Dezbateri parlamentare

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Trecem la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001.

Potrivit prevederilor art.115 din Regulament, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Vă rog să vă prezentaţi şi să susţineţi.

Domnul Liviu Radu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Liviu Radu, sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Cu acest nou proiect de lege, încercăm să aducem câteva modificări care să creeze mai multe posibilităţi autorităţilor locale în exercitarea autonomiei locale. Proiectul a fost supus unei dezbateri largi atât cu grupurile parlamentare, cât şi cu asociaţiile aleşilor locali.

Principalele noutăţi: conceptul intercomunalităţii. Prin acest concept încercăm să stimulăm asocierea autorităţilor locale pentru a creşte capacitatea lor administrativă şi pentru a putea furniza servicii publice mai complexe sau proiecte mai complexe. De asemenea, o altă noutate este validarea consilierilor locali şi judeţeni şi constatarea încetării mandatelor acestora de către justiţie. Viceprimarul îşi va păstra calitatea de consilier.

Am modificat, de asemenea, sau propunem modificarea mecanismului de numire, sancţionare şi demitere a secretarului unităţii administrativ teritoriale, eliminând prefectul din acest proces. Prefectul păstrează controlul de legalitate, secretarul unităţii administrativ-teritoriale urmând a fi numit, sancţionat sau demis, conform legislaţiei care reglementează funcţia publică.

Numirea şi eliberarea din funcţie a preşedintelui şi vicepreşedinţilor Consiliului judeţean se va face prin votul majorităţii consilierilor în funcţie.

Propunem, de asemenea, instituirea unei noi funcţii, cea a administratorului public. Această funcţie poate fi instituită la decizia Consiliului local sau judeţean, iar administratorului public îi pot fi delegate atribuţii de către primari, cu aprobarea Consiliului local, respectiv de către preşedinte, cu aprobarea Consiliului judeţean.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, şi eu, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, raportul, vă rog. Deci, numai raportul, timpii îi stabilim ulterior.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege prezentat în faţa dumneavoastră se referă la modificarea Legii nr.215, Legea administraţiei publice locale.

În Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege îşi propune să modifice o mare parte din Legea nr.215, în sensul descentralizării activităţii, în sensul creşterii autonomiei autorităţilor locale în gestionarea activităţilor economice şi sociale din unităţile administrativ-teritoriale.

În cadrul Comisiei de administraţie, proiectul de lege a fost avizat favorabil şi s-a considerat că, în procedură de urgenţă, în plenul Camerei, discuţiile care se vor purta pe acest proiect de lege, care, de altfel, constituie Constituţia administraţiei locale, vor duce la îmbunătăţirea activităţii administraţiei locale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, cine doreşte? Vă rog, domnule deputat. Enunţaţi numele grupului parlamentar, pentru că la dezbateri generale vorbeşte un singur reprezentant. Vă rog.

Domnul Constantin Tudor:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc frumos.

Tudor Constantin, Grupul conservator.

Stimaţi colegi,

Este un al patrulea proiect de lege pe care îl luăm în dezbatere privind administraţia publică locală de după 1990. După cum cunoaşteţi, a fost Legea nr. 69/1991, modificată substanţial în 1996, Legea nr. 215/2001, care a fost un pas înainte şi, iată, şi ea modificată între timp (pentru că, să nu uităm, a apărut Constituţia modificată, şi ea, revizuită în 2003) şi, iată, acum, încă un pas înainte, pe calea armonizării legislaţiei româneşti cu cea europeană.

Din start, vreau să vă spun că grupul nostru susţine adoptarea acestui proiect de lege, chiar dacă a fost un proiect de lege stufos şi în comisie nu toţi colegii noştri au avut timpul material necesar pentru a se apleca aşa cum trebuie asupra unui asemenea proiect de lege.

Semnalez câteva aspecte pozitive şi să nu uităm totuşi că putem să cădem într-o capcană, întrucât noi avem două lucruri neprevăzute foarte expres în Constituţie. Şi, dacă tot se vorbeşte acum de modificarea Constituţiei, la această lege trebuie să ţinem cont de ele.

În primul rând, în Constituţie, amintiţi-vă, prefectul, ca instituţie, este nominalizat la autorităţile administraţiei publice locale. Din păcate, din acest proiect de lege venit de la Guvern, prefectul dispare complet ca instituţie în cadrul acestui corp de lege, chiar dacă puteam să-l precizăm doar ca instituţie şi să spunem că atribuţiile lui vor fi stabilite prin lege specială, aşa cum avem Legea nr. 340, deja, şi amendată printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului.

De asemenea, s-a spus aici de către iniţiator că secretarul unităţii administrativ-teritoriale este mai bine clarificat ca instituţie în lege şi că el este scos de sub autoritatea prefectului. Dar, din păcate, este băgat sub autoritatea primarului, un element, eu zic, mai periculos decât cel existent până în momentul de faţă.

De ce fac această precizare? Pentru că, stimaţi colegi, nici această instituţie, importantă la nivel local, nu este foarte bine precizată. Ce reprezintă secretarul unităţii administrativ-teritoriale? Reprezintă administraţia publică centrală în teritoriu, deci, autoritatea statului, pentru că el are nişte atribuţii în lege care îi dau acest drept. Pentru că el vine şi contrasemnează pentru legalitate sau face obiecţii asupra unui proiect de hotărâre al consiliului local şi chiar a hotărârii, după ce a fost adoptată. Când ajunge la prefect, secretarul poate să facă această menţiune.

Şi dacă el reprezintă această autoritate la nivel central, îl lăsăm totuşi, conform Legii nr. 188, după concurs, cu toate cele de rigoare, să fie numit de primar. Este un pas, totuşi, înainte. Amintiţi-vă prevederea veche - şi cei care am fost prefecţi ne-am lovit de multe ori de ea -, pentru că aveam nevoie de aprobarea consiliului local, aprobare calificată, cu două-treimi, ca să sancţionezi un secretar de unitate teritorială sau, şi mai grav, să poată fi schimbat din funcţie.

Cred că totuşi aici avem, în perioada care urmează, mai mult de gândit şi va trebui să statuăm exact, şi în Constituţie, dar şi în corpul de lege, cine este acest secretar şi ce nivel de autoritate reprezintă el.

În comisie, noi am dezbătut destul de îndelungat prevederile din acest proiect de lege şi, cu concluzia cu care am şi început, faptul că există totuşi multe elemente de progres, Grupul parlamentar al Partidului Conservator susţine adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule deputat Ghişe.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Două chestiuni.

Prima, că, de principiu, Grupul liberal susţine acest proiect de lege, pentru că vine cu multe îmbunătăţiri faţă de legea în vigoare.

A doua chestiune este legată de două aspecte principiale.

Un aspect principial asupra căruia merită să medităm, chiar dacă procedura de urgenţă creează nişte specificităţi în adoptarea votului, este aceea că viceprimarii ar avea dreptul să fie şi membri în organul deliberativ şi autorităţi executive. Această situaţie este oarecum în contradicţie cu principiul separaţiei puterilor.

Principiul separaţiei puterilor, într-o democraţie, funcţionează la toate nivelurile administraţiei, atât naţional, judeţean, cât şi local. Deci normal este, într-o opinie, ca viceprimarii, dacă devin autorităţi executive care exercită parte din atribuţiile delegate de primar, să nu fie şi membrii în consiliul local. Asupra acestui aspect, merită judecat o dată în plus, atunci când se va exprima votul.

Şi a doua chestiune, tot legată de principiul separaţiei puterilor, este situaţia în care, atunci când primarul deleagă către acest personaj, administrator de comunitate sau city-manager, cum se numeşte el, delegarea să nu fie cenzurată de către consiliul local. Este ca şi cum, dacă vreţi, primul ministru al localităţii deleagă unui city-manager atribuţii din atribuţiile sale, iar Parlamentul se opune acestei delegări.

Deci, aceste două elemente sunt vicii de principiu în ceea ce priveşte separaţia puterilor şi înainte de a se exprima votul merită văzut dacă nu cumva este mai bine ca în această formă a legii aceste două articole să fie eliminate. Sigur, ulterior, ele ar putea fi îmbunătăţite într-o altă formă, printr-o iniţiativă legislativă, fie de la Guvern, fie de la Parlament.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul, din partea grupurilor parlamentare? Da, vă rog să poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem astăzi în situaţia de a ne exprima votul faţă de un act normativ, care, împreună cu alte trei acte normative: Legea descentralizării, Legea prefectului şi Legea funcţionarilor publici locale, se înscrie într-un amplu proces de reformă a administraţiei publice, în felul acesta consolidându-se fără precedent capacitatea României de a răspunde criteriilor politice de aderare a României la Uniunea Europeană.

Acest proiect corespunde atât recomandărilor formulate de către Comisia Europeană, dar şi de către Congresul Puterilor Locale, cât şi necesităţilor cu care se confruntă autorităţile publice locale. În felul acesta, prin prisma unor dispoziţii, se reglementează înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de dezvoltare comunitară.

În acelaşi timp, sunt relevante articolele privitoare la furnizarea unor mijloace adecvate pentru creşterea eficienţei şi calităţii actului administrativ.

Prevederile extrem de importante sunt cele care accentuează responsabilitatea aleşilor locali în procesul de administrare a treburilor publice de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale locale şi judeţene, în sensul apropierii cât mai mult a acestora de soluţionarea problemelor cu care se confruntă comunităţile locale. În felul acesta, aceste prevederi contribuie în mod evident la îmbunătăţirea cadrului legal în materie, conferind mult mai multă substanţă principiului autonomiei locale.

Este de relevat faptul că acest proiect de lege a fost supus unei dezbateri publice fără precedent, au fost consultate atât opinia publică cât şi asociaţiile aleşilor locali, în aşa fel încât legea sau proiectul de lege cuprinde în mare parte o serie de îmbunătăţiri propuse în cadrul acestei dezbateri publice.

Cred că suntem astăzi martorii unui adevărat proces de înnoire, dacă vreţi, a administraţiei publice, ai unei adevărate reforme care se realizează prin actele pe care noi le adoptăm zilele acestea.

De aceea, Partidul Democrat, care a participat în mod direct la îmbunătăţirea acestui act şi, mai ales, în cadrul Comisiei de administraţie publică, comisie sesizată în fond, va susţine fără nici un fel de rezervă actul normativ, în forma în care comisia a întocmit raportul, şi solicită tuturor membrilor Camerei Deputaţilor să subscrie acestui punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să se înscrie la dezbateri generale? Vă rog, domnule deputat. Mă refeream la dezbateri generale de la microfon, nu în plenul Camerei.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă că vă întrerup, îl rog pe domnul deputat din rândul din mijloc, pe care nu îl pot identifica, să aibă o poziţie cuviincioasă. Vă mulţumesc.

Vă rog să continuaţi.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De multe ori, de la această tribună, s-a vorbit despre reforma în administraţie şi, mai ales, despre reforma în administraţia publică locală.

De foarte multe ori s-au făcut intervenţii de la această tribună, legat de Legea nr. 215, de faptul că ea a atins anumite limite şi că trebuie modificată.

Guvernul a venit cu un proiect de lege privind modificarea Legii nr. 215 în faţa Parlamentului, un proiect de lege, care, aşa cum se spunea aici, rezolvă unele din problemele administraţiei locale. Dar eu zic că acest proiect de lege are şi el limite, pentru că încă nu s-a avut în vedere, la elaborarea lui, rezolvarea unor probleme concrete cu care se confruntă cei din teritoriu, primarii şi consilierii locali.

Ba, mai mult, în anumite privinţe, acest proiect de lege face şi confuzii. De altfel, discutam cu domnul secretar de stat înainte de şedinţă, că au fost avute în vedere în proiectul de lege anumite prevederi, referitor la administraţia locală, dar nu au fost abrogate articolele din legea veche sau articolele din legea veche au fost abrogate prin Legea nr. 393, Legea aleşilor locali, şi nu au fost corelate cu noul proiect de lege.

Şi astfel că va trebui, atât în plenul Camerei, dar mai ales la Senat, în Comisia de administraţie, aceste corelări între Legea nr. 393, între Legea nr. 215 şi Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 215 să se facă, pentru că, altfel, vom avea o lege foarte stufoasă, care va duce în eroare aleşii locali (şi mă refer în primul rând la aleşii comunali, la aleşi de la oraşele mici şi mijlocii) şi nu va fi funcţională.

Eu, ca om care am activat mult în administraţia locală, cred că ar fi fost mai bine să elaborăm un cod al administraţiei locale şi nu modificarea Legii nr. 215, care, aşa cum spuneam, este o modificare de substanţă, dar care, până la recorelarea textelor cu 215 vechi, până la republicarea în Monitorul Oficial, va face foarte greoaie activitatea administraţiei locale.

Deşi vorbim de descentralizare, de deconcentrare, de creşterea rolului administraţiei locale în gestionarea activităţilor comunităţii, totuşi, nu ştiu, intenţionat sau probabil nu am sesizat acest aspect, am introdus unele chestiuni în proiectul de lege, care, de fapt, sunt arme politice împotriva aleşilor locali, arme pe care le punem la îndemâna prefecţilor. Şi, în primul rând, mă refer la procedura privind organizarea referendumului pentru demiterea, ştiu eu, primarului, la acele sancţiuni pe care le-am prevăzut în lege. Eu nu cred că un ales local şi, mai ales, primarul, care este ales cu votul majorităţii cetăţenilor din localitate, prin vot unipersonal, trebuie să rămână la îndemâna prefectului, pentru a fi sancţionat cu amenzi pentru virgule sau două puncte din dispoziţii sau din hotărâri ale consiliilor locale.

Eu cred că această chestiune trebuia să o lăsăm la îndemâna electoratului şi, oricum, sunt foarte mult sancţiuni care pot fi aplicate primarului, mă refer la contravenţii. Dacă sunt probleme de mediu, vin cei de la mediu şi îl sancţionează, dacă sunt de construcţii, vin cei de la construcţii.

Nu cred că trebuia să creăm o posibilitate în mâna prefectului, de a sancţiona primarul. Primarul este un ales, un reprezentant al poporului, prefectul este un înalt funcţionar public (care, sigur, este reprezentantul Guvernului în teritoriu şi trebuie să vegheze la respectarea legalităţii), dar nu cred că trebuie să transformăm această prevedere din lege într-o armă politică.

De altfel, la comisie s-au propus amendamente în acest sens, au fost îmbrăţişate de unii colegi ai noştri, dar, până la urmă, nu s-a venit cu altă soluţie, referitor la această problemă.

Sigur, sunt multe de discutat şi în ceea ce priveşte păstrarea posturilor de către preşedinţi şi vicepreşedinţi sau primari şi viceprimari, legat de modul în care vor fi supuse controlului de legalitate, deşi această chestiune face obiectul unui alt normativ, respectiv, al Legii nr. 340 şi al ordonanţei care o modifică, dar cred că dezbaterea din plenul Camerei va duce la o perfecţionare a acestui proiect de lege. Pe care, sigur că, în comisie şi în plen, îl vom vota, cu amendamentele şi propunerile care s-au făcut la comisie şi, de asemenea, cu susţinerea celor două amendamente care au fost respinse şi care nouă ni se par de bun augur şi care contribuie la îmbunătăţirea activităţii din administraţia locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Domnule preşedinte al comisiei, vă rog să propuneţi timpul de dezbatere.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Chiar dacă este în procedură de urgenţă proiectul de lege, având în vedere complexitatea şi volumul proiectului de lege, vă propun 90 de minute. Şi, pe articole, 3 minute.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

De principiu, regulamentul prevede numai timpii de dezbatere, e o mică contradicţie între mine şi domnul secretar Gheorghiof. Mie mi se pare rezonabil timpul de 90 de minute, faţă de cele 150 şi ceva de articole, toate amendate.

Dacă există alte propuneri? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc.

Tocmai pentru că este atât de complexă dezbaterea şi cu implicaţii atât de mari, propunerea mea este de 120 de minute.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Este adevărat că în conformitate cu art. 118 alin. 1 preşedintele comisiei sau raportorul face propuneri cu privire la timpul necesar dezbaterii raportului, dar durata propusă se va supune aprobării plenului. Eu nu cunosc o aprobare fără dezbatere.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot, cine este pentru propunerea comisiei sesizate în fond, de 90 de minute? Vă rog să vă marcaţi prezenţa şi să vă exprimaţi opţiunea.

Am încheiat sesiunea de vot, vă rog să afişaţi: 120 de voturi pentru, 21 împotrivă, 6 abţineri.

În aceste condiţii, fiind propunere care o exclude pe cealaltă, s-a adoptat timpul de 90 de minute pentru dezbateri.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Aş vrea să fac o precizare: autorii amendamentelor care au fost respinse sunt obligaţi, pentru a le pune în dezbatere, să le susţină; amendamentele respinse nu se pun în dezbatere din oficiu.

Titlul legii, nemodificat.

Discuţii? Nu. Vă mulţumesc. Adoptat.

Art. I, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Art. 1 alin. 1, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Art. 1 alin. 2, amendament admis de comisie.

Discuţii? Vă rog să vă exprimaţi prin vot cu privire la amendamentul admis de comisie, prezenţa dumneavoastră, opţiunea dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Am încheiat sesiunea de vot, vă rog să afişaţi: 114 voturi pentru, 1 vot împotrivă, 6 abţineri.

Adoptat.

La art. 1 alin. 2 lit. a), nemodificat. Discuţii? Nu.

Lit. b), nemodificat. Discuţii? Nu.

Lit. c), nemodificat. Discuţii? Adoptat.

Lit. d), nemodificat. Discuţii? Adoptat.

Lit. e), nemodificat. Discuţii?. Adoptat.

Lit. f), nemodificat. Discuţii? Adoptat.

Lit. g), nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Lit. h), nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Lit. i), nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Lit. j), nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

La art. 5 alin. 1, în redactarea comisiei, dacă există dezbateri?

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra amendamentului de la alin. 1 al art. 5, prezenţa dumneavoastră, opţiunea de vot.

Vă mulţumesc.

Am încheiat sesiunea de vot, vă rog să afişaţi: 117 voturi pentru, 4 împotrivă, 9 abţineri.

La art. 8, se introduce un nou alineat, alin. 2, cu următorul cuprins, astfel cum a fost redactat de către comisie.

Discuţii cu privire la amendamentul admis de comisie? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot prezenţa dumneavoastră, votul asupra amendamentului comisiei.

Vă mulţumesc, am încheiat sesiunea de vot, vă rog să afişaţi: 111 voturi pentru, 2 împotrivă, 10 abţineri.

Art. 9 se modifică şi va avea următorul cuprins: alin. 1, nemodificat, alin. 2, nemodificat.

Obiecţii? Nu. Adoptate.

La pct. 7 din raportul comisiei, art. 11, modificat conform amendamentului admis de comisie la alin. 1.

Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot prezenţa dumneavoastră şi opţiunea. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 121 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, 10 abţineri.

Adoptată varianta comisiei.

La art. 11 alin. 2, modificare conform amendamentului comisiei.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot prezenţa dumneavoastră, opţiunea. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 112 voturi pentru, 1 vot împotrivă, 12 abţineri.

Adoptat.

Alin. 3, în redactarea comisiei.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot prezenţa dumneavoastră, votul. Mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 103 voturi pentru, 3 împotrivă, 10 abţineri.

Alin. 4, nemodificat. Discuţii? Nu.

Adoptat.

După art. 11, se introduc două noi articole: art. 11¹ şi 11², cu următorul cuprins: art. 11¹, nemodificat.

Alin. 1. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 2, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 3, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 4, comisia propune eliminarea.

Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra eliminării propuse de comisie, prezenţa dumneavoastră şi opţiunea de vot.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Domnule Bolcaş, noi tot votăm aici, dar nimeni nu ne răsplăteşte cu nimic!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să vă exprimaţi problemele de procedură de la tribuna Parlamentului, iar cele personale în pauză.

Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 125 de voturi pentru eliminare, 4 împotrivă, 10 abţineri.

Se elimină.

Art. 11² alin. 1, în redactarea comisiei.

Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot prezenţa dumneavoastră şi opţiunea de vot. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi: 100 voturi pentru, 4 împotrivă, 6 abţineri.

Alin. 2, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 3, în redactarea comisiei. Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi. Prezenţa, opţiunea. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

102 voturi pentru, 10 împotrivă, 4 abţineri. Adoptat în varianta comisiei.

Alin. 4, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

La punctul 9 al raportului, 6 arab. Art. 12 alin. 1, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 2 de la art. 12, se elimină propunerea comisiei.

Vă rog să vă pronunţaţi prin vot. Prezenţa dumneavoastră şi opţiunea de vot.

Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi.

113 pentru, 6 împotrivă, 7 abţineri.

Adoptată varianta comisiei.

La punctul 11 din raport, punctul 8 arab, alin. 1, 2 şi 4 ale art. 13 se modifică şi vor avea următorul cuprins. Pentru varianta comisiei, vă rog să vă pronunţaţi cu privire la acest text. Prezenţa, opţiunea dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

107 pentru, 6 împotrivă, 8 abţineri. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 13 alin. 1, în varianta comisiei. Discuţii? Nu. Prezenţa dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Şi opţiunea de vot.

Dacă există vreo reclamaţie, vă rog să... Vă mulţumesc. Am încheiat sesiunea de vot. Afişaţi.

106 pentru, 1 împotrivă, 4 abţineri din 113 prezenţi. Cifrele sunt corecte. Adoptat.

Art. 13 alin. 2, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Art. 13 alin. 4, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

La punctul 10 din raport, art. 14 alin. 1 în varianta comisiei. Dezbateri? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra variantei comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi.

112 voturi pentru, 5 împotrivă, 10 abţineri. Adoptat în varianta comisiei.

Art. 14 alin. 2, în varianta comisiei. Vă rog să vă exprimaţi prin vot prezenţa dumneavoastră, opţiunea. Vă mulţumesc. Vă rog să afişaţi.

112 pentru, 2 împotrivă, 13 abţineri. Adoptat.

Alin. 4 nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

La punctul 11 art. 15, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

La punctul 12 art. 17, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

La punctul 13 se propune eliminarea alin. 5 al art. 18. Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra eliminării propuse de comisie.

Prezenţa dumneavoastră, votul. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. 116 pentru, 4 împotrivă, 8 abţineri, se elimină.

La punctul 14, art. 19, nemodificat. Discuţii? Nu.

Alin. 2 de la art. 19 nemodificat. Discuţii? Adoptat.

Alin. 3, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 4, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 5 în varianta amendamentului admis de către comisie. Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra amendamentului comisiei. Prezenţa dumneavoastră, vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi rezultatele votului.

119 pentru, 4 împotrivă, 6 abţineri. Adoptat în redactarea comisiei.

La punctul 16, art. 22, în redactarea comisiei. Discuţii? Nu. Vă rog să vă pronunţaţi prin vot prezenţa dumneavoastră. Vă rog să votaţi opţiunea dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

118 pentru, 2 împotrivă, 12 abţineri. Adoptat textul comisiei.

La punctul 18, art. 25, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

La punctul 19, 16 arab, la art. 28, comisia propune eliminarea. Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra eliminării. Prezenţa dumneavoastră. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

Eliminat cu 123 pentru, 3 împotrivă, 11 abţineri.

La punctul 20 al raportului, priveşte art. 17 arab, modificarea art. 29, amendamentul propus de comisie, la alin. 1.

Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

Admis amendamentul comisiei cu 104 pentru, 3 împotrivă, 10 abţineri.

La alin. 2, amendamentul comisiei. Discuţii? Nu. Vă rog să votaţi. Sunt discuţii?

Întrerupeţi sesiunea de vot, vă rog. Anulaţi sesiunea de vot.

Vă rog să poftiţi.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

O întrebare. Avem un alineat 2 în legea în vigoare, care vorbeşte despre Consiliul General al Municipiului Bucureşti. Avem un aliniat 2, propus de proiectul de lege, care vorbeşte despre categoria comunei sau oraşului. Şi avem un amendament al comisiei care vorbeşte de Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Ce se întâmplă cu alin. 2 care nu se propune a fi eliminat sau a fi translansat altundeva care vorbeşte despre categoria de comune din proiectul de lege? Rămâne în vigoare, va fi eliminat, va fi rescris, va fi transferat? Ce se întâmplă?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, eu l-aş ruga pe domnul preşedinte al comisiei să răspundă dar, îmi permiteţi şi mie o sugestie, vă rog să răsfoiţi în continuare şi să ajungeţi la alin. 3.

Vă rog să răspundeţi, domnule preşedinte.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Sigur că este, ştiu eu, o eroare de redactare în raport, dar se propune eliminarea aliniatului respectiv şi rămâne aliniatul din Legea 215, aşa cum este şi la alin. 1.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, domnule preşedinte, daţi-mi voie să iau apărarea raportului. Nu este o eroare.

Alin. 2 propus în proiect se înlocuieşte cu alin. 2 propus de către comisie. Astfel că ceea ce s-a propus în alin. 2 al proiectului: "categoria comunei sau oraşului este stabilită" dispare. Din moment ce un text înlocuieşte pe celălalt nu trebuie să fie propusă eliminarea acelui text. Dacă răsfoiţi mai departe, în ceea ce priveşte numărul membrilor consiliilor locale, se stabileşte în funcţie de numărul înlocuitorilor.

L-aş ruga şi pe iniţiator să ne lămurească cu privire la această problemă, pentru că se pare că este un clinci. Din moment ce alin. 2, care vorbeşte despre categoria comunei sau oraşului este înlocuită de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cum rămâne cu acest alin. 2 care nu mai există, practic. Este desfiinţat acest alin. 2.

Domnul Liviu Radu:

Domnule preşedinte,

Conţinutul alin. 2 se regăseşte la alin. 1.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Se găseşte la 29 alin. 1, varianta din faţă, da. Este corect.

Vă mulţumim, deci nu este vorba de nici un fel de eroare.

Domnule preşedinte, dacă doriţi să spuneţi ceva?

Domnul Mircea Duşa (din loja comisiei):

Da, să precizez.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, s-a precizat. Este clar. Textul alin. 2 se regăseşte în alin. 1 şi, de fapt, s-a ridicat cu un alineat.

Deci, pentru alin. 2, la propunerea comisiei, vă rog să vă exprimaţi votul. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

113 pentru, 3 împotrivă, 8 abţineri. Vă mulţumesc.

Alin. 3, în varianta comisiei. Vă rog să vă exprimaţi votul. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

97 pentru, 1 împotrivă, 6 abţineri. Adoptat în varianta comisiei.

Vreau să vă spun că aici se şi precizează: alin. 4 a devenit alin. 3 cu motivaţia.

La punctul 21 al raportului privind art. 29¹ alin. 1 în varianta comisiei. Dacă există discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi cu privire la varianta comisiei. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

97 pentru, 1 împotrivă, 8 abţineri. Adoptat.

Alin. 2, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 3, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 4, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Alin. 5, în varianta propusă de comisie. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. V-aş ruga pe toţi domnii deputaţi să-şi exprime votul. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Am încheiat sesiunea de vot.

Vă rog să afişaţi.

125 pentru, 4 împotrivă, 7 abţineri. Adoptat.

Alin. 6, în varianta comisiei. Dacă doreşte cineva să facă discuţii? Nu.

Vă rog să vă pronunţaţi asupra variantei comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

105 pentru, 1 împotrivă, 8 abţineri. Adoptată varianta comisiei.

Vreau să vă împărtăşesc remarca domnului secretar cu privire la fluctuaţia prezenţei în sală sau, mai bine zis, cu privire la fluctuaţia exprimării voturilor. Îi rog pe toţi cei prezenţi să-şi exprime votul.

La punctul 22 al raportului, priveşte art. 31 alin. 1, modificat în varianta comisiei. Dezbateri? Nu.

Vă rog să votaţi cu privire la varianta comisiei. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

121 pentru, 2 voturi împotrivă, 5 abţineri. Adoptată varianta comisiei.

Alin. 2, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 3, în varianta comisiei. Discuţii? Nu.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

Adoptat cu 120 voturi pentru, 3 împotrivă, 8 abţineri.

Alin. 4, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Alin. 5, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

La punctul 23, articolele 32 şi 33 se abrogă, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

La punctul 24 al raportului, art. 35 al legii în varianta propusă de comisie. Discuţii? Nu. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra variantei comisiei.

Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

Adoptat cu 120 de voturi pentru, 1 împotrivă, 7 abţineri.

La punctul 25, cu privire la art. 36 alin. 1 din lege, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 2, în varianta comisiei. Discuţii? Nu.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Nu cu mâinile ridicate, domnule Tabără. Lăsaţi-l pe domnul Rădulescu să facă semnul de gladiator. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

121 pentru, 3 împotrivă, 11 abţineri. Adoptat textul comisiei.

Punctul 27, art. 38, nemodificat faţă de proiect. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 2, nemodificat faţă de proiect, cu toate literele sale. Discuţii? Până când răsfoiesc aici. Nu. Adoptat.

Alin. 3, nemodificat. Discuţii? Nu.

Litera a) de la alin. 3, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Litera b) de la alin. 3, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Litera c) amendament admis de către comisie. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra amendamentului comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

Adoptat cu 106 voturi pentru, 3 împotrivă, 8 abţineri.

Alin. 4, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin. 5, nemodificat, cu toate literele sale. Discuţii? Nu. adoptat.

Alin. 6, nemodificat. Discuţii? Nu. Adoptat.

Alin 6, lit. a), nemodificat. Adoptat.

Litera b), nemodificat. Adoptat.

Litera c), nemodificat. Adoptat.

Litera d), nemodificat. Adoptat.

Litera e), în varianta comisiei. Discuţii? Nu. Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra redactării comisiei. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

Adoptată varianta comisiei cu 117 voturi pentru, 2 împotrivă, 11 abţineri.

Litera f), nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Alin. 7, nemodificat, cu toate literele sale. Observaţii? Nu. Adoptat.

Alin. 8, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Alin. 9, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

La punctul 28, privind introducerea art. 38¹, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

La punctul 29, modificarea prin proiect a art. 40, nemodificat de comisie. Observaţii? Nu. Adoptat.

La punctul 30 din raport, modificarea art. 41, propusă de proiect, nemodificată de comisie. Observaţii? Nu. Adoptat.

La punctul 31 din raport, în privinţa alin. 1, 3 şi 5 de la art. 43, art. 43 alin. 1, în redactarea propusă de comisie, tehnică legislativă. Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

Adoptată varianta legislativă a comisiei. 105 pentru, 3 împotrivă, 9 abţineri.

Alin. 3 al art. 43, nemodificat. Observaţii? Nu. Adoptat.

Alin. 5 al art. 43, în varianta propusă de comisie pentru unificarea terminologiei. Este un lucru bun.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot. Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi.

Adoptată varianta comisiei cu 111 pentru, 2 împotrivă, 10 abţineri.

Vă sunt dator o precizare. Nu am spus că este un lucru bun varianta comisiei, am spus că este un lucru bun unificarea terminologiei.

La punctul 32 din raport, privind art. 43 alin. 2, care se abrogă, nemodificat. Observaţii? Nu. Se adoptă abrogarea.

La punctul 33 din raport, la art. 43, comisia introduce un nou alineat, alin. 8, cu următorul cuprins.

Aici simt eu nevoia unei clarificări, domnule preşedinte. V-aş ruga, ce se întâmplă, totuşi, cu 7¹, propus de iniţiator?

Domnul Mircea Duşa:

E acelaşi alineat, domnul preşedinte. În varianta iniţială erau doar 7.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

A, este o altă numerotare.

Vă supun votului dumneavoastră numerotarea comisiei.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Vă rog să afişaţi. Adoptată varianta comisiei de numerotare cu 111 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi 11 abţineri.

La pct. 34 al raportului, text nemodificat.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 35 al raportului, text nemodificat.

Obervaţii? Nu sunt. Adoptat.

La pct. 36 al raportului, text nemodificat.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Da, iertaţi-mă. Retrag pronunţarea de adoptat. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antal Arpád-András:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem un amendament. Propunem adoptarea cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie a următoarelor hotărâri ale Consiliului local: hotărârile privind contractarea de împrumuturi; hotărârile privind administrarea domeniului public şi privat al comunei sau oraşului, respectiv hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului.

Considerăm că este necesar acest lucru, deoarece deciziile care privesc patrimoniul unei localităţi sunt nişte decizii extrem de importante, mai ales în localităţile mici unde numărul consilierilor este de doar 9 persoane. Practic 5 persoane pot decide asupra patrimoniului. De aceea vă rog să ne susţineţi acest amendament.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Am făcut o economie de timp.

Vă rog, domnul deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am avut două mandate în care am fost consilier local.

Într-adevăr, amendamentul depus de colegul nostru este extrem de benefic pentru că aceste decizii nu se iau în fiecare zi, iar importanţa lor este evidentă, pentru că discutăm în special despre dezvoltarea unei localităţi.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru acest amendament.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Altcineva, dacă doreşte.

Domnul deputat Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Textul comisiei a fost adoptat în urma unei largi consultări şi a unei dezbateri cu reprezentanţii autorităţilor publice locale.

Noi credem că pentru bunul mers al unui Consiliu local acest articol trebuie să fie votat cu o majoritate simplă, sau mai exact cu majoritatea absolută.

Vă rog să aveţi în vedere că bugetul de stat se votează cu jumătate plus unu din numărul parlamentarilor.

Mi se pare inadmisibil ca hotărârile care privesc patrimoniul şi alte câteva enunţate în acest articol, să fie votate cu o majoritate formată din două treimi, cu o majoritate calificată.

Nu de puţine ori consiliile locale sunt puse într-o mare dificultate pentru că nu întotdeauna se găseşte armonia politică necesară realizării unui cvorum de două treimi şi aceste hotărâri sunt amânate în timp pentru că ele nu întrunesc majoritatea precizată în actualul act normativ. Eu cred că ar fi o mare greşeală să păstrăm prevederea din corpul legii de astăzi şi să blocăm în continuare acele hotărâri care vizează patrimoniul unităţii administrativ-teritoriale respective.

Ştim cu toţii că foarte multe consilii locale sunt astăzi iniţiatoarele unor proiecte, a unor programe care angajează şi patrimoniul local şi că aceste programe, aceste proiecte nu pot fi realizate dacă noi menţinem această prevedere în corpul legii.

Există anumiţi consilieri chiar rău voitori, care doar pentru faptul că există o stare conflictuală între dânşii şi primarul unităţii administrativ-teritoriale respective votează împotrivă. Nu pentru că ar avea ceva împotriva proiectului sau a programului pe care îl derulează instituţia respectivă, ci pentru că nu-i este simpatic primarul. Şi dacă bugetul de stat la nivel naţional se votează cu jumătate plus unu, cu atât mai mult cred eu că orice fel de hotărâre, care într-un fel sau altul se înscrie în linia bugetului local sau bugetului naţional, trebuie să fie adoptată cu o majoritate absolută şi nu cu una calificată. De aceea eu vă rog, stimaţi colegi, să subscrieţi şi să susţineţi amendamentul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Avem timp economisit din dezbateri, aşa că ne stă la dispoziţie.

Domnul Pantelimon Manta:

Manta Pantelimon, Grupul Conservator.

Domnule preşedinte,

Nu veneam la acest microfon dacă domnul Oltean nu făcea câteva greşeli inadmisibile pentru un jurist de marcă precum dumnealui. Probabil activitatea prodigioasă din Parlament şi din teritoriu nu-i permite să se mai aplece şi asupra aspectelor teoretice.

Majoritatea este simplă şi calificată şi majoritatea de jumătate plus unu din numărul total al consilierilor este tot majoritate calificată. Majoritatea simplă este doar jumătate plus unu din numărul celor prezenţi la şedinţă.

În ce priveşte fondul problemei, eu cred că propunerea colegului deputat Călian este raţională, este judicioasă şi cred că este menită să protejeze patrimoniul public şi privat al entităţilor pe care le gestionează organele autonomiei legal alese.

O majoritate calificată de doar jumătate plus unu din numărul total al consilierilor poate, aşa cum spunea şi colegul, mai ales în localităţile mici, să dea posibilitatea unor aranjamente locale în detrimentul comunităţii locale.

De aceea, credem că este raţională, este judicioasă această menţinere de fapt a prevederii din legea veche, ca doar pentru aceste trei situaţii mai delicate să fie menţinută majoritatea calificată de două treimi.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat Oltean, să nu uităm că suntem în procedură de urgenţă.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, am să fiu foarte scurt.

Eu sper că am fost foarte corect. Dacă n-am învăţat bine aceste noţiuni, sigur, le pot pune la punct. M-am referit la majoritatea simplă, jumătate din cei prezenţi; m-am referit la majoritatea absolută, jumătate din numărul total al consilierilor sau al parlamentarilor şi la majoritatea calificată, care depăşeşte 50%, care poate fi de 60, sau poate fi de două treimi. Acestea au fost noţiunile pe care le-am făcut eu şi, domnule Manta, vă rog să fiţi foarte atent ca să nu vorbiţi aiurea.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, într-o traducere apocrifă, francezii spun: mai bine prea târziu decât niciodată.

Vă rog, cine mai doreşte?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Călin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi ştim ce efecte a produs Legea nr.215 cu două treimi din consilierii în funcţie pentru tot ce înseamnă dezvoltarea localităţilor, a unităţilor administrativ-teritoriale. De aceea, propunerea din actul legislativ nu a suportat nici un fel de amendament la comisie şi l-am însuşit, inclusiv Grupul parlamentar al PSD. Sigur, sunt în parte bune argumentele domnului Oltean, dar noi venim şi spunem că cred că am blocat un pic modernizarea, creşterea gradului de confort, diverse asociaţii ale unităţilor administrativ-teritoriale prin aceste două treimi. Nu trebuie să ascundem câtuşi de puţin lupta politică care există în orice consiliu local şi atunci venim, de cele mai multe ori, şi blocăm acte importante sau decizii importante doar că, vezi Doamne, câştigă capital politic primarul "x" sau grupul "y" şi am pus pe planul doi tot ce ar însemna câştigul pentru cetăţeni, pentru comunităţile locale respective.

De aceea, cred şi Grupul parlamentar al PSD susţine ca toate aceste hotărâri să le adoptăm cu jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie. Nici vorbă de cei prezenţi şi mă aprobă şi domnul Oltean.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat, reţinând că vom fi nevoiţi să încheiem dezbaterile aici pentru că trebuie să înceapă la ora fixată partea a doua a şedinţei.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Vin să întăresc argumentele aduse de domnul deputat Oltean în sensul următor. Sigur, ceea ce a spus colegul nostru de la UDMR este adevărat. De multe ori, în consiliile locale, deciziile privind patrimoniul se constituie în obiect al negocierii mai mult sau mai puţin principiale, între diverse grupuri de consilieri sau chiar între partide.

Problema este următoarea. Aşa cum se înţeleg, sau nu se înţeleg, principial sau neprincipial, pentru o decizie privind patrimoniul cu jumătate plus unu din numărul total al consilierilor, se înţeleg mai greu cu două treimi din numărul total al consilierilor atunci când e să dea decizii pe actuala procedură din lege şi, de fapt, dacă se menţine actuala procedură, se comit două erori, sau mai bine zis apar două situaţii care nu sunt favorabile dezvoltării comunităţilor locale.

Prima este următoarea: se emit mai puţine hotărâri şi cu o fluiditate mai redusă în ceea ce priveşte asocierile şi deciziile asupra patrimoniului.

Al doilea aspect este că acei consilieri care sunt minoritari în Consiliul local sau acele partide care au un număr redus de consilieri, îşi cresc ele miza la negociere. Repet, aceste negocieri, experienţa ne arată, sunt mai mult sau mai puţin principiale. Înţelegem cred că toţi despre ce este vorba, şi atunci când lăsăm cu jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie, se respectă un principiu parlamentar, adică majoritatea adunării respective deliberative decide asupra bunei administrări a comunităţii locale.

De aceea, argumentele pe care le-a adus domnul deputat Oltean sunt de susţinut şi noi vă propunem să votăm pentru această formulă cu jumătate plus unu din numărul consilierilor în funcţie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnilor deputaţi.

Sunt nevoit să suspend aici prima parte a lucrărilor, cu regretul de a nu fi dat cuvântul tuturor. Peste 5 minute începem partea a doua a şedinţei noastre consacrată întrebărilor şi interpelărilor. Dezbaterile generale se vor relua în şedinţa de joi. Rog staff-ul tehnic să contabilizeze timpul pe care l-am consumat până în prezent.

Vă mulţumesc.

(pauză între orele 17,58 -18,08.)