Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Proiectul de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Suntem în continuarea dezbaterilor.

Vă rog să urmăriţi de la poziţia nr.3 din raportul comisiei.

Domnul Boc are o problemă. Poftiţi.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În acest caz avem un amendament la chiar primul punct al legii; fiind vorba de o continuare a dezbaterilor, mă simt obligat să fac o precizare cu privire la acest amendament respins, ce figurează la pagina nr.23 din raport, primul amendament respins, iar acest amendament are următorul conţinut, pe care vi-l propun dumneavoastră: "Pe listele de candidaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senatului, partidele politice trebuie să propună candidate femei în proporţie de cel puţin 30%".

În vederea susţinerii unui asemenea amendament, voi utiliza următoarele argumente:

1. Cu ocazia revizuirii Constituţiei am introdus un text, la art.16, prin care se consacră accesul egal al femeilor şi bărbaţilor la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice. Cu alte cuvinte, acest text pe care-l propunem acum, când discutăm de modificarea Legii Electorale, este să dea consistenţă acestui principiu constituţional care deja a fost validat de către Comisia Constituţională.

2. Acest text este expresia unui principiu de largă respiraţie democratică, este expresia unui principiu al discriminării pozitive, ce urmăreşte într-o manieră substanţială să contribuie la democratizarea vieţii politice din România şi la încurajarea participării femeilor la viaţa publică.

3. În al treilea rând, un asemenea principiu nu este străin de practica şi logica democratică din ţările avansate. Menţionez faptul, de exemplu Constituţia Franţei are un asemenea principiu, consacrat în art.3, în Constituţia revizuită din 1990, iar Legea Electorală merge mai departe şi asigură acces egal al femeilor şi bărbaţilor la ocuparea funcţiilor şi demnităţilor publice, iar ţările nordice au reglementări de drept şi de fapt, fără să uităm faptul că în ţările nordice femeile au o pondere între 45 şi 55% în parlamentele naţionale, iar partidele politice au obligaţia de a include femei pe liste, mergând până la 50%. Noi am propus 30%.

Având în vedere aceste argumente şi având în vedere, bănuim, generozitatea dumneavoastră, considerăm că veţi fi de acord - de această dată - cu acceptarea acestui amendament ce ar da expresie unei vieţi reale democratice în Parlamentul României, şi a faptului că ne interesează locul şi rolul pe care femeia trebuie să-l aibă în societate, şi în viaţa politică în special, şi că dorim să încurajăm participarea acesteia în viaţa publică. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Da, stimate coleg, pentru că aţi vorbit de generozitate, şi suntem imediat după Paşte, îi dau cuvântul şi doamnei Ivănescu, dar vă reamintesc, stimaţi colegi, că amândoi - şi nu numai dumneavoastră - am dezbătut acest amendament un ceas.

Domnul Emil Boc:

Sigur că da. S-a şi votat ...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu ştiu dacă s-a votat.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Nu s-a votat! (Râsete din partea dreaptă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Nu s-a votat, de aceea am şi dat cuvântul. Deci, v-aş ruga să fiţi mai concisă faţă de ce-aţi vorbit data trecută.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De obicei sunt un parlamentar concis. Cred că observaţi termenul de "parlamentar" pe care l-am folosit. Vreau să readuc colegilor noştri în amintire faptul că în România este un deficit de democraţie, prin aceea că femeile sunt slab reprezentate în structurile de decizie, inclusiv în cele politice. Acest lucru trebuie remediat. Sigur, amendamentul ar fi sunat mai corect dacă era spus în felul următor: "Nici unul din cele două genuri umane - şi am denumit gen uman sexul, pe înţelesul tuturor -, deci nici unul din cele două genuri umane nu poate să fie subreprezentat în Parlamentul României". Deci, nu poate să aibă mai puţin de 30% din locurile ocupate în Parlament. Dar, pentru că suntem la începutul drumului democratic, este bine să spunem lucrurilor pe nume, şi anume că vrem pe listele parlamentare 30% să fie femei - uitaţi, că nici nu am spus locurile pe care să fie situate -, pentru că atât doamnele, cât şi populaţia ţării trebuie să se obişnuiască că o democraţie nu este niciodată completă dacă nu cuprinde cele două jumătăţi ale Cerului: femeile şi bărbaţii. Aşa că, vă rog să votaţi acest amendament.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc şi pentru frumoasa metaforă şi pentru sublinierea cu grupul parlamentar concis. Pentru că, eu înţeleg că aţi subliniat acest lucru, să nu-l includeţi şi pe şeful grupului parlamentar, care nu este deloc concis. Nu poate " " " (Râsete.)

Din partea iniţiatorului.

Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa după cum s-a arătat şi cu ocazia începerii dezbaterilor la acest proiect de lege, amendamentul formulat de domnul deputat Boc nu face obiectul acestui proiect de lege, nu poate face obiectul acestui proiect de lege. Dacă observaţi, proiectul de lege are ca obiect organizarea şi funcţionarea autorităţii electorale permanente. Atât şi nimic mai mult.

Problema ridicată de domnul deputat Boc, chiar dacă pe fond cred că este bună soluţia propusă, nu-şi găseşte locul aici. O asemenea prevedere ar trebui, poate, prinsă în Legea partidelor politice, pentru că partidele politice sunt cele care întocmesc listele de candidaţi. Acolo, poate, îşi găsea locul acest amendament, nicidecum în proiectul de lege pe care l-a elaborat Guvernul privind înfiinţarea autorităţii electorale permanente.

Ca atare, vă rog să supuneţi la vot, pentru că s-a discutat foarte mult această problemă. Vă rog să supuneţi la vot respingerea acestui amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Eu nu vreau să reluăm dezbaterile de data trecută, nu vreau nici să fiu excesiv de ferm, şi atunci, pentru că s-au înscris la cuvânt înainte de a avea eu această iniţiativă, domnul Boc şi domnul Brudaşca, vă propun să le dăm dumnealor cuvântul şi apoi să votaţi încheierea dezbaterilor la acest amendament.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Doamna Angela Bogea:

Nu este adevărat!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă deputat, pentru că suntem obişnuiţi "să cântăm în biserică", vă rog frumos, dacă aveţi ceva de comentat, să poftiţi aici. Încă o dată, stimată colegă, dacă aveţi ceva de comentat, poftiţi la tribună şi exprimaţi-vă. Mulţumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să explic de ce grupul nostru s-a opus acestei limitări a dezbaterilor. Cred că suntem, poate, la singurul proiect de lege aflat pe ordinea de zi unde nu avem procedură de urgenţă. Şi aşa cred că era cazul, măcar la acest proiect de lege, să dăm posibilitate colegilor noştri să se exprime şi să votăm în cunoştinţă de cauză, având în vedere că nu acelaşi auditoriu se află în faţa noastră, cu cel care a asistat acum două săptămâni la dezbaterea pe marginea acestui text. în consecinţă, dezbaterea era binevenită. Dar, evident, ne vom supune votului majoritar exprimat de dumneavoastră.

În al doilea rând, vreau să menţionez faptul că este locul aici pentru un asemenea amendament, şi vreau să menţionez aici şi să-i amintesc domnului ministru, pe care îl apreciez, că discutăm raportul asupra proiectului de lege privind modificarea şi completarea Legii nr.68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Deci, ne aflăm în prezenţa acelui proiect de lege care vizează alegerea deputaţilor, a senatorilor. Iar noi dorim ca, în cadrul acestui proiect de lege, să se includă această menţiune cu privire la faptul că partidele politice vor trebui să includă pe listele lor candidate femei în proporţie de 30%. Şi, aici, vreau să mai nuanţez, poate nu am fost bine înţeles. Nu înseamnă în mod automat că acele candidate femei vor fi pe cele 30% locuri eligibile. Nu! Partidele politice sunt obligate ca pe lista de 17, de 15, de 9 - în funcţie de judeţele care sunt în România - 30% din locuri să fie ocupate de femei. Partidul politic, în baza competiţiei interne, stabileşte el ordinea pe listă. Sau, dacă vom schimba sistemul electoral, vom da posibilitate probabil alegătorului, să stabilească el ierarhia pe listă, şi nu partidul politic. Important era şi este, ca această măsură să stimuleze partidele politice din România, de a include pe listele electorale oferite în competiţia politică, femei, în proporţie de 30%.

Nu vreau să mai reamintesc faptul că acest principiu este şi de profundă inspiraţie social-democrată, şi noi ştim că în România există un partid care aspiră să ajungă membru al Internaţionalei Socialiste, şi contăm pe votul acelui partid. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca. Sper să nu apelaţi şi dumneavoastră la Internaţionala Socialistă.

Domnul Damian Brudaşca:

Nu cred că este cazul, domnule preşedinte.

Dar eu vreau să se consemneze în stenogramă că este pentru prima dată, de când sunt parlamentar, când sunt de acord cu Puterea şi, mai ales, cu domnul secretar de stat Fleşariu. Este prima dată în acest sens - susţin ideea domniei sale şi aş mai veni şi cu alte argumente.

Eu mă întreb de ce doar 30%, dacă tot vorbim de egalitatea şanselor? Să fie vorba despre o egalitate de doar 30%?! Eu ştiu că egalitate este când este vorba de 50 la 50, sau fifty-fifty, cum se spune la bişniţari.

Şi apoi, o altă chestiune. Care este raţiunea pentru care doar pentru Camera Deputaţilor şi Senat să fie aplicat acest principiu? De ce să nu fie aplicat, dacă tot este vorba de alegeri, şi pentru organismele inferioare, pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene.

Şi, în al treilea rând, ce facem cu homosexualii şi cu lesbienele? În ce categorie îi integrăm pe aceştia?

Iată de ce, cred că este bine să lăsăm şi partidele politice şi electoratul să decidă în deplină cunoştinţă de cauză, nu pe criterii artificiale, care sunt procentele pentru care merită să se zbată ca femeile să fie reprezentate în organismele superioare, respectiv la nivelul Parlamentului. Eu, dacă aş fi femeie, m-aş simţi jignit că mi se dă o egalitate doar de 30%. Mulţumesc. (Aplauze din partea stângă.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Boc. Aţi auzit şi argumentele pentru, şi cele contra.

Cine este pentru? 5 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Marea majoritate a celor prezenţi. Cred că nu contestaţi acest lucru.

Abţineri sunt? 3 abţineri.

Amendament respins.

La pct.3 din raport, cel cu privire la art.23. Domnule Boc aţi avut un amendament? Poftiţi.

Comisia a propus menţinerea textului iniţiatorului.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, în primul rând vreau să menţionez faptul că este un amendament pe care, în raport îl avem la pagina nr.24, şi care figurează ca autor prin Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, dar a fost susţinut şi de către subsemnatul în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Colegii care au participat la dezbatere îşi amintesc acest lucru. Şi anume, este vorba de o chestiune minoră, dar cu consecinţe foarte importante. În textul propus de către comisie se spune că: "autoritatea electorală permanentă este o instituţie administrativă autonomă cu competenţă generală". Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic - şi noi am susţinut - ca acolo să fie adăugată sintagma "sub control parlamentar". Este foarte important ca această entitate administrativă care se creează să figureze şi să fie sub autoritatea Parlamentului, pentru a rezolva eventualele situaţii de criză - să ne amintim doar cazul de la CNSAS, pentru a da un exemplu doar. Altfel, ea rămâne într-o formă destul de vag precizată, iar sintagma aceasta "sub control parlamentar" ar defini foarte clar regimul juridic al acestei autorităţi electorale permanente şi ar accentua faptul că are doar conotaţii şi aspecte administrative, şi nu elemente care să ţină de decizia politică sau parlamentară.

Deci, cred că propunerea formulată şi amendamentul propus de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ar trebui să fie susţinut, repet, a fost susţinut în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de grupul parlamentar al Partidului Democrat. Vă mulţumesc. El se află la pag.24, pct.2.

Domnul Valer Dorneanu:

La pag.23.

Domnul Emil Boc:

La pag.24 din raport. Deci, pagina din raport este 24, sus, pct.2.

Domnul Valer Dorneanu:

Este 23, domnule deputat. Probabil că nu avem aceeaşi formă, însă amendamentul este cel cu "sub control parlamentar".

Dacă mai doreşte cineva să intervină la acest amendament?

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Pentru a nu exista suspiciunea că se va folosi acest organism în interes exclusiv politic, susţin amendamentul cu privire la necesitatea punerii lui "sub control parlamentar".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Fleşariu, aveţi cuvântul.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte, nu se poate pune problema că acest organism ar putea fi folosit excesiv politic, întrucât el are doar atribuţii pur tehnice: să asigure urnele de vot, cabinele să le uniformizeze, să asigure întocmirea şi ţinerea la zi a listelor electorale permanente etc., etc. Deci, acţiuni pur tehnice, pe de o parte.

Pe de altă parte, vreau să relev faptul că toate organismele autonome, toate instituţiile autonome prevăzute de cap.V, din titlu al III-lea al Constituţiei, care sunt instituţii administrative autonome, se găsesc sub controlul parlamentar, fără însă a se spune în legile de organizare a fiecăreia dintre acestea că ele se află sub control parlamentar.

Ca atare, şi această instituţie se va afla sub control parlamentar, fiind o instituţie administrativ autonomă, şi, ca atare, se găseşte sub control parlamentar. Nu este nevoie să se spună, în mod expres, în această lege, să se facă această menţiune. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Duvăz, apoi rog preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să-şi spună părerea. Rog raportorul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să ia loc în banca destinată comisiei permanente care a avizat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, în opinia mea, acest control parlamentar asupra unui organism electoral permanent este un lucru nepotrivit, şi o să vă explic de ce. De altfel, istoria acestui organism permanent este veche şi iniţiativele au fost succesive. Iată că acum suntem în faţa situaţiei de a - în fine - înfiinţa un organism permanent electoral. Acest Birou permanent electoral sau cum se va numi el, are rolul de a controla procesul de alegere în tot parcursul - între cele două, să spunem, momente principale electorale. Deci, inclusiv alegerile parţiale. El va trebui să decidă, în consecinţă, cât mai departe de puterea politică.

Ideal ar fi fost ca acest organism să fie, dacă vreţi, ca o putere judecătorească. Deci, să nu fie sub controlul factorului politic, pentru că Parlamentul este factor politic, şi mă surprinde ceea ce colegii mei din opoziţie susţin, că un control parlamentar ar asigura o neutralitate politică, pentru că orice Parlament, evident, are o majoritate.

De altfel, n-aş vrea să le reamintesc colegilor din opoziţie de câte ori s-a pus problema influenţei unei majorităţi asupra instituţiilor controlate, aşa-zis de Parlament. Plus că, "sub control parlamentar" pur şi simplu nu ştim ce înseamnă. Înseamnă modificarea compoziţiei de câte ori Parlamentul va decide aceasta? Gândiţi-vă că acest organism electoral trebuie să decidă asupra unor date de alegeri, asupra unor proceduri, la urma urmei, să le controleze şi aşa mai departe. Deci, legile le facem noi, dar aplicarea lor o face acest organism permanent. Cred că distanţarea lui de politic, pe care o doresc la fel ca şi colegii din opoziţie, poate fi asigurată tocmai dacă el nu se află sub un nemijlocit sau direct control parlamentar, şi dacă totuşi acesta ar trebui iniţiat, ar trebui să spunem exact ce înseamnă acest control parlamentar şi în ce constă el şi unde se poate Parlamentul amesteca şi unde nu, că fără o siguranţă şi o stabilitate a membrilor acestui organism, acest organism va fi timorat şi nu va face ceea ce este chemat să facă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi dacă doreşte să mai intervină? Staţi numai puţin, domnule profesor. Staţi, că doreşte domnul Boc, nu în calitate de membru al Comisiei juridice. Ar trebui să manifestaţi solidaritate faţă de decizia comisiei.

Domnul Emil Boc:

Eu mă supun deciziei comisiei, dar aceasta nu înseamnă că nu am dreptul legal să-mi apăr un amendament. Am un respect faţă de domnul preşedinte şi faţă de decizia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Dar sunt surprins de declaraţiile colegilor de la putere, cu privire la faptul că un asemenea organism ar trebui să fie plasat, din câte am înţeles, dacă nu sub control parlamentar, sub controlul executivului şi, cunoscând subtilitatea gândirii domnului deputat care a vorbit mai înainte, nu pot să înţeleg cum s-a produs această schimbare de optică democratică. Adică, în loc să accepţi un control al celei mai democratice instituţii, totuşi, dintr-un stat de drept care, este Parlamentul, să accepţi un control care, de fapt este un non control, exercitat de către Guvern, prin intermediul unei majorităţi, sau a unui Guvern care decide şi guvernează ţara.

Din acest punct de vedere este inacceptabilă această schimbare de macaz democratic, de la o logică democratică, la o logică ce ţine mai mult de accente autoritare şi de dominaţia executivului. Oricum rămâne sub control parlamentar, ceea ce se doreşte aici, Autoritatea Electorală Permanentă, nu este vorba de a fi scoasă de sub controlul parlamentar, discuţia era de a menţiona expres, aşa cum domnul ministru a spus aici. Deci, toate susţinerile potrivit cărora nu este bine ca o asemenea autoritate să fie sub control parlamentar sunt lipsite de temei. Ea rămâne sub control parlamentar. Problema este dacă este nevoie să accentuăm explicit sau rămâne implicit, aşa cum propunea Guvernul, iar propunerea noastră a fost că aici trebuie să avem de-a face cu o chestiune explicită, pentru a evita crizele care pot afecta funcţionarea unei asemenea instituţii, gândindu-ne la ce s-a întâmplat în trecut, aşa cum am menţionat la Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii, care teoretic tot o instituţie administrativă autonomă este, dar sub control parlamentar, şi atunci am ştiut exact cui ne adresăm pentru a rezolva această criză. Că nu a fost rezolvată, este o altă problemă.

De aceea, noi credem că nu avem nevoie de ambiguităţi în lege, nu avem nevoie să mergem cu presupusul. Legea, potrivit tuturor exigenţelor europene, trebuie să fie previzibilă, clară şi precisă. De aceea am menţionat şi am dorit ca acest lucru să fie menţionat expres, şi nu pentru a discuta dacă această echitate intră sau nu sub control parlamentar. Evident că rămâne sub control parlamentar!

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate coleg,

Cel mai nedemocratic mod de a pune problema în viaţa publică şi Parlament este de a răstălmăci cu rea-credinţă cuvintele cuiva. Aceasta mi se pare atitudinea cea mai nedemocratică.

În ceea ce mă priveşte n-am spus nici o clipă că aş dori să fie în subordinea Guvernului sau că aş dori ca unii să se gândească să fie în subordine, ci am spus că aş dori să fie mai independent decât în subordinea Parlamentului. Iar înscrisul explicit "în subordinea Parlamentului" presupune acest tip de subordonare, că va face ce? Un raport anual, că va fi demis, că oamenii vor putea fi schimbaţi la nişte date fixate sau în legătură cu nişte activităţi pe care Parlamentul le apreciază sau pur şi simplu el este sub control parlamentar pentru că este numit de Parlament la un interval de timp şi punct. Pentru că de buna funcţionare a instituţiilor - şi aici îmi pare rău că judecaţi lucrurile altfel decât foarte democratic, inclusiv în consiliul arhivelor, avem instituţii care să răspundă, conform Constituţiei, de buna funcţionare a instituţiilor statului, alte instituţii decât Parlamentul, care se presupune că sunt investite cu încredere, cu voturi şi care au aceste atribuţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Am urmărit cu deosebit interes duelul democratic ce a premers intervenţiei mele şi constat că se produc fisuri importante în falia aceasta a democraţiei româneşti.

Eu am revenit la microfon pentru că insist pe ideea de a se face această menţiune expresă, chiar dacă domnul secretat de stat susţinea că implicit toate instituţiile autonome sunt în subordinea Parlamentului, dar este nevoie de o asemenea precizare, cu atât mai mult cu cât şi antevorbitorul lăsa să se înţeleagă posibilitatea ca aceste organisme la un moment dat să-şi facă propria lor politică, să nu fie subordonate nimănui în mod concret, să nu fie nici o precizare concretă în actul de lege, şi atunci să rezulte, prin absurd, că ei pot să-şi facă propria lor politică, fără să aibă nici un fel de repercusiuni asemenea atitudini.

Întrucât este vorba de un organism care urmăreşte reglarea structurilor democratice sau a activităţilor democratice, nu văd de ce există această reticenţă pentru o exprimare clară şi inechivocă a unui asemenea lucru, de trecere a sa sub control parlamentar.

În felul acesta, indiferent care este majoritatea, se evită posibilitatea ca legislativul, în absenţa unei exprimări foarte clare, să transforme acest organism autonom într-un fel de preş pe care să îşi şteargă când vrea şi când nu vrea propriile sale picioare.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Boc cu privire la introducerea art. 23¹, care sugerează funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, sub control parlamentar. Aţi auzit argumentele domniei sale, ale celorlalţi apărători, precum şi argumentele iniţiatorului.

Cine este pentru amendamentul domnului Boc? 28 voturi pentru.

Împotrivă? 42 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere.

Cu 42 voturi împotrivă, 28 pentru a fost respins amendamentul.

Revin la art. 23. Comisia nu propune pentru alin. 1 şi 2 amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră obiecţii? Votate în unanimitate cele două alineate ale art. 23, în formularea iniţiatorului.

Pentru alin. 3 comisia ne propune modificarea acestuia. Urmăriţi, vă rog, pagina 5 din raport.

Dacă aveţi obiecţiuni la această modificare a textului de la alin. 3 art. 23? Nu. Adoptat în unanimitate.

Comisia ne propune, după art. 23, introducerea a încă 5 articole: 23¹, 23², 23³ şi 23⁴.

La art. 23¹ dacă sunt obiecţiuni? Adoptat amendamentul, introdus art. 23¹.

La art. 23² alin. 1 rămâne nemodificat, alin. 2 şi 3 se modifică, potrivit amendamentelor de la pct. 5.

Dacă aveţi obiecţiuni la aceste amendamente? Nu. Votat în unanimitate.

La alin. 1 şi 4 care rămân nemodificate în concepţia comisiei, dacă aveţi? Nu. Votate în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Art. 23³. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea iniţiatorului.

Art. 23⁴. Aveţi obiecţiuni la 23⁴? Adoptat amendamentul 7, cu privire la 23⁴.

După 23⁴, amendamentul 8, cu privire la art. 24.

Domnul Emil Boc:

Articolul 23 alin. 5.

Domnul Valer Dorneanu:

V-am întrebat şi nu aţi spus nimic.

Domnul Emil Boc:

Articolul 23 alin. 5.

Domnul Valer Dorneanu:

Am zis punctul 4.

Revenim la art. 23¹ alin. 5, unde domnul Boc...

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte, mulţumesc.

În cadrul amendamentelor respinse, la pagina - probabil că nu vor corespunde paginile din raport cu cele menţionate de noi - la pagina 28, în textul pe care eu îl am, figurează un amendament pentru art. 23¹ alin. 5 şi, pentru a înţelege, textul actual propus este: "Preşedintele şi vicepreşedinţii - evident, ai Autorităţii Electorale - nu pot fi membri ai unui partid sau formaţiune politică sub sancţiunea eliberării din funcţie". Textul adoptat de comisie este: "Preşedintele şi vicepreşedintele nu pot fi membri ai unui partid politic". Amendamentul de îmbunătăţire este următorul: "Preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii Electorale nu pot fi membri ai unui partid politic, nu pot desfăşura alte activităţi cu caracter politic şi nu pot fi soţ sau rudă până la gradul al III-lea cu preşedintele României, cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Senatului, cu membrii Guvernului şi cu preşedinţii partidelor politice".

Acest amendament, care figurează şi în propunerea formulată de Asociaţia Pro Democraţia cu privire la Autoritatea Electorală Permanentă, urmăreşte tocmai ceea ce s-a discutat aici: să-i asigurăm acestei entităţi administrative un caracter autonom şi independent, să nu poată fi influenţat politic.

Din acest punct de vedere noi am propus ca pe lângă interdicţia de a nu putea desfăşura activităţi politice, de a nu fi membru al unui partid politic, să menţionăm şi acest aspect care vizează incompatibilitatea sau evitarea conflictelor de interese, ca o persoană ce face parte din Autoritatea Electorală Permanentă să fie soţ, rudă şi aşa mai departe cu vreunul dintre cei menţionaţi aici. Şi anume: preşedintele Camerei Deputaţilor, al Senatului, membrii Guvernului, preşedinţii partidelor politice, pentru că partidele politice, nu?, sunt principalii actori ai jocului electoral, iar Autoritatea Electorală Permanentă urmează să supravegheze buna desfăşurare a acestei activităţi. Şi imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă un membru al Autorităţii Electorale Permanente ar fi frate cu preşedintele unui partid politic. Un conflict de interese ar putea apărea imediat, fără nici un fel de problemă. Iată de ce, pe această cale vă propunem să acceptaţi un asemenea amendament, pe linia întăririi autonomiei independenţei şi echidistanţei politice a acestei entităţi pe care o stabilim azi prin lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Daţi voie să ajut eu colegii în locul dumneavoastră, cu descifrarea textului, pentru că nu este la art. 23⁴. Dumneavoastră aţi propus un alineat nou la art. 23¹.

Stimaţi colegi,

Vă semnalez că prin propunerile domnului Boc noi revenim la art. 23¹ şi dumnealui vrea să propună un alineat 5. Îl găsiţi la pagina 28: "Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic, nu pot desfăşura alte activităţi cu caracter public şi nu pot fi soţ sau rudă până la gradul al III-lea cu preşedintele României, cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi al Senatului, membrii Guvernului şi preşedinţii partidelor politice".

Iniţiatorul doreşte să-şi spună părerea cu privire la acest amendament?

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Noi am conceput acest organism ca autoritate autonomă care urmează să fie condusă de un preşedinte, deci o conducere unipersonală, preşedinte care să fie ajutat de doi vicepreşedinţi.

Domnul deputat Boc ar dori să schimbe întreaga filosofie a proiectului de lege pe care noi l-am propus, în sensul ca - aşa sună din propunere - "Autoritatea Electorală Permanentă este alcătuită din cinci membri". Noi nu am gândit aşa. Autoritatea Electorală Permanentă are au aparat care se stabileşte prin structura sa de către Guvern, printr-o hotărâre a Guvernului. Eu citesc textul pe care l-a propus domnul Boc: "Autoritatea Electorală Permanentă este alcătuită din cinci membri". Nu este adevărat!

Domnilor,

Domnule Boc,

Şi eu am propunerea dumneavoastră "..

Domnul Emil Boc:

Dar nu aceasta este.

Domnul Ionel Fleşariu:

Daţi-mi voie!

În ceea ce priveşte interdicţia ca preşedintele şi vicepreşedinţii să facă parte din partidele politice o avem scrisă la alin. 5 al art. 23¹: "Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai vreunui partid sau formaţiuni politice, sub sancţiunea eliberării din funcţie".

Deci, textul propus de domnul deputat Boc se regăseşte în proiectul nostru.

Concepţia pe care noi am dat-o acestui organism este puţin diferită de cea gândită de domnul deputat Boc. Repet: autoritatea are o conducere unipersonală, un preşedinte, care este ajutat de doi vicepreşedinţi, numiţi, o să vedem în continuare cum. Ea nu este alcătuită din mai mulţi membri, care să fie numiţi de către Parlament sau de altcineva, va avea un aparat, repet, care va fi mai întins sau mai puţin întins, în funcţie de sarcinile concrete pe care le are. Iar interdicţia de a nu face parte din partide politice o avem noi trecută în lege, aşa că nu înţeleg care este noutatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru a elimina orice urmă de confuzie: domnul ministru s-a referit la un alt text. Textul pe care-l discutăm şi acceptat de comisie este următorul: "Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic". La pagina 8. Acesta este textul comisiei adoptat.

Eu am propus ca pe lângă această precizare să se adauge ceva în plus, cu privire la conflictul de interese. Şi anume: "Preşedintele şi vicepreşedinţii nu pot fi membri ai unui partid politic", deci exact aşa cum este în textul propus de comisie, la care am adăugat: "nu pot desfăşura alte activităţi cu caracter politic şi nu pot fi soţ sau rudă până la gradul al III-lea cu preşedintele României, cu preşedintele Camerei Deputaţilor şi a Senatului, cu membrii Guvernului şi cu preşedinţii partidelor politice".

Am încercat să eliminăm orice conflict de interese, pe de o parte, în raport cu acele autorităţi care numesc membrii Autorităţii Electorale Permanente: Guvern, Camera Deputaţilor, Senat, Preşedinte. Aceste entităţi numesc membri ai autorităţii electorale permanente şi era firesc să nu fie într-o relaţie de rudenie. Iar cu preşedinţii partidelor politice, pornind de la argumentul legat de faptul că partidele politice sunt principalele elemente care asigură jocul electoral, principalii agenţi ai luptei electorale. Deci, nu ne aflăm la o discuţie cu privire la componenţa autorităţii electorale permanente, pe care nu o discut, ci cu privire la incompatibilităţi şi conflict de interese.

Deci, pe lângă textul propus că nu pot fi membri ai unui partid politic, să adăugăm faptul că nu pot fi rude, soţ, soţie cu entităţile menţionate. Acesta este conţinutul amendamentului şi aş vrea să se înţeleagă foarte bine acest lucru.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Eu sunt pentru respingerea amendamentului domnului deputat Boc, din cel puţin două motive. Primul motiv este că textul, aşa cum a fost el aprobat de comisie, este suficient, iar al doilea motiv este acela că, totuşi, România este o democraţie consolidată şi a introduce astfel de prezumţii de, să spunem, culpabilitate în ierarhizarea unor astfel de funcţii mi se pare deja excesiv.

Este pur şi simplu o încercare de a introduce ideea că există în democraţia românească un pericol permanent care trebuie oprit, trebuie obturat şi se creează o stare de incertitudine în legătură tocmai cu o instituţie care este a democraţiei, şi această instituţie apare acum şi nu a apărut acum mulţi ani. Domnul Boc probabil că era student pe vreme aceea, prin anii 1992. Această instituţie a fost foarte mult discutată în mediile democratice româneşti, inclusiv în societatea civilă şi mai ales în mediile politice. Şi atunci s-a considerat că această instituţie ar fi putut crea anumite suspiciuni. Or, după 12, 13 ani de democraţie, de exerciţiu democratic, prin alegeri, prin alternativa la guvernare, să venim cu astfel de construcţii, nu facem altceva decât, fie să ne întoarcem în urmă, fie să încercăm să aducem în discuţie lucruri pe care le susţinem exclusiv din dorinţa de a face pe plac celor care spun că există o sensibilitatea în democraţia românească, mai grav, o instabilitate din acest punct de vedere.

Instituţiile funcţionează, domnule deputat, şi vă dau şi drept la replică, foarte bine, în România, majoritatea instituţiilor democratice, şi mă refer la Parlament, mă refer la instituţiile care şi-au dovedit viabilitatea, au păşit deja în etape superioare ale modificărilor. Daţi voie acestei instituţii pe care au gândit-o mulţi înaintea acestui Guvern şi care acest Guvern a avut hotărârea să o facă, să funcţioneze şi să funcţioneze în parametrii democratici moderni.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Toată "garnitura" cea grea a democraţiei apare în seara aceasta la microfon, ceea ce este un bun câştigat pentru dezbaterile parlamentare.

Eu, însă, susţin punctul de vedere exprimat de domnul Boc. Noi avem exemple destul de dureroase în care membri ai Guvernului şi-au numit proprii lor soţi în instituţii care ar trebui să fie echidistante. Dacă avem acest exemplu nefericit, nu prea funcţionează corect democraţia şi instituţiile ei în România, domnule deputat. Prin urmare, cred că se impune o asemenea clară precizare pentru a evita posibilitatea numirii rudelor şi cumetrilor şi celorlalte categorii în asemenea instituţii vitale, tocmai pentru a asigura viitorul funcţionării democratice a instituţiilor de drept în România.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Se pare că avem tendinţa aceasta a politizării şi a exagerării excesive. Pentru că domnul Boc este unul dintre cei care au susţinut insistent această autoritate, inclusiv în Comisia Constituţională, şi acolo vorbeam, distinse coleg, după cum vă amintiţi, că este un organism tehnic care uitaţi-vă ce atribuţii are. Nu văd acum de ce politizaţi atât şi vă aduceţi punctele de vedere în discuţie, doar de dragul de a nu aduce la bun final această dispoziţie? Am senzaţia că sunteţi într-o contradicţie permanentă.

Pe de o parte, doriţi o autoritate şi, pe de altă parte, faceţi tot ce se poate să împiedicaţi votarea ei, cu probleme mai mult inventate decât reale. Nu vă supăraţi că vă spun lucrul acesta, pentru că - repet - atribuţiile acestui organism sunt aproape eminamente tehnice.

Poftiţi. Aceasta v-am dat, ca să vă justific încă o dată dreptul la replică, v-am nominalizat.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi tot într-o manieră colegială şi politicoasă vă invit să faceţi observaţiile dumneavoastră în calitate de deputat, de la această tribună, la fel ca şi noi, şi de la tribuna preşedintelui să faceţi acele observaţii care vă revin în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor. Cu tot respectul şi cu colegialitatea necesară spun acest lucru.

În al doilea rând, vreau să vă spun că tot demersul pe care îl fac şi, împreună cu grupul parlamentar, încercăm să-l impunem, vizează tocmai elaborarea unor legi bune care să ne ferească în viitor de acuze reciproce.

Domnul deputat Cristian Dumitrescu vorbea mai înainte de o Românie virtuală. Aş vrea să-l invit să coboare în România reală şi să lase filosofia politică în turnul de fildeş, acolo unde îi este locul, şi să coboare în România reală pe care o trăim cu toţii. În România care figurează în topul celor mai corupte ţări din lume, iar conflictul de interese este principala sursă a corupţiei în orice ţară din lume. Iar noi venim cu o reglementare care încearcă să atenueze corupţia prin impunerea conflictului de interese. Guvernul pe care dumneavoastră îl reprezentaţi, domnule deputat, vă amintesc, ca să coborâţi cu picioarele în România reală, a adoptat acum o lună o lege a conflictului de interese. De ce nu aţi spus atunci că România nu are nevoie de o lege a conflictului de interese, că România este democratică şi ar fi o jignire la adresa României să impunem o lege a conflictelor de interese.

De ce nu aţi folosit acest discurs atunci, când a venit premierul Năstase cu o lege a conflictelor de interese şi veniţi acum, când propun o reglementare expresă a conflictului de interese.

Domnule deputat, vă reamintesc că Legea conflictului de interese, pe care dumneavoastră aţi susţinut-o în Parlament, la Capitolul "Magistraţi" figurează conflict de interese până la gradul IV de rudenie inclusiv. Atunci de ce n-aţi pus întrebarea că este o Românie nedemocratică, când am figurat că am pus acolo că nu pot fi soţi, rude până la gradul IV, inclusiv magistraţii între ei. De ce nu v-aţi revoltat atunci?

Pe de altă parte, colegul meu spunea, pe bună dreptate: România are nevoie de legi ferme prin care acest conflict de interese trebuie să fie foarte bine reglementat. Este suficient să ne uităm la rudele demnitarilor aflate unde? În Curtea Supremă de Justiţie. Unde? În Curtea Constituţională. Nu dăm nume, din respect colegial. Dar dacă am fi avut asemenea reguli clare şi precise ale conflictului de interese, nu am fi fost într-o asemenea situaţie, când un ministru să se consulte acasă cu soţul, cu privire la o lege susţinută în Parlament şi atacată la Curtea Constituţională. Sunt realităţi, trebuie să le spunem pe nume, nu trebuie să ne ferim atât de mult. Şi acum ne şifonăm că dorim să introducem reglementări precise, ca pe viitor asemenea conflicte de interese să nu mai apară, ca la masa de acasă soţul şi soţia să discute din perspectiva unor autorităţi care sunt pe poziţii contradictorii.

Iată de ce acest amendament este de bună credinţă şi orice acuzaţie de împiedicare a adoptării legii sau de tergiversare este de rea credinţă şi răuvoitoare. Ea doreşte să pună punct acestei practici de cumetrii politice în instituţiile statului din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. Şi pentru lecţia pe care mi-o daţi cu privire la ce trebuie să facă preşedintele.

Aştept legislatura viitoare ca să fiţi dumneavoastră preşedinte şi să-mi spuneţi cum poate modera un preşedinte nişte discuţii în care, câte un deputat ia cuvântul şi vorbeşte totdeauna pe lângă subiect, făcând confuzii între conflictul de interes economice şi celelalte, între incompatibilităţi, repetându-se mereu la nesfârşit.

Voi aştepta atunci să văd cum veţi interveni să aduceţi discuţia la subiect şi ca să puteţi aduce o lege la bun sfârşit. Vă aştept.

Aveţi cuvântul, domnule, dreptul la replică.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

N-am să intru într-o polemică pe care nici nu mi-o doresc şi nici nu cred că este cazul s-o am cu domnul deputat, dar invitaţia aceasta de a mă coborî în mijlocul oamenilor, să văd care este realitatea României, aceasta este puţin deplasată.

Domnule deputat Boc, coborâţi dumneavoastră şi constataţi că încercaţi să fiţi un grup parlamentar şi, de fapt, un grup parlamentar nu este reprezentat de o voce. Această realitate virtuală despre care vorbiţi este realitatea în care sunteţi dumneavoastră. Aşa cum credeţi că dumneavoastră aveţi acum în spate un grup parlamentar şi nu e nimeni dintre colegii dumneavoastră aici...

Domnul Valer Dorneanu:

O să aveţi dreptul la replică, stimate coleg...

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

... nu este nimeni dintre colegii dumneavoastră aici, tot aşa, aveţi şi impresia că ceea ce spuneţi este bine.

Domnule deputat,

Acceptaţi puterea argumentului, acceptaţi argumentaţia, şi nu încercaţi să daţi lecţii. Mai staţi un pic în banca aceea, mai staţi în poziţia pe care v-aţi cucerit-o, şi vă felicit pentru ea, după care veniţi aici să faceţi colegilor dumneavoastră reproşuri şi mai ales să faceţi ceea ce pentru mine este de neconceput, să aduceţi în discuţie lucruri pe care nu le-am spus şi nu le-am gândit. Deci, nu v-am făcut nici un fel de acuză dumneavoastră sau politicii pe care o face partidul dumneavoastră, ci am vorbit pur şi simplu despre starea de fapt din România, despre România aceea, nu virtuală, ci reală.

Faceţi o legătură între conflictul de interese, între Legea anticorupţie ş.a.m.d. şi o reglementare, care, vă spun, în parlamentarismul românesc (pentru că cunosc bine această problemă) este discutată de societatea civilă, de clasa "politică, de oamenii politici de foarte mult timp. N-aţi descoperit dumneavoastră nici oul nici găina, domnule deputat!

Încercaţi să vă descoperiţi pe dumneavoastră însuşi ca un om care încearcă să fie cât de cât rezonabil. În rest, numai de bine!

Domnul Valer Dorneanu:

Desigur, trebuie să-i dau cuvântul la replică domnului Boc. După aceea, s-a mai înscris la cuvânt domnul deputat Petruş şi o să vă propun sistarea discuţiilor.

Aveţi dreptul la replică, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, aş vrea să precizez că atunci când argumentele nu pot fi combătute este regretabil că în Parlamentul României se ajunge la alte argumente. Dacă tot a fost vorba de faptul că Grupul parlamentar PD este mai puţin numeros, asta se datorează în primul rând acelora care, înşelând voinţa electoratului şi având vocaţia trădării, au trecut dintr-o bancă în alta fără nici un fel de remuşcare şi trecând peste votul exprimat de corpul electoral.

Cred că acest lucru ar trebui să dea de gândit, în primul rând, acelora care se impun la acest microfon şi doresc să aibă o opinie. În primul rând, să se gândească dacă nu cumva, prin ceea ce au făcut şi prin ceea ce fac, n-au înşelat voinţa exprimată de către alegători cu ocazia votului.

Şi, în al doilea rând, îmi exprim convingerea că, pentru ultima dată în acest Parlament, nu vor fi luat locul argumentelor acuzaţiile la adresa persoanelor sau acuzaţii care n-au nimic de a face cu deontologia parlamentară. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petruş.

Domnul Octavian Constantin Petruş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun să abordăm discuţiile acestea în aşa fel încât să nu ne batem joc unii de alţii. Au foct câteva discursuri, aici, pe care eu le-am perceput în felul următor: "Eu, eu, eu, eu, eu, eu..." Ei, nu putem progresa în felul acesta.

Vă rog frumos, domnule preşedinte, să conduceţi şedinţa în aşa fel ca persoanele care iau cuvântul să se refere la subiect.

Şi încă ceva, o chestiune de procedură, ca să fim eficienţi. Ştiţi, există termenul latin: "Nomina odiosa", nu ne pronunţăm numele unul altuia, ca să ne aflăm în treabă aici, la tribună. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pag. 28 al domnului deputat Boc.

Cine este pentru? 26 voturi pentru.

Împotrivă? 48 voturi împotrivă.

Abţineri?

Amendamentul a fost respins, cu 48 voturi împotrivă şi 26 pentru.

La art. 24, vă rog să urmăriţi amendamentul nr. 8.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 8, art. 24 alin. 1 se modifică în mod corespunzător.

Pentru art. 24, celelalte texte rămân nemodificate.

La pag. 17, aveţi amendamentul... De fapt, în continuare, pct. 9 şi 10 nu sunt amendamente, ci sunt precizări că textele rămân nemodificate, până la pag. 19.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni la aceste texte? Nu.

Adoptate toate textele în formularea iniţiatorului.

Urmăriţi, în continuare, amendamentul nr. 14, cu privire la art. 80¹.

Dacă aveţi obiecţiuni? Nu.

Adoptat amendamentul, art. 80¹ se va modifica în mod corespunzător.

Art. 80¹ alin. 2 şi 3. Nu se propun modificări.

Dacă aveţi dumneavoastră obiecţiuni? Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

La art. II, urmăriţi amendamentul nr. 15: "Data intrării în vigoare..."

Nu aveţi obiecţiuni.

Admis amendamentul.

Pentru art. III, comisia nu a avut obiecţii, dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Rămâne textul votat în unanimitate în formularea iniţiatorului.

Am parcurs toate articolele acestui proiect. O să supunem proiectul votului final în ziua destinată acestui scop.

Şi, în continuare, trecem la următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, cel de la pct. 6: modificarea şi completarea Codului de Procedură Penală şi a unor legi speciale. S-a decis dezbaterea acestui proiect în ziua de marţi.