Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Primul proiect normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare.

Vă rog să urmăriţi cu atenţie raportul de mediere.

La primul punct, comisia a votat textul Camerei Deputaţilor, în consecinţă nu se fac dezbateri şi vot, potrivit regulamentului nostru.

La pct.2, de asemenea, la pct.3, un text comun, pentru alin.1 de la art.20.

Domnule Szekely, poftiţi.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La pct.3 doresc să susţin varianta Camerei Deputaţilor. Motivul este art.114 din Constituţie care spune că Guvernul poate, prin delegare legislativă, poate să emită ordonanţe în domeniul care nu face obiectul legilor organice. Acest act normativ pe care îl discutăm este o asemenea ordonanţă, deci, ordonanţa nu poate cuprinde reglementări care fac obiectul legilor organice. Or, introducerea de sancţiuni penale în textul legii fac ca acest act normativ să reglementeze un domeniu care nu ar putea să fie reglementat decât de către legi organice. Prin faptul că Parlamentul adoptă o ordonanţă nu schimbă caracterul actului normativ, ea va rămâne ordonanţă în continuare.

În acest sens, există şi o decizie a Curţii Constituţionale şi cred că acestea au fost motivele care au stat la baza deciziei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi atunci când a eliminat din textul ordonanţei acest articol care a fost introdus la Senat, deci, Guvernul a respectat prevederea constituţională şi nu a reglementat un domeniu care ar putea să fie reglementat doar de lege organică, însă Senatul a introdus această modificare, iar comisia de mediere, în mod destul de ciudat, a acceptat poziţia Senatului şi, până la urmă, a adoptat un text comun care, practic, este aproape identic cu textul Senatului, nesocotind faptul că Constituţia interzice acest lucru.

Acesta este motivul pentru care eu cred că atunci când în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor am decis eliminarea din textul ordonanţei a acestui articol, am procedat corect şi regulamentar şi cred că ar trebui să fim consecvenţi şi să menţinem această decizie şi acum, când adoptăm raportul comisiei de mediere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai o clipă, domnule deputat, că am senzaţia că sunteţi într-o mică eroare. Textul Camerei Deputaţilor pe care îl solicitaţi dumneavoastră, de asemenea, sancţionează cu... coloana 2 şi, a doua eroare în care cred că sunteţi, este că noi nu suntem în prezenţa unei amenzi penale aici. Nici fapta care este sancţionată prin asta nu este o faptă penală.

La art.20 alin.1...

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Aveţi dreptate, mă scuzaţi, am confundat poz.3 cu poz.4, nu o să mai revin atunci la poz.4, argumentarea o să o menţin atunci, m-am grăbit puţin. Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc, tot la textul comun? Vă rog.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu cred că suntem în faţa unei nuanţe constituţionale extrem de importante, dar într-o interpretare viguroasă pe care o văd eu, cred că textul este corect. Dacă domnul deputat nu ar fi făcut precizarea că modificarea a fost introdusă de una din Camerele Parlamentului, domnia-sa ar fi avut dreptate. Într-adevăr, Guvernul nu putea să introducă într-o ordonanţă simplă acte, domenii ce ţin de legea organică. Nu putea. Dar în momentul în care ordonanţa a venit la Parlament, prin actul de aprobare ea se transformă în lege. Iar Parlamentul nu poate fi oprit ca prin legea de aprobare a ordonanţei să nu aducă modificări, îmbunătăţiri care ţin de lege organică sau de lege ordinară. Constituţia interzice expres doar Guvernului ca prin ordonanţe simple să nu reglementeze în domeniul legii organice, dar nu interzice Parlamentului ca atunci când ia în dezbatere Proiectul de Lege de aprobare a ordonanţei să nu-l îmbunătăţească şi să nu includă în conţinutul lui prevederi care ţin de legea organică. O singură obligaţie pentru Parlament care rămâne este aceea ca proiectul de lege să fie aprobat în condiţiile legii organice cu majoritatea prevăzută de legea organică. Deci, dacă acea modificare cu privire la regimul sancţiunilor, a regimului infracţiunilor care este de competenţa legilor organice nu ar fi fost introdus de către Parlament, observaţia era corectă. Dar, dacă Parlamentul a făcut această observaţie la Senat sau la Camera Deputaţilor acest lucru, într-o interpretare constituţională, zic, eu cred că poate fi permis pentru că nimeni şi nimic nu poate opri Parlamentul ca, cu ocazia unei legi de aprobare a unei ordonanţe, să nu se spună punctul de vedere şi să meargă mai departe. Parlamentul este, potrivit Constituţiei, unica autoritate legiuitoare a ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă mulţumesc, domnule coleg, pentru precizarea făcută. Ea nu vine decât să ne amintească de o practică în această privinţă şi reamintesc colegului nostru şi domnului deputat Boc că la pct.6 din raportul de mediere se stabileşte de către Comisia de mediere caracterul legii şi legea este considerată lege organică. Bun.

Pentru că au fost obiecţii la textul comun cu privire la art.20 alin.1, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Repet, pct.3 din raportul de mediere la art.20 alin.1. Vă mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu majoritatea pentru s-a adoptat textul din comisia de mediere.

Pentru alin.3, 4, 5 de la art.20, alin.5, 6 şi 7 comisia ne propune textele Camerei Deputaţilor, în consecinţă, nu se supun dezbaterii, nici votului.

La pct.4, comisia propune textul Senatului. Mai sunt obiecţiuni la textul Senatului? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 3 voturi împotrivă s-a adoptat textul Senatului de la pct.4.

Pct.5 care este un text comun, dacă aveţi obiecţiuni?

Da, domnule Szekely, poftiţi.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Sper că de data aceasta nu am greşit, este vorba despre art. III din ordonanţă, în care se spune că exerciţiul acţiunilor sau, după caz, efectuarea procedurilor prevăzute de Legea nr.64 din 1995 se suspendă la cererea instituţiei publice implicate, faţă de societăţile comerciale la care statul sau autoritatea administraţiei publice locale deţine cel puţin 50% sau majoritatea din capitalul social.

Camera Deputaţilor a modificat acest text în sensul că exerciţiul acestor acţiuni se poate suspenda de către judecătorul sindic şi nu este obligatorie această măsură la cererea instituţiei publice. Credem că Camera Deputaţilor a respectat întocmai principiul separaţiei puterilor în stat, o autoritate administrativă nu poate ca să ia decizii obligatorii pentru o instanţă judecătorească. Din moment ce un proces judiciar a fost pornit nu mai poate să fie oprit decât de către o instanţă superioară sau de către instanţa de judecată însăşi. Cu atât mai stranie este situaţia când, practic, datornicul primeşte această competenţă ca să oprească o procedură judiciară care are ca scop recuperarea datoriei pe care o au creditorii faţă de el. De aceea, consider că soluţia găsită în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor este corectă şi vă rog să votaţi varianta Camerei Deputaţilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot instanţa o decide, stimate coleg.

Decât că într-un loc poate decide, în alt loc... nu decide societatea, societatea cere suspendarea.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Deci, autoritatea administraţiei publice, autoritatea instituţiei sau instituţia publică implicată cere, dar instanţa este obligată să facă, deci, practic, decizia este luată de către instituţia publică implicată şi nu de către instanţă. Soluţia noastră este mai bună, pentru că lasă acest drept instanţei de judecată, să oprească sau să nu oprească o procedură judiciară începută.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doreşte cineva din componenţa comisiei de mediere să ia cuvântul la această obiecţie? Nu. Eu o să supun votului dumneavoastră, totuşi, textul comun. Aţi auzit obiecţiile colegului nostru. Dacă nu va fi votat, atunci ".. avem probleme cu închiderea uşilor de sus care creează un curent dătător de gripe.

Vă rog să fiţi atenţi la pct.5 din raportul de mediere. Îl găsiţi la pag.7, cel cu privire la art. III. Comisia de mediere ne-a propus textul comun.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimaţi cu toţii votul. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Aţi rămas pe pentru, stimaţi colegi. Nu. Atunci staţi că încurcăm lucrurile. Vă rog frumos să fiţi atenţi şi să vedeţi când sunteţi pentru textul comisiei de mediere şi când nu. Deci, la pct.5 al raportului de mediere, text comun propus cu 9 voturi, 1 - pentru, 1 - împotrivă, vi-l supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru textul comun? Vă rog să număraţi cu atenţie toate voturile. 91 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 91 voturi pentru, 14 împotrivă şi nici o abţinere s-a adoptat la pct.5 textul comun.

Tot la pct.5 din raportul de mediere, pentru alin. 4 al art. III, îl găsiţi la pag.8. Comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nici una.

Cu un vot împotrivă, majoritatea pentru, s-a adoptat textul Senatului.

Ultimul punct al raportului de mediere, cel de la pct.6, comisia ne propune textul Senatului. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am parcurs, stimaţi colegi, acest raport, îl vom supune votului final mâine.