Dezbateri parlamentare

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Nr.16 - Propunerea legislativă privind Statutul de Autonomie al Ţinutului Secuiesc, propunere cu raport de respingere.

Vă rog, comisia.

Domnul Constantin Traian Igaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Iniţiativa legislativă privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc conţine propuneri privitoare la autonomizarea judeţelor Covasna, Harghita şi a unei părţi din judeţul Mureş, constituindu-se ca Regie Autonomă cu personalitate juridică, în cadrul statului român.

Prin scopurile urmărite, se urmăreşte crearea unei etnităţi statale distincte, paralelă cu statul naţional român.

Propunerea legislativă încalcă în mod flagrant prevederile constituţionale potrivit cărora România este stat naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil. Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a propus, cu 25 de voturi pentru, unul împotrivă şi o abţinere, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dezbateri generale: domnul Duşa, domnul Furo, domnul Marton Arpad.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Niciodată nu am jignit populaţia maghiară; niciodată nu am intrat în conflicte pe probleme etnice; din contră, întotdeauna am încercat să vorbesc despre ceea ce îi uneşte pe maghiari şi pe români, despre ceea ce au comun, şi nu ceea ce îi separă.

Eu, când am văzut acest proiect de lege, m-am bucurat şi am rămas puţin uimit, pentru că, în expunerea de motive şi în preambulul acestui proiect de lege se vorbea despre dezvoltarea regională, despre euroregiuni, despre dezvoltarea economică. Şi, mă gândeam: uite, măi, ce bine că judeţele Harghita şi Covasna o să o ia înainte, o să aibă o euroregiune în care maghiarii şi românii vor trăi mai bine.

Dar, parcurgând textul de lege, mi-am dat seama că este vorba despre autonomie teritorială, şi nu numai una teritorială, ci una pe criterii etnice. Sigur că nu vreau să deschid cutia Pandorei. Se poate vorbi mult despre acest proiect de lege, despre faptul că fiecare frază, fiecare propoziţie din acest proiect de lege încalcă Constituţia României, despre faptul că în acest preconizat Ţinut Secuiesc trăiesc şi români, şi pe români nu i-a întrebat nimeni dacă vor să facă parte dintr-o regiune pe criterii etnice.

Dar poate că ideea nu este rea, pentru că în aceste zone există şi zone româneşti, şi românii, poate venim şi noi cu un proiect de lege ca în cadrul Regiunii Autonome a Ţinutului Secuiesc să creăm o Regiune Autonomă a Românilor din acest ţinut, şi atunci, românii de aici chiar vor fi avantajaţi, şi chiar şi maghiarii din această nouă regiune creată, pentru că, pentru cei 10% români din această regiune creată, vor respecta legile din Ţinutul Secuiesc, iar pentru maghiarii din această zonă nou creată vom respecta legile Ţinutului Secuiesc, iar pentru români, legile româneşti. Şi iată ce bine o s-o ducem românii şi maghiarii în această regiune şi în această subregiune a Regiunii Autonome.

Sigur că lăsând gluma deoparte, chestiunea este, şi problema este foarte serioasă, şi-mi pun întrebări retorice: ce s-ar întâmpla într-o regiune a Ţinutului Secuiesc atunci când va fi autonomă, când nici în momentul de faţă, nu în totalitate se respectă legile româneşti şi Constituţia României. Şi exemple sunt multe, şi poate trebuie să şi amintesc câteva dintre ele.

În primul rând, de foarte multe ori se încalcă legislaţia în ceea ce priveşte promovarea pe funcţii sau angajarea cetăţenilor, punându-se acel criteriu de care dumneavoastră ştiţi foarte bine: cunoaşterea limbii maghiare. Şi nu este o poezie, pentru că Consiliul privind discriminarea, deja a luat măsuri asupra unor conducători de unităţi din judeţul Harghita, care au pus asemenea criterii în tematica de concurs şi în criteriile pe care trebuie să le îndeplinească cei care se prezintă la concurs.

Deşi în proiectul de lege se vorbeşte despre egalitatea de şanse a cetăţenilor din Ţinutul Secuiesc, dar de-a lungul timpului, încet, încet, această egalitate s-a dovedit a fi adevărată. De fapt, referindu-mă la cultură, au fost desfiinţate aproape toate instituţiile de cultură din judeţul Covasna şi Harghita, care îi reprezentau pe români. Mai acum vreo doi ani, Ansamblul folcloric din judeţul Covasna, în acest an, cel din judeţul Harghita, şi multe, multe alte chestiuni de genul acesta.

Nu se respectă legea nici în ceea ce priveşte transparenţa şi dreptul la informaţie. Cu excepţia consiliilor judeţene şi a unui sau două consilii de municipii în care se traduc şedinţele consiliilor locale, şi cetăţenii şi presa au acces la aceste şedinţe, deşi este o obligaţie legală, în restul consiliilor locale acest lucru nu se întâmplă. Şi şirul exemplelor poate continua.

Nu am să insist foarte mult, repet încă o dată, că fiecare frază, fiecare propoziţie din acest proiect de lege încalcă prevederile Constituţiei, dar vă mai pun o singură întrebare: oare este posibil ca parlamentari români, care la această tribună au jurat pe Constituţie că vor respecta Constituţia şi legile ţării, să vină cu iniţiative legislative care încalcă chiar primul articol din Constituţie? Acest lucru nu este posibil! De aceea, stimaţi colegi, cred că şi dumneavoastră v-a trezit un interes deosebit acest proiect de lege.

Propun să votăm ceea ce Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a prezentat aici: respingerea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Furo are cuvântul.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

De fapt, această lege revine a doua oară în atenţia Camerei Deputaţilor, ea fiind dezbătută sub aceeaşi formă aproape, în legislatura trecută.

Am vrea să subliniem faptul că organizarea minorităţilor etnice şi evoluţia lor într-o ţară începe cu respectarea principiului de bază, principiul loialităţii minorităţii etnice faţă de statul care o găzduieşte.

România are modelele sale proprii, care demonstrează un comportament civilizat şi de respect reciproc între populaţia majoritară şi minorităţile, cum este modelul dobrogean, modelul bănăţean, bucovinean, braşovean şi altele.

Iniţiativa aceasta legislativă, care am spus că revine a doua oară în faţa noastră, contravine în ansamblul său normelor şi principiilor constituţionale, ordinii juridice interne, legislaţiei comunitare şi dreptului internaţional.

Motiv pentru care, Grupul parlamentar al Partidului România Mare respinge această iniţiativă legislativă şi va vota aşa cum a propus comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Marton Arpad, aveţi microfonul.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege nu este o iniţiativă a U.D.M.R.-ului, iar în forma depusă nici nu îl putem susţine, pentru că are foarte multe greşeli. Ca atare, din motivarea respingerii pe care o aveţi la pct.i), cele scrise acolo sunt juste.

Totodată, nu putem fi nici de acord cu cele enunţate mai înainte aici, pentru că şi unele din prevederile scrise aici, de fapt argumentări scrise aici în acest raport, pentru că acestea sunt în contradicţie cu realitatea, pe de o parte, pe de altă parte cu năzuinţele noastre.

Trebuie să vă spun că orice formă de autonomie nu este în contradicţie cu situaţia unui stat unitar şi nu periclitează în nici un fel acest statut. Italia, de exemplu, este un stat unitar.

Totodată, nu putem fi de acord că în acest raport, de exemplu la pct.f), se enunţă că ar fi inacceptabilă o prevedere din proiectul de lege depus de Guvernul României şi dezbătut în Senat. Totodată, enunţurile de aici, de la acest microfon, cum că am fi populaţii găzduite în zonele pe care le locuim, trebuie să vă spun că, în numele celora care m-au trimis aici, trebuie să resping. Şi de fapt asta denotă punctul de vedere al persoanelor care au fost aici, la acest microfon, inclusiv al onoratului fost prefect de Harghita, care a enunţat multe lucruri, pe de o parte chiar inducând ideea cum că n-ar trebui să se aplice legile în vigoare în România, unele votate în perioada când domnia sa era prefect, şi era un alt partid la guvernare.

Totodată, mi se pare justă şi situaţia că o astfel de organizare trebuie să fie înglobată în sistemul organizatoric din România. Dar nu putem fi de acord cu ideea că o autonomie teritorială ar fi organizată pe criteriu etnic. Autonomia teritorială s-ar putea să delimiteze un teritoriu dintr-o ţară, care este preponderent locuită de o altă comunitate decât cea majoritară din ţara respectivă, dar şi atunci, în toate legislaţiile existente, această autonomie se adresează unui teritoriu, şi de ea beneficiază toţi locuitorii acelui teritoriu, indiferent de etnie, mergând până la situaţia în care, dacă populaţia majoritară în acea zonă este minoritară, să existe prevederi prin care, într-adevăr, să aibă o situaţie identică cu cea din celelalte părţi ale ţării.

Ca atare, aici, în acest raport, şi în susţineri sunt amestecate lucruri adevărate şi lucruri non-adevărate, şi totodată, şi lucruri inacceptabile pentru noi.

Ca atare, noi vom vota împotriva acestui raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Ţundrea.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

N-aş fi vrut să iau cuvântul, dar am două motive: unul, că m-am născut în Banat şi foarte bine colaborăm cu ungurii, nemţii şi alte naţionalităţi; al doilea motiv că fac parte din Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, şi acolo raportul a fost aşa cum dumneavoastră l-aţi auzit din partea comisiei.

Vreau să vă spun că noi colaborăm foarte bine, şi am fost prima zonă din ţară când am făcut euroregiunea Mureş-Dunăre-Tisa. Deci, găsim forme de colaborare pe principiul economic. Trebuie să punem în valoare bugetul Comunităţii Europene, bugetele locale, bugetele regionale, în aşa fel încât toţi cetăţenii din această zonă s-o ducă mai bine. Aş putea să spun că zona Banatului deja este integrată în Uniunea Europeană, prin această euroregiune, pe care am făcut-o printre primii, deşi au fost guverne care, iniţial, au respins această euroregiune.

Cred că, împreună cu Grupul Conservator şi Grupul U.D.M.R. vor găsi în perioada următoare chiar soluţii de coabitare bună înţelegere în zonele unde românii sunt minoritari, în aşa fel încât să avem reprezentanţi în consiliile locale, acolo unde nu putem să reuşim prin vot, aşa cum se întâmplă şi în Parlament.

Cred că numai atât, avem în vedere şi Constituţia, pe care trebuie să o respectăm, pentru că am votat pe ea şi Grupul Conservator va vota raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt deputat în Circumscripţia electorală nr. 15 Covasna şi trebuie să vă spun de la bun început că asemenea iniţiative parlamentare, care se repetă periodic, nu fac decât să accentueze tensiunile etnice care încă se mai manifestă la nivelul judeţului Covasna, şi nu numai, pentru că acestea sunt preluate în folosul unora sau al altora dintre politicieni sau dintre grupurile cu interese naţionaliste din această zonă şi din întreaga ţară.

Noi, românii din Covasna şi Harghita, nu dorim şi ne-am săturat să mai plângă lumea pe umărul nostru, dar nici nu vrem să cădem sub abuzul unor legi.

Vrem o dată pentru totdeauna ca, în ţara aceasta, să se instaureze egalitatea, legalitatea şi respectarea legii de către toată lumea şi în favoarea tuturor.

Nu ne este indiferent cum se va respinge această iniţiativă legislativă, pentru că sunt convins că ea este, de fapt, un fel de copil din flori. Nu are mamă, nu are tată, n-are patrie adorată.

Dar, pe de altă parte, am dori să fie o unanimitate în a respinge asemenea permanente recursuri la istorie, permanente recursuri la ordinea constituţională şi nu dorim ca, odată ce nu o vom respinge în unanimitate, ea să se transforme în picătura secuiască, care se va repercuta asupra situaţiei din aceste zone.

Vă cer să votăm în unanimitate, nu numai respingerea acestui proiect legislativ, ci a tuturor acelora care, fie în prezent, fie în viitor, vor atenta la ordinea constituţională din România.

Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Calimente. Da, domnule deputat, am reţinut procedura, şi un drept la replică... Ca întotdeauna la sfârşit... (Se adresează domnului deputat Lucian Augustin Bolcaş, care solicită cuvântul).

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Aş vrea în primul rând să spun că ceea ce voi spune, sigur, trebuie să corelez cu faptul că, la Arad, eu am fost în perioada 1998-1999 unul dintre promotorii care am ajutat la scoaterea din cetatea Aradului a Monumentului Libertăţii şi faptul că Parcul Libertăţii de la Arad există astăzi, parcul reconcilierii, mi se datorează şi mie în mare parte. Însă, această problemă a autonomiei Ţinutului Secuiesc este o problemă pe care eu am încercat să mi-o lămuresc în primul rând mie, să văd de unde porneşte această idee.

Şi această idee, după părerea mea, a pornit de la o situaţie care a existat în Evul Mediu transilvan, legată şi de Regatul feudal maghiar, unde existau anumite regiuni care purtau denumirea de Terra, Terra Siculorum, exact cum a existat şi Terra Blacorum sau Terra Saxonum.

De aici porneşte această idee a Ţinutului Secuiesc şi ea este folosită astăzi, pentru că într-adevăr trebuie să recunoaştem că în această regiune populaţia secuiască sau maghiară este compactă.

Însă, această noţiune a autonomiei depline a Ţinutului Secuiesc, eu nu cred că a existat nici în timpul Regatului maghiar, nici în timpul Principatului transilvan, nici în timpul Imperiului Austriac, după cum nu a existat nici în timpul Imperiului austro-ungar.

Sigur că a fost invocată de colegii noştri aici o anumită situaţie, şi anume, Italia, unde există anumite regiuni autonome şi mă refer aici la Val d'Aosta, Alto Adige, Sicilia. În Val d'Aosta limba predominantă este franceza, în Alto Adige, germana, dar trebuie să vedem că aceste regiuni şi-au căpătat autonomia în contextul perioadei tulburi de imediat după cel de-al doilea război mondial. Or, astăzi, când ne pregătim să intrăm în Uniunea Europeană, când practic frontierele dintre state dispar, eu nu cred că în interiorul unui stat putem crea o altă frontieră.

Pentru acest lucru, sigur că noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vom vota respingerea. În rest, suntem de acord cu toate problemele în ceea ce priveşte menţinerea culturii, a limbii, a învăţământului şi tot ceea ce decurge de aici, pentru locuitorii din zona Ţinutului Secuiesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

O procedură, domnul deputat Bolcaş. Aveţi cuvântul. Şi după aceea trei drepturi la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Ca să nu creez complicaţii, este un drept la replică al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, în raport de poziţia adoptată aici, de o mare ambiguitate. Şi, dacă vreţi, aceasta este procedura. Ambiguitate, izvorând din ideea că noi suntem împotriva raportului, dar legea are, totuşi, anumite greşeli. Legea nu are anumite greşeli! Legea este fundamental antiromânească şi anticonstituţională! Acesta este un punct de vedere, singurul care poate să fie împărtăşit aici. S-a mai susţinut împrejurarea că autonomia nu înseamnă neapărat federalizare, nu înseamnă neapărat separaţie. Şi s-au dat şi exemple care nu interesează. Fiecare stat se construieşte aşa cum este propria sa istorie.

Este adevărat, autonomia nu înseamnă neapărat federalizare, dar autonomia, în sensul acestei legi, căci pe aceasta o discutăm şi nu discutăm teoria autonomiei. Autonomia în sensul acestei legi este segregaţie etnică şi aceasta nu admitem! Şi aceasta nu poate să admită nici un parlamentar român, care a jurat fidelitate ţării, pe Constituţia României.

Desigur, s-au făcut referiri la anumite forme de exprimare care au fost considerate inacceptabile. Poate că n-ar fi trebuit să fie spuse chiar acum, dar sunt nişte adevăruri care trebuie să fie spuse oricând.

S-a vorbit despre populaţie găzduită. Da, domnilor, istoric trebuie să recunoaştem acest adevăr. O populaţie care vine după un mileniu de vieţuire şi formare a poporului român este o populaţie găzduită! Dar, aceasta nu înseamnă că nu este populaţia ţării noastre, nu înseamnă că nu sunt conaţionalii noştri, în sensul cel mai frumos al cuvântului. Pentru că noi vrem, într-adevăr, să trăim împreună. Dumneavoastră vreţi să vă separaţi! Aceasta este problema fundamentală, de distincţie a politicii Partidului România Mare, de politica reprezentanţilor minorităţii maghiare în Parlamentul României. Şi anume, noi vrem să fim împreună, noi vrem să fim în şcoli comune, noi vrem să vorbim limba oficială a statului, alături de limba minorităţilor, fără a le pune juridic pe picior de egalitate, pentru că aşa scrie Constituţia şi ne respectăm!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vrem să vă respectăm, ca să fim respectaţi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Un minut de procedură! Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am terminat, domnule preşedinte. Aş mai vreau să adaug: tot pentru o definiţie terminologică s-a folosit terminologia "zone în care românii sunt minoritari".

Aş vrea să ştie toată lumea că românii nu sunt niciodată şi nicăieri minoritari în România!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.R.M.-ului).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Am trei drepturi la replică, procedură. Vă rog, domnule deputat, procedură. Domnul Antonescu.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnul vicepreşedinte Bolcaş ştie mult prea bine Regulamentul, ca să ştie şi că această intervenţie a domniei sale nu a fost una de procedură. Dar, mie mi-a făcut plăcere să ascult din nou discursul politic al domniei sale. Eu chiar vreau să spun două lucruri de procedură. Deşi Grupul parlamentar liberal a anunţat aici deja altă poziţie şi alt vot decât Grupul U.D.M.R., sunt două chestiuni. Una este chiar de procedură: orice opinie poate fi aici susţinută de către un parlamentar, mai ales în numele unui grup parlamentar. Nu puteţi nici dumneavoastră, nici noi, nici altcineva, să spunem ce se poate sau nu susţine aici.

În al doilea rând, recunosc şi eu că nu este procedură, sunt român, mă cheamă şi Antonescu, dar dacă dumneavoastră socotiţi găzduită o populaţie pentru că a venit după un mileniu, atunci trebuie să vă spun şi eu că dacă de un mileniu este găzduită, nu prea mai este găzduită, sunt la fel ca noi!

Mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am trei drepturi la replică, câte un minut fiecare. Domnul Duşa.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Sunt la fel ca noi, dar ei nu vor să fie ca noi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule deputat. Domnul Duşa, dreptul la replică, un minut.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi,

Mi-am început pledoaria prin a afirma că niciodată nu am jignit pe cetăţenii maghiari şi că, de fapt, atunci când eram prefect, împreună cu colegii de la U.D.M.R. am căutat să asigurăm un echilibru şi armonie în judeţ şi întotdeauna am vorbit despre un judeţ cu o stare de normalitate, ca în toate judeţele ţării.

Sigur că mi-am pus câteva întrebări retorice, ce s-ar întâmpla în Ţinutul Secuiesc, dacă nici în momentul de faţă anumite prevederi legale nu se respectă.

Oricum, eu rămân adeptul asigurării drepturilor şi aspiraţiilor pe care minorităţile din România le solicită şi este clar acest lucru şi este garantat de Constituţia României şi mă declar împotriva acestui proiect de lege care este anticonstituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Tamás Sándor.

Domnul Tamás Sándor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi şi stimate colege,

Desigur, domnul Mircea Duşa a fost mai credibil decât, de pildă, domnul Petre Străchinaru, pentru că colegul nostru din P.S.D. este chiar din judeţul Harghita şi probabil cunoaşte mai bine realităţile din judeţ, nu ca domnul Străchinaru, care este din afara judeţului Covasna.

Totuşi, nu pot să trec, nici cu îngăduinţă, pe lângă ce a zis domnul Petre Străchinaru, reprezentantul Partidului Democrat, alimentarea conflictelor interetnice.

Dânsul ne-a sugerat aic că acestea sunt alimentate numai de U.D.M.R. în judeţul Covasna sau de ungurii din judeţul Covasna.

Eu aş invita, dar, sigur, nu se mai poate, pentru că nu se mai dă dreptul la replică, dar aş invita pe domnul Străchinaru să ne vorbească aici de conflicte interetnice care s-au petrecut în judeţul Covasna. De pildă, în oraşul Covasna, în 2004, a fost bătut un pădurar maghiar, pentru că vorbea ungureşte.

În 2005, în martie, înainte de 15 martie au fost bătuţi elevi din Sfântu Gheorghe, elevi de naţionalitate maghiară, pentru că vorbeau ungureşte pe stradă. Şi, desigur, s-a adeverit că nici aceşti elevi nu erau din judeţ. Dar, mai nou, în judeţul Harghita, în Miercurea Ciuc, au fost bătuţi elevi într-un liceu de predare de limbă română, pentru că sunt şi licee de predare în limba română, care au elevi de naţionalitate maghiară.

În sfârşit, totuşi, liderul nostru de grup, a spus de la acest microfon foarte clar: nici U.D.M.R.-ul nu susţine această iniţiativă legislativă. Noi suntem adepţii autonomiilor, a regionalismului, nu suntem adepţii autonomiilor teritoriale pe criterii etnice.

Desigur, este o discuţie pe tema aceasta şi sunt sigur şi cred, precum a zis şi colegul nostru din Partidul Conservator, că putem să găsim soluţii viabile şi pentru alte regiuni din România. Dar, totuşi, să nu vină un partid extremist şi să ne spună nouă, cetăţeni români, ce este permis şi ce nu este permis.

Foarte bine a zis şi îl felicităm şi pot să-l citez pe domnul Crin Antonescu, care a zis: oricine are dreptul la opinie şi orice opinie poate fi susţinută de orice deputat din Parlamentul României, dar respingem cu fermitate să fim catalogaţi cetăţeni de rangul doi. Suntem şi noi cetăţenii României, ne simţim şi noi bine acasă, pe pământul nostru natal şi, desigur, şi în România, dar nu permitem nici unui deputat şi nici unui partid extremist să fim catalogaţi "cetăţeni de rangul doi".

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Antal István, dreptul la replică.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ce înseamnă nu-i permitem?! Ce-i face, îl omoară?!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să păstraţi liniştea! Vă rog, păstraţi liniştea, domnule deputat!

Domnul Antal István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am venit la acest microfon după dreptul la replică al domnului deputat, colegul nostru, fostul prefect al judeţului Harghita, Mircea Duşa.

Desigur, cât dumnealui a fost prefectul judeţului, a existat, într-adevăr, o colaborare bună între U.D.M.R. şi reprezentantul Guvernului. Dar, ca să ni se spună de la acest microfon că nu se respectă legislaţia din partea comunităţii maghiare din judeţul Harghita, în speţă secuii, nu pot accepta, pentru că, din păcate, încă există o serie de nereguli din partea unor instituţii ale statului, care au încă oameni care se comportă ca stăpâni faţă de populaţia majoritară. Şi această idee nu poate să fie acceptată în continuare.

Noi dorim, într-adevăr, să fie egalitate, iar realitatea există şi fără voinţa noastră. Însăşi faptul - mi s-a sugerat acest lucru - că se vorbeşte de secuime şi toată lumea ştie că acest ţinut există, fără voinţa noastră, există de 1000 de ani (aţi spus foarte bine) şi nu putem nega acest lucru, că populaţia băştinaşă de acolo, din secuime, are anumite năzuinţe, pentru care trimite oameni în Parlamentul României şi va trimite şi în următorul deceniu şi încă 100 de ani sau cât vom mai trăi pe acest pământ şi trebuie să le dăm crezare şi lor, în acele momente în care se simt lezaţi în drepturile lor legitime, ca cetăţeni. Şi, din păcate, a existat nu de mult, şi în judeţul Harghita, unde un poliţist, un reprezentant al instituţiei, nu de mult, două, trei săptămâni au trecut de atunci, într-adevăr s-a comportat în mod ciudat.

Dacă găsim o soluţie împreună, ca să ne menţinem echilibrul şi să acceptăm ideea că năzuinţele de autonomie există şi va exista şi a existat această autonomie. Dacă doriţi dumneavoastră să ţinem cursuri de istorie, nu este aici locul, dar puteţi să verificaţi. Noi, prin liderul nostru, am spus răspicat: cu această formă depusă, grupul nostru nu este de acord. Dar, milităm în continuare pentru programul nostru, pe care dorim să-l realizăm. De acord cu dumneavoastră, pentru că există această năzuinţă, va exista şi dorim să fim într-adevăr cetăţeni egali. Dar mai avem puţin până atunci şi dorim ca această dezbatere să intre pe făgaşul normal şi să fim, într-adevăr, deputaţi cu toţii, cu drepturi egale şi să nu vorbim despre stăpân şi despre subalterni, pentru că o Europă nu va accepta această concepţie. Şi dacă ne uităm în lumea civilizată, spre care tindem şi noi, în ţările ca Finlanda, ca Spania sau ca Italia, vedem că această năzuinţă a fost rezolvată prin dialog corect, inteligent şi spre binele tuturora.

Deci, noi vrem să trăim bine, în egalitate împreună cu dumneavoastră în această ţară.

Vă mulţumim. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Străchinaru, dreptul la replică.

Domnul Petre Străchinaru:

Stimaţi colegi şi, în special, stimaţi colegi din Grupul U.D.M.R.,

Am militat tot timpul pentru dreptul la liberă circulaţie, nu numai în România, ci şi în toată lumea.

Într-adevăr, nu sunt originar din judeţul Covasna. Am 40 de ani de când, de bună voie şi nesilit de nimeni mi-am ales acest loc de reşedinţă. Am fost profesor de limbă şi literatură română la o şcoală cu limbă de predare maghiară. În CV-ul meu se poate vedea că am lucrat, în permanenţă, împreună cu colegi maghiari în domeniul culturii.

Nu am jignit niciodată pe nimeni, nu i-am considerat niciodată pe colegii mei maghiari venetici în această ţară, dar nu o să accept niciodată ca eu şi concetăţenii mei să fim consideraţi venetici în judeţul Covasna.

Recent i-am adresat domnului Tamás Sándor o felicitare cu ocazia zilei lui de naştere. Îmi pare rău că nu m-am interesat câţi ani aveţi, dar sunt convins că aveţi tot atâta câţi am şi eu în judeţul Covasna. Avem, deci, aceeaşi experienţă de viaţă. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Grupurile parlamentare... Domnule Duşa, vă rog să luaţi loc. De trei ori vi s-a spus numele? Un minut.

Domnul Mircea Duşa:

Stimaţi colegi, încă o dată revin cu ceea ce spuneam. Eu sunt primul român în Parlamentul României, de la adoptarea Constituţiei din 1992 încoace, şi eu trebuie să recunosc că am venit în Parlament şi cu voturile maghiarilor. Pentru că în foarte multe localităţi unde nu există populaţie românească, am primit votul de la maghiari.

Încă o dată repet, nu jignesc cetăţenii maghiari, dar nici nu pot să închid ochii la anumite încălcări ale legilor, a prevederilor Constituţiei, care vizează, în primul rând, administraţia locală.

Eu am colaborat bine cu U.D.M.R.-ul şi o să fac acelaşi lucru în continuare, dar trebuie fiecare să vedem ceea ce greşim şi acea egalitate de şanse de care vorbim să fie una adevărată.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Primul român din judeţul Harghita, domnule deputat, că au mai fost câţiva români înaintea dumneavoastră în Parlamentul acesta. (Râsete şi aplauze în sală). Este important de precizat.

Stimaţi colegi,

Comisia ne-a propus respingerea proiectului de lege. Fiecare grup parlamentar a vorbit, s-au dat şi drepturi la replică...

Voturi pentru respingerea proiectului de lege, vă rog? 112 voturi pentru, în dreapta. În stânga? Vă rog să mai ţineţi mâna, că în stânga nu am numărat. 76 de voturi pentru şi cu 112, 188 voturi pentru respingere.

Voturi împotriva respingerii? 16 voturi împotrivă.

Abţineri? 1 abţinere.

Proiectul de lege a fost respins cu 188 de voturi pentru, 16 împotrivă şi 1 abţinere.

Trecem la pct. nr. 17 de pe ordinea de zi.

Domnul Ghişe, explicarea votului, îmi cer scuze. Aveţi microfonul.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În numele Grupului liberal, vă rog să-mi permiteţi să aduc câteva motivaţii pentru votul pe care noi l-am exprimat.

Faptul că, în unanimitate, grupurile parlamentare au respins această lege, chiar dacă într-o formă nuanţată, Grupul U.D.M.R. vine să arate faptul că, la nivelul Camerei Deputaţilor, toată lumea înţelege respectarea Constituţiei, din punctul de vedere al celor pe care proiectul de lege le-a adus în atenţie.

Ascultând aici unele păreri exprimate, îmi aduceam aminte de anii '90, când intoleranţa etnică ne-a făcut doar rău tuturor. Şi noi apreciem, Grupul liberal, că pe această problemă sensibilă, a relaţiilor interetnice, ca şi pe probleme confesionale, principiul fundamental este acela al toleranţei, şi în unele cazuri, al unor atitudinii pozitive până la limita respectării legii.

Noi vrem să spunem că cei care, din Ardeal, am ajuns prin votul cetăţenilor aici, suntem mândri de faptul că suntem vecini şi prieteni şi colegi politici cu maghiarii din zonele Ardealului şi credem că nu merită comunitatea maghiară din România să suporte jignirile unora dintre cei care, luând patriotismul în gură, în discursuri lipsite de conţinut, nu propun nimic constructiv pentru ţară.

Noi credem că viitorul ţării se va face împreună cu toate comunităţile etnice, într-un spirit creator, atunci când ne vom respecta reciproc.

Or, nu trebuie să aruncăm asupra unei comunităţi întregi oprobiul, pe seama faptelor unor membri din respectiva comunitate.

Aşadar, vă rugăm ca discursurile patriotarde şi fumigenele naţionaliste care încă s-au mai spus de la acest microfon, să înceteze, pentru că nu ne fac bine deloc.

Şi, dacă îmi permiteţi, în numele cetăţenilor braşoveni care m-au trimis aici, să îi rog pe colegii care i-au jignit pe maghiari, pentru proiectul de lege care nu este susţinut de către U.D.M.R., reprezentanţii legitimi ai maghiarilor din România, să-şi ceară scuze.

Vă mulţumim pentru atenţie. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Proiectul de pe ordinea de zi de la nr. 17, Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei-cadru pentru Controlul tutunului, adoptată la Geneva, Elveţia, la 21 mai 2003.

Domnul Petru Călian (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu am secretar, ca să vă văd şi nu v-am văzut. Îmi cer scuze!

Domnul Călian, explicarea votului. Niciodată n-am discutat la un proiect de lege la care toţi eram de acord atât de mult şi ne-am explicat atât de mult şi am votat atât de împotrivă unii dintre noi, ca astăzi.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă numesc Petru Călian, sunt deputat de Cluj. Insist asupra acestei chestiuni şi vreau să vă explic votul pentru raportul de respingere a acestui proiect de lege.

Principalul argument al nostru, al Grupului parlamentar al PRM, constă în faptul că acest proiect de lege este total neconstituţional. Aşadar, principalul motiv şi singurul pentru care noi am votat împotriva acestui proiect de lege şi, respectiv, pentru raportul de respingere constă în respectarea Constituţiei, legea fundamentală a statului.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Mai vrea cineva să îşi justifice votul? Nu. Vă mulţumesc.