Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

La pct.10, Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii învăţământului nr.84/1995. Suntem în procedură de urgenţă. Rog comisia să propună timpii de dezbatere care să includă inclusiv o scurtă prezentare din partea iniţiatorilor şi raportul succint al comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi permiteţi să fac şi eu apel la colegii din sală să-şi ia locul de iniţiatori, este singura lege pe care au iniţiat-o şi care poate trece şi, în consecinţă, să propunem timp total de dezbatere, deşi sunt convins că nu va fi suficient, o oră, pentru că este o lege extraordinar de importantă, iar intervenţiile limitate la maximum 3 minute. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteţi de acord cu această propunere?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?.

Abţineri?

Unanimitate.

Am înţeles că, în numele iniţiatorilor, prezintă propunerea doamna deputat Andronescu Ecaterina care, totodată, este şi ministrul învăţământului.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt extrem de onorată să prezint, în numele Comisiei de învăţământ, această iniţiativă legislativă cu care venim în faţa dumneavoastră.

În esenţă, este vorba de măsurile de reformă pe care le vizăm pentru domeniul sistemului învăţământului din România, segmentul "învăţământ obligatoriu".

Desigur, sistemul de învăţământ reprezintă ţinta şi preocuparea nu numai a politicienilor, a societăţilor în general din toate ţările, pentru că în permanenţă ceea ce se întâmplă în învăţământ astăzi are reflectare în societate mâine şi de aceea este firesc şi noi să fim foarte atenţi la direcţiile în care se dezvoltă sistemele de învăţământ din lume şi să nu mărim distanţa între noi şi alţii, dimpotrivă, dacă se poate, să fim cu sistemul de învăţământ între cele mai performante din lume. De aceea, cele două Comisii de învăţământ ale Parlamentului României au dezbătut măsurile de reformă care vizează sistemul de învăţământ obligatoriu şi vin astăzi în faţa dumneavoastră cu propuneri de modificare a Legii învăţământului.

În esenţă, este vorba de modificări care vizează punerea accentului pe formarea unor noi competenţe cheie în educaţia de bază, pe restructurarea învăţământului profesional şi tehnic şi, sigur, toate acele aspecte care trebuie să reprezinte normele de reglementare care să ne permită să punem în practică aceste măsuri.

Consiliul European şi, sigur, România ca ţară candidată participă la dezbaterile din Uniunea Europeană, a stabilit pentru învăţământul de bază, pentru educaţia de bază noi competenţe cheie. Este vorba de competenţe de comunicare, de competenţe digitale, de competenţe civice, de competenţe ştiinţifice, tehnologice, de aspiraţie spre cultură şi, nu în ultimul rând, de competenţe antreprenoriale. Toate acestea sunt transpuse în sistemul de învăţământ prin modificări pe care le propunem în curriculum şi prin modificări pe care, de asemenea, le propunem în programele şcolare de la fiecare disciplină.

De asemenea, un segment căruia îi dăm o atenţie deosebită îl reprezintă învăţământul profesional şi tehnic, care se restructurează în şcoala de arte şi meserii, nu neapărat schimbându-i denumirea, ci schimbându-i modalitatea de abordare, filosofia după care este realizat. În esenţă, este vorba de o rută de profesionalizare, rută de profesionalizare care se realizează în 2 ani de zile pe un curriculum cu un segment de cultură generală şi pe o parte de instruire practică pe care ne-o dorim să o realizăm în cea mai mare parte la firme, pentru că aceşti specialişti racordaţi la piaţa muncii trebuie să se adapteze cât mai rapid după absolvirea şcolii în firma în care îşi vor găsi locurile de muncă.

Aceste demersuri se transpun într-o structură a învăţământului de bază care se prelungeşte cu încă 2 ani de zile, întrucât România era singura ţară în care învăţământul obligatoriu mai avea doar durata de 8 ani de zile. Ca urmare, cei 2 ani care se adaugă învăţământului obligatoriu sunt adăugaţi pe două rute educaţionale; o rută educaţională liceu, în care primii 2 ani intră în categoria învăţământului de bază, şi pe ruta educaţională şcoală de arte şi meserii de 2 ani de zile, care, de asemenea, face parte din învăţământul de bază.

Modificările pe care vi le supunem atenţiei şi aprobării dumneavoastră mai cuprind, de asemenea, o deplasare spre o vârstă mai mică la debutul în ciclul primar; este vorba de intrarea în ciclul primar de la 6 ani, aşa cum proiectul de lege vine să vi se prezinte dumneavoastră spre aprobare, această orientare spre o vârstă şcolară mai mică, care este practic întâlnită în peste 80% din ţările Uniunii Europene, are o abordare flexibilă, părintele fiind cel care poate să decidă dacă merge la 6 ani la şcoală, dacă merge chiar mai devreme de 6 ani sau îl poate amâna cu un an de zile. Toate aceste demersuri au fost dezbătute, aşa cum vă precizam la început, în plenul celor două Comisii de învăţământ. De aceea, această iniţiativă vine în faţa dumneavoastră ca iniţiativă a celor două comisii, 20 de deputaţi şi senatori au semnat această iniţiativă, cred că este şi o premieră de procedură parlamentară, pentru că practic deputaţi şi senatori din toate partidele politice au devenit iniţiatorii acestui proiect de modificare a Legii învăţământului.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie, pentru faptul că aţi luat astăzi în dezbatere şi vă asigur că toate aceste demersuri sunt gândite în aşa fel încât sistemul de educaţie să fie mâine mai bun decât este astăzi. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu mulţumesc. Domnule preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, vă rog să prezentaţi tot aşa de succint raportul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Stimaţi iniţiatori,

Avem astăzi în faţă una dintre legile cu implicaţii majore în evoluţia ulterioară a României. De aceea, poate nu ne-am mărginit la un raport formal, ci la un raport care să determine pe fiecare dintre noi să constatăm importanţa legii prin prisma unei integrări efective în Europa prin educaţie. Este, cum a spus şi doamna ministru, un moment deosebit, ca să nu spun istoric, pentru că s-a demodat cuvântul, când două comisii de specialitate, Comisia de învăţământ şi ştiinţă a Senatului şi Comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Camerei Deputaţilor, au elaborat împreună cu ministerul şi a promovat ca iniţiativă comună a celor două comisii acest proiect de lege. Trebuie să găsim forţa şi iată că cele două comisii şi ministerul de resort au făcut-o ca în anumite chestiuni de interes naţional cum este declarat învăţământul, Legea învăţământului, să realizăm şi consensul naţional.

Aveţi în faţa dumneavoastră acest consens naţional prin prisma colegilor noştri iniţiatori, prin prisma ministerului, care s-a aşezat în banca comisiei. De aceea, domnule preşedinte, îmi cer scuze dacă voi prezenta un raport tehnic care este absolut necesar spre a înţelege ce votăm, pentru cine votăm şi dacă este bine sau este rău.

Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr.84/1995, republicată. Prin adresa nr.253 din 19 mai 2003, Cabinetul Secretarului General, comisia este sesizată în conformitate cu prevederile art.89-107 din Regulamentul Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi avizare în procedură de urgenţă cu propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii învăţământului nr.84/95, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Proiectul de lege a fost avizat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, propunerea legislativă a fost avizată de Consiliul Legislativ, are fişa fiscală înaintată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, are acordul Guvernului. Propunerea legislativă are procedură de urgenţă.

În perioada cuprinsă între anul 2000 şi anul 2002 s-a propus, la nivelul Uniunii Europene, progrese fără precedent în realizarea efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei. Ridicând la rang de principiu respectarea identităţii naţionale, politica educaţională promovată la nivel european plasează întreaga dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională în perspectiva cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.

O primă constatare referitoare la structura învăţământului obligatoriu este aceea că reformele educaţiei la nivel european au vizat atât extinderea duratei, cât şi modificarea stadiilor sau ciclurilor acesteia. Astfel, conform datelor difuzate prin Eurydice, reţeaua de informare asupra educaţiei în Europa, aproape jumătate dintre ţările europene au extins durata învăţământului obligatoriu atât prin ridicarea vârstei de finalizare a studiilor, cât şi prin scăderea vârstei de începere a învăţământului obligatoriu.

Analiza comparativă efectuată pe un număr de 32 de state europene conduce la următoarele constatări concrete. Există o tendinţă marcantă de stabilire a vârstei de debut a şcolarizării sub vârsta de 7 ani. Astfel, în Belgia, Spania, Franţa, Irlanda, Italia şi Portugalia, debutul învăţământului obligatoriu este stabilit pentru vârsta de 6 ani. În Anglia, Scoţia şi Olanda pragul de vârstă la care trebuie să înceapă copiii învăţământul obligatoriu este de 5 ani, în timp ce, în Luxemburg sau Irlanda de Nord, este de 4 ani. Debutul şcolarizării obligatorii este stabilit la vârsta de 7 ani, în cazul României şi Bulgariei, respectiv pentru unele state nordice, din raţiuni de climă.

Sub aspectul duratei învăţământului obligatoriu este restructurat pe un interval cuprins între 9 şi 13 clase, prezentând diverse stadii, cicluri de şcolarizare. Desigur, nu există un model standard de structurare internă a învăţământului obligatoriu la nivel european. În această privinţă este esenţială amprenta diferitelor curente naţionale dezvoltate în ultima decadă, în mare parte condiţionate de tradiţiile naţionale de resurse, de teoriile în domeniul psihologiei, sociologiei şi pedagogiei agreate şi politicile educaţional naţionale.

Referitor la vârsta de finalizare a învăţământului obligatoriu pentru majoritatea sistemelor prezentate, acesta se situează la 16 ani. În România este unanim acceptat faptul că elevii trebuie să fie menţinuţi în şcoală pe parcursul unei perioade de timp suficiente pentru a le permite dobândirea a ceea ce este numit în mod curent educaţia de bază.

Prin perspectiva dezvoltărilor curriculare necesare educaţiei de bază, intervalul actual de 8 clase, alocat învăţământului obligatoriu, devine insuficient, iar modul de finalizare apare ca impropriu.

Prelungirea duratei şcolarităţii obligatorii rezolvă următoarele cerinţe: un nivel superior de educare pentru întreaga populaţie; un trunchi comun de educaţie asigurat fără nici un fel de discriminare printr-o politică de susţinere a educaţiei de bază pentru toţi; oferta educaţională flexibilă şi diferenţiată în funcţie de aspiraţiile şi potenţialul de învăţare a elevilor, care includ ruta de profesionalizare proiectată în contextul asigurării coeziunii economice şi sociale; un demers de protecţie socială prin extinderea eforturilor publice de educaţie pentru toţi cei care din lipsă de resurse părăsesc prematur sistemul educaţional şi de formare profesională; un sistem de educaţie sistemică şi diferenţiată pentru o populaţie tânără în profundă schimbare - adolescenţa; reducerea costurilor de recuperare şi adaptare prin menţinerea elevilor în sistemul educaţional şi de formare profesională.

Analiza tuturor acestor factori, precum şi nevoia aducerii structurii învăţământului obligatoriu şi a orientărilor din domeniu la nivel european ne obligă la continuarea reformei învăţământului obligatoriu din România prin:

1. coborârea limitei inferioare a vârstei de acces în învăţământul obligatoriu la 6 ani;

2. prelungirea duratei învăţământului obligatoriu la 10 clase.

Având în vedere argumentele de mai sus, Comisiile de învăţământ ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au finalizat, împreună cu Ministerul Educaţiei Naţionale, Propunerea legislativă de modificare a Legii învăţământului nr.84/95, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.72 din Constituţia României.

4. La dezbaterea proiectului au participat, ca invitaţi, în conformitate cu prevederile art.51-52 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, profesor universitar dr. ing. Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei şi Cercetării, Constantin Corega, secretar de stat MEC, Cristina Icociu, director general în MEC, Gabriel Negrea, consilier MEC.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 25 membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat în şedinţa din 21 mai 2003, în unanimitate de voturi. Vă mulţumesc şi mai facem precizarea că pentru dumneavoastră, deşi tehnica administrativă nu includea, am pus pe prima coloană textul actual din lege şi pe coloana din mijloc am pus textul propunerii legislative. Practic, nu avem amendamente la propunerea legislativă, pentru că ea aparţine comisiei. Din partea grupurilor parlamentare au venit un număr de amendamente care au fost respinse. Dacă doresc să le susţină, putem discuta asupra acestora.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc. S-au înscris din partea grupurilor parlamentare, pentru a comenta prevederile acestei propuneri, din partea PDSR: Andea Petru, din partea PRM: Costel Ionescu, din partea Partidului Democrat: Mihai Baciu, din partea PNL: Anton Ionescu, din partea UDMR: Ferenc Asztalos, din partea PUR-ului: Octavian Pătru, iar de la Minorităţi: Sotiris Fotopulos. Va lua, de asemenea, cuvântul, din partea Guvernului, domnul ministru Gaspar.

Are cuvântul domnul Andea Petru. V-aş ruga, stimaţi colegi, pe toţi să respectaţi timpii de intervenţie pe care tot dumneavoastră i-aţi votat.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar PSD susţine Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii învăţământului. De altfel, după cum aţi putut constata, mai mulţi membri ai Grupului parlamentar PSD sunt semnatari ai acestei iniţiative.

Aş dori, de la bun început, să subliniez faptul că, de asemenea, cum s-a putut constata, modificările se referă strict la ceea ce am putea numi reforma învăţământului obligatoriu. Deci, începând de la şcoala care începe la 6 ani şi terminarea învăţământului obligatoriu la nivelul a 10 clase.

Virtuţile acestei legi au fost bine subliniate şi de doamna ministru, ca una dintre iniţiatoare a acestui proiect, precum şi de către domnul Stanciu, cu menţiunea că, într-adevăr, consensul a fost realizat atât în ceea ce înseamnă Camera Deputaţilor, cât şi Senat.

Aş dori să adaug suplimentar la cele ce s-au spus până acuma, că această lege, aşa cum este ea completată şi modificată, asigură o excelentă continuitate între ceea ce numim tradiţie şi inovaţie în învăţământ. Continuitatea tradiţională se referă la faptul că se respectă structurile: grădiniţă, învăţământ primar, învăţământ gimnazial, iar inovaţia se referă în ceea ce înseamnă evaluarea cunoştinţelor dobândite de către elevi.

Aş mai sublinia, este un fapt meritoriu, că la nivelul Guvernului au fost făcute eforturile necesare financiare pentru a se asigura şi sprijinul financiar necesar generalizării învăţământului la nivelul a 10 clase.

Acestea fiind spuse, consider că avem toate temeiurile ca să susţinem modificările şi completările aduse Legii învăţământului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul Costel Ionescu, din partea Partidului România Mare.

Domnul Costel Marian Ionescu:

Stimate domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă prezint câteva puncte de vedere ale Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Modificarea şi completarea Legii 84/95 s-a impus cu necesitate atât pentru creşterea calităţii educaţiei şi învăţământului, cât şi a cerinţelor economiei de piaţă. Vreau să vă spun că toţi parlamentarii Partidului România Mare sunt iniţiatori ai acestei legi.

Doresc să formulez în faţa dumneavoastră câteva aspecte esenţiale ale acestei legi, şi anume: această lege de modificare şi completare este necesară şi a venit în sprijinul învăţământului pentru următoarele motive:

1. Pentru începerea învăţământului primar la vârsta de 6 ani, deoarece capabilităţile psiho-somatice ale copiilor probează acest aspect. S-a lăsat la latitudinea, totuşi, a părinţilor, a tutorilor şi a susţinătorilor legali posibilitatea începerii şcolii la vârsta de 7 ani.

2. Învăţământul obligatoriu trebuie totuşi să fie de 10 ani şi nu de 8 ani sau de 9 ani. Acest aspect este demonstrat că se practică cu rezultate bune în ţări avansate din Europa, ţări amintite anterior de către preşedintele comisiei.

3. Corelarea vârstei de 16 ani, pe care o are absolventul la terminarea celor 10 clase, cu îndeplinirea criteriului de a putea să se angajeze conform art.13 cu 1 din Codul Muncii care arată că persoana fizică dobândeşte capacitate de muncă la împlinirea vârstei de 16 ani. Deci, iată o legătură esenţială.

4. Structurarea mai bună a învăţământului profesional prin înfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, care conduc la calificarea absolvenţilor pe nivelul 1 în toate domeniile de activitate.

5. Anul de completare are rolul de a se completa cunoştinţele profesionale şi în special a curriculumului profesional dobândit prin şcoala de arte şi meserii şi primesc certificat de calificare profesională nivel 2. Există astfel oportunitatea ca aceşti absolvenţi ai învăţământului tehnic să continue studiile în ciclul superior al liceului.

Pentru o mai bună aplicare a noii Legi a învăţământului, Partidul România Mare propune ca Ministerul Educaţiei şi Învăţământului să înfiinţeze anumite centre în toate judeţele, deci, pentru testarea capacităţilor şi aptitudinilor şi pentru orientarea şi îndrumarea la sfârşitul celor 10 clase. Acest lucru este necesar atât pentru învăţământul de artă şi sportiv, cât şi pentru cel profesional.

În încheiere, doresc să vă asigur că, într-adevăr, în această comisie s-a lucrat ca într-o unitate de vederi şi am demonstrat prin aceasta că nu există partide cu diferite opinii politice, că există un singur partid, şi anume partidul şcolii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Din partea Partidului Democrat, domnul deputat Mihai Baciu.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în faţa unui eveniment important din punct de vedere al învăţământului, al sistemului educaţional, educaţie prioritate naţională se spune cumva în Constituţie, nu chiar în forma aceasta, se spune în forma aceasta în Legea învăţământului şi aceasta presupune, după părerea noastră, câteva chestiuni: înseamnă finanţare corespunzătoare, înseamnă un trai decent pentru slujitorii şcolii. Dar, mai înseamnă ceva: înseamnă o reformare permanentă a sistemului educaţional, reformare care să facă ca acest sistem să ţină pasul atât cu evoluţia României, cât şi cu cerinţele lumii către care ne îndreptăm, cu cerinţele Uniunii Europene.

Proiectul de lege pe care astăzi vi-l supunem dezbaterii, noi ca iniţiatori, corespunde celei de a treia exigenţe, adică nevoii de a reforma permanent sistemul de învăţământ pentru a răspunde unor nevoi implicate, cum vă spuneam, de evoluţia permanentă a societăţii noastre.

Vreau să fac o precizare: unii, şi nu puţini în ţară, au înţeles că este vorba de o nouă Lege a învăţământului preuniversitar. Nici vorbă de aşa ceva! Proiectul de lege, proiectul nou al Legii învăţământului preuniversitar care este aşteptat, îl aşteptăm, este deja configurat după câte am înţeles. Este vorba, aşadar, de o sumă de amendamente foarte necesare, pentru că este vorba de două cerinţe, cum vă spuneam, care trebuie îndeplinite din punct de vedere legislativ până în toamnă, începutul şcolarităţii, şi prelungirea învăţământului obligatoriu la 10 ani. Aşadar, nu este vorba de noua lege a învăţământului preuniversitar, ci este vorba de un proiect de lege, o sumă de amendamente la actuala lege.

Noi, Partidul Democrat, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, am acordat o atenţie deosebită acestei iniţiative. Noi vom vota acest proiect de lege, pentru că noi am obţinut să fie aprobate şi votate în comisie punctele de vedere ale PD-ului.

Este vorba de începutul şcolarizării la 6 ani, doar cu acordul părinţilor. Dacă părintele spune "nu", se termină aici procesul, nu mai cere nimeni nimic, nici un fel de argumentare, motivare şi, de asemenea, am cerut şi am insistat pe această chestiune, ca aceste modificări să fie aduse prin lege, şi nu prin ordonanţă simplă, sau de urgenţă, sau ordin al ministrului. Pentru că este vorba, aşadar, după cum ştiţi şi dumneavoastră, de un număr extraordinar de mare de ordonanţe şi era bine - de aceea am fost de acord şi am solicitat - ca această iniţiativă să fie legislativă, adică mişcările acestea, transformările, amendamentele să fie adoptate prin lege.

Sigur că noi, Partidul Democrat, în comisie am făcut şi alte propuneri în detaliu, care au fost acceptate.

Subliniez, de comun acord cu colegii care au vorbit înaintea mea, că a fost vorba de un consens pe acest proiect de lege, un consens obţinut nu chiar uşor, dar obţinut, iar proiectul care este, este unul, zic eu, raţional, bun şi vă invit să-l votaţi cu toţii.

Închei, spunând că aşteptăm cu nerăbdare, în continuare, noul Proiect al Legii învăţământului preuniversitar şi noul Proiect al Legii învăţământului superior, care deja există la nu ştiu a câta variantă până acum.

Repet încă o dată, noi, Partidul Democrat, vom vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anton Ionescu, din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Anton Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă care vă este astăzi prezentată în faţă conţine elemente moderne şi extrem de pragmatice care, efectiv, apropie învăţământul românesc de cel din Uniunea Europeană.

Câteva dintre aceste elemente vi le subliniez, şi anume începerea şcolarizării la vârsta de 6 ani, învăţământul obligatoriu de 10 clase, finalizarea învăţământului obligatoriu la 16 ani, un trunchi comun de educaţie asigurat fără nici un fel de discriminare şi - foarte important - o ofertă educaţională flexibilă şi diferenţiată în funcţie de aspiraţiile şi potenţialul de învăţare a elevilor, ca să spun câteva, doar. Iar acest învăţământ este extrem de diferenţiat, putând fi organizat pe învăţământ obligatoriu de zi, învăţământ seral, învăţământ comasat, chiar ajungându-se la un element modern utilizat în lume ca noutate, învăţământul la domiciliu.

Având în vedere aceste elemente moderne şi faptul că prin aceste elemente moderne învăţământul românesc se ridică cu o treaptă net superioară pentru alinierea la Uniunea Europeană, Partidul Naţional Liberal, care este adeptul acestor măsuri moderne, a fost de acord, este de acord, va susţine şi în viitor asemenea măsuri de modernizare a învăţământului şi, bineînţeles, în concluzie, va vota în favoarea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Asztalos Ferenc.

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Faptul că iniţiatorii propunerii legislative, în funcţie de două comisii de specialitate ale Parlamentului, reflectă cât se poate de clar faptul că, în momentul de faţă, există voinţa politică de a face paşi hotărâţi în domeniul reformei, pentru a ajunge la următoarele finalităţi: asigurarea calităţii, echităţii şi eficienţei proceselor educaţionale şi compatibilizarea finalităţilor, conţinuturilor şi structurii învăţământului preuniversitar, cu demersul european stabilit în perioada anilor 2000-2002.

Desigur, eu aş dori să atrag atenţia aici asupra unui lucru foarte important: succesul reformei depinde în mare măsură de cadrul juridic de această lege care, sper, va fi votată de dumneavoastră. Dar, să nu uităm că, de fapt, legea este un factor necesar, dar nu şi suficient, fiindcă fără contribuţia resurselor umane, fără contribuţia personală a fiecărui profesor, nu putem ajunge la succesul scontat. Or, dacă privim care sunt finalităţile din punctul de vedere al Legii învăţământului, atunci ajungem la concluzia că, pe lângă competenţele clasice dobândite şi până în momentul de faţă de către elevi, conform reformei învăţământului, absolvenţii şcolii româneşti trebuie să posede competenţe de comunicare, competenţe în domeniul tehnologiei informaţiei, competenţe antreprenoriale şi competenţe sociale.

Desigur, cine poate forma aceste competenţe la elevi? Acel profesor care, şi el, este în posesia acestor competenţe. Iar, dacă mă gândesc că la studiile de specialitate referitor la acele calităţi pe care trebuie să le posede un profesor bun, atunci, sunt obligat să enumăr câteva din aceste capacităţi, competenţe pe care trebuie să le aibă un dascăl bun, şi anume: capacitatea acceptării necondiţionate, empatia şi congruenţa. Se mai vorbeşte şi de abilitate de comunicare, repertoriu de comportament bogat şi flexibil, de cunoaşterea rapidă de situaţie, capacitatea modelării rapide a diferitelor situaţii, modul de gestionare a conflictelor, capacitatea şi exigenţa cooperării cu elevii, părinţii, capacitatea analizării situaţiilor fenomenelor pedagogice şi, nu în ultimul rând, sănătatea mentală a pedagogului.

Or, dacă ne uităm la procesul de pregătire iniţială a profesorilor, pe baza unui studiu comparativ, ajungem la concluzia că, de fapt, ar trebui, cât se poate de repede, regândi, redimensiona pregătirea iniţială şi de perfecţionare a personalului didactic; asta, pe de o parte. Iar, din alt punct de vedere, eu cred că, paralel cu votarea acestei legi şi punerea în practică a ideilor principale din această lege, ar trebui reevaluat rolul social al dascălului şi acest rol ar trebui să fie pus în concordanţă cu importanţa socială a profesorului, iar rolul şi importanţa socială a profesorului, a dascălului ar trebui să fie reflectat şi prin salarizare.

Deci, pe lângă o lege bună, avem nevoie de profesori buni, de profesori motivaţi, pentru a ajunge la succesul scontat. Desigur, Grupul parlamentar al UDMR va vota această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Din partea Partidului Umanist Român, domnul Octavian Petruş.

Domnul Octavian Constantin Petruş:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Prea nobili şi distinşi parlamentari,

În această ţară, lucrurile încep să se precipite. Începem să ne apropiem cu paşi tot mai repezi spre Uniunea Europeană. Este util să ne reamintim acum că Uniunea Europeană se autodefineşte ca o societate a cunoaşterii. Cunoaşterea, fără şcoală, nu este posibilă. Nu ştiu ce au gândit cei care în ţara noastră, prin anii '90, au micşorat durata şcolii obligatorii de la 10 la 8 ani. Cert este că au făcut un lucru prost, plasând România în coada Europei, în privinţa învăţământului obligatoriu.

Acum, după 12 ani, facem reparaţia de rigoare. Revenim în România la învăţământul obligatoriu de 10 ani, începând cu vârsta de 6 ani. Pentru că acest proiect să reuşească, Guvernul trebuie să aloce în mod sistematic resursele financiare corespunzătoare.

Stimaţi colegi,

Partidul Umanist din România susţine cu toată căldura această lege. Vă rog s-o votaţi. Motivul este foarte clar. Avem în faţă o lege bună, modernă, bine gândită de către specialiştii tuturor partidelor din Comisiile de învăţământ de la Cameră şi de la Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Sotiris Fotopolos, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Fotopolos Sotiris:

Domnule preşedinte,

Doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Emoţional şi pragmatic, elaborarea iniţiativei legislative în discuţie are aprobarea totală a tuturor grupurilor parlamentare, a tuturor partidelor politice componente în actualul Parlament al României, la care, evident, şi minorităţile naţionale din Camera Deputaţilor.

Eu n-o să vă reţin mult. Vreau doar trei idei: 1) eforturile care s-au făcut pentru elaborarea acestei iniţiative legislative, conjugat cu efortul ministerului, cu efortul celor două comisii, au avut în vedere să se elaboreze o concepţie de normalitate, începând de astăzi şi în viitor, cu nişte conexiuni vis-a-vis de experienţele ţărilor care fac parte din Uniunea Europeană, şi nu numai.

Doresc, din punct de vedere al modului în care au fost recepţionate problematicile minorităţilor naţionale, domnule preşedinte, să-mi permiteţi să mulţumesc colegilor mei de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, personal doamnei ministru, personal domnului Stanciu şi, evident, colegilor mei.

Şi, acum, dacă-mi permiteţi, o reflecţie: modelul de elaborare a acestei iniţiative legislative de fapt este un model - au spus colegii mei - al unui partid românesc cu faţa spre învăţământul nostru, al României. În mod deosebit, ţin să punctez că grupul nostru parlamentar este întru totul de acord cu construcţia acestei iniţiative legislative şi, domnule preşedinte, vom vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Înainte de a-i da cuvântul domnului ministru Gaspar, v-aş ruga să-mi permiteţi să anunţ că în lojă se află reprezentanţi ai Comisiei pentru egalitatea şanselor între femei şi bărbaţi a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pe care vă rog să fiţi de acord să-i salutăm pentru sprijinul pe care-l dau Parlamentului României. (aplauze)

Domnule ministru Gaspar, aveţi cuvântul în numele Guvernului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În şedinţa sa din 21 mai, Guvernul a luat în dezbatere Propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii învăţământului nr.84 din 1995, iniţiată de un grup de 26 de deputaţi şi 8 senatori, membri ai celor două Comisii parlamentare de învăţământ din Camera Deputaţilor şi din Senat. N-am să mai fac referire la fondul reglementării, care a fost prezentat aici atât de doamna ministru Ecaterina Andronescu, cât şi de preşedintele comisiei şi ceilalţi colegi parlamentari, ci am să subliniez numai că, în final, Guvernul a constatat că prin această propunere legislativă are ca scop o reformare a structurii învăţământului obligatoriu, care să ducă, în final, la: creşterea calităţii şi eficienţei învăţământului obligatoriu; asigurarea educaţiei de bază conform cerinţelor societăţii şi economiei; orientarea corespunzătoare a elevilor în cadrul învăţământului obligatoriu; asigurarea inserţiei sociale şi profesionale prin calificarea profesională în anii terminali ai învăţământului obligatoriu şi respectiv ai învăţământului liceal, pe ruta de profesionalizare; asigurarea incluziunii şi combaterea marginalizării prin protecţia socială a familiei, care nu-şi pot susţine copiii în sistemul de învăţământ până la vârsta legală de debut profesional.

Punctul de vedere al Guvernului a fost solicitat în conformitate cu prevederile art.110 din Constituţie. În final, Guvernul a constatat că prevederile cuprinse în această propunere legislativă sunt în deplină concordanţă cu actele europene şi în ceea ce priveşte aderarea României la Uniunea Europeană, astfel că, în final, s-a decis ca punctul de vedere să fie de susţinere a propunerii legislative, de promovare a acesteia în forma pe care cele două comisii au iniţiat-o, deci fără nici un fel de amendament din partea Guvernului.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Nu pot să ascund bucuria de a vedea împlinită o unitate a spectrului politic parlamentar şi a Guvernului pentru găsirea unei soluţii de îmbunătăţire a învăţământului românesc. Sper ca bunul Dumnezeu să ne dea acest gând bun şi altă dată.

Cu această precizare, vă rog să-mi permiteţi să trecem la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, în primul rând, desigur, unde comisia n-a făcut modificări, dacă dumneavoastră aveţi obiecţiuni? Neavând, se adoptă titlul propunerii iniţiale.

La art.I, preambulul, urmăriţi amendamentul nr.1, dacă aveţi obiecţiuni?

Admis amendamentul nr.1.

Pentru pct.1 din propunerea legislativă de modificare, cel cu privire la art.6, urmăriţi amendamentul nr.2.

Nu sunt obiecţiuni.

Admis amendamentul nr.2, modificat art.6 în mod corespunzător.

Stimaţi colegi,

Distinşii membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, în euforia găsirii unei unităţi de exprimare, au făcut un raport original, în sensul că la coloana din stânga, unde avem textul iniţial, nu este textul unei propuneri, este textul din lege şi coloana unde erau amendamentele comisiei, de fapt este textul propriu-zis al propunerii legislative.

Deci, în coloana din mijloc urmăriţi, de fapt, textul final al propunerii legislative.

Cu aceasta, reiau dezbaterea.

Deci, la titlu a rămas aşa.

La preambulul art.1, l-am votat.

La art.6, urmăriţi la pct.2.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La art.8 alin.2 urmăriţi pct.3.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Art.15, urmăriţi pct.4.

Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Cazimir:

La alin.6, ţinând seama de polisemantismul ...

Domnul Valer Dorneanu:

Staţi, staţi că avem o regulă. N-am trecut încă de alin.5.

Deci, vă rog să urmăriţi pct.4 ...

Domnul Ştefan Cazimir:

Nu, suntem la art.15, care are mai multe alineate. Dacă există colegi care vor să intervină ...

Domnul Valer Dorneanu:

Deocamdată, la art.15, iniţiatorii propun modificarea alin.5.

La alin.5, aveţi vreo obiecţie?

Votat în unanimitate.

La alin.6, înţeleg că aveţi dumneavoastră.

Domnul Ştefan Cazimir:

Da, într-adevăr.

Ţinând seama de polisemantismul verbului "a forma" şi mai ales de accepţiile lui în domeniul educaţiei, folosirea acestui verb în enunţul alin.6 mi se pare neinspirată şi propun înlocuirea lui, în cele trei locuri în care apare, cu verbul "constituie".

Aşadar: "Învăţământul preşcolar, primar, secundar şi postliceal constituie învăţământul preuniversitar; ciclul inferior şi ciclul superior al liceului constituie învăţământul liceal; şcoala de arte şi meserii şi anul de completare constituie învăţământul profesional".

Şi acelaşi lucru, dacă-mi permiteţi să anticipez, la alin.6¹: "Învăţământul primar şi secundar inferior constituie învăţământul obligatoriu".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Am votat alin.5, dar am omis să pun în discuţie alin.5¹.

Dacă aveţi obiecţiuni?

Votat în unanimitate.

La alin.6, dacă sunteţi de acord - şi comisia şi iniţiatorii au fost de acord cu propunerea distinsului nostru coleg, domnul Ştefan Cazimir, ca să se înlocuiască verbul "formează" cu verbul "constituie".

Sunteţi de acord?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.6¹.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Alin.8.

La alin.8, poftiţi, domnule deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Îmi cer scuze, domnule profesor şi domnule ministru, dar, tocmai pentru că este Legea învăţământului, vreau să iasă cât mai bine; "formele de organizare a învăţământului" - organizarea este "a" învăţământului.

Domnul Valer Dorneanu:

Unu-zero pentru dumneavoastră, domnule Damian Brudaşca, în meciul articulaţiilor corecte cu Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

S-a operat corectura.

Alin.9.

Comisia propune abrogarea.

Nu sunt obiecţiuni.

Admis textul.

Alin.10. Dacă sunt obiecţii?

Votat în formula prezentată.

Alin.12. Nu sunt obiecţiuni.

Votat în formula prezentată de iniţiator.

Pct.4 - cel cu privire la art.17 alin.2.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Introducerea unui nou alineat după art.17 alin.2.

Dacă aveţi obiecţiuni la alin.3?

Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.6. Urmăriţi art.18 alin.1.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.7. Art.19 alin.1.

Votat în unanimitate.

După alin.1, iniţiatorii şi comisia propun alin.2.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

La pct.7.

Art.20 alin.1, alin.2 şi alin.3.

Urmăriţi pct.8.

Votate toate alineatele în unanimitate.

După alin.3, comisia propune un alineat nou - alin.3¹.

Nu sunt obiecţiuni.

Votat în unanimitate.

Alin.4.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Domnule preşedinte, vă rog, la alin.3¹.

Daţi-mi voie o schimbare de topică, ce mi se pare că va conferi textului o mai mare claritate, în sensul următor: "La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali, va fi amânată cu un an înscrierea în clasa întâi a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar".

(Discuţii, comentarii între membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, vă rog să egalaţi scorul, să permiteţi comisiei să-şi păstreze textul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Încep prin a vă cere scuze pentru caracterul tardiv şi, dacă nu mai este cazul să intervin, vă rog să-mi spuneţi.

În orice caz, intenţia mea de a lua cuvântul şi gestul pe care l-am făcut nu s-au bucurat, întâmplător, de băgarea dumneavoastră de seamă. Era o foarte măruntă intervenţie de natură redacţională la alin.3 din art.7, unde avem o folosire inconsecventă a articolului genitival: "La cererea scrisă a părinţilor, tutorilor sau a susţinătorilor legali ..."; sau punem de trei ori "a ...", "a ..." şi "a ...", sau punem o singură dată - şi cred că soluţia mai convenabilă în acest caz ar fi să-l folosim o singură dată, deci să-l înlăturăm acolo unde este pus după conjuncţia "sau".

Exact aceeaşi situaţie apare şi la alin. 3¹, enunţul fiind acelaşi: "La cererea a părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali ...", renunţând la repetarea articolului genitival.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia şi iniţiatorii îşi însuşesc?

(Vociferări.)

Stimaţi colegi,

Reiterez şi pentru iniţiatori şi mai ales pentru colegii deputaţi că există înţelegerea şi disponibilitatea şi a iniţiatorilor şi a comisiei să se corecteze greşelile de articulare.

Haideţi să nu purtăm discuţii în plen pe această temă, să vă înţelegeţi în fiecare caz în parte. Nu se schimbă sensul cuvintelor. (Vociferări). Credeţi că e nedemocratic dacă vine deputatul şi spune direct comisiei că în loc de "ale" să pună "a"?

La asta mă refeream şi eu. Că imaginea Parlamentului presupune dezbateri pe fond, nu pentru o virgulă sau pentru "a" şi "ale". Iniţiatorii sunt de acord să taie articolul "a", după propunerea făcută de domnul Ştefan Cazimir.

După alin.2 de la art.17 comisia a propus un alin.3. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în formularea iniţiatorului.

La art.18 alin.1, l-am mai trecut o dată, din câte ştiu. De acord, domnule Stanciu?

Domnul Anghel Stanciu:

Da, de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Îl mai parcurgem o dată pentru că am fost întrerupţi. Pct.6 la art.18 alin.1. De acord toată lumea.

Art.19 alin.1 şi alin.2 nou introdus. Dacă aveţi obiecţiuni? Votat în unanimitate.

La art.20 urmăriţi pct.8. Există obiecţiuni? S-a corectat propunerea domnului Ştefan Cazimir.

Urmează, în continuare, la pct.9 titlul Capitolului IV.

Am întrebat, aveţi la art.20 la alin.3¹?

Poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Alin.4, în primul rând după "claselor I-IV" trebuie scoasă virgula şi mie mi se pare că este mai important să se precizeze vârsta. Deci aici să se producă o inversiune - "pentru persoanele care din diferite motive până la vârsta de 14 ani nu au absolvit învăţământul primar". Este mai imperativ să se pună în faţă, să se sublinieze problema vârstei decât în formularea existentă.

Domnul Valer Dorneanu:

Care e obţiunea comisiei şi a iniţiatorilor?

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc tuturor colegilor care găsesc nişte forme mai bune, dar există şi o practică încetăţenită efectiv prin textul anterior. Nu văd cine nu înţelege ceea ce citeşte acolo. Aici poţi să o pui şi aşa, şi aşa. Indiferent cum o pui, tot aia este, ca treaba cu ciobanul şi cu... Cred că acceptăm textele în redactare, să fie un text mai bun, cursiv, dar nu are nici un sens să ne jucăm de-a inversarea frazei, că sună mai bine aşa şi că sună mai bine aşa.

Eu sunt convins că distinsul coleg Brudaşca, dacă se apucă să-l citească pe Sadoveanu sigur scrie alt roman. Că sună mai bine. Asta este. Vă mulţumesc pentru intervenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Se pare că eu m-am bucurat prea devreme de unitatea dintre comisie, iniţiator şi dumneavoastră şi vreau să vă amintesc că mi-aţi cerut toţi să încercăm să parcurgem legea astăzi şi vă rog să vă uitaţi la ceas că la ora 6 încep interpelările. Deci rămânem cu textul iniţial, stimaţi colegi? Toată lumea este de acord.

La pct.9 Capitolul IV. Nu sunt obiecţiuni. Rămâne textul iniţial.

Pct.10 art.21. Nu sunt obiecţiuni. Rămâne textul iniţial.

Pct.11 art.22 alin.1 şi 2. Nu sunt obiecţiuni, rămân textele iniţiale.

La alin.3 comisia şi iniţiatorii propun abrogarea. Nu sunt obiecţiuni. De acord.

Pct.12 text nou la Capitolul IV - Secţiunea a 2-a. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Pct.13, modificarea art.23. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul iniţiatorilor. Tot la acest text introducerea unui alineat nou 3¹. Nu sunt obiecţiuni, votat în unanimitate.

La art.24 alin.3, urmăriţi pct.14. Votat în unanimitate.

Pct.15 - Secţiunea a 3-a - Ciclul superior al liceului. Adoptat în unanimitate.

Pct.16 cu privire la art.25 alin.1, 2 şi 3. Dacă sunt obiecţiuni? Votat în unanimitate.

După alin. 3 se introduc 3 alineate noi, adică 4, 5 şi 6. Dacă sunt obiecţiuni?

Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Este o situaţie similară cu aceea pe care am semnalat-o mai devreme, la alin.5: "Dinamica profesiilor, meseriilor şi a ocupaţiilor". Articolul genitival "a" poate fi înlăturat, dar aici mai există şi o problemă de ordin lexical. Am adoptat de-a lungul timpului numeroase legi privind statutul unor profesiuni şi am adoptat şi legi privind statutul unor profesii. Dacă ne călăuzim după dicţionarele în vigoare, şi în primul rând după "Dicţionarul Explicativ", forma recomandată este "profesiune". Forma "profesie" este menţionată în paranteză, ca aflându-se şi ea în circulaţie. Dacă vrem totuşi să unificăm lucrurile şi să mergem către forma recomandată de către "Dicţionarul Explicativ" şi de către alte dicţionare, ar trebui să înlocuim "dinamica profesiilor" cu "dinamica profesiunilor".

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt de acord şi iniţiatorii şi comisia, dar vă atrag atenţia să utilizaţi această formă pe tot parcursul legii pentru a nu exista contradicţii. Cu această înlocuire s-au votat alin.4, 5 şi 6.

La art.26 alin.1 urmăriţi pct.17. Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Introducerea după acest alineat a alin. 1¹, 1². Nu sunt obiecţiuni. Adoptate textele.

Alin.3. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea propusă. Introducerea alin.3¹. Nu sunt obiecţiuni.

Alin.4. Poftiţi, domnule Ştefan Cazimir.

Domnul Ştefan Cazimir:

Plecând de la coloana întâi, de data aceasta, pentru că acolo enunţul mi se pare mai adecvat, observaţi că în final e vorba de "lista cuprinzând probele de examen, conţinutul programelor şi modul de desfăşurare, [care] se stabilesc prin metodologie şi se dau publicităţii", în timp ce în textul pe care trebuie să-l adoptăm apare: "se stabilesc prin metodologii elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi date publicităţii". Dar, de fapt, nu e vorba de metodologii, nu metodologiile se dau publicităţii, ci din nou cele trei elemente menţionate la început: lista, conţinutul şi modul de organizare. Deci trebuie să înlocuim pe "date" cu "se dau", cum era şi în vechea formă a legii.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorii îşi însuşesc. Dacă alte observaţii nu sunt? Votat textul cu modificarea propusă de domnul Ştefan Cazimir.

Alin.6. Nu sunt obiecţiuni.

La pct.18 aveţi alin.5 şi 6 la art.27. Nu sunt obiecţiuni. Votat textele propuse.

La pct.19 aveţi textul alin.1 de la art. 28. Nu sunt obiecţiuni. Votat cum s-a propus de iniţiatori.

Pentru alin.2 se propune abrogarea. Nu sunt obiecţiuni. Se abrogă textul.

Alin.3 urmăriţi-l la pag.20. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea propusă.

Titlul Capitolului IV, Secţiunea a 3-a. Urmăriţi pct.20. Votat în formularea propusă.

Pct.21 cu privire la art.29. Nu sunt obiecţiuni. Votat în formularea propusă.

La pct.22 urmăriţi art.30. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul în formularea propusă.

La pct.23, comisia propune abrogarea art.31. Nu sunt obiecţiuni. Abrogat textul.

Pct.24, urmăriţi formularea comisiei pentru art.32 alin.1 şi introducerea unui alineat nou 2. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul cum s-a propus.

La pct.25, comisia propune abrogarea art.33. Nu sunt obiecţiuni. Abrogat textul.

La pct.26, comisia propune modificarea art.34 alin.1 şi introducerea unui alineat nou. Nu sunt obiecţiuni. Votate textele propuse, inclusiv modificarea alin.2. Nu sunt obiecţiuni. Votat şi alin. 2 în noua formulă.

La pct. 27 art.35, votat textul propus.

La pct.28, urmăriţi textul nou la Capitolul IV - Secţiunea a 5-a. Adoptat textul, nefiind obiecţiuni.

La pct. 29, urmăriţi modificarea art.36, inclusiv prin introducerea unor alineate noi: 1¹, 1², 1³. Nu sunt obiecţiuni. Votate textele.

La alin.2 de la acelaşi articol. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul propus.

Introducerea după alin.2 a alin.3 - 5. Urmăriţi-le la pag.26. Votate textele propuse.

La pct.30 urmăriţi art.38. Comisia păstrează alin. a), c) şi d) şi propune modificarea lit.b) şi abrogarea literei e). Dacă sunt obiecţiuni? Nu sunt. Modificată lit.b), abrogată lit.e).

Pct.31, urmăriţi modificarea art.39. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul.

La pct.32 urmăriţi modificarea art.31 alin.1. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul cum s-a propus.

Pct.33, urmăriţi titlul Capitolului VI. Votat textul propus.

La pct.34 urmăriţi alin.3 de la art.41. Nu sunt obiecţiuni. Votat textul cum s-a propus.

La pct.35 cu privire la art.105, urmăriţi, vă rog, pct.35 în întregime. Votat în formularea propusă de iniţiator şi comisie.

Pct.36, urmăriţi alin.2 din art.107. Este admis textul.

Pct.37, urmăriţi alin.3 din art.110. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat textul în unanimitate.

La pct.38 urmăriţi modificarea art.122. Este admis textul nefiind obiecţiuni.

La pct.39 urmăriţi art.142. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat textul propus.

La pct.40 urmăriţi alin.7 din art.145. Nu sunt obiecţiuni. Modificat textul conform propunerii.

La art.41 urmăriţi modificarea art.151 alin.2 lit.d) şi e). Nu sunt obiecţiuni. Adoptate textele propuse.

La pct.42 urmăriţi alin.1 lit.d) de la art.158, cum au propus iniţiatorii şi comisia să se modifice. Nu sunt obiecţiuni la pct.42.

La pct.43, dacă aveţi obiecţiuni la alin.2 şi 3 ale art.180. Textul propus este cu introducerea sintagmei "sau susţinătorului legal". De acord? Da. Este adoptat textul de la pct.43, inclusiv pentru alin.3.

La pct.44, comisia propune, şi iniţiatorul, abrogarea art.189. Este admisă propunerea.

La pct.45, comisia propune un art.II, republicarea legii, dacă aveţi obiecţiuni? Votat art.II.

Cu aceasta, vă rog să observaţi că am parcurs toate textele acestei propuneri legislative.

Are cuvântul domnul preşedinte al comisiei care, probabil va vorbi şi în numele iniţiatorilor şi al comisiei.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Iniţiatorii, în speţă, comisia, ministerul, ţin să vă mulţumească pentru înţelegerea dumneavoastră în a parcurge cu responsabilitate acest text. Este clar că se deschide o nouă etapă în viaţa şcolii româneşti, prin generalizarea învăţământului de 10 clase.

Credem că vom face acest lucru cu atât mai repede cu cât, dacă aţi fi de acord, domnule preşedinte, având în vedere acceptul tuturor formaţiunilor politice care sunt iniţiatoare ale legii şi care au spus că sprijină această lege, să acceptăm două lucruri. Unu. Câteva chestiuni de tehnică legislativă să le definitivăm vizavi de numerotaţie şi de câteva chestiuni de gramatică; şi doi: cred că ar fi păcat, domnule preşedinte, să amânăm votul final pe altă dată, pentru că sunt convins din tot ceea ce s-a exprimat aici şi prin votul pe articole că vom avea unanimitate.

Ar fi bine să încheiem astăzi această lege ca să fie un lucru bine făcut, la timp şi oportun. Propunerea noastră este să votăm, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Sigur că introducerea unei şedinţe de vot final nu înseamnă că în timpul celorlalte şedinţe nu se poate vota. La cererea, înţeleg, unanimă, supun votului dumneavoastră această propunere legislativă în condiţiile prevăzute de art.74 alin.1 din Constituţie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Unanimitatea celor 291 de deputaţi înregistraţi prezenţi. Vă mulţumesc. (Aplauze)

V-aş ruga să-i acordaţi atenţia cuvenită doamnei Ecaterina Andronescu ministrul învăţământului, pentru că este totuşi cea mai îndreptăţită să puncteze importanţa acestei legi.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă mulţumesc sincer pentru votul dumneavoastră şi pentru semnalul pe care l-aţi dat pentru sistemul de învăţământ. Dacă şcoala mâine va fi mai bună, şi dumneavoastră purtaţi o vină.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Napoleon Pop are o intervenţie.

Domnul Napoleon Pop:

Personal, şi Grupul parlamentar al PNL se bucură de ceea ce se întâmplă astăzi în Parlament şi aş vrea să o felicit pe doamna ministru, în calitate de deputat PSD, că a susţinut acest proiect de lege extrem de important privind integrarea României în Europa şi în Parlament s-a putut constitui un astfel de consens şi un comportament normal.

Noi însă am dori să nu spunem că acest lucru este ceva în mod deosebit, acest lucru ar trebui să se întâmple în Parlament zi de zi şi am dori ca partidul de guvernământ să dea dovadă mai des de un astfel de comportament. Asta este normalitatea şi nu excepţia.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.