşte ca textul din proiectul de lege să accentueze faptul că stabilirea, urmărirea şi încasarea debitelor din anii precedenţi se efectuează în conformitate cu reglementările legale în vigoare la data când au avut loc operaţiunile supuse controlului fiscal. Şi, având în vedere cele pe care le-am susţinut aici, nu putem susţine amendamentul propus.

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Vă mulţumesc foarte mult.

Deci, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, dacă au un punct de vedere? Aşadar, vă păstraţi punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră art. 5 în formula propusă de iniţiator şi acceptată de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

S-a votat art. 5.

Cap. III. Titlul cap. III, dacă sunt observaţii? Nu sunt observaţii. Supun votului dumneavoastră titlul cap. III.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Vedeţi că aţi rămas cu mâna sus de la voturi contra.

O abţinere, înţeleg.

Deci, s-a votat titlul cap. III.

La art. 6, stimate colege şi stimaţi colegi, avem amendamente? La art. 6 alin. 2. Înţeleg că nu se susţine. În condiţiile acestea, supun votului dumneavoastră art. 6 în totalitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 81 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Art. 6 a fost votat cu majoritate de voturi.

Dacă se mai susţine amendamentul privind introducerea unui articol nou, art. 61? Nu se mai susţine.

Trecem la art. 7.

Se susţine, doamna deputat Ivănescu?

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

La art. 7 alin. 3?

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Da, se susţine.

Vă rog, vă ascultăm, doamna deputat Paula Ivănescu.

Îmi fac, încă o dată, datoria de a vă ruga să eliminăm alin. 3 din art. 7, care prevede suspendarea acordării drepturilor de natură salarială pentru funcţionarii publici din acest domeniu. Măcar, poate, în ceasul al 12-lea să vă gândiţi că nu este normal ca 3 ani de zile să le acordăm numai obligaţii, şi drepturi nu.

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Ciotloş, vă rog, un răspuns.

Rog să se pregătească şi Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci. La art. 7 suntem.

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Solicit cuvântul, domnule preşedinte!

Tot la punctul acesta?

Doamna Norica Nicolai (din sală):

Da.

Atunci, să o lăsăm şi pe doamna senator Norica Nicolai.

Aveţi cuvântul, doamna senator!

Domnule preşedinte,

Dincolo de faptul că aceste legi sunt suspendate încă din 2001, noi punem în discuţie, prin aceste suspendări succesive, un principiu constituţional, acela al intrării în vigoare a legii. În conformitate cu art. 79 din Constituţie, o lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Doar în situaţii de urgenţă, în situaţii excepţionale, putem discuta despre amânarea intrării în vigoare a legii sau suspendarea executării unei legi, în conformitate cu Legea nr. 24/2000. Deci, dincolo de faptul că nu se respectă nici principiile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 24/2000, dar trebuie să spunem odată că adoptăm legi pe care nu le putem pune în aplicare chiar în perioada unui mandat de 4 ani. Este anormal acest principiu, mai ales că aceste ordonanţe vin şi îmbracă forma legislativă a ordonanţei de urgenţă. Atunci când leam dat, le-am dat ordonanţă de urgenţă considerând că sunt nişte probleme sociale care justifică şi salarizarea funcţionarilor publici, şi a magistraţilor, şi acum considerăm că, neavând fonduri financiare, nu putem pune în aplicare o lege.

În aceste condiţii, punem în cea mai penibilă situaţie Parlamentul României care a votat o lege, care trebuie să fie respectată de toată lumea. Dacă nu suntem în stare să aplicăm o lege, atunci nu mai iniţiem legi.

Vă mulţumesc, doamna senator.

Dacă mai sunt intervenţii pe acest alineat? Înţeleg că nu mai sunt intervenţii.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ciotloş.

Domnul Petre Ciotloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2003 s-a avut în vedere reconsiderarea mecanismului de creştere a salariilor personalului bugetar, astfel încât evoluţia veniturilor salariale să fie corelată cu evoluţia inflaţiei. Şi, de altfel, prin corelare cu votul dat la aprobarea bugetului de stat, nu putem susţine amendamentul propus.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Solicit cuvântul, domnule preşedinte!

Acum susţineţi aceeaşi problemă sau doriţi să luaţi cuvântul?

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

O chestiune de procedură, domnule preşedinte.

Domnul deputat Sassu, aveţi cuvântul!

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule preşedinte,

Eu înţeleg că domnul ministru Marian Sârbu este dezinteresat de votarea bugetului, pe care, ulterior, să îl coordoneze. Această plecare din ţară nu stă în picioare în faţa unei explicaţii, dar ca cel care este trimis să susţină aceste puncte de vedere ale Guvernului, domnul secretar de stat Ciotloş, să citească în viteză o hârtie şi să nu răspundă la ce este întrebat, mi se pare sfidător. (Rumoare în sală.)

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, domnul deputat Florin Georgescu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Stimatul domn coleg deputat dorea o explicaţie mai analitică şi, poate, mai directă, da?, atât de natură economico-socială, cât şi juridică, pentru distinsa doamnă jurist, fost secretar de stat în Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, parcă îi zicea atunci, când pensiile nu erau mai mari, nu aveau o putere de cumpărare mai ridicată şi nici salariile, ba, din contră, erau cu circa 10% mai mici decât astăzi. Despre ce e vorba? Este vorba despre o ordonanţă care a acordat nişte drepturi salariaţilor şi care, în condiţiile de austeritate în care este elaborat acest buget, pe total buget general consolidat e un deficit de 2,65%, ca să avem o inflaţie de 14%, dacă e inflaţia mare ne criticaţi că e prea mare, dacă e inflaţia prea mică ne criticaţi că nu dăm premii multe. Nu se poate şi inflaţie mică şi bani mulţi pe piaţă din pensii şi venituri, atâta timp cât producţia naţională creşte într-un ritm de 5% pe an.

Ceea ce în fond doreşte să reglementeze acel articol invocat de dumneavoastră printr-un amendament este faptul că nu se acordă prime de vacanţă, indemnizaţia de delegare şi plata tuturor orelor lucrate peste program cu sută la sută, ci un anumit cuantum, restul se dă timp liber sau se munceşte mai intens în timpul programului, ceea ce este exprimat sintetic prin prevederea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

Din punct de vedere juridic este, cred eu, nu sunt specialist, dar este o modalitate perfect legală şi anume, aceea ca într-o lege, cea a bugetului, care, potrivit Legii finanţelor publice... Domnul deputat Sassu şi doamna senator Nicolai, dacă m-aţi asculta, aţi înţelege, pentru că dumneavoastră vorbiţi între dumneavoastră şi nu puteţi să... Veniţi iar la microfon, după aceea, nu vă supăraţi...

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deci, din punct de vedere juridic, Legea finanţelor publice permite legii bugetare anuale, fie că e vorba de bugetul de stat sau bugetul asigurărilor sociale de stat, să introducă, cu caracter tranzitoriu pentru anul respectiv, anumite măsuri de natură fiscală, poate să modifice cota la un impozit sau să mărească - eu ştiu? - o redevenţă, şi de natură bugetară, cum este în cazul de faţă, pe partea de cheltuieli a bugetului. Deci, o lege pe care noi am adoptat-o şi care este bună în principiu, nu se aplică anul acesta. De ce? Nu sunt bani. Dacă veniţi dumneavoastră cu bani mai mulţi, cu soluţii viabile, o să aplicăm aceste prevederi. Acesta este conţinutul economic şi juridic al explicaţiei pe care noi v-o oferim dumneavoastră, dacă ne acordaţi atenţia necesară, aşa cum v-o acordăm noi, în timp ce vorbim de la acest microfon.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Are cuvântul!

Domnul Alexandru Sassu (din sală):

Solicit cuvântul, domnule preşedinte!

Domnul Sassu, fiţi elegant, doamna deputat Smaranda Dobrescu şi, după aceea, vă dau cuvântul. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Aveţi cuvântul, doamna deputat!

Doamna Smaranda Dobrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să spun că, procedural, acest amendament identic a căzut la Legea bugetului de stat. Deci, noi l-am tranşat o dată.

În al doilea rând, pentru veridicitate, nu în această legislatură a fost propusă nici Legea statutului funcţionarului public, nici legea privind salarizarea. Prin asumarea răspunderii în 1999, a fost aprobată Legea statutului funcţionarului public. În noiembrie 2000, cu iniţiativa Agenţiei Funcţionarului Public, condusă de domnul Ludovic Orban, s-a creat Legea funcţionarului public, salarizarea funcţionarului public neputând fi pusă în aplicare în anul 2000, rămasă pentru posteritate, când se va putea aplica.

Acesta este adevărul!

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi îi mulţumesc şi domnului Florin Georgescu pentru că ne-a explicat punctul de vedere al Guvernului.

Îmi cer scuze că l-am deranjat să facă acest lucru şi pot să vă spun că problema rămâne: de ce o lege nu se aplică de 3 ani de zile? Aceasta este întrebarea, iar răspunsul că nu sunt bani este o chestiune care nu stă în picioare. Dacă este aşa, atunci trebuia să găsim altă metodă, nu suspendarea unei părţi a unei legi - care s-a dat la un moment dat - timp de 3 ani de zile şi, eventual, la nesfârşit.

Mulţumesc.

Are cuvântul domnul Damian Brudaşca.

Domnule deputat, aveţi cuvântul!

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Eu aş dori să atrag atenţia asupra iminenţei adoptării acestui amendament, având în vedere faptul că există foarte multe semnale, în ultima perioadă, privind nemulţumiri în cadrul funcţionarilor publici, vizavi de condiţiile ce le sunt asigurate. Deci, dacă Guvernul, reprezentat prin segmentul său de muncă şi protecţie socială de domnul secretar Ciotloş, ar ţine cont de aceste semnale ar trebui să îşi însuşească punctul de vedere exprimat de către doamna senator.

Pe de altă parte, ţineţi cont că menţinerea acestei situaţii conduce la încurajarea în continuare a stării de ciubucăreală în rândul funcţionarilor publici, ori, tocmai de la acest microfon, în ultimele două zile, s-a atras atenţia asupra existenţei în rândul societăţii româneşti a unui nivel destul de îngrijorător de fapte care sugerează corupţia, încălcarea legii şi celelalte lucruri care s-ar putea să creeze Guvernului, prezidat de domnul Adrian Năstase, probleme la examenele viitoare.

Deci iată argumente în plus, în afara celor subliniate de antevorbitori, care ar trebui să conducă la acceptarea acestui amendament ca fiind de o necesitate imperioasă, atât pentru imaginea internă, pentru rezolvarea problemelor interne, cât, mai ales, pentru refacerea şi corectarea edulcorată a imaginii externe.

Numai o secundă! Doamna senator Norica Nicolai nu a fost la bugetul de stat şi nu ştie lupta pe care Grupul P.R.M. a dat-o pentru a tăia vreo 4.000 de miliarde de la justiţie.

Are cuvântul domnul senator Marius Constantinescu. L-am anunţat şi nu am ce face. (Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu se adresează doamnei senator Norica Nicolai.)

Aveţi cuvântul, domnule senator!

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am o singură nedumerire: oare reprezentanţii Guvernului nu mai ştiu că un drept odată câştigat nu poate fi retras aşa de simplu, aşa de uşor?! Invocând...

Nu l-au câştigat, că nu s-a aplicat până acum.

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Este un drept câştigat, domnule preşedinte, este o lege! Este un drept câştigat acesta, nu poate fi vorba de a bloca acordarea sau punerea în practică a acestei legi printr-o măsură justificată că nu sunt bani. Nu este logic să se procedeze în acest mod.

De aceea susţinem amendamentul pe care l-a propus aici doamna Norica.

Mulţumesc.

S-a înţeles, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Norica Nicolai.

Domnule preşedinte,

Doresc să îi cer scuze domnului Florin Georgescu că l-am deranjat din somnul raţiunii şi să îi mulţumesc că mi-a mai furnizat câteva argumente pentru susţinerea acestui amendament.

Trebuie să vă amintesc, stimaţi colegi, că statutul funcţionarului public este o lege organică. Salarizarea funcţionarilor publici, prevăzută în Ordonanţa nr. 33/2001, suspendarea acestei salarizări înseamnă neaplicarea unor texte din legea organică, ceea ce nu am avea dreptul să facem cu ocazia dezbaterilor bugetare, Legea bugetului fiind o lege ordinară.

În plus, domnule preşedinte, aţi afirmat că nu am fost prezentă la dezbaterea bugetului de stat, am fost prezentă la o evaluare a performanţelor României la Uniunea Europeană şi doresc să vă spun că una din problemele majore care s-au ridicat acolo, cu privire la neîdeplinirea acquis-ului comunitar, este salarizarea magistraţilor şi a funcţionarilor publici, salarizare care este deficitară, care este penibilă şi una dintre principalele surse ale corupţiei din cele două sisteme, atât din administraţie, cât şi din magistratură.

Ştim foarte bine cu toţii că suntem în plină negociere a capitolului XXIII - "Afaceri de justiţie şi afaceri interne", cred că este momentul să dăm un semnal politic Uniunii Europene că suntem în stare să ne respectăm angajamentele atunci când aceste angajamente capătă putere de lege, că suntem în stare să respectăm o politică pe care o afirmăm la Bruxelles cu toată tăria, că suntem în stare să respectăm condiţia oamenilor care servesc structurile puterii şi structurile administraţiei în România şi cred că trebuie să ne aplecăm cu mai multă responsabilitate asupra acestui text de lege. (Aplauze.)

Vă mulţumesc, doamna senator.

Era interesant dacă ne spuneaţi cum stă Parlamentul în evaluare. Oricum, vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Florin Georgescu, domnule deputat, vă rog!

Doamna senator,

Eu vă respect pe dumneavoastră şi nu îmi permit să vă adresez calificative mai puţin elegante... rămâne la aprecierea dumneavoastră cum vă adresaţi de la acest microfon.

Însă în ceea ce priveşte modul de aplicare a unei legi organice sau neorganice şi caracterul ei logic - cum se invoca de aici - dar totodată trebuie să fie şi un caracter legic al unui act juridic, este dovedit de faptul că neavând resurse bugetare nici în timpul guvernării dumneavoastră - pentru că de aceea trebuie să ne aducem aminte ce a mai fost prin istoria economică şi politică a ţării, unii vin la acest microfon şi vorbesc de parcă acum au venit în viaţa politică, nu au guvernat, nu au luat hotărâri, nu au dat ordonanţe, nu au scăzut producţia naţională a ţării cu 15%, nivelul de trai cu 20%, dânşii, din partea dreaptă, sunt nişte forţe politice venite, iată, de la Bruxelles şi nu din fosta Coaliţie de dreapta C.D.R.-P.D.-U.D.M.R. ! (Aplauze.)

Domnule deputat...

Imediat, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Vă rog să vă referiţi la amendament.

Păi, la amendament, întâi am luat-o pe la Bruxelles, de unde a venit doamna şi acum ajungem şi la amendament.

Pentru a înţelege foarte bine raţiunea acestei măsuri este bine să amintim faptul că actul normativ invocat a fost emis de guvernarea Isărescu - aşa cum a menţionat doamna deputat Smaranda Dobrescu - în luna octombrie-noiembrie a anului 2000, înainte de alegeri, neavând resurse bugetare, ceea ce nu a afectat anul 2000 decât vreo lună de zile, urmând ca acele costuri bugetare să fie transferate în 2001, în 2002, către guvernarea noastră, de o manieră foarte elegantă, de altfel, ceea ce s-a confirmat, în final, prin creşterea procentajului domnilor Isărescu şi Stolojan de la 7,70 la 8 şi, respectiv de la 8 la 8,20 şi a partidelor P.N.L. şi P.N.Ţ.C.D., primul de la 8 la 8,5 şi P.N.Ţ.C.D. de la 3 la 3,4. Acesta este rezultatul măsurii respective.

Nu putem să o aplicăm acum, cum nici dumneavoastră nu aţi putut să o aplicaţi atunci, de aceea aţi dat-o în ultimele săptămâni de mandat. O vom aplica probabil... (Discuţii; rumoare.)

Vă mulţumim, domnule deputat.

Eu cred că s-a discutat destul, art. 7, stimaţi colegi, alin. 3 a fost în discuţie, deci este un amendament respins, iar Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi Guvernul propun menţinerea alin. 3 în formula iniţială.

Supun votului dumneavoastră alin. 3, în formula iniţială propusă de Ministerul Finanţelor Publice.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Alin. 3 s-a votat în formula iniţială a Guvernului.

Supun acum votului dumneavoastră art. 7 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? 85 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu majoritate de voturi a fost votat art. 7.

Suntem la art. 8, nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu majoritate de voturi, art. 8 a fost votat.

Stimaţi colegi,

Suntem la art. 9, nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi s-a votat art. 9.

Art. 10, dacă sunt observaţii? Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 10.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 83 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, art. 10 a fost votat.

Art. 11. Nu avem amendamente.

O secundă! Dumneavoastră doriţi introducerea unui 111; este cu totul altceva. (Domnul preşedinte Nicolae Văcăroiu se adresează domnului deputat Gheorghe Barbu.)

Supun votului dumneavoastră art. 11.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 73 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Art. 11 a fost votat.

Un amendament respins, se propunea introducerea unui art. 111, din partea Grupului Democrat, vă ascultăm.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am solicitat introducerea unui nou articol care este următorul: "Din bugetul asigurărilor de şomaj se vor asigura plăţile compensatorii, conform Ordonanţei nr. 98/1999 privind protecţia socială a persoanelor a căror contracte individuale de muncă vor fi desfăcute ca urmare a concedierilor colective, aprobate prin Legea nr. 312/2001, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a persoanelor cărora le-au încetat contractele individuale de muncă, din cadrul SIDEX Galaţi, conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 119/2001 cu modificările şi completările ulterioare".

Acest lucru este necesar, întrucât despre plăţile acestea prevăzute de către Ordonanţa nr. 119/2001 se face referire în expunerea de motive, dar nu se regăsesc în articolele legii şi, de asemenea, în Ordonanţa nr. 119/2001 se vorbeşte de venituri de completare şi nu de plăţi compensatorii.

Mulţumesc.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat Ciotloş,

Vă rog, un răspuns!

Domnul Petre Ciotloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În actele normative menţionate în amendament se prevede sursa de acoperire a cheltuielilor cu plăţile compensatorii. Potrivit normelor de tehnică legislativă în procesul de legiferare trebuie evitată instituirea aceloraşi reglementări în două sau mai multe acte normative.

Trebuie menţionat faptul că în bugetul asigurărilor pentru şomaj apar evidenţiate distinct numai plăţile compensatorii, deoarece în Ordonanţa de urgenţă nr. 119/2001, potrivit art. 19 alin. 5, veniturile de completare prevăzute de această ordonanţă sunt asimilate plăţilor compensatorii şi se suportă din bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Din acest motiv nu susţinem amendamentul propus.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Amendamentul susţinut de domnul deputat Gheorghe Barbu - aţi auzit explicaţiile - a fost respins de Ministerul Finanţelor Publice şi cele două Comisii pentru buget, finanţe şi bănci.

Supun, totuşi, la vot acest amendament respins de Ministerul Finanţelor Publice şi comisii.

Cine este pentru? 74 de voturi pentru.

Împotrivă? Majoritatea voturilor împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Art. 12. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art. 12 a fost votat.

Suntem la art. 13. Nu avem amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi a fost votat art. 13.

Art. 14. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Împotrivă, stimaţi colegi, pe urmă spuneţi că nu v-am anunţat! 71 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Art. 14 a fost votat în întregime.

La art. 15 dacă aveţi amendamente? Înţeleg că nu aveţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 15 a fost votat.

Art. 16, dacă aveţi observaţii? Înţeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 16.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 67 de voturi împotrivă.

Abţineri?

A fost votat art. 16.

Art. 17, dacă susţineţi amendamentul?

Doamna deputat Paula Ivănescu, aveţi cuvântul!

Avem un amendament care prevede mărirea sumei alocate pentru acordarea de credite, conform prevederilor art. 87 din Legea nr. 76/2002, de la 1.100 miliarde la 1.500 miliarde.

Explicaţia şi sursa creşterii acestei sume se află în excedentul bugetului de şomaj şi toate amendamentele făcute la anexa respectivă se referă la creşterea creditelor, a sumelor date pentru înfiinţarea de noi locuri de muncă pentru şomeri, a creşterii cheltuielilor cu calificarea şi recalificarea şomerilor şi a susţinerii mobilităţii forţei de muncă.

Cred că acest amendament, care are şi sursă de finanţare şi care se referă exact la ce ne doare mai tare, ar fi cazul să treacă prin votul dumneavoastră.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Ciotloş pentru a răspunde.

Dacă domnul Florin Georgescu are vreun răspuns aici?!

Domnul Petre Ciotloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

S-a avut în vedere execuţia bugetară, în principal execuţia bugetară pe anul în curs, precum şi posibilităţile de care dispune Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru exercitarea unui control optim al modului de utilizare a acestor credite.

Propunerea făcută aici ar conduce la creşterea cheltuielilor totale ale bugetului asigurărilor pentru şomaj, cu implicaţii nefavorabile asupra echilibrului financiar al acestui buget şi, în special, al bugetului general consolidat, convenit, de altfel, cu organismele internaţionale.

Mulţumesc.

Da, vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră alin. 1 de la art. 17, în formula propusă de iniţiator, respectiv Guvern.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 75 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

S-a votat alin. 1 în formula iniţială a Guvernului.

Dacă mai aveţi amendamente la art. 17?

Doamna senator Norica Nicolai, probabil că la alin. 2, da? Vă ascultăm.

Domnule preşedinte,

Noi am propus o diminuare a plafonului cuantumului maxim al creditului la 10 miliarde lei, cu următoarea motivare: în conformitate cu art. 86 din Legea nr. 76/2000 aceste credite sunt destinate sprijinirii întreprinzătorilor mici şi mijlocii. În raport de normele metodologice de finanţare şi de acordare a acestor credite, de garanţiile pe care băncile - şi, în acest context, Banca Comercială - le solicită şi în raport de o realitate care spune clar că se diminuează numărul persoanelor care creează întreprinderi mici şi mijlocii, credem că trebuie să facem mult mai atractivă preluarea acestui credit şi să dăm posibilitatea cât mai multor persoane să aibă acces la acest credit.

De aceea, 10 miliarde lei o considerăm o sumă rezonabilă care poate fi susţinută de garanţii ale companiilor pentru obţinerea creditelor şi poate sprijini la utilizarea integrală a fondului care, din păcate, dat fiind dificultăţile birocratice în care creditul se scaldă în România, este dificil de accesat de către cei care vor să le acceseze.

În acest moment sunt judeţe în care plafoanele de credite au fost acceptate la limite minime şi credem că este normal, pe principiul sprijinirii I.M.M.-urilor, principiu prevăzut şi în Legea nr. 133/1999, să dăm acestora o şansă.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu, vă rog, tot la alin. 2.

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

După cum aţi văzut, cele două amendamente ale art. 17 alin. 2 propuse de către Grupul parlamentar al Partidului Democrat şi de către Grupul parlamentar P.N.L., au direcţii opuse.

Primul doreşte creşterea de la 25 la 30 miliarde, iar al doilea scăderea de la 25 la 10 miliarde. Sigur că există nişte explicaţii pro sau contra, dar legea spune următorul lucru: s-a propus 100 milioane lei pentru un loc de muncă ca un rezultat al analizei funcţionării de câţiva ani a acestei legi. Legea nr. 76, intrată în funcţiune în 2001, arată clar că există 250 locuri de muncă nou create, ca necesar pentru obţinerea unui credit. Cu alte cuvinte, dacă avem 100 milioane aproximativ pentru un loc de muncă şi obligatoriu 250 locuri noi create, sigur că vom fi exact peste propunerea de 25 miliarde, iar execuţia bugetară a anilor trecuţi arată clar că nu există capacitate mai mare de absorbţie.

Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenţii la acest alineat? Înţeleg că nu.

Daţi un răspuns, domnule secretar de stat!

Domnul Petre Ciotloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu aş putea decât să adaug la ce a spus doamna deputat înainte, calculul din buget este rezultatul foarte simplu al înmulţirii celor 100 milioane la un loc de muncă cu cele 250 locuri de muncă nou create, aşa cum prevede legea ca atare, o deviaţie în jos sau în sus, cum sunt cele două amendamente, nu considerăm că este necesară şi oportună.

Vă mulţumesc.

Da, aţi reţinut răspunsul, deci se păstrează alin. 2 - solicită colegii de la Guvern - în formula iniţială, acelaşi lucru l-a aprobat şi comisia, deci supun votului dumneavoastră art. 17 alin. 2 în formula iniţială a Guvernului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abţineri? Abţineri, stimaţi colegi? 3 abţineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat alin. 2 al art. 17.

Supun votului dumneavoastră art. 17 în totalitate.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Art. 17 a fost votat.

Titlul cap. IV, ni se propune de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci o altă formulare, o aveţi la nr. crt. 2.

Supun votului dumneavoastră titulatura cap. IV în formula propusă de către Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci şi aprobată de către Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Vă rog să votaţi!

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 77 voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

S-a votat titlul cap. IV.

Art. 18, stimaţi colegi, nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 18.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 77 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Art. 18 a fost votat.

Trecem la art. 19 alin. 1 propus de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci; este vorba de alin. 1, se propune eliminarea. A acceptat Guvernul, deci supun votului dumneavoastră eliminarea alin. 1 de la art. 19.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abţineri? Se abţine domnul Ungheanu şi domnul Sassu, deci două abţineri.

Stimaţi colegi,

Se propune, în consecinţă, alin. 2 de la art. 19 să devină articol unic la art. 19.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Art. 19 a fost votat.

Trecem la cap. V - "Responsabilităţi în aplicarea legii". Dacă aveţi obiecţii la titlu? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Titlul cap. V s-a votat cu majoritate de voturi.

Art. 20, înţeleg că avem un amendament.

Domnule deputat Barbu, aveţi cuvântul!

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi am propus eliminarea acestui articol întrucât el dă posibilitatea Guvernului de a opera modificări în structură şi între bugete. Mă refer la bugetul asigurărilor sociale, cât şi la bugetul asigurărilor de şomaj, în decursul execuţiei bugetare, ceea ce face inutil votul Parlamentului.

Vă mulţumesc.

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt aici? Înţeleg că nu.

Domnule secretar de stat,

Daţi un răspuns aici. Rog răspuns, art. 20, vă rog!

Domnul Petre Ciotloş:

Vreau să menţionez că beneficiarul acordurilor de împrumut este Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, iar conducătorul acestui minister este ordonator principal de credite pentru cele două bugete, respectiv pensii şi şomaj.

Prevederea articolului de lege creează posibilitatea ca la un anumit moment să fie făcute modificări în structura celor două bugete, funcţie de gradul de realizare a programelor, fără afectarea pe ansamblu a împrumutului şi a destinaţiilor acestuia. Destinaţia este asigurări sociale sau ocuparea forţei de muncă.

Se creează astfel un mecanism elastic şi eficient pentru derularea împrumutului. Considerăm că forma prezentată este cea bună.

Vă mulţumesc.

Da, vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Să tranşăm prin vot. Supun votului dumneavoastră art. 20 în formula iniţială propusă de Guvern şi acceptată de comisii. În condiţiile în care se respinge vom supune votului amendamentul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? 80 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art. 20 a fost votat.

Art. 21, dacă sunt obiecţii? Supun votului dumneavoastră art. 21.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 80 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi s-a votat şi art. 21.

Titlul cap. VI - "Dispoziţii finale".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 66 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu votul majorităţii, titlul capitolului a fost votat.

Trecem la art. 22. Dacă aveţi observaţii?

Are cuvântul doamna deputat Paula Ivănescu.

Vă ascultăm!

Trebuie să recunosc că sunt insistentă. Poate, poate, ne aude şi partidul de guvernământ şi susţinătorii lui din Parlament că şi bugetarii au posibilitatea să obţină tichete de masă, dacă există disponibilităţi în bugetul respectiv, inclusiv prin surse extrabugetare, pe care, de obicei, cei care execută un buget de asigurări sociale sau de şomaj le realizează prin amenzile aplicate. Deci, în acest context, vă propun, doamnelor şi domnilor colegi, măcar acum, în ultimul ceas, să votaţi amendamentul nostru care oferă posibilitatea, în cazul existenţei unor sume peste bugetul actual, să primească tichete de masă.

Da, vă înţeleg misiunea. (Rumoare.) Ne ameninţaţi cu ceasul. O să ne vedem şi mâine.

Domnule deputat Brudaşca,

Aveţi cuvântul! Tot la articolul ăsta, nu? Vă rog!

Domnul Damian Brudaşca:

Da.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să atrag atenţia domnului secretar de stat şi distinşilor colegi de pe băncile Majorităţii, că există situaţii în România, chiar în acest an în derulare, când cetăţeni din domeniul pe care noi îl avem în vedere, respectiv, bugetari la instituţiile publice, în primării, mă refer în mod deosebit şi concret, au câştigat procese în instanţă care obligă instituţiile respective să le acorde tichete de masă.

Ce se va întâmpla în viitor, când noi nu eliminăm acest articol care interzice acordarea tichetelor de masă, dar când există hotărâri definitive şi executorii în instanţă?

Deci, este o chestiune care ar trebui să fie corelată şi avut în vedere, în afara acestui argument, şi situaţia salarizării destul de puţin stimulative pentru marea majoritate a celor care funcţionează în instituţiile publice.

S-a înţeles.

Domnul Damian Brudaşca:

Or, pentru marea majoritate a acestora, domnule preşedinte, tichetele de masă erau paiul care să nu le permită să se înece.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule secretar de stat, poftiţi!

Domnul Petre Ciotloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Datorită condiţiilor de austeritate în care au fost proiectate bugetul de stat, bugetele locale, bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate şi bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2003, nu au fost alocate sume în vederea acordării tichetelor de masă, dar textul, aşa cum este formulat în articolul respectiv, deci, formularea textului dă posibilitatea acordării tichetelor de masă salariaţilor din instituţiile publice care sunt finanţate integral din venituri proprii.

Vă mulţumesc.

Şi eu vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Aţi auzit răspunsul. S-a propus eliminarea. Guvernul, respectiv, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci propun menţinerea art. 22, deci, vă propun menţinerea art. 22, în formularea Guvernului, vă propun să votaţi această formulă; în caz contrar, votăm amendamentul respectiv.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Art. 22 a fost votat.

Art. 23. Dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Tot 82 de voturi.

Abţineri? 3 abţineri.

S-a votat art. 23.

Art. 24. Dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 68 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Art. 24 a fost votat.

Art. 25. Nu avem amendamente. Supunem votului dumneavoastră art. 25.

Cine este pentru? Vă mulţumesc, domnule Păunescu.

Cine este împotrivă? 79 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

A fost votat art. 25.

Stimaţi colegi,

Trecem la anexe.

Anexa nr. 1/04. Dacă aveţi amendamente? Nu sunt amendamente.

Aveţi, domnule senator Horga?

Vă ascultăm!

Domnul Vasile Horga:

Este vorba despre amendamentul care se referă la contribuţiile pentru asigurări sociale la agricultori, mai precis pensiile pentru asigurări sociale, care în bugetul pe care-l discutăm astăzi nu au fost prevăzute. Nu pentru că aceşti oameni n-ar avea nevoie de pensii, ci pentru simplul motiv că acest buget trebuia să se încheie cu un excedent, cum, de altfel, în fiecare an, el se încheie cu un excedent care finanţează cheltuielile bugetului de stat; de altfel, trebuie să intrăm în acea constrângere de deficit bugetar de 2,65% din PIB. Nu mi se pare normal ca, de fiecare dată cele două bugete, respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetul Fondului de şomaj să finanţeze deficitul bugetului de stat, pentru că pensionarii din România nu trăiesc nici mai bine, nu au pensii nici mai mari, şomerii nu au ajutoare de şomaj suficient de mari, astfel încât cele două bugete să fie de fiecare dată prevăzute cu excedente. Din acest motiv şi pentru faptul că nu este vina agricultorilor care au fost obligaţi să lucreze în C.A.P.-uri, li s-a luat pământul în mod samavolnic, şi pentru faptul că ei n-au putut să cotizeze la aceste bugete, nu este normal ca astăzi să-i lăsăm să moară de foame şi să nu prevedem în bugetul asigurărilor sociale nici un fel de pensie pentru aceşti oameni. Din aceste motive, vă rog să aveţi în vedere acest amendament şi să vă aplecaţi cu atenţie asupra lui şi să daţi o şansă şi acestor oameni, care, de fapt, sunt şi părinţii dumneavoastră. (Aplauze din partea P.R.M.)

Vă mulţumesc.

Reprezentantul Guvernului, vă rog!

Domnul Petre Ciotloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt necesare câteva precizări legislative. De la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, potrivit prevederilor art. 180, pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite în baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale, stabilite potrivit legislaţiei de pensii, devin pensii în înţelesul prezentei legi. Sumele necesare finanţării pensiilor pentru agricultori sunt incluse în capitolul 60/04 - "Asistenţă socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii", la titlul 38, la pensii de asigurări sociale. Faţă de aceste lucruri, sumele propuse la "Contribuţii pentru acoperirea cheltuielilor cu pensii pentru agricultori" nu sunt evidenţiate direct, deoarece sunt incluse în capitol, aşa cum am spus.

Existenţa sumei în coloana 1, din Sinteza bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001-2003 - "Pensii de asigurări sociale pentru agricultori" - se justifică prin faptul că până la intrarea în vigoare a Legii nr. 19/2000, vechea legislaţie prevedea această categorie de pensii.

Deci, este o problemă de interpretare.

Vă mulţumesc.

Da. Aţi ascultat argumentele.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră acest amendament respins de către reprezentantul Guvernului şi de Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci.

Cine este pentru? 67 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri? Mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Dacă mai sunt amendamente la anexa nr. 1/04. Dacă nu, supun votului dumneavoastră anexa nr. 1/04.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 68 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Anexa nr.1/ 04 a fost votată.

Anexa nr. 2/04 nu are amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc foarte mult.

Împotrivă? 66 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritate de voturi, anexa nr. 2/04 a fost votată.

Anexa nr. 3/04/20/01. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu majoritate de voturi a fost votată şi această anexă.

Anexa nr. 3/04/20/02. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Cu majoritate de voturi a fost votată şi această anexă.

Fără amendamente şi anexa nr. 3/04/20/04.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Cu majoritate de voturi a fost votată şi această anexă.

Anexa nr. 3/04/20/07.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/04/20/08.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/04/20/09.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/04/20/16.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 70 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Şi această anexă s-a votat cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/04/20/29. Dacă sunt amendamente? Nu sunt.

Cine este pentru?

Împotrivă? 71 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Anexa a fost votată în unanimitate.

Anexa nr. 3/04/20/30.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri?

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Trecem la anexele pentru bugetul asigurărilor pentru şomaj.

Anexa nr. 1/06. Dacă sunt amendamente? Înţeleg că nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 73 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 2/06. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 62 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Anexa nr. 2/06 a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/01. Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi a fost votată şi această anexă.

Anexa nr. 3/06/20/04. Nu sunt amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/07.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 78 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu avem abţineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/08.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/09.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Anexa a fost votată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/16.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 82 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu votul majorităţii s-a adoptat şi această anexă.

Anexa nr. 3/06/20/29.

Stimaţi colegi,

Avem două amendamente acceptate în Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci, şi acceptate de către Ministerul Muncii. Supun votului dumneavoastră această anexă cu cele două amendamente acceptate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc Împotrivă? 77 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Anexa nr. 3/06/20/29 a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Anexa nr. 3/06/20/30.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 72 de voturi împotrivă. Se numără corect, stimaţi colegi.

Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc foarte mult.

Am parcurs, stimaţi colegi, şi anexele.

Aş dori să vă aduc la cunoştinţă că amendamentele admise în proiectul de lege, precum şi anexele acestuia vor permite Ministerului Finanţelor Publice să efectueze modificările în cuprinsul întregului buget, conform clasificaţiei bugetare, pentru a asigura şi reface corelaţiile respective.

De asemenea, vă informez că, potrivit Legii finanţelor publice nr. 500/2002, bugetul se aprobă de Parlament numai pentru anul bugetar, deci numai coloana 2003. În anexe aţi avut şi. comparativ, anul 2001 şi programul pe anul 2002. Deci, noi am votat numai această coloană - 2003.

După aprobarea bugetelor de către Parlament se vor publica în mod oficial, bineînţeles, numai datele pentru anul respectiv, pentru anul 2003, pentru care am şi dat aprobare.

Cu excepţia bugetului de programe, proiectelor cu finanţare internaţională şi investiţiilor, care vor fi publicate, aşa cum sunt prezentate în proiect.

Stimaţi colegi,

Am parcurs împreună bugetul de stat şi bugetul de asigurări sociale de stat pentru anul 2003. Suntem în faza finală; deci, vom da votul final pe cele două bugete.

În conformitate cu prevederile art. 38 din Regulamentul comun al celor două Camere, votul se dă cu majoritatea celor prezenţi.

Mă bucură că avem o astfel de prezenţă. De asemenea, mulţumesc domnului prim-ministru, membrilor Guvernului care au întrerupt şedinţa de Guvern pentru a veni la votul final pe cele două bugete. (Rumoare; aplauze.)

Dacă se doreşte vreo luare de cuvânt?

Domnule ministru Mihai Tănăsescu,

Doriţi să luaţi cuvântul? Nu.

Domnule prim-ministru... (Discuţii).

Domnule Voinea,

Ne perturbaţi în activitatea parlamentară.

Domnule prim-ministru,

Doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog să vă adresaţi de la tribuna Parlamentului înainte de a da votul final.

Domnul Adrian Năstase - prim-ministru al Guvernului României:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă mulţumesc, în primul rând, pentru entuziasmul pe care l-aţi manifestat în ceea ce priveşte dezbaterea şi aprobarea celor două bugete. Pentru noi, şi, de fapt, pentru toţi cei care aşteaptă promulgarea celor două legi, această durată record pentru -, record în sensul de eficienţă şi realizare a discuţiilor - va reprezenta un avantaj extraordinar, pentru că, practic, trebuie să încercăm cu toţii ca până la sfârşitul anului şi bugetele locale să poată să fie finalizate, astfel încât şi ordonatorii de credite secundari sau terţiari să poată să fie în măsură ca de la 1 ianuarie să înceapă de îndată să funcţioneze.

Sigur că sunt multe nemulţumiri, sigur că ar fi fost bine să fie mai mulţi bani disponibili pentru diverse proiecte, pentru rezolvarea unor amendamente, n-au fost decât 150 de miliarde care s-au adăugat la sumele iniţiale, bani luaţi din rezerva Guvernului şi din banii pentru partidele politice, şi vreau să vă mulţumesc pentru această generozitate. Cred că este important în acest moment, dincolo de disputele politice, faptul că reuşim să creăm această stabilitate în planul funcţionării finanţării proiectelor.

Să ne străduim cu toţii ca în anii viitori să avem mai mulţi bani de împărţit pentru diverse proiecte, care să fie relevante, şi pentru diverse instituţii, să fie şi pentru nivelul local, pentru diverse proiecte, să fie disponibil.

Eu vreau să vă mulţumesc pentru felul în care aţi colaborat cu Guvernul, îndrăznesc să spun acest lucru, în finalizarea acestor două bugete. Vă mulţumesc încă o dată şi sper că banii vor fi bine cheltuiţi şi, repet, anul viitor dorim să fie şi mai mulţi bani pe care să-i putem împărţi pentru proiecte cât mai inteligente.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)